RO117257B1

RO117257B1 - Derivati pirimidinici biciclici, capabili sa inhibe receptorii de tirozin kinaza ai factorului de crestere epidermic, compozitie farmaceutica care ii contine si metoda de inhibare a receptorilor de tirozin kinaza

Info

Publication number: RO117257B1
Application number: RO96-01517A
Authority: RO
Inventors: Alexander James Bridges; William Alexander Denny; David Fry; Alan Kraker; Robert Meyer; Gordon William Rewcastle; Andrew Mark Thompson
Original assignee: Warner Lambert Co
Priority date: 1994-01-25
Filing date: 1995-01-23
Publication date: 2001-12-28
Also published as: FI114213B; IL112249A0; AU1731495A; FI20040649A7; MD1632F2; BG63245B1; US6521620B1; HU221741B1; US20030186987A1; MD960217A; EP0742717A1; CA2177372A1; CN1139383A; WO1995019774A1; NO309892B1; NO963094D0; NZ281011A; SK89496A3; JPH09508127A; CN1140269C

Abstract

Prezenta inventie se refera la derivati primidinici biciclici, capabili sa inhibe receptorii de tirozin kinaza ai factorului de crestere epidermic, care au structura corespunzatoare formulei generale (I): in care cel putin unul si cel mult trei dintre atomii A-E sunt atomi de azot, iar atomii ramasi sunt atomi de carbon, X este reprezentat de O, S, NH sau NR7, iar R7 este alchil inferior cu 1 ... 4 atomi de carbon, n este 0,1, 2; R1 este un atom de hidrogen sau o grupare alchil inferior cu 1 ... 4 atomi de carbon, R2 este alchil inferior cu 1 ... 4 atomi de carbon, m este 0 ... 3, R3, R4, R5 si R6 sunt separat H, alchil inferior, cicloalchil, R6 este H sau alchil inferior sau o sare farmaceutica sau hidratul acesteia. Totodata, inventia mai cuprinde o compozitie farmaceutica care contine drept ingredient activ compusul cu formula (I), precum si o metoda de inhibare a receptorilor de tirazin kinaza ai factorului de crestere epidermic.

Description

Prezenta invenție se referă la derivați pirimidinici biciclici, capabili să inhibe receptorii de tirozin kinază ai factorului de creștere epidermic, utilizați în tratamentul cancerului, al glomerulonefritei proliferative și al bolii renale induse de diabet, în tratamentul pancreatitei, în contracepție, precum și la o compoziție farmaceutică care îi conține și la o metodă de inhibare a receptorilor de tirozin kinază folosind acești compuși.

Cancerul este, în general, o boală a sistemului de semnalizare intracelular sau a mecanismului de traducere a semnalului. Celulele primesc instrucțiuni de la mai multe surse extracelulare care le determină fie să prolifereze, fie să nu prolifereze. Rolul sistemului de traducere a semnalului este de a primi aceste semnale, precum și altele, la suprafața celulei, de a le introduce în celulă și de a lăsa apoi semnalele să treacă spre nucleu, citoschelet și sistemul de sinteză și transport al proteinelor. Cea mai obișnuită cauză a cancerului o constituie o serie de defecte fie ale acestor proteine, atunci când ele sunt supuse mutației, fie ale reglării cantității de proteină din celulă, astfel încât aceasta este produsă în cantități mai mari sau mai mici decât este necesar. Cel mai adesea există leziuni cheie în celulă, leziuni care conduc la o stare constitutivă, în care nucleul primește un semnal de proliferare, când, de fapt, acest semnal nu este prezent. Acest fapt poate avea loc printr-o varietate de mecanisme. Uneori celula începe să producă un factor de creștere autentic pentru proprii săi receptori, atunci când de fapt n-ar trebui, având loc așa-numitul “mecanism autocrin în spirală”. Mutațiile la nivelul receptorilor celulari de suprafață, care de obicei se semnalizează în interiorul celulei, prin intermediul tirozin kinazelor, pot conduce la activarea kinazei în absența ligandului și la conducerea unui semnal care nu este efectiv prezent. Alternativ, multe kinaze de suprafață pot fi exprimate pe suprafața celulei, conducând la un răspuns necorespunzător de puternic unui semnal slab. în interiorul celulei există multe niveluri la care mutația sau supraexprimarea pot conduce la același semnal fals în celulă și există multe alte tipuri de defecte de semnalizare implicate în cancer.

Această invenție abordează cancerele care sunt determinate de cele trei mecanisme descrise mai sus și care implică receptorii de suprafață celulari din familia tirozin kinazei - receptori pentru factorul de creștere epidermic (EGFR). Această familie este constituită din receptorul EGF (cunoscut și ca Erb-B1), receptorul Erb-B2 și mutanta sa oncoproteică constitutiv activă Neu, receptorul Erb-B3 și receptorul ErbB4. în plus, cu ajutorul compușilor din prezenta invenție pot fi tratate și alte procese biologice determinate de membrii familiei de receptori EGF.

Cei mai importanți doi liganzi ai lui EGF sunt factorul de creștere epidermic (EGF) și factorul de creștere transformant alfa (TGF alfa). Receptorii par să aibă doar funcții minore la oamenii adulți, dar sunt evident implicați în procesul de boală a numeroase tipuri de cancer, în special cancerul de colon și de sân. Receptorii strâns înrudiți Erb-B2, Erb-B3 și Erb-B4 au ca liganzi majori o familie de hereguline, și s-a demonstrat fără echivoc faptul că supraexprimarea și mutația receptorului constituie factorul principal de risc în slaba prognoză a cancerului de sân. în plus, s-a demonstrat că toți cei patru membri ai acestei familii de receptori pot forma complexe de semnalizare heterodimerice cu alți membri ai familiei și că aceasta poate conduce la capacitatea de transformare sinergică dacă mai mult de un membru al familiei este supraxeprimat într-o malignitate. S-a demonstrat că supraxeprimarea a mai mult de un membru al familiei este relativ obișnuită la malignitățile umane.

RO 117257 Bl

Boala de piele proliferativă, psoriazis, nu are în prezent un tratament eficient. Ea este adesea tratată cu agenți anticancer cum ar fi metotrexatul, care are efecte secundare foarte serioase și care nu este eficient la dozele de toxicitate limitate care 50 trebuie utilizate. Se crede că TGF alfa este principalul factor de creștere supraprodus în psoriazis, deoarece 50 % din șoarecii transgenici care supraexprimă TGF alfa prezintă psoriazis. Aceasta sugerează că un bun inhibitor al EGFR de semnalizare ar putea fi utilizat ca un reactiv antipsoriazis, preferabil, dar nu necesar, prin dozare topică. 55

EGF este un mitogen puternic pentru celulele tubulare renale. Creșteri de 4 ori, atât în secreția urinară a lui EGF, cât și a lui mARN pentru EGF, au fost înregistrate la șoareci în stadiul timpuriu de diabet indus de streptozoicin. în plus, s-a înregistrat o exprimare crescută a lui EGFR la pacienții cu glomerulonefrite proliferative (Roychaudhury, Pathology 1993, 25, 327). 60

S-a constatat că pancreatita cronică la pacienți se corelează cu creșteri mari în exprimarea lui EGFR și TGF alfa (Korc. Gut. 1994, 35, 1468). La pacienții cu o formă mai severă a bolii, reprezentată printr-o lărgire a capului pancreasului, există, de asemenea, o supraexprimare a receptorului Erb-B2 (Friess. Ann.Surg. 1994, 220,

183).

în procesele de maturare a blastocitului, de implantare a acestuia în endometrul uterin și în alte cazuri de periimplantare, țesuturile uterine produc EGF și TGF alfa [Paga Nipon Sanka Fujiinka Gakkai Zasshi 1992, 44, 939), au niveluri ridicate de EGFR (Brown. Endocrimology, 1989, 124, 2882) și pot fi induse să producă EGF de legare a heparinei, prin apropierea blastocitului în curs de dezvoltare, dar nu stopat 70 (Das. Development 1994, 120, 1071). Pe rând, blastocitul are chiar un nivel ridicat de exprimare a lui TGF alfa și EGFR (Adamson, Mol. Reprod. Dev. 1990, 27, 16). îndepărtarea chirurgicală a glandelor submandibulare, locul principal al secreției EGF din corp, și tratamentul cu anticorpi monoclonali anti-EGFR reduc mult fertilitatea la șoareci (Tsutsumi. J.Endocrinology 1993, 138, 437), prin reducerea implantării 75 blastocitului.

Se cunosc mai mulți compuși care se folosesc în tratamentul cancerului.

Astfel, în publicația WO 92/07644 și WO 92/14716 este descrisă 2,4diamino kinazolina ca potențator al agenților chimioterapeutici din tratamentul cancerului. 80

Totodată, în WO 92/14716 sunt descriși compușii cu formula:

sau o sare a acestuia, de adiție acidă, acceptabilă farmaceutic, în care X este alchil 90 cu unu până la trei atomi de carbon, alcoxi ș.a.; X¹ este hidrogen, alchil ș.a., X² este

RO 117257 Bl hidrogen, alchil ș.a; R, este hidrogen sau o grupare alchil; R_a este o grupare alchil sau aralchil cu formula:

în care Z și Y¹ sunt fiecare hidrogen sau alchil ș.a. care sunt potențatori ai agenților chemoterapeutici în tratamentul cancerului.

în același document este descrisă o compoziție farmaceutică care conține o cantitate care inhibă de P-glicoproteină, o substanță purtătoare ăcceptabilă farmaceutic și, opțional, o cantitate eficientă anticancer de agent chemoterapeutic.

Tot în acest document este descrisă o metodă de inhibare a P-glicoproteinei la un mamifer care cuprinde administrarea unei cantități care inhibă P-glicoproteinele din compusul prezentat în revendicarea 1.

Publicația WO 92/20642 descrie compușii bismono- și arii biciclici și heteroarilici care inhibă EGF și/sau receptorul PDGF tirozin kinazic.

în brevetul US 2949466 sunt descriși derivați de pirimido[4,5-d]pirimidină care au formula A:

NH(alchil inferior)

și sărurile netoxice de adiție acidă; în care R este ales dintre hidrogen și radicali amino, monoalchilamino inferior, dialchilamino inferior, benzilamino și halobenzilamino; R, este ales dintre radicalii amino, monoalchilamino inferior, benzilamino și hidroxil; iar R₂ este ales dintre hidrogen și radicalii amino și monoalchilamino inferior.

Compușii utilizați până acum în tratamentul cancerului sunt greu de obținut, sunt preparați din materii prime dificil disponibile și prezintă unele efecte secundare deloc de neglijat

Compușii din prezenta invenție înlătură dezavantajele mai sus menționate prin aceea că au structura corespunzătoare formulei generale I:

în care:

cel puțin unul și cel mult trei dintre atomii A-E sunt atomi de azot, iar atomul(ii) rămași sunt atomi de carbon, sau în oricare dintre cele două poziții învecinate lui A-E

RO 117257 Bl luate împreună, poate fi un singur heteroatom: N, O sau S, caz în care ceilalți doi atomi trebuie să fie carbon, iar celălalt poate fi ori carbon ori azot;

X este reprezentat de 0, S, NH sau NR⁷, astfel încât R⁷ este alchil inferior cu 140

1...4 atomi de carbon, OH, NH₂, alcoxi inferior cu 1...4 atomi de carbon sau monoalchilamino inferior cu 1 ...4 atomi de carbon;

n este O, 1,2;

R¹ este un atom de hidrogen sau o grupare alchil inferior cu 1...4 atomi de carbon; dacă n este 2, R¹ poate fi in mod independent un atom de H sau alchil inferior 145 cu 1 ..4 atomi de carbon pe oricare dintre atomii de carbon de legătură;

R² este alchil inferior cu 1 ...4 atomi de carbon, cicloalchil cu 3...8 atomi de carbon, alcoxi inferior cu 1 ...4 atomi de carbon, cicloalcoxi cu 3...8 atomi de carbon, nitro, halogen cum ar fi fluor, clor, brom, iod, perfluoralchil inferior cu 1 ...4 atomi de carbon, hidroxi, aciloxi inferior cu 1 ...4 atomi de carbon; -O-C(O)R, amino, mono sau 150 dialchilamino inferior cu 1...4 atomi de carbon, mono sau dicicloalchilamino inferior cu 3....8 atomi de carbon, hidroximetil, acil inferior cu 1....4 atomi de carbon;

-C(0]R, ciano, tioalchil inferior cu 1...4 atomi de carbon, sulfinilalchil inferior cu 1...4 atomi de carbon, sulfonilalchil inferior cu 1...4 atomi de carbon, tiocicloalchil inferior cu 3...8 atomi de carbon, sulfinilcicloalchil cu 3...8 atomi de carbon, sulfonilcicloalchil 155 cu 3...8 atomi de carbon, sulfonamido, mono sau dialchilsulfonamido inferior cu 1 ...4 atomi de carbon, mono sau dicicloalchilsulfonamido cu 3...8 atomi de carbon, mercapto, carboxi, carboxamido (-C(0)-NH₂), mono sau dialchilcarboxamido inferior cu 1...4 atomi de carbon, mono sau dicicloalchilcarboxamido cu 3...8 atomi de carbon, alcoxicarbonil inferior cu 1 ...4 atomi de carbon, cicloalcoxicarbonil cu 3...8 atomi de 160 carbon, alchenil inferior cu 2...4 atomi de carbon, cicloalchenil cu 4...8 atomi de carbon, alchinil inferior cu 2...4 atomi de carbon, sau doi R² luați împreună pe atomi de carbon învecinați pot forma un inel carbociclic din 5...7 atomi sau un inel mononesaturat de tip 1,3-dioxolanil, 1,4-dioxanil, 1,4-dioxepinil, piranil, furanil, pirolidil, piperidinil, ti olanii, oxazolanil, tiazolanil, diazolanil, piperazinil, morfolino sau 165 tiomorfolino; și m este 0....3, in care Ar este fenil, tienil, furanil, pirolil, piridil, pirimidil, imidazolil, pirazinil, oxazolil, tiazolil, naftil, benzotienil, benzofuranil, indolil, chinolinil, izochinolinil si chinazolinil;

R³, R⁴, R⁵ si R⁶ sunt separat, nu există sau sunt; H, alchil inferior cu 1...4 170 atomi de carbon, cicloalchil cu 3...8 atomi de carbon, alcoxi inferior cu 1...4 atomi de carbon, cicloalcoxi cu 3...8 atomi de carbon, hidroxi, aciloxi inferior cu 1 ...4 atomi de carbon, amino, mono sau dialchilamino inferior cu 1...4 atomi de carbon, mono sau dicicloalchilamino inferior cu 3...8 atomi de carbon, alchil inferior cu 1...4 atomi de carbon sau cicloalchil cu 3...8 atomi de carbon, carbonat (-OC(O)OR) unde R este 175 alchil inferior cu 1...4 atomi de carbon sau cicloalchil inferior cu 3...8 atomi de carbon;

sau ureido sau tioureido sau uretan legat de N- sau 0-, oricare dintre aceștia fiind opțional substituiți cu mono sau dialchil inferior cu 1...4 atomi de carbon sau cicloalchil cu 3...8 atomi de carbon; 180 tioalchil inferior cu 1...4 atomi de carbon, tiocicloalchil cu 3...8 atomi de carbon, mercapto, alchenil inferior cu 2...4 atomi de carbon, hidrazino, N’-alchil inferior hidrazino cu 1 ...4 atomi de carbon, acilamino inferior cu 1 ...4 atomi de carbon, hidroxilamino sau O-alchilhidroxilamino inferior cu 1 ...4 atomi de carbon;

RO 117257 Bl sau oricare doi dintre R³-R⁶ luați împreună pe atomi de carbon învecinați pot forma un inel carbociclic cu 5 - 7 atomi sau un inel mononesaturat de tip 1,3-ilioxolanil, 1,4-dioxanil, 1,4-dioxepinil, piranil, furanil, pirolidil, piperidinil, tiolanil, oxazolanil, tiazolanil, diazolanil, piperazinil, morfolino sau tiomorfolino;

orice grupare alchil inferior substituită pe oricare dintre substituenții din R³-R⁶care conțin o parte ce poate fi opțional substituită cu una sau mai multe grupări alese dintre: hidroxi, amino, monoalchilamino inferior, dialchilamino inferior, N-pirolidil, Npiperidinil, N-piridino, N-morfolino, N-tiomorfolino sau N-pi'perazino;

dacă unul sau mai multi dintre atomii A-E sunt atomi de azot, atunci oricare dintre R³-R⁶ situat pe un atom de carbon învecinat unuia dintre atomii de azot, nu poate fi OH sau SH; și dacă oricare dintre substituenții R¹, R², R³, R⁴, RP sau FP conține centri chirali, sau in cazul in care R¹ creează centri chirali pe atomii de legătură, atunci sunt incluși toți stereoizomerii acestora, atât separat, cât si ca amestecuri racemice si/sau diastereoizomerice;

R⁸ este H sau alchil inferior cu 1...4 atomi de carbon, amino și mono sau dialchil inferior cu 1...4 atomi de carbon, amino;

sau o sare farmaceutică sau hidratul acesteia;

cu condițiile ca atunci când E și B sunt atomi de azot și D și A sunt atomi de carbon, R³ și R⁶nu sunt prezenți, R⁵ este hidrogen, X este NH, n este O, 1 sau 2, R¹ este H sau alchil inferior; Ar este arii nesubstituit sau substituit cu halogen, amino sau hidroxi; sau n este 1 sau 2, R¹ este hidrogen sau alchil inferior; și Ar este un inel heterociclic, atunci R⁴ nu poate fi hidrogen, amino, monoalchilamino inferior nesubstituit sau substituit cu hidroxi, monocicloalchilamino nesubstituit sau substituit cu hidroxi, dialchilamino inferior nesubstituit sau substituit cu hidroxi sau heterocicloalchilamino sau atunci când E și B sunt atomi de azot și D și A sunt atomi de carbon, R³ și R⁶nu sunt prezenți, R⁵ este hidrogen, X este NH, π este O, 1 sau 2, R¹ este H sau alchil inferior; Ar este arii atunci R⁴ nu poate fi alchiltio inferior; sau atunci când E și B sunt atomi de azot și D și A sunt atomi de carbon, R³ și R⁶nu sunt prezenți, R⁵ este hidrogen, X este NH, R¹ este H; Ar este fenil para-substituit cu dietilamino, atunci R⁴ nu poate fi amino; sau atunci când E și B sunt atomi de azot și D și A sunt atomi de carbon, R³ și R⁶nu sunt prezenți, R⁵ este hidrogen, X este NH, n este 1, R¹ este H, Ar este 2-furanil, atunci R⁴ nu poate fi etiltio.

Un alt obiect al prezentei invenții îl constituie compoziția farmaceutică care conține 5 până la 70% compus activ cu formula I, în amestec cu un excipient, diluant sau purtător acceptabil farmaceutic și este folosită în tratamentul cancerului, psoriazisului, pancreatitei sau în contracepție, prin prevenirea implantării blastocitului.

Un alt obiect al prezentei invenții este o metodă de inhibare a receptorilor de tirozin kinază ai factorului de creștere epidermic care constă în aceea că se administrează la un pacient, pe cale orală sau parentală, compoziția farmaceutică descrisă mai sus, într-o formă de dozare solidă sau lichidă, în doze parenterale zilnice de 0,01 mg/kg până la 10 mg/kg ingredient activ, respectiv în doze zilnice orale de □,O1 mg/kg până la 100 mg/kg ingredient activ.

RO 117257 Bl

230

Compușii conform prezentei invenții prezintă mai multe avantaje:

- sunt utili în doze scăzute având o citotoxicitate extrem de scăzută;

- sunt utili în tumorile supresive, în special în cancerele de sân în care mitogeneza este cu greu determinată de membri ai familiei EGFR;

- sunt utili în terapia cronică, ca inhibitori ai răspunsurilor induse de EGF;

- sunt mai ușor de sintetizat.

în continuare sunt prezentate pe scurt figurile:

- fig. 1 înfățișează rezultatul exemplelor 6 și 7 asupra autofosforilării receptorului EGF în carcinomul epidermoid uman A 431;

- fig. 2 înfățișează efectul exemplului 8 asupra autofosforilării receptorului EGF în carcinomul epidermoid uman A 431;

- fig. 3 înfățișează durata de timp necesară pentru inhibarea autofosforilării receptorului EGF în carcinomul epidermoid uman A 431, în cadrul exemplului 27;

-fig. 4înfățișează efectul exemplului 27 asupra autofosforilării receptorului EGF în celulele A 431;

- fig. 5 înfățișează inhibarea autofosforilării receptorului EGF în carcinomul epidermoid uman A 431 în cadrul exemplului 40;

- fig. 6 înfățișează efectul exemplului 40 asupra fosforilării tirozinei mediate de factorul de creștere la Swiss 3T3;

- fig. 7 înfățișează efectul exemplului 40 asupra exprimării dependente de factorul de creștere a lui c-jun mARN în fibroblaste de șoarece Swiss 3T3;

- fig. 8 înfățișează efectul exemplului 40 asupra exprimării mediate de factorul de creștere a lui p39^Ciun;

-fig. 9 înfățișează efectul exemplului 59 asupra autofosforilării receptorului EGF în carcinomul epidermoid uman A 431;

-fig. 10 înfățișează efectul exemplului 60 asupra autofosforilării receptorului EGF în carcinomul epidermoid uman A 431;

-fig. 11 înfățișează efectul exemplului 61 asupra autofosforilării receptorului EGF în carcinomul epidermoid uman A 431;

- fig. 12 înfățișează efectul exemplului 70 asupra autofosforilării receptorului EGF în carcinomul epidermoid uman A 431;

-fig. 13înfățișează o hartă care reprezintă inhibarea tirozin chinazei recptorului EGF în cadrul exemplului 27;

- fig. 14 reprezintă un grafic care înfățișează efectul exemplului 40 asupra mitogenezei mediate de factorul de creștere în fibroblastele de șoareci Swiss 3T3;

- fig. 15 este o fotografie a unei linii de fibroblaste de șoarece NIH 3T3 transfectate cu gena EGFR umană care prezintă o morfologie aplatizată normală;

- fig. 16 este o fotografie a aceleiași linii celulare tratate cu 100 ng/ml EGF care prezintă o morfologie transformata fuziformă tipică; și

- fig. 17 este o fotografie a aceleiași linii celulare tratate cu 100 ng/ml EGF și 5 pm din exemplul 27, care prezintă morfologia revenită de la tipul transformat înapoi la tipul normal.

în actuala invenție sunt descrise mai multe cazuri preferate ale substituenților derivaților cu formula I.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³sau R⁴ sunt H, iar celălalt este un alcoxi inferior sau halogen.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = 0 sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³sau R⁴ sunt H, iar celălalt este amino.

235

240

245

250

255

260

265

270

275

RO 117257 Bl

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = □ sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³ sau R⁴ sunt H, iar celălalt este un mono sau dialchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³sau R⁴ sunt H, iar celălalt este hidrazino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³sau R⁴ sunt H, iar celălalt este alchil inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, iar R³ și R⁴ sunt alcoxi inferior.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = □ sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, iar R³ sau R⁴ sunt alchil inferior.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = □ sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³sau R⁴ sunt amino iar celălalt este alcoxi inferior.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = 0 sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³sau R⁴ sunt mono sau dialchilamino inferior, iar celălalt este alcoxi inferior.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = □ sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³este mono sau dialchilamino inferior, iar R⁴ este hidroxi.

O structură inelară corespunzătoare cazurilor preferate enumerate mai sus este următoarea:

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, iar R³ sau R⁴ luați împreună formează dioximetilen, dioxietilen, piperazină 2,3-fuzionată, morfolină 2,3-fuzionată sau tiomorfolină 2,3-fuzionată. Structurile inelare corespunzătoare sunt următoarele:

H

RO 117257 Bl

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar

R⁴ este alcoxi inferior sau halogen.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar 330 R⁴ este amino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴ este mono sau dicalchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = □ sau 1, R¹ este H, inelul 335 aromatic fenil este opțional substituit, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴ este hidrazino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, C și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴ este alchil inferior. 340

O structură inelară adecvată pentru cazurile anterioare este următoarea:

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și E sunt atomi de carbon, D este azot, iar R³ este alcoxi inferior sau halogen.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul 350 aromatic fenil este opțional substituit, A, B și E sunt atomi de carbon, D este azot, iar R³ este amino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit. A, B și E sunt atomi de carbon, D este azot, iar R³ este mono sau dialchilamino inferior. 355

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și E sunt atomi de carbon, D este azot, iar R³ este hidrazino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și E sunt atomi de carbon, D este azot, iar 360 R³ este alchil inferior.

O structură inelară adecvată pentru cazurile anterioare este următoarea:

365

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, R³ 370 sau R⁴ sunt H, iar celălalt este un alcoxi inferior sau halogen.

RO 117257 Bl

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, R³ sau R⁴ sunt H, iar celălalt este amino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, R³sau R⁴ sunt H, iar celălalt este un mono sau dialchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, R³sau R⁴ sunt H, iar celălalt este hidrazino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, R³sau R⁴ sunt H, iar celălalt este alchil inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, iar R³ și R⁴ sunt alcoxi inferior.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, iar R³ sau R⁴ sunt alchil inferior.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, R³sau R⁴ sunt amino iar celălalt este alcoxi inferior.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, R³sau R⁴ sunt mono sau dialchilamino inferior, iar celălalt este alcoxi inferior.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = □ sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, R⁴este mono sau dialchilamino inferior, iar R³ este hidroxi.

O structură inelară corespunzătoare pentru aceste cazuri preferate este următoarea:

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, iar R³ sau R⁴ luați împreună formează dioximetilen, dioxietilen, piperazină 2,3-fuzionată, morfolină 2,3-fuzionată sau tiomorfolină 2,3-fuzionată.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = □, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A și D sunt atomi de carbon, B și E sunt azot, iar

R⁴ este alcoxi inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A și D sunt atomi de carbon, B și E sunt azot, iar

R⁴ este mono sau dialchilamino inferior.

RO 117257 Bl

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A și D sunt atomi de carbon, B și E sunt azot, iar R⁴ este amino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A și D sunt atomi de carbon, B și E sunt azot, iar R⁴ este hidrazino.

O structură inelară adecvată pentru cazurile anterioare este următoarea:

420

425

430

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B și D sunt atomi de carbon, A și E sunt azot, iar R³ și R⁴ sunt alcoxi inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B și D sunt atomi de carbon, A și E sunt azot, iar R³ și R⁴ sunt mono sau dialchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B și D sunt atomi de carbon, A și E sunt azot, iar R³ și R⁴ sunt alcoxi inferior, celălalt fiind mono sau dialchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B și D sunt atomi de carbon, A și E sunt azot, iar R³ și R⁴ luați împreună formează etilendioxi, piperazină 2,3-fuzionată, morfolină 2,3-fuzionată sau tiomorfolină 2,3-fuzionată.

O structură inelară adecvată pentru cazurile anterioare este următoarea:

435

440

445

450

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, și fie A și B luați împreună sunt un atom de sulf, iar D și E sunt atomi de carbon, fie A și B sunt atomi de carbon, iar D și E luați împreună formează un atom de sulf, iar R³ și R⁴ sunt H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = □ sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, și fie A și B luați împreună sunt un atom de oxigen, iar D și E sunt atomi de carbon, fie A și B sunt atomi de carbon, iar D și E luați împreună sunt un atom de oxigen, iar R³ și R⁴ sunt H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, și fie A și B luați împreună sunt un atom de azot, iar D și E sunt atomi de carbon, fie A și B sunt atomi de carbon, iar D și E luați împreună sunt un atom de azot, iar R³ și R⁴ sunt H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

455

460

465

RO 117257 Bl

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, și fie A și B luați împreună sunt un atom de sulf, iar D și E sunt atomi de azot, fie D și E luați împreună sunt un atom de sulf, iar A este azot și B este carbon, iar R³ și R⁴ sunt H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, /7 = 0 sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, și fie A și B luați împreună sunt un atom de oxigen, iar D este carbon și E este azot, fie D și E luați împreună sunt un atom de oxigen, iar A este azot și B este carbon, iar R³ și R⁴ sunt H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A și B luați împreună sunt un atom de azot, iar D este carbon și E este azot, iar R³ și R⁶ sunt H sau alchil inferior și R⁴ este H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, iar fie A și B luați împreună sunt un atom de oxigen, iar D este azot și E este carbon, fie A și B luați împreună sunt un atom de carbon, iar D este azot și E este oxigen, iar R³ și R⁶ sunt H sau alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, fie A și B luați împreună sunt un atom de sulf, iar D este azot și E este sulf, iar R³ și R⁶ sunt H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, iar fie A și B luați împreună sunt un atom de azot, iar D este azot și E este carbon, fie A și B luați împreună sunt un atom de carbon iar D și E sunt atomi de azot, iar R³ și R⁶ sunt H sau alchil inferior dacă sunt pe atomul de azot sau H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior, dacă sunt pe carbon.

Alte structuri inelare corespunzătoare pentru cazurile anterioare sunt:

în care Z este azot, oxigen sau sulf.

Compușii din prezenta invenție sunt preparați prin următoarele procedee ilustrate prin scheme de reacții.

în cazul în care în formula (I) X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R⁴ este H, iar R³ celălalt este un alcoxi inferior sau halogen, amino, mono sau dialchilamino inferior, hidrazino, alchil inferior, deplasarea clorului din poziția 2 din 2,6-diclor-3-nitropiridină se realizează cu cianura cuproasă în NMP ( NMP este un solvent, N-metil-2-pirolidonă). în această etapă, dezlocuirea celui de-al doilea clor din acest nitril, cu ajutorul fluorurii, poate fi avantajoasă. Aceasta este urmată de o reducere blândă a grupării nitro, în condiții în care halogenul nu este hidrolizat. Hidroliză nitrilului este urmată de ciclizarea ortoformiatului, de clorurarea Vilsmeier, obținându-se dihalopiridopirimidină.

RO 117257 Bl înlocuirea clorului, care este mult mai reactiv, din poziția 4, cu o amină adecvată, este urmată de înlocuirea halogenului din poziția 6 cu nucleofilul adecvat, amoniac, alchilamină inferioară, hidrazină, metoxid, obținându-se produsele finale.

Acest procedeu se poate aplica și în cazurile preferate, descrise în cele ce urmează.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³sau R⁴ sunt H, iar celălalt este amino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³sau R⁴ sunt H, iar celălalt este un mono sau dialchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = □ sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³sau R⁴ sunt H, iar celălalt este alchil inferior.

515

520

525

530

1. CuCN NMP

l.RaNiorH₂Pd

2.H₂SO₄5(rC

2. (KFDMF)

HCiQElhA

POCh

1. ArfCHjVnij bază la cald

535

2. R’H bază la cald

540

Un alt procedeu pentru obținerea compușilor cu formula I, în care substituenții sunt cuprinși în cazurile preferate de mai sus, constă în substituția clorului din 2-clor3,5-dinitropiridină cu ajutorul CuCN în NMP. Reducerea grupărilor nitro la amine este urmată de hidroliza nitrilului la o amidă. Aceasta este ciclizată la pirimidonă cu ortoformiat care este transformat în clorură de P0CI₃ sau în derivatul tiometil, prin tratare cu pentasulfură de fosfor urmată de Mei și o bază blândă: înlocuirea cu amina adecvată conduce la compusul 7-amino dorit. Funcțiunea amino poate fi alchilată reductiv sau activată prin diazotare în condiții acide sau bazice, urmată de o reducere la hidrazidă sau conversie la un alchileter inferior sau la un halogen realizată cu ajutorul unui cuprat sau prin cuplare Stille, prin metode cunoscute specialiștilor în domeniu, în mod alternativ, amina poate fi aminată reductiv sau acilată și redusă pentru a forma catena ramificată alchilamino.

545

550 o»h

^MO» CuCN NMP

CI

l.RiNiorH₂Pd h_sn

Î.HjSOiSO’C

L,n²- ^RONO

3. Dezlocuire sau reducere

NM,

CONH,

555

560

RO 117257 Bl

Un alt procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în metilarea 2,6difluorpiridinei. Tratarea cu LDA, urmată de apă oxigenată/borat, conduce la introducerea substituentului 3-hidroxi. Dacă piridină suferă a doua metilare în poziția 4, alcoolul poate fi protejat cu TIPS (triizopropil silii) eter care va forța a doua metilare în poziția a 5-a. Se pot folosi azotări alternative, cum ar fi transformarea intermediarului cu litiu la un compus cu staniu și tratarea cu tetranitrometan, sau utilizarea N0₂BF₄ (tetrafluorborat de nitroniu). Substituția la atomul de carbon numărul 1 poate fi realizată cu cianură cuproasă sau cu alte surse de ion cianură. După hidroliza nitrilului și reducerea grupării nitro, se poate folosi etilformiatul în locul formamidei pentru ciclizare și este probabil ca unele ciclizări să necesite substituirea F cu MeS înainte de reacție. Poziția 4 este activată prin clorurare, iar amina din câtena laterală este introdusă imediat. Dislocarea finală se poate efectua cu alcoxid sau nucleofili aminici pentru generarea diferitelor specii dialcoxi și aminoalcoxi, iar utilizarea adecvată a lui R poate permite ca gruparea 7-hidroxil să fie neprotejată la sfârșitul reacției. (LDA înseamnă litiu diizopropil amidă).

Acest procedeu se aplică în următoarele cazuri preferate ale compușilor cu formula I.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, iar R³ și R⁴ sunt alcoxi inferior.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = □ sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³sau R⁴ sunt amino, iar celălalt este alcoxi inferior.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³sau R⁴ sunt mono sau dialchilamino inferior, iar celălalt este alcoxi inferior.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, R³este mono sau dialchilamino inferior, iar R⁴ este hidroxi.

RO

1. LDA-78°C

F f 2. B(OMe)₃

3. H₂O₂/NaOH

4. Rl/base

RO

NH]

2. HVPd

1. H,S0₄ 50°C

CONH]

1. HCONH?

2. (COCljyDMF

Un alt procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în utilizarea acidului 6-alchilchinnaldinic, urmată de bromurarea în condiții forțate, care conduce la o anhidridă care este deschisă cu amoniac, reciclizată la imidă, iar degradarea Hoffman are loc la carbonilul cel mai puțin activ. Ciclizarea și adiția catenei laterale la inel în condiții normale sunt urmate de o cuplare Stille pentru introducerea grupării alchil R⁴. în această etapă ar putea fi introduși și substitutenții alchenil sau arii, prin folosirea acestei modalități de cuplare.

RO 117257 Bl

Un caz preferat în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și

E sunt atomi de carbon, A este azot, iar R³ sau R⁴ sunt alchil inferior.

610

4. NaOBr

COOH

NH_a

ΗΝ'(”'')αγ

1. HCONH₂ Ax

2. (COCI), DMF

3. A^CH^Hi

4. R⁴ ₄SnPdcaL

615

Un alt procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în diazotarea 2,6dihidroxipiridinei, urmată de conversia la compusul dicloric foarte reactiv. Dinitroclorpiridina este dezlocuită cu cianură cuproasă în NMP, iar apoi compusul este redus în condiții blânde la diamină. Nitrilul este hidrolizat la amidă care poate fi ciclizată la piridopirimidonă care este clorurată în poziția 4 în condiții obișnuite.

înlocuirea celui mai reactiv clor din catena laterală din poziția 4 este urmată de înlocuirea clorului din poziția 6 cu alcoxid. Pentru grupa 9, amina trebuie alchilată adecvat prin metode cunoscute specialiștilor în domeniu.

620

625

1. ΗΝΟ,Η^Ο. KCN

2. PClj ci'^h^ci 2. RiNi

1. ArtCH^Hj

2. ROH bază (3. N- alchilare )

i. _H2so₄ xrc ci-A<*^ch ^x HCfOEth

3. (C0Q)2 DMF

630

Un alt procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în ciclizarea lui R³ și R⁴ împreună. Ei se pot obține și prin alte metode cunoscute în domeniu. De exemplu, compușii alcoxi amino vicinal substituiți pot fi dezalchilați, iar aminoalcolii 635 vicinali corespunzători pot fi bisalchilați cu un dihaloalcan adecvat.

Acest ultim procedeu se poate aplica în cazul în care, în formula I, X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, iar R³ sau R⁴ luați împreună formează dioximetilen, dioxietilen, piperazină 2,3-fuzionată, morfolină 2,3-fuzionată sau tiomorfolină 2,3- 640 fuzionată.

645

Un alt procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în ciclizarea 2,4diamino-5-cianopiridina în derivați ai 4-benzilaminopiridopirimidinei prin tratare cu benzilamină și acid formic la temperatură ridicată. Pentru unele amine nucleofile, 2,4diamino-5-cianopiridina este transformată prin acest tratament cu etil orto- 650 formiat/anhidridă acetică, urmată de ciclizarea cu ion hidrosulfură în condiții anhidre, pentru obținerea 7-amino-4-tiono-3H-pirido[4,3-d]pirimidină. S-alchilarea și înlocuirea

RO 117257 Bl cu o amină adecvată conduce la produsul dorit. Dacă R⁴ nu este amino, amina poate fi acilată sau alchilată reductiv. Alternativ, 2,4-diamino-5-cianopiridina poate fi hidrolizată la amida corespunzătoare, iar acești compuși pot fi ciclizați la 7-amino-4-oxo-3Hpirido[4,3-d]pirimidină cu ajutorul ortoformiatului. Diazotarea 7-aminei și înlocuirea cu fluor permite introducerea altei amine și nucleofili alcoxidici la sfârșitul sintezei după ce sunbstituentul din C₄ a fost introdus în mod uzual. Diazotarea și înlocuirea aminei cu bromură permit realizarea cuplărilor Stille în poziția 7.

Un caz preferat în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot iar R⁴ este alcoxi inferior sau halogen.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, /7 = 0 sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴ este amino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, /7 = 0 sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴ este mono sau dicalchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, /7 = 0 sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴ este hidrazino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, /7 = 0 sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, C și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴ este alchil inferior.

1. MelNEtt

2. ArfCH^NH,

CH₂(CN)₂ + HBr

1. HC(OEt)₃A

2. NaSHA

1. HNOa

2. CuBr

3. R*H bază

Alt procedeu de obținere a compușilor cu formula (I) constă în transformarea 2-clor-5-nitropiridina la compusul 2-fluor corespunzător cu ajutorul KF în DMSO. Reducerea grupării nitro este urmată de tratamentul cu anhidridă Boc, care conduce la derivatul Bocamino care poate fi metilat și carboxilat în poziția 4. îndepărtarea Boc cu TFA și ciclizarea inelului pirimidonei cu formaidă conduce la 6-fluor-4-oxo-3Hpirido[3,4-d]pirimidină. Aceasta este clorurată în poziția 4 în mod obișnuit, iar catena laterală 4 este introdusă în poziția 4 prin dezlocuirea cu o amină adecvată. înlocuirea fluorului din poziția 6 cu nucleofili adecvați conduce la diverse produse finale. Dacă fluorul este înlocuit cu tiometoxid acesta, la rândul său, este înlocuit cu grupări alchil în reacțiile de substituție de tip Grignard, catalizate de Ni.

Un caz preferat în care este aplicat procedeul de mai sus este acela în care

X este NH, /7=0 sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și E sunt atomi de carbon, D este azot, iar R³ este alcoxi inferior sau halogen.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și E sunt atomi de carbon, D este azot iar

R³ este amino.

RO 117257 Bl

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și E sunt atomi de carbon, D este azot, iar R³ este mono sau dialchilamino inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și E sunt atomi de carbon, D este azot, iar R³ este alchil inferior.

1. KF MeCN co>h

700

705

ci

2. RaNi

3. Boc anhidridă

CI

1. BuLi

COj

3. TFA

1. HCONH₂

2. POCh

1. AițCHaMffla

2. R*H bază

710

715

Un alt procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în azotarea acidului 2-metoxinicotinic, urmată de înlocuirea grupării metoxi activate și ciclizarea inelului pirimidonei, într-o etapă cu formamidină, sau alternativ, în două etape cu amoniac urmată de cilizarea cu un echivalent al formamidei. Carbonilul este transformat în clorură și înlocuit cu catena laterală în mod obișnuit, iar gruparea nitro este selectiv redusă la amino. Aceasta poate fi alchilată, acilată sau diazotată. Compusul diazo poate fi transformat în hidroxi sau bromură sau iodură, iar acestea din urmă pot suferi o cuplare Stille pentru introducerea în locul lui R³ a unor radicali alchil inferior, alchenil, arii etc.

Un caz preferat în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, R³ sau R⁴ sunt H, iar celălalt este un alcoxi inferior.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, R³sau R⁴ sunt H, iar celălalt este amino.

720

725

730

735

740

COOH

1. SOCI₂

^COOM*1. ΗΝΟ^Ο^γ-γ⁶⁰⁰*!. HCONHa om· 2. NHj 2. (COCDj DMF im* 2. McONa

745

RO 117257 Bl

Un alt procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în metilarea și carboxilarea 2,6-difluorpiridinei, urmate de dizlocuirea substituentului 2-fluor. Ciclizarea inelului pirimidonei cu formamidă, urmată de conversia carbonilului la clorură în mod obișnuit, conduce la clorfluorpiridopirimidină. Catena laterală ar(alch)ilamino este introdusă prin dezlocuirea celui mai reactiv clor din pirimidină, iar substituentul lui R⁴ este introdus prin dezlocuirea fluorului. Introducerea alchilului are loc prin înlocuirea fluorului cu alcoxid, clivarea ulterioară a eterului spre piridonă, O-triflarea și cuplarea de tip Stille.

I. AriCH₂)_BNH₂ bază la cald

o

(COCI), DMF 60°C ci

1. NHțA

1. HCONH₂

2. R⁴H bază la cald

Alt procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în metilarea 2,6difluorpiridinei. Prima metilare este destinată introducerii oxigenului, iar a doua, introducerii acidului carboxilic. Dacă este necesară forțarea celei de-a doua metilări dinspre poziția 5, oxigenul poate fi protejat ca și eterul foarte voluminos TIPS, și pot fi necesare baze mai tari decât LDA. Amoniacul este introdus în poziția 2 în condiții de temperatură și presiune ridicate, iar inelul piridonă este ciclizat și activat în poziția 4 în mod obișnuit, apoi este înlocuit cu catena laterală din poziția 4. înlocuirea substituentului 7-fluor se poate face cu un nucleofil adecvat, urmată de conversiile descrise anterior care constituie ultima etapă a sintezei.

Un caz preferat în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, iar R³ și R⁴ sunt alcoxi inferior.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, R³sau R⁴ sunt amino, iar celălalt este alcoxi inferior.

Un caz preferat este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, R⁴este mono sau dialchilamino inferior, iar R³ este hidroxi.

F

1. LDA-78°C f 2. B(OMe)j °Ύ^ 1- LDA-78°C _f 2. COj

3. HjOj/NaOH

4. Rl/bază

(COCI), DMF 6O°C

1. Ar(CH₂)_nNH₂ bază la cald R⁴

1. νη_ίδ

2. HCONH₂

Ar

2. R⁴H bază la cald

RO 117257 Bl

795

Alt procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în prepararea acidului 5-brom-2,6-diflournicotinic prin litieri successive cu LDA pornind de la 2,6diflourpiridină. Poziția 5 este alchilată via o cuplare Stille, iar inelul pirimidonă este ciclizatîn două etape. Substituentul din poziția 4 este introdus în maniera obișnuită, iar gruparea 7-fluor este înlocuită cu tiometoxid. La rândul lui, acest tioeter este dezlocuit cu un reactiv Grignard în prezența unui catalizator- sare de nichel. Utilizarea reactivilor organometalici adecvați în cuplările Stille și Grignard conduc la substituenți alchenil, alchinil și arii la R³ și R⁴.

Un caz preferat în care se folosește procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, iar R³ sau R⁴ sunt alchil inferior.

800

805

1. LDA

2. Br₂

3. LDA

1. MeSN>

2. R⁴MgBr

1. R\SnPd

2. NH,

3. HCONH₂

810

Ni catalizator

815

Un alt procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în azotarea acidului diclornicotinic disponibil, urmată de de o dezlocuire mai puternică a celuilalt clor. Acidul 6-alcoxi-2-amino-5-nitronicotinic rezultat este ciclizat la pirimidonă, iar gruparea carbonil din poziția 4 este transformată la o clorură și dezlocuită în mod obișnuit cu o amină adecvată, pentru a se obține 4-amino-7-alcoxi-6-nitropirido[2,3djpirimidină. Reducerea grupării nitro, urmată de orice alchilare sau acilare, conduce la compușii doriți.

HN^Af cooh L HNOj H₂SO₄ OjN^^^cooh 1. HCONH₂ Δχ

2. ROHorNH_?___ Ύ T ₂. (COC1)₂ DMF J o 3 NHjorRONa *«3 3. Ar(CH₂)„NH₂ ^{M H}

HH'ÎS-ar

I. H₂/Pd ** (2. N-alchilat)

Alt procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în dezalchilarea compușilor amino alcoxi vicinali; alcoolii amino vicinali sunt bisalchilați cu un dihaloalcan adecvat. Piperazinele se obțin prin utilizarea unui nucleofil aminic convenabil pentru dezlocuirea substituentului clorului din poziția 6 în locul unui alcoxid.

Un caz preferat de aplicare a procedeului de mai sus este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, iar R³ și R⁴ luați împreună sunt dioximetilen, dioxietilen, 2,3-piperazină fuzionată, morfolină 2,3-fuzionată sau tiomorfolină 2,3fuzionată.

820

825

830

835

840

RO 117257 Bl

Un procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în reacția unei sări curespunzătoare de S-alchilizotiouroniu cu metoximetilidin malonitril, obținându-se un precursor al pirimidinei complet funcțional. Pirimidină inițial formată poate avea gruparea SEt înlocuită cu R⁴ fie înainte, fie după hidroliză nitrilului, dacă înlocuirea sau oxidarea se dovedesc ulterior problematice. Dezlocuirea grupării SEt poate fi realizată și fără o oxidare pentru activarea sulfului. Ciclizarea celui de-al doilea inel pirimidinic este urmată de activarea carbonilului din poziția 4, prin sulfurare și alchilare. Chiar dacă gruparea 7-tio nu a fost dezlocuită în această etapă, introducerea catenei laterale amino în poziția 4 are loc preferențial.

Un caz preferat în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A și D sunt atomi de carbon, B și E sunt azot, iar R⁴ este alcoxi inferior.

Un alt caz preferat în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A și D sunt atomi de carbon, B și E sunt azot, iar R⁴ este mono sau dialchilamino inferior.

A*

NC. „

NaOEt

N

1. H₂SO₄5(y^>C _iet 2. HC(OEt)₃ Ax o

1. P₃S< Py__________

2. Mei NEt₃ DMSO et«

1. Ai(CHaViH₂

2. MejCOjsau mCPBA

3. ΙΤ*Η bază

Un procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în obținerea nucleului pterinic prin procedee cunoscute.

Un caz în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, B și D sunt atomi de carbon, A și E sunt azot, iar R³ și R⁴ sunt alcoxi inferior. în acest caz, intermediarul pterindionic este O-alchilat, pterindiona se poate transforma în triclorpterină, iar substituțiile selective se pot realiza pe halogeni într-o ordine adecvată pentru obținerea compusului dorit.

RO 117257 Bl

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, n = O, R¹ este H, inelul 890 aromatic fenil este opțional substituit, B și D sunt atomi de carbon, A și E sunt azot, iar R³ și R⁴ luați împreună formează etilendioxi, piperazină 2,3-fuzionată, morfolină 2,3-fuzionată sau tiomorfolină 2,3-fuzionată.

OH

1. POCI? bază

2. NH,

CI

3. RaNi

1. (COOEt)₂Ax ^Μ7^,*^Γ

2. R₂SO₄N_<iH sau PCI₅ apoi R^JH apoi R⁴H sau invers

3. Ar(CHj)_BNHj

895

900

Un alt procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în obținerea 3Htieno[3,2-d]pirimid-4-onă prin transformările chimice standard din etil 3-aminotiofen carboxilat și formamidă, disponibili comerciali. Transformarea carbonilului la clorură prin tehnicile standard, urmată de substituirea cu o amină adecvată conduc la [3,2d]pirimidine. Dacă R⁴ nu este H, un electrofil adecvat, spre exemplu nitro, pentru 905 amină alcalinizată sau substituenți derivați de la diazotare, sau Br, pentru produsele finale cuplate Stille, poate fi introdus și apoi transformat la R⁴ prin reducere și aminare sau prin cuplare de tip Stille, sau prin alte metode cunoscute specialiștilor în domeniu. Această tehnică se poate aplica și următoarelor categorii preferate, care au posibilitatea substituției pe R³ sau R⁴ din moment ce ele conțin inele bogate în 910 electroni constituite din cinci atomi care pot fi mai ușor folosite prin substituție electrofilă. (DMSO este dimetil sulfoxid).

Un caz în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, și fie A și B luați împreună sunt un atom de sulf, iar D și E sunt atomi de carbon, fie A și B sunt atomi 915 de carbon, iar D și E luați împreună formează un atom de sulf, iar R³ și R⁴ sunt H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

1. HCONH,

2. (COCI)₂/ DMF

1. ArtCH^NHj

2. Electrofil

3. Modificare

920

Un procedeu de obținere a compusului tieno[2,3-d]pirimid-4-onă constă în sinteza Gewald din 2,5-dihidroxi-1,4-ditian și etil cianoacetat, urmată de ciclizarea formamidei. Transformarea carbonilului la clorură prin metode standard, urmată de înlocuirea cu o amină adecvată conduc la tieno[2,3-d]pirimidine dorite. 925 ci

Wt θ'-	1. HCONHj 2. (COCDj/DMF
AriCHaVIHj Y - _{L r} \ 7 (reducere]	--C0		930

3. (alchilat)

RO 117257 Bl

Un procedeu de obținere a compușilor de fuziune ai inelului [3,2-d] din 3bromfurfural consta în dezlocuirea bromurii de către azidă, urmată de oxidarea aldehidei care furnizează acidul aminofuroic necesar fuzionării pe inelul pirimidinic. Se poate folosi orice formă inelară, fie prin manipularea derivatului acid, fie prin utilizarea unei varietăți de forme inelare și de activări ale poziției 4, dacă este necesar.

Un caz în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, și fie A și B luați împreună sunt un atom de oxigen, iar D și E sunt atomi de carbon, fie A și B sunt atomi de carbon, iar D și E luați împreună sunt un atom de oxigen, iar R^{1 2 3} și R⁴ sunt H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

1. NaN-, DMSO

cho I* NaClOj sau AgNOj/NH₃° 3. H₂S

HC(NH,)?Cr COOH |_a caid

1. (COCI); DMF

2. Ar(CH₂)_nNH₂

1. E*

2. (reducere)

3. (alchilat)

Un alt procedeu de obținere a compușilor cu formula I constă în reacția 6-clor4-metiltiopirimidinei cu LDA, urmată de DMF, conducând la aldehida în poziția 5, care este tratată cu sarea de sodiu a unui ester glicolat adecvat, dezlocuind clorul și formarea in situ a inelului furan prin condensarea aldolică intramoleculară. Clivarea esterului și decarboxilarea funcțiunii 7-acid nedorite pot fi realizate într-o singură reacție cu un reactiv nucleofil într-un solvent aprotic dipolar, la temperatură ridicată, sau prin saponificare separată și etape de decarboxilare Cu/chinolină. Dezlocuirea grupării 4-metiltio cu o amină adecvată conduce la furan[2,3-d]pirimidine.

1. CHțSNa

2. LDA

3. DMF ci

HOCH_?CO,Me NaH DMSO

1. TMS1_______

2. Cu/quinolină

SM«

1. Ar(CH₂)_nNH₂

2. E*

3. (reducere)

4. (alchilat)

Pentru obținerea pirolo[2,3-d]pirimidinei, un inel pirimidinic este ciclizat pe gruparea ciano amino-pirol folosind tehnicile cunoscute. Activarea și dezlocuirea tiolului cu catena laterală pot fi precedate sau urmate de substituția electrofilă opțională a inelului pirolic.

Un caz în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, și fie A și B luați împreună sunt un atom de azot, iar D și E sunt atomi de carbon, fie A și B sunt atomi de carbon, iar D și E luați împreună sunt un atom de azot, iar R³ și R⁴ sunt H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

RO 117257 Bl

1. HCfOCth/AcjO

2. H_tS .

3. Mel/NElj

1. E*

2. (reducere)

3. AxfCHjJ^NHj

980

4. (alchilat)

985

990

Prepararea pirolo[3,2-d]pirimidinei exploatează condensarea cunoscută a ortofomiatului cu gruparea 4-metil acidifiată a 6-piridonelor pentru a forma pirolopirimidina. Catena laterală poate fi atașată prin tehnici standard, iar substituentul lui R⁴poate fi introdus prin reacția electrofilă standard, descrisă mai sus.

1. HCfOEthH* h •ȚQ*' 1. E*

2. (C0C1WDMF ZVSf 2. (reducere)

3. AfiCHjUWj. 3. (alchilat)

Condensarea acidului ditioformic cu 2-aminomalononitrîl, în prezența unui reactiv de deshidratare cum ar fi PPA, conduce la 5-amino-4-cianotiazol. Reacția acestuia cu ortoformiat, urmată de tratarea cu MeSNa, conduce la un derivat tiazolo[5,4-d]pirimidinic, iar prin tratare cu o amină adecavtă se obțin compușii doriți.

Un caz în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, și fie A și B luați împreună sunt un atom de sulf, iar D și E sunt atomi de azot, fie D și E luați împreună sunt un atom de sulf, A este azot și B este carbon, iar R³ și R⁴ sunt H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

995

1000

1. PPSA_______

2. (EtO)jCH/AcjO

3. MeSNa

SM·

1. E* HN^Ar

2. (reducere) ΐ'Ίί'κ

----------- JL J

3. Ar(CH₂)„NH₂

4. (alchilat)

1005

1010

Reacția N-cianobismetiltiometileniminei cu etil tioglicolat conduce la etil 2metiltio-4-aminotiazol-5-carboxamida. Ciclizarea cu formamidă sau un echivalent, urmată de desulfurarea grupării metiltio, conduce la o tiazolpirimidonă care poate fi activată cu un reactiv Vilsmeier, iar clorură este dezlocuită cu amina dorită pentru a se obține derivații tiazolo[4,5-d]pirimidinici.

1015

1. bază

2. HCONH₂

3. SMe -> R⁴ o

1. POCI-,

2. ArfCH₂).NH₂

1020

Compusul 5-amino-4-cianooxazolul cunoscut este tratat cu etilortoformiat/anhidridă acetică iar apoi cu MeSNa pentru a se obține 4.metiltiooxazol [5,4-d]pirimidine.

1025

RO 117257 Bl

Un caz în care se aplică procedeul de ami sus este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, și fie A și B luați împreună sunt un atom de oxigen, iar D este carbon și E este azot, fie D și E luați împreună sunt un atom de oxigen, iar A este azot și B este carbon, iar R³ și R⁴ sunt

H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

Ac₂O

2. MeSNa

3. ArfCH^NHj

4. (alchilat)

Diazotarea compusului 5-amino-4,6-diclorpirimidinei, urmată de tratarea cu acid sulfuric diluat, conduce la compusul 5-hidroxi corespunzător. Unul dintre atomii de clor este înlocuit cu amoniac, iar inelul oxazol este închis cu acid formic sau cu un echivalent adecvat. Dezlocuirea celuilalt clor cu o amină adecvată conduce la oxazol[4,5-d]pirimidine.

CI ci

CI

1. HNQ; ^HOyX_u 1. HCOOH

1. HCOOH

2. dilH₂SO₄ 1 J ₂. AKCHjkNHj

NH. ^M

3. (E*)

4. (modificare)

Compușii cu formula I pot fi obținuți prin dezlocuirea directă a halogenului din 6-clorpurine prin metode cunoscute în domeniu. Substituenții lui R³ pot fi introduși prin substituții nucleofile ușoare la poziția 8 activată, din nucleul purinic, urmată de tipurile de transformări discutate anterior.

Un caz în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, A și B luați împreună sunt un atom de azot, iar D este carbon și E este azot, iar R³ și R⁶ sunt H sau alchil inferior și R⁴ este H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

1. (E*)

2. (modificare)

H

Reacția 6-clor-4-metiltiopirimidinei cu LDA urmată de DMF conduce la 5-aldehidă corespunzătoare care este tratată cu hidroxilamină în condiții acide blânde, iar apoi, în condiții bazice pentru închiderea inelului se obține 4-metiltioizooxazol[5,4-d] pirimidina care, prin dezlocuire cu o amină adecvată, conduce la derivații izooxazol[5,4-d] pirimidinici doriți.

Un caz în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = □ sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, iar fie A si B luați împreuna sunt un atom de oxigen, iar D este azot și E este carbon, fie A și B luați

RO 117257 Bl împreună sunt un atom de carbon, iar D este azot și E este oxigen, iar R³ și R⁶ sunt

H sau alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

1075

1. lda

2. DMF

3. NH₂OH AcOH

4. Bază

Reacția 4,6-diclor-5-nitropirimidinei cu CuCN/NMP conduce la 4-nitril. Reducerea grupării nitro la amina corespunzătoare este urmată de diazotare și de tratamentul cu acid sulfuric diluat, pentru obținerea compusului 5-hidroxi corespunzător. Reacția acestuia cu MeAI/NH₄CI conduce la amidina care este ciclizată oxidativ la 7-amino4-clorizooxazol[4,5-d]pirimidină. îndepărtarea grupării amino prin diazotare/acid fosforos este urmată de dezlocuirea clorului din poziția 4 cu o amină adecvată, pentru obținerea derivaților izooxazol[4,5-d]pirimidinici doriți.

1080

1085

1. CuCN/NMP

2. RaNiH₂

1. HNOj

2. dil H₂SO₄

3. NH4CVMe₃Al

1090

1. ButOCl

2. HNOî

3. HsPOz

ArfCH^NH,

1095

Reacția 6-clor-4-metiltiopirimidinei cu LDA urmată de DMF conduce la 5-aldehida corespunzătoare care este tratată secvențial cu NaSH, NBS și amoniac, pentru completarea ciclizării inelului obținându-se 4-metiltioizotiazol[5,4-d]pirimidina care, prin dezlocuire cu o amină adecvată, conduce la derivații izotiazol[5,4-d] pirimidinici doriți.

Un caz preferat în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n = O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, fie A și B luați împreună sunt un atom de sulf, iar D este azot și E este sulf, iar R³ și R⁶ sunt H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior.

SM· ¹ mch^nh₂ ΖύΥ

2. DMF «. 1 J

3. NaSH

4. NBS/NH,

Reacția 4,6-diclor-5-nitropirimidinei cu CuCN/NMP conduce la 4-nitril. Reducerea grupării nitro la amină este urmată de diazotare/sulfurare pentru obținerea compusului 5-mercapto corespunzător. Reacția acestuia cu MeAI/NH₄CI conduce la amidină care este ciclizată oxidativ cu NBS la 7-amino-4-clorizotiazol[4,5-d]pirimidină. îndepărtarea funcțiunii amino prin diazotare/acid hipofosforos este urmată de dezlocuirea 4-clorului cu o amină adecvată, obținându-se derivații izotiazol[4,3-d] pirimidinici doriți.

1100

1105

1110

1115

RO 117257 Bl

1. NBS

2. HNO₂

3. H₃PO₂

1. CuCN/NMP

2. RaNi H₂

3. MeSNa

SMe

NH . HNOj . KSOSOEt

3. NH₄C1/Mc₃A1

Un alt procedeu de obținere a derivaților cu formula I constă în reacția 6-clor-4metiltiopiridinei cu LDA, urmată de DMF, și conduce la 5-aldehida corespunzătoare, care este tratată cu hidrazina pentru închiderea inelului, obținându-se 4-metiltiopirazolo[3,4-d]pirimidină care, prin dezlocuire cu o amină adecvată, determină obținerea derivaților pirazolo[3,4-d]pirimidinei.

Un caz în care se aplică procedeul de mai sus este acela în care X este NH, n=O sau 1, R¹ este H, inelul aromatic fenil este opțional substituit, iar fie A și B luați împreună sunt un atom de azot, iar D este azot și E este carbon, fie A și B luați împreună sunt un atom de carbon, iar D și E sunt atomi de azot, iar R³ și R⁶ sunt H sau alchil inferior dacă sunt pe atomul de azot sau H, alchil inferior, alcoxi inferior, amino sau mono sau dialchilamino inferior, dacă sunt pe carbon.

1. LDA

2. DMF

3. NH₂NH₂ AcOH

4. Bază

SM·

H

ArfCH₂)„NH₂

H

Nitrarea acidului pirazol-3-carboxilic, urmată de reducere, conduce la acidul 4aminopirazol-3-carboxilic. Acesta este ciclizat la pirazol[4,3-d]pirimid-4-onă cu formamidină și HCI, iar înlocuirea carbonilului cu halogenură prin procedee cunoscute, urmată de dezlocuirea clorurii cu o amină adecvată, conduce la pirazol[4,3-d] pirimidină.

H

1. HNO3H₂SO₄

2. H₂ RaNi cooh 3. HC(=NH)NH₂

1- POCli

2. AKCH^oNHî

Cele mai preferate forme ale compușilor cu formula I sunt cele care urmează.

Un caz preferat este acela în care X este NH, x =0, inelul aromatic este 3bromfenil, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, iar R⁴ este amino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x=D, inelul aromatic este 3bromfenil, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, iar R⁴ este metilamino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =0, inelul aromatic este 3bromfenil, B, D și E sunt atomi de carbon, A este azot, iar R⁴ este dimetilamino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =□, inelul aromatic este 3nitrofenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴ este amino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x=O, inelul aromatic este 3bromfenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴ este amino.

RO 117257 Bl

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =0, inelul aromatic este 4bromfenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴ este amino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =0, inelul aromatic este 3trifluormetilfenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este, azot iar R⁴ este amino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =0, inelul aromatic este 3bromfenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴ este acetilamino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x=1, R¹ este H, inelul aromatic este fenil, A, D și E sunt atomi de carbon, iar B este azot.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =1, inelul aromatic este fenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴ este acetilamino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =0, inelul aromatic este 3bromfenil, A, B și E sunt atomi de carbon, D este azot, iar R³ este clor.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =0, inelul aromatic este 3bromfenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R³ este metoxi.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =0, inelul aromatic este 3bromfenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R³ este metilamino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =□, inelul aromatic este 3bromfenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R³ este dimetilamino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =0, inelul aromatic este 3bromfenil, D și E sunt atomi de carbon, iar A și B luați împreună sunt S.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =1, R¹ este H, inelul aromatic este fenil, D și E sunt atomi de carbon, iar A și B luați împreună sunt S.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x=0, inelul aromatic este 3bromfenil, A și B sunt atomi de carbon, iar D și E luați împreună sunt S.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x=0, inelul aromatic este 3bromfenil, B este carbon, iar A, D și E luați împreună sunt azot.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =□, inelul aromatic este 3bromfenil, A, B și E sunt atomi de carbon, D este azot, iar R³ este N-piperinil.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x=0, inelul aromatic este 3bromfenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴este fluor.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x=0, inelul aromatic este 3hidroxifenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴ este amino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =0, inelul aromatic este 3bromfenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴este metilamino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =□, inelul aromatic este 3bromfenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴este dimetilamino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NMe, x =0, inelul aromatic este 3-bromfenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴este metilamino.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =0, inelul aromatic este 3bromfenil, A, D și E sunt atomi de carbon, B este azot, iar R⁴este metoxi.

Un alt caz preferat este acela în care X este NH, x =□, inelul aromatic este 3bromfenil, A, B și D sunt atomi de carbon, E este azot, iar R⁴ este fluor.

Compozițiile farmaceutice descrise în prezenta invenție pot lua orice formă dintr-o largă varietate de forme de dozare orale și parenterale. Formele de dozare conțin drept component activ un compus cu formula I.

1165

1170

1175

1180

1185

1190

1195

1200

1205

RO 117257 Bl

Pentru prepararea compozițiilor farmaceutice se pot folosi purtători (adjuvanți) acceptabili farmaceutic, care pot fi solizi sau lichizi. Preparatele sub formă solidă includ pulberi, tablete, granule dispersabile, capsule, casete și supozitoare. Un adjuvant solid poate fi constituit din una sau mai multe substanțe care pot acționa și ca diluanți, agenți de gust, solubilizanți, lubrifianți, agenți de suspendabilitate, lianți sau agenți de dezintegrare a tabletei; el poate fi și un material de încapsulare. în cazul tabletei, compușii activi sunt amestecați cu adjuvantul, având proprietățile de legare necesare, în proporții convenabile și compactați în forma și mărimea dorită. Pulberile și tabletele conțin de preferință de la 5 sau 10% până la circa 70% din ingredienții activi. Adjuvanți solizi adecvați sunt carbonatul de magneziu, stearatul de magneziu, talc, zahăr, lactoză, pectină, dextrină, amidon, gelatină, tragacanth, metilceluloză, carboximetil celuloză de sodiu, o ceară cu punct de topire redus, unt de cacao și alții asemănători. Termenul “preparat” este destinat să includă formularea compușilor activi cu materiale de încapsulare drept adjuvant, furnizând o capsulă în care componentele active (cu sau fără alți adjuvanți), sunt înconjurate de adjuvant, cu care sunt astfel în asociere. în mod similar sunt incluse cașetele. Pentru administrare orală, pot fi utilizate tablete, pulberi, cașete și capsule ca formă convenabilă de dozare solidă.

Preparatele sub formă lichidă includ soluții, suspensii și emulsii. Ca un exemplu poate fi menționată apa sau soluțiile apă-propilenglicol pentru injectare parenterală. Preparatele lichide pot fi formulate și sub formă de soluție apoasă în polietilenglicol. Soluții apoase convenabile pentru utilizare orală pot fi preparate prin dizolvarea componentei active în apă și adăugare de coloranți, arome, stabilizatori și agenți de îngroșare convenabili, așa cum se dorește. Suspensiile apoase adecvate administrării orale pot fi obținute prin dispersarea componentelor active fin divizate în apă cu material vâscos, cum ar fi gume naturale sau sintetice, metilceluloză, carboximetilceluloză de sodiu și alți agenți de suspensie cunoscuți.

Preparatul farmaceutic este, de preferat, sub formă de doză unitară. într-o astfel de formă, preparatul poate fi subdivizatîn doze unitare conținând cantități adecvate de inhibitor și de alte materiale anticanceroase, sub formă individuală sau de combinație, adică sub formă de amestec. Forma de dozare unitară poate fi un preparat ambalat; ambalajul conține cantități mici de preparat, spre exemplu: tablete, capsule și pulberi ambalate în fiole sau sticluțe. Forma de dozare unitară poate fi, de asemenea, o capsulă, o cașetă sau tabletă în sine sau poate fi constituită dintr-un număr adecvat din oricare dintre aceste forme de ambalare. în plus, forma de dozare unitară poate fi o formă divizibilă având un inhibitor într-o parte și alte materiale anticancer în cealaltă parte, cum ar fi o capsulă divizabilă, un ambalaj divizabil, o fiolă cu două părți sau ceva asemănător.

Cantitatea unui inhibitor în dozările unitare ale preparatului poate fi variată sau ajustată de la aproape 0,01 mg/kg până la 100,0 mg/kg, de preferat 0,03 mg/kg până la mai puțin de 1,0 mg/kg de inhibitor.

Compozițiile farmaceutice sunt constituite, de preferință, în așa fel, încât să poată fi administrate parenteral sau oral.

Soluțiile compușilor activi ca baze libere, acizi liberi sau săruri acceptabile farmaceutic, pot fi preparate în apă amestecate convenabil cu un surfactant cum ar fi hidroxipropilceluloza. Dispersiile pot fi preparate și în glicerol, polietileniglicoli lichizi și amestecuri ale acestora, precum și în uleiuri. în condiții obișnuite de depozitare și utilizare, aceste preparate conțin un conservant pentru evitarea creșterii microorganismelor.

RO 117257 Bl

1260

Formele farmaceutice adecvate utilizării sub formă de injecție includ soluții apoase sterile sau dispersii și pulberi sterile pentru prepararea soluțiilor injectabile sterile sau a dispersiilor. în toate cazurile, forma trebuie să fie sterilă și fluidă așa încât să fie ușor introdusă în seringă. Ea trebuie să fie stabilă în condiții de fabricare și depozitare și trebuie să fie protejată împotriva acțiunii contaminante a microorganismelor, cum ar fi bacteriile și ciupercile. Purtătorul (adjuvantul) poate fi un solvent sau un mediu de dispersie care conține, spre exemplu, apă, etanol, poliol (spre exemplu glicerol, propilenglicol și polietilenglicol lichid, și alții asemănători), amestecuri adecvate ale acestora și uleiuri vegetale. Fluiditatea specifică poate fi menținută, spre exemplu, prin utilizarea unui agent de acoperire cum ar fi lecitina, prin menținerea mărimii necesare a particulei în cazul dispersiei, și prin utilizarea agenților de suprafață. Prevenirea acțiunii microorganismelor poate fi realizată cu diferiți agenți antibacterieni și antifungici, spre exemplu parageni, clorbutanol, fenol, acid sorbic, timerosal și alții asemănători. în multe cazuri este de preferat includerea agenților izotonici, spre exemplu zaharuri sau clorură de sodiu. Absobția prelungită a compozițiilor injectabile s-a realizat prin utilizarea de agenți care frânează absorbția, spre exemplu gelatina.

Soluțiile injectabile sterile sunt preparate prin încorporarea compușilor activi, în cantitatea cerută, în solventul adecvat cu diverse alte ingrediente enumerate mai sus, urmată de sterilizarea prin filtrare. în general, dispersiile sunt preparate prin încorporarea diferitelor ingrediente active sterilizate într-un vehicul steril care conține mediul de dispersie bazic și celelalte ingrediente necesare dintre cele enumerate mai sus. în cazul pulberilor sterile, pentru prepararea soluțiilor injectabile sterile, metodele preferate de preparare sunt uscarea sub vid și tehnica de uscare prin îngheț care produce o pulbere de ingrediente active, plus un ingredient suplimentar dorit, dintr-o soluție anterior filtrată steril.

în cazul de față “ adjuvanții acceptabili farmaceutic” includ oricare dintre solvenți, medii de dispersie, agenți de acoperire, agenți antibacterieni și antifungici, agenți izotonici și de blocare a absorbției și alții asemănători. Utilizarea unor astfel de medii și agenți pentru substanțele active farmaceutic, este bine cunoscută în domeniu.

Exceptând presupunerea că orice mediu sau agent convențional este incompatibil cu ingredientul activ, este presupusă utilizarea lor în compozițiile terapeutice, în aceste compoziții pot fi încorporate și alte ingrediente active suplimentare.

Este avantajoasă în mod special formularea compozițiilor parenterale sub formă de unitate de dozare, pentru ușurința utilizării și uniformitatea dozării. Forma de dozare unitară utilizată în prezenta invenție se referă la unități mici din punct de vedere fizic, potrivite ca dozări unitare în cazul tratamentului subiecților de tip mamifere; fiecare unitate conține o cantitate predeterminată de materiale active, calculată pentru a produce efectul terapeutic dorit în asociere cu adjuvantul farmaceutic cerut. Specificația pentru formele de dozare unitare noi, ale prezentei invenții, este dictată și direct dependentă de:

a) caracteristicile unice ale materialelor active și efectul terapeutic particular care se dorește obținut, și

b) limitarea, inerentă în domeniu, a realizării unor astfel de materiale active în tratamentul bolii la diverși subiecți, cu o condiție de boală în care sănătatea corporală este agravată, așa cum s-a descris în detaliu.

1265

1270

1275

1280

1285

1290

1295

1300

RO 117257 Bl

Principalele ingrediente active se folosesc pentru administrarea convențională și eficientă în cantități eficace cu un adjuvant acceptabil farmaceutic, corespunzător, în formă unitară de dozare, așa cum s-a descris mai înainte. 0 unitate de dozare pentru administrare parenterală poate, spre exemplu, să conțină compusul activ principal, adică un inhibitor, în cantități cuprinse între 0,5 și 1OO mg, de preferat între 0,1 și 50 mg. Dozele parenterale zilnice în cazul mamiferelor subiecți supuse tratamentului, sunt cuprinse între 0,01 mg/kg până la 10 mg/ kg inhibitor. Doza zilnică preferată este cuprinsă între 0,1 mg/ kg și 1,0 mg/kg. ‘

Pentru dozările orale, cantitatea zilnică poate fi cuprinsă între 0,01 mg compus activ /kg subiect mamifer și 100 mg/kg, de preferat 0,1 până la 10 mg/kg subiect.

Inhibitorul descris mai sus poate forma săruri acceptabile farmaceutic, cunoscute în mod obișnuit, cum ar fi săruri bazice obișnuite sau săruri acide etc. Referirile la substanțele bazice includ, de aceea, acele săruri obișnuite, cunoscute a fi substanțial echivalente compusului parental și hidraților acestuia.

Compușii activi descriși aici sunt capabili să formeze ulterior atât săruri acide, cât și bazice, ambele acceptabile farmaceutic.

Sărurile de adiție acidă acceptabile farmaceutic ale compușilor activi includ săruri derivate de la acizi anorganici netoxici, cum ar fi clorhidric, azotic, fosforic, fosforos și simlari, ca și săruri derivate de la acizi organici netoxici, cum ar fi acizii alifatici mono' și dicarboxilici, acizii alcanoici fenil substituiți, acizii hidroxi alcanoici, acizii alcandioici, acizii aromatici, acizii sulfonici alifatici și aromatici, etc. Astfel de săruri includ sulfat, pirosulfat, bisulfat, sulfit, bisulfit, azotat, fosfat, monofosfat, bifosfat, metafosfat, pirofosfat, clorură, bromură, iodură, acetat, trifluoracetat, propionat, caprilat, izobutirat, oxalat, malonat, succinat, suberat, sebacat, fumarat, maleat, mandelat, benzoat, clorbenzoat, metilbenzoat, dinitrobenzoat, ftalat, benzensulfonat, toluensulfonat, fenilacetat, citrat, lactat, maleat, tartrat, metansulfonat și similari. Sunt luate în considerare și sărurile aminoacizilor, cum ar fi arginatul și similari, și gluconatul, galactouronatul ( a se vedea spre exemplu, Berge, S.M. și colab., “Pharmaceutical Salts”, Journal of Pharmaceutical Science, 66, pp. 1-19 (1977)).

Sărurile de adiție acide ale compușilor bazici enumerați sunt preparate prin punere în contact a formei bazice libere cu o cantitate suficientă din acidul dorit pentru producerea sării în manieră convenținală. De preferință, un compus activ poate fi convertit într-o sare acidă prin tratarea cu o soluție apoasă a lichidului dorit, astfel încât pH-ul rezultant să fie mai mic de 4. Soluția poate fi trecută printr-un cartuș de C18 pentru absorbția compusului, spălată cu multă apă, compusul eluat cu un solvent organic polar, cum ar fi spre exemplu, metanol, acetonitril și similari și izolat prin concentrarea sub presiune redusă, urmată de liofilizare. Forma bazică liberă poate fi regenerată prin punerea în contact a formei de sare cu o bază și izolarea bazei libere în maniera convențională. Formele bazice libere diferă de formele lor de sare corespunzătoare în unele dintre proprietățile fizice cum ar fi solubilitatea în solvenți polari, dar, altfel, sărurile sunt echivalente bazelor libere corespunzătoare în ceea ce privește scopurile prezentei invenții.

Sărurile bazice acceptebile farmaceutic se formează cu metale sau amine, cum ar fi metalele alcaline și alcalino-pământoase sau aminele organice. Exemple de metale utilizate drept cationi sunt:sodiu. potasiu, magneziu, calciu și alții. Exemple de amine sunt:N,N-dibenziletilendiamina, clorprocaina, colina, dietanolamina, diciclohexilamina,

RO 117257 Bl etilendiamina, N-metilglucamina și procaina ( a se vedea, spre exemplu, Berge, S.M. și colab., “Pharmaceutical Salte”, Journal of Pharmaceutical Science, 66, pp. 1-19 (1977]].

Sărurile bazice ale compușilor acizi menționați sunt preparate prin punerea în contact a formei acide libere cu o cantitate suficientă din baza dorită, pentru producerea sării într-o manieră obișnuită.

Preferabil, un compus activ poate fi transformat într-o sare bazică prin tratarea cu o soluție apoasă a bazei dorite, așa încât pH-ul rezultat să fie mai mare de 9. Soluția poate fi trecută printr-un cartuș de C18 pentru absorbția compusului, spălată cu cantități mari de apă, compusul eluat cu un solvent organic polar cum ar fi: metanol, acetonitril și alții, și izolat prin concentrare sub presiune redusă, urmată de liofilizare. Forma acidă liberă poate fi regenerată prin punerea în contact a formei de sare cu un acid și izolarea acidului în manieră obișnuită. Formele acide libere diferă de formele lor de sare, corespunzătoare în oarecare măsură în proprietățile lor fizice cum ar fi solubilitatea în solvenți polari, dar altminteri, sărurile sunt echivalente acizilor lor liberi în ceea ce privește scopurile prezentei invenții.

Unii dintre compușii prezentei invenții pot exista în forme nedizolvate la fel de bine ca și în forme solvatate, incluzând formele hidratate. în general, formele dizolvate, inclusiv formele hidratate sunt echivalente formelor nedizolvate și sunt incluse în prezenta invenție.

Unii dintre compușii prezentei invenții posedă unul sau mai mulți centri chirali și un asemenea centru poate exista în configurație R(D) sau S(L). Prezenta invenție include toate formele enantiomere și epimere, ca și amestecurile acestora.

în continuare se dau câteva exemple de realizare a invenției.

Exemplul 1. 4-anilinopirido[3,2-d]pirimidin mesilat

3H-pirido[3,2-d]pirimidin-4-onă soluție de 6-clor-3-nitropicolinamidă (2,00 g, 9,91 mmoli) în EtOAc/MeOH (1:1, 100 ml) este hidrogenată pe Pd-C 5% (0,40 g) la 882 at timp de 6 zile cu adăugări de catalizator proaspăt după 2 și 4 zile. După îndepărtarea catalizatorului prin filtrare, soluția este concentrată la sec, cu obținerea 3-aminopicolinamidei sub forma unui ulei portocaliu, care este utilizat direct în următoarea etapă. Produsul brut este refluxat cu ortoformiat de trietil (50 ml) timp de 42 h, timp în care se formează in precipitat brun. După răcire, solidul este filtrat, spălat bine cu eter de petrol și uscat sub vacuum pentru a se obține 3H-pirido[3,2-d]pirimidin-4-onă (1,27 g, 87%), cu punct topire 343 - 34°C (Price, C.C.and Curtin, D.Y. J. Amer. Chem. Soc. 68, 914, 1946 report mp 346-347°C.

4-clorpirido[3,2-d]pirimidină

O suspensie din pirimidin-ona de mai sus (1,00 g, 6,80 mmoli) în P0CI₃ (30 ml) este încălzită la reflux timp de 4h și apoi concentrată la sec sub presiune redusă. Reziduul este separat în CH₂CI₂ și soluție saturată de NaHC0₃, iar stratul organic prelucrat pentru a da 4-clorpirido[3,2-d]pirimidină (0,97 g, 86%) sub forma unui solid cafeniu, cu punct topire 335°C (dec), care este utilizat fără caracterizare ulterioară.

4-anilinopirido[3,2-d]pirimidin mesilat.

O soluție de 4-clorpirido[3,2-d]pirimidină (84 mg, 0,5 mmoli), anilină (56 mg, 0,6 mmoli) și trietilamină (62 mg, 0,6 mmoli) în EtOH (2 ml) sunt refluxate sub azot, cu agitare, timp de 2 h. Amestecul de reacție brut este purificat pe o placă de

1350

1355

1360

1365

1370

1375

1380

1385

1390

1395

RO 117257 Bl cromatografie în strat subțire preparativă (silice], eluând o dată cu MeOH 3% în CHCI₃. Banda principală este extrasă și evaporată la sec sub presiune redusă, iar solidul rezidual este dizolvat în acetonă (5 ml), filtrat și i se adaugă încet acid metansulfonic (32 pl, 0,6 mmoli), cu agitare. Precipitatul este colectat prin filtrare, spălat cu acetonă și uscat într-un cuptor vidat pentru a obține 4-anilinopirido[3,2-d]pirimidin mesilat (91 mg, 57%), sub forma unor ace galbene, mate. ¹H RMN (DMSO) δ 11.75H (1H, slbrs), 9,11 (1H, dd, J=1,5, 4,3 Hz), 8,97 (1H, s), 8,32 (1H, dd, J=1,5, 8,4 Hz), 8,12 (1H, dd, J=4,3, 8,5 Hz), 7,88 (2H, d, J=8,2 Hz), 7,49 (2H, t, J=8,0 Hz), 7,32 (1H, t, J=7,0 Hz), 2,34 (3H, s).

Exemplul 2. 4-benzilaminopirido[3,2-d]pirimidină

O soluție de 4-clorpirido[3,2-d]pirimidină (0,10 g, 0,6 mmoli) proaspăt preparată (așa cum s-a descris mai sus) și benzilamină (0,13 ml, 1,20 mmoli) în propan-2ol (15 ml) conținând urme de HCI conc. sunt încălzite la 50°C timp de 30 min, iar apoi concentrate la sec. Reziduul este separat în apă și EtOAc, iar stratul organic prelucrat și cromatografiat pe silicagel. EtOAc eluează precursorii, în timp ce MeOH/EtOAc (1:9) eluează 4-benzilaminopirido[3,2-d]pirimidina (0,11 g, 77%). ¹H RMN (DMSO) δ 11.75H (1H, slbrs), 9,11 (1H, dd, J=1,5, 4,3 Hz), 8,97 (1H, s), 8,32 (1H, dd, J=1,5, 8,4 Hz), 8,12 (1H, dd, J=4,3, 8,5 Hz), 7,88 (2H, d, J=8,2 Hz), 7,49 (2H; t, J=8,0 Hz], 7,32 (1H, t, J=7,0 Hz), 2,34 (3H, s).

¹H RMN(CDCI₃) δ 8,67 (1H, s), 6,50 (1H, dd, J=4,3, 1,5 Hz), 8,10 (1H, dd, J=8,5, 1,5 Hz), 7,63 (1H, dd, J=8,8, 4,3 Hz), 7,55 (1 H;brs), 7,41-729 (5H, m), 4,86 (2H, d, jO5,9 Hz).

Exemplul 3. 4-(3-bromanilino)pirido[3,2-d]pirimidină

Reacția 4-clorpirido[3,2-d]pirimidinei (preparată așa cum s-a descris în exemplul anterior) cu 3-bromanilină în propan-2-ol conținând urme de HCI conc. pe silicagel, dă 4-{3-bromanilino)pirido[3,2-d]pirimidină (87% randament). ¹H RMN(CDCI₃] 9,19 (1H, brs), 8,83 (1H, s), 8,80 (1H, dd, J=4,3, 1,5 Hz), 8,29 (1H, brs), 8,19 (1H, dd, J=8,5, 1,5 Hz), 7,83 (1H, m), 7,76 (1H, dd, J=8,5, 4,3 Hz), 7,29-7,27 (2H, m).

Exemplul 4. 4-(3-bromanilino]-6-fluorpirido[3_l2-d]pinmidină

2-ciano-6-fluoro-3-nitropiridină

Un amestec de 6-clor-2-ciano-3-nitropiridină (Colbry, N.L., Elslager.E.F.; L.M.Werbel; J. Het. Chem., 1984, 21, 1521-1525), (10,10 g, 0,054 moli) și KF (9,48 g, 0,163 moli) în MeCN (200 ml] este încălzit la reflux cu agitare timp de 18 h, apoi introdus în apă și extras cu EtOAc. Extractul este spălat cu apă și prelucrat, iar reziduul este cromatografiat pe silicagel, eluat cu EtOAc/eter de petrol (3:7), pentru a da după îndepărtarea solventului sub presiune, 2-ciano-6-fluoro-3-nitropiridină (2,7 g, 79%). ¹H RMN(CDCI₃) δ 8,79 (1H, dd, J=9,0, 6,0 Hz), 7,48 (1H, dd, J=9, 3,0 Hz).

6-fluor-3-nitropiridin-2-carboxamidă

O soluție de 2-ciano-6-fluoro-3-nitropiridină (1,40 g, 8,39 mmoli) în H_aS0₄ 90% (30 ml] este încălzită la 70°C timp de 90 min., apoi răcită, pusă pe gheață și tratată cu amoniac concentrat. Extracția cu EtOAc și prelucrarea dau 6-fluor-3-nitropiridin-2carboxamidă (0,94g, 61%). ¹H RMN(CDCI₃) δ 8,70 (1H, dd, J=8,9, 6,5 Hz), 8,30,

8,03 (1H, 1H, brs), 7,62 (1H, dd, J=8,9, 2,9 Hz).

RO 117257 Bl

1440

6-fluor-3H-pirido[3,2-d]pirimid-4-onă soluție de 6-fluor-3-nitropiridin-2-carboxamidă (1,50 g, 8,10 mmoli) în EtOAc (80 ml) este hidrogenată peste 5% Pd-C (0,30 g) la 882 at timp de 2 h. După îndepărtarea catalizatorului prin filtrare, solventul este îndepărtat sub presiune redusă, pentru obținerea unui reziduu de 3-amino-6-fluorpiridină-2-carboxamidă care se folosește direct în următoarea etapă. Se adaugă trietilortoformiat (60 ml) și amestecul este încălzit la reflux cu agitare energică timp de 18 h. Amestecul răcit este diluat cu un volum egal de eter de petrol, iar precipitatul rezultat este colectat prin filtrare și spălat bine cu eter de petrol pentru obținerea 6-fluor-3H-pirido[3,2-d]pirimid-4-onei (1,26 g, 84%).¹H RMN (DMSO) δ 12,12 (1H, brs), 8,31 (1H, dd, J=8,6, 7,7 Hz), 8,20 (1H, s) 7,66 (1H, dd, J=8,6, 3,0 Hz).

4-(3-bromanilino)-6-fluorpirido[3,2-d]pirimidină

O suspensie de 6-fluor-3H-pirido[3,2-d]pirimid-4-onă (0,20 g, 1,21 mmoli) în P0CI₃ (30 ml) este refluxată cu agitare până la omogenizare (2 h), apoi încă o oră. Excesul de POCI₃ este îndepărtat la presiune joasă, iar reziduul este separat în CH₂CI₂și soluție apoasă saturată de NaHC0₃. Prelucrarea părții organice conduce la 4-clor-6fluorpirido[3,2-d]pirimidină brută (100%) sub forma unui solid alb, instabil, care este folosit direct în următoarea etapă.

O soluție de 4-clor-6-fluorpirido[3,2-d]pirimidină (0,20 g, 1,1 mmoli) și 3bromanilină (0,12 ml, 2,18 mmoli) în propan-2-ol (20 ml) conținând o picătură de HCI conc. este refluxată timp de 15 min, apoi răcită, introdusă în apă și extrasă cu EtOAc. Extractul este prelucrat, iar reziduul cromatografiat pe silicagel, eluat cu EtOAc/eter de petrol (1:2) pentru a da, după îndepărtarea solventului sub presiune, 4-(3bromanilino)-6-fluorpirido[3,2-d]pirimidină (0,18 g, 52%). ¹H RMN(CDCI₃) δ 8,82 (1H, s), 8,65 (1H, brs), 8,31 (1H, t, J=7,4 Hz), 8,27 (1H, brs),7,77 (1H, m), 7,41 (1H, dd, J=8,9, 2,2 Hz), 7,29 (2H, brs).

Exemplul 5. 4-[3-bromanilino)-6-clorpirido[3,2-d]pirimidină

6-clor-3-nitropicolinamidă

O soluție de 6-clor-3-nitropicolinonitril (1,00 g, 5,45 mmoli) în H₂S0₄ 90% (15 ml) este încălzită la 70°C timp de 3,5 h, apoi pusă în gheață. Amestecul este extras de 4 ori cu EtOAc, iar extractele combinate sunt prelucrate pentru obținerea 6-clor-3nitropicolinamidei (0,80 g, 73%).¹H RMN (DMSO) δ 8,55 (1H, d, J=8,5 Hz),8,31, 8,04 (1H, 1H, 2brs), 7,93 (1H, d, J=8,5 Hz).

6-clor-3H-pirido[3,2-d]pirimid-4-onă

O soluție de 6-clor-3-nitropicolinamidă (0,30 g, 1,49 mmoli) în EtOAc (30 ml) este hidrogenată peste Pd-C 5% (0,10 g) timp de 20 min. După îndepărtarea catalizatorzului prin filtrare, soluția este concentrată la sec pentru obținerea 3-amino6-clorpicolinamidei, sub forma unui ulei galben, care se folosește direct în următoarea etapă. Acesta este dizolvat în trietilortoformiat (30 ml) și amestecul este încălzit la reflux timp de 18 h. Soluției răcite i se adaugă eter de petrol (30 ml), iar precipitatul rezultat de 6-clor-3H-pirido[3,2-d]pirimid-4-onă brut (0,27 g), 99%) este filtrat și uscat într-un cuptor sub vid.

4-(3-bromanilino)-6-clorpirido[3,2-d]pirimidină

O suspensie din quinazolonă de mai sus (0,20 g, 1,10 mmoli) în P0CI₃ (30 ml) este refluxată timp de 3 h, apoi concentrată la sec sub presiune redusă. Reziduul este separat în CH₂CI₂ și o soluție saturată de NaHCOg, iar partea organică este prelucrată

1445

1450

1455

1460

1465

1470

1475

1480

1485

RO 117257 Bl pentru obținerea 4,6-diclorpirido[3,2-d]pirimidinei (0,16 g, 73%) sub forma unui solid cafeniu care este folosit direct în etapa următoare. O soluție de diclorpiridopirimidină brută (0,16 g, 0,80 mmoli) și 3-bromanilină (0,17 ml, 1,60 mmoli) în propan-2-ol (25 ml) conținând urme de Hcl conc. Se încălzește la 5O°C, timp de 30 minute. Amestecul este răcit și turnat în NaHC0₃ saturat și este extras cu EtOAc, iar extractul este prelucrat și cromatografiat pe silicagel. Eluția cu EtOAc/eter de petrol (1:4) dă 3-bromanilină, în timp ce eluția cu EtOAc/eter de petrol (1:1) dă 4-(3-bromanilino)-6-clorpirido[3,2-d)pirimidină (0,17 g, 63%).¹H RMN(CDCI₃) δ 8,90 (1H, brs), 8,84 (1H, s), 8,30 (1H, dd, J=2,1,2,0 Hz), 8,17(1 H, d, J=8,8 Hz, 7,82-7,78 (1H, m), 7,73 (1H, d, J=8,8 Hz),7,32- 7,29 (2H, m).

Exempl u I 6. 4-(3-bromanilino)-6-aminopirido[3,2-d]pirimidină

Reacția 4-(3-bromanilino)-6-fluorpirido[3,2-d]pirimidinei (0,12 g, 038 mmoli) (descrisă anterior) cu o soluție saturată de amoniac în etanol, într-un vas de presiune, la 100°C, timp de 18 h, dă 6-amino-4-(3-bromanilino)-pirido[3,2-d]pirimidină (87 mg, 72%).¹H RMN(CDCI₃) δ 8,76 (1H,brs), 8,64 (1H,s),8,23 (1H, brs), 7,93 (1H, d, J=9,0 Hz), 7,81 (1H, dt, J_d=7,7 Hz, J_t=1,8Hz), 7,28- 7,22 (2H, m, 7,00 (1H, d, J=9,0 Hz), 4,90 (2H,brs).

Exemplul 7, 4-(3-bromanilino]-6-metilaminopirido[3,2-d]pirimidină

Reacția 4-(3-bromanilino)-6-fluorpirido[3,2-d)pirimidinei (50 mg, 0,16 mmoli] (descrisă într-un exemplu anterior) cu metilamină hidroclorică (32 mg, 0,47 mmoli) și trietilamină (70μΙ, 0,55 mmoli) în etanol (10 ml) într-un vas de presiune la 100°C timp de 18 h dă 6-metilamino-4-(3-bromanilino)-pirido[3,2-d]pirimidină (43 mg, 81%). ,¹H RMN(CDCI₃) δ 8,81 (1H, brs), 8,64 (1H, s), 8,19 (1H, t, J=1,8 Hz), 7,86 (1H, d, J=9,1 Hz), 7,81 (1H, dt, J_d=7,7 Hz, J_t=1,8Hz), 7,28-7,21 (2H, m), 6,92 (1H, d, J=9,1 Hz), 4,97 (1H, q, J=5,0 Hz), 3,13 (3H, d, J=5,0 Hz).

Exemplul 8. 4-(3-bromanilino)-6-dimetilaminopirido[3,2-d]pirimidină

Un amestec de 4-(3-bromanilino]-6-fluorpirido[3,2-d]pirimidină (0,15 g, 0,47 mmoli) (descris într-un exemplu anterior), clorhidrat de dimetilamină (0,11 g, 1,41 mmoli) și trietilamină (0,23 ml, 1,64 mmoli) în EtOH (15 ml] este încălzit într-un vas de presiune la 100°C. Solventul este îndepărtat sub presiune redusă, iar reziduul este separat în EtOAc și apă. Partea organică este prelucrată, iar reziduul cromatografiat pe silicagel. Eluția cu EtOAc/eter de petrol (1:1) dă precursorii, în timp ce EtOAc eluează 4-(3-bromanilino)-6-dimetilaminopirido[3,2-d]pirimidina (0,14 g, 86%). ¹H RMN(CDCI₃) δ 8,72 (1H, brs), 8,56 (1H, s), 8,17 (1H, t, J=1,9 Hz), 7,85 (1H, d, J=9,3 Hz), 7,77 (1H, dt, J_d=7,5 Hz, J_t=1,9Hz), 7,27- 7,18 (2H, m), 7,08 (1H, d, J=9,3 Hz), 3,21 (6H, s).

Exemplul 9. 4-(3-bromanilino)-6-metoxipirido[3,2-d]pirimidină

4-(3-bromanilino)-6-fluorpirido[3,2-d]pirimidină (0,11 g, 0,34 mmoli) (descrisă într-un exemplu anterior) se adaugă unei soluții de NaOMe ( preparată prin adăugare de Na metalic (31 mg, 1,38 mmoli) la 15 ml MeOH uscat). După încălzire într-un vas de presiune la 90°C timp de 3 h, soluția este concentrată la sec, iar reziduul este separat în EtOAc și apă. Prelucrarea părții organice dă 4-(3-bromfenil)amino-6metoxipirido[3,2-d]pirimidină (92 mg, 82%). ¹H RMN(CDCI₃) δ 8,73 (1H, s), 8,66 (1H, brs), 8,18 (1H, m), 8,05 (1H, d, J=8,9 Hz), 7,83-7,80 (1H, m), 7,30-7,24 (2H, m), 7,23 (1H, d, J=8,9 Hz), 4,12 (3H, s).

RO 117257 Bl

1535

Exemplul 10. 4-anilinopirido[4,3-d]pinmidină

4-(N-t-butoxicarbonilamino)piridină

La un amestec format din 4-aminopiridină (2 g, 21,24 mmoli), hidroxid de potasiu (3,57 g, 63,72 mmoli), apă (10 ml) și 2-metil-2-propanol (4 ml) pe gheață, se adaugă di-t-butil-dicarbonat (6,95 g, 312,87 mmoli). Soluția bifazică rezultată este agitată la 25°C, timp de o săptămnă, apoi se adaugă apă (20 ml). Soluția este extrasă cu 1 x CH₂CI₂ și 2 x EtOAc. Stratul organic este uscat (pe MgS0₄) și concentarat sub presiune pentru obținerea 4-(N-t-butoxicarbonilamino)piridinei (4,08 g, 99%). ¹H RMN (DMSO) δ 9,84 (1H, s), 8,35(2H, d, J=6Hz), 7,44(2H, d, J=7Hz), 1,49 (9H, s).

Acid 4-(N-t-butoxicarbonilamino)nicotinic

Se adaugă n-butil litiu (2,18 M, 24 ml, 52,51 mmoli), încet, unei soluții de 4(N-t-butoxicarbonilamino)-piridină (4,08 g, 21 mmoli) în THF (50 ml, agitată sub atmosferă de N_a, la -78°C). Soluția este lăsată să se încălzească la 0°C, agitată timp de 3 h, apoi răcită iar la -78°C și turnată în eter (100 ml) conținând gheață. Soluția este încălzită la temperatura camerei, cu agitare constantă. Se adaugă apă, iar amestecul este neutralizat cu acid acetic. Solidul rezultat este colectat prin filtrare sub vid și uscat într-un cuptor cu vid, pentru a obține acid 4-(N-t-butoxicarbonilamino) nicotinic (2,72 g, 54%) sub forma unui solid maro. ¹H RMN (DMSO) δ 11,75 (1H,brs),8,95 (1H,s), 8,50(1 H, d, J=6,0Hz), 8,20(1 H, d, J=6,0Hz), 1,49 (9H, s).

Acid 4-amino nicotinic

Un amestec format din acid 4-(N-t-butoxicarbonilamino)nicotinic (2,72 g, 11,4 mmoli), TFA (10 ml) și CH₂CI₂ (20 ml) este agitat la temperatura camerei timp de 12 h. Compușii volatili sunt îndepărtați sub presiune redusă, iar acidul 4-amino nicotinic brut rezultat este folosit direct în următoarea reacție.

3H-pirido[4,3-d]pirimidin-4-onă

Acidul 4-amino nicotinic brut (2,72 g, 11,4 mmoli) în formamidă (20 ml) este încălzit la 170°C timp de 12 h. Compușii volatili sunt distilați sub presiune redusă (0,8 Hg mm). Solidul rezultat este apoi purificat pe o coloană de silicagel sub presiune medie, eluat cu MeOH 10% în CHCI₃ pentru obținerea 3H-pirido[4,3-d)pirimidin-4-onei (780 mg, 47%) sub forma unui solid galben-albicios.

¹H RMN (DMSO) δ 12,64 (1H, brs), 9,28 (1H,s), 8,83(1 H, d, J=5,5 Hz),8,30 (1H, s), 7,58(1 H, d, J=5,8Hz).

3H-pirido[4,3-d]pirimidin-4-tionă

Se adaugă pentasulfură de fosfor (2,59 g, 5,83 mmoli) unei soluții de 3Hpirido[4,3-d]pirimidin-4-onă (780 mg, 5,3 mmoli) în piridină (5 ml). Amestecul este refluxat timp de 5 h. Prin răcire se formează un precipitat, iar supernatantul este decantat. Solidul este suspendat în apă (20 ml) și apoi filtrat pentru obținerea 3Hpirido[4,3-d]pirimidin-4-tionei (676 mg, 78%) sub forma unui solid negru. ¹H RMN (DMSO) δ 14,53 (1H, brs), 9,65 (1H, s), 8,84(1H, d, J=7,0 Hz), 8,32 (1H, s), 7,64(1 H, d, J=8,0 Hz).

4-metiltiopirido[4,3-dIpirimidină

Un amestec format din 3H-pirido[4,3-d]pirimidin-4-tionă (676 mg, 4,14 mmoli), trietilamină (1,4 ml, 10,31 mmoli), DMSO (4 ml) și iodmetan (0,48 ml, 7,72 mmoli) este agitat timp de 12 h în atmosferă de N₂ la 25°C. Amestecul este adus în apă și extras cu EtOAc. Extractele organice sunt uscate (pe MgS0₄), iar solventul este îndepărtat sub presiune redusă pentru obținerea 4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidinei (1,15 g, total), sub forma unui solid brun. ¹H RMN (DMSO) δ 9,52 (1H, s), 9,16 (1H, s), 8,95 (1H, d, J=6 Hz), 7,86(1 H, d, J=8,0 Hz), 2,75 (1H, s).

1540

1545

1550

1555

1560

1565

1570

1575

RO 117257 Bl

4-anilinopirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (174 mg, 0,97 mmoli] și anilină (186,2 mg, 1,99 mmoli) în EtOH (2 ml] este refluxat sub N₂ timp de 12 h.

Răcirea la O°C formează un solid care este filtrat pentru obținerea 4-anilinopirido[4,3d]pirimidinei (34,5 mg, 16%).

¹H RMN (DMSO) δ 10,29 (1H, brs), 9,86 (1H, s), 8,82 (1H, d, J=5,8 Hz), 8,72 (1H, s), 7,85 (2H, d, J=7,5 Hz), 7,66 (1H, d, J=5,5 Hz), 7,45 (2H, t, J=8,0 Hz), 7,23 (1H, t, J=7,3 Hz).

Exemplul 11. 4-(3-bromanilino)pirido[4,3-d]pirimidină.

Un amestec format din 4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (171 mg, 0,96 mmoli) ( a se vedea exemplul anterior) și 3-bromanilină (1 ml) este încălzit la 1OO°C timp de 2 h. Prin răcire precipită un solid care este colectat prin filtrare la vid și apoi recristalizat din EtOH cu producerea 4-(3-bromanilino)pirido [4,3-d]pirimidinei (30 mg, 10%).

¹H RMN (DMSO) δ 10,33 (1H, brs), 9,86 (1H, s), 8,84 (1H, d, J=5,8 Hz), 8,79 (1H, s), 8,22 (1H, s), 7,89 (1H, d, J=7,2 Hz), 7,69 (1H, d, J=5,8 Hz), 7,40 (2H, dt, J_d=8,0 Hz, J_t=1,5 Hz).

Exemplul 12. 4-(3-bromanilino)-7-fluorpirido [4,3-d]pirimidină

3-ciano-4,6-diaminopiridină

2- brom-3-ciano-4,6-diamino-piridină (W. J. Middleton, US 2.790.806 (aprilie 30, 1957), Du Pont; Chem. Abstr. 51:P14829 (1957), a se vedea și următorul exemplu) (15,1 g, 0,071 moli) este hidrogenată în THF/MeOH (200 ml, 2:1) conținând KOAc (7,0 g, 0,071 moli) și Pd/C 5% (4 g) la 808,5 atm. și 20°C timp de 7 zile. Filtrarea pe celită, spălarea cu THF/MeOH și îndepărtarea solventului dau un solid care este dizolvat în HCI diluat și apă. Ajustarea pH-ului soluției la 10 ( cu NaOH) și răcirea dau 3-ciano-4,6-diaminopiridină (6,58 g, 69%) sub forma unui solid galben, cu punct topire 197-198°C (Metzger, R.; Oberdorfer, J; Schwager, c.; Thielecke, W.; Boldt, P. Liebigs Ann. Chem. 1980, 946-953 record mp (benzene) 205°C). Extracția lichidului rămas cu EtOAc (4 x 200 ml) dă produsul următor (2,12 g, 22%).¹H RMN (DMSO) δ 7,91 (1H, s),6,25, 6,24 (2H, 2H, brs), 5,63 (1H, s).

4.6- diamino-3-piridilcarboxamidă

3- ciano-4,6-diaminopiridină (4,30 g, 0,032 moli) se adaugă la H₂S0₄ 90% (25 ml), apoi se agită la 6O-7O°C timp de 3 h. Soluția rezultată este adăugată în NaOH conc. rece (40%) pentru obținerea unui amestec de 4,6-diamino-3-piridilcarboxamidă și săruri anorganice. O probă pură analitic se obține prin cromatografie pe alumină (10-50% MeOH/CHCI₃) pentru a da un solid galben pal. ¹H RMN (DMSO) δ 8,15 (1H, s),6,91 (2H, brs), 7,7-6,3 (2H,brm), 5,78 (2H, brs), 5,56 (1H, s).

7-amino-4-oxo-3H-pirido[4,3-d]pirimidină

4.6- diamino-3-piridilacarboxamidă brută (9,2 g) este încălzită în (EtO)₃CH purificat (distilat din Na, 60 ml) la 170°C, timp de 1,5 zile. După îndepărtarea solventului, reziduul se dizolvă în NaOH 2M fierbinte, se filtrează, se neutralizează (cu HCI conc) și se răcește pentru a da 7-amino-4-oxo-3H-pirido [4,3-d] pirimidină (3,57 g, 69% din nitril) sub forma unui solid maro strălucitor. ¹H RMN (DMSO) δ 11,79 (1H, brs), 8,74 (1H, s), 7,97 (1H, s), 6,76 (2H, brs), 6,38 (1H, s).

RO 117257 Bl

1625

7-fluoro-4-oxo-3H-pirido [4,3-d] pirimidină soluție de 7-amino-4-oxo-3H-pirido [4,3-d] pirimidină (1,00 g, 6,17 mmoli] în HBF₄ 60% 25 ml) la 0°C este tratată cu NaNO, solid (0,85 g, 12,3 mmoli) adăugat treptat în 2 h, se agită apoi la 0°C timp de o oră și la 20°C timp de 30 min. Amestecul rezultat este răcit la gheață, neutralizat cu soluție apoasă saturată de Na_aC0₃ și extras cu EtOAc (4 x 100 ml). Extractul este spălat cu apă, apoi filtrat pe silicagel (EtOAc) pentru obținerea 7-fluoro-4-oxo-3H-pirido [4,3-d] pirimidinei (0,48 g, 47%) sub forma unui solid cremos ( de culoare crem). ¹H RMN (DMSO) δ 12,69 (1H, brs), 9,01 (1H, s), 8,31 (1H, s), 7,34 (1H, s).

4-[3-bromanilino)-7-fluorpirido [4,3-d]pirimidină

O suspensie de 7-fluoro-4-oxo-3H-pirido[4,3-d] pirimidină (0,23 g, 1,39 mmoli) în P0CI₃ (10 ml) este refluxată timp de 3,5 h și apoi concentrată sub vid. Uleiul rezultat este răcit la gheață, diluat cu CH₂CI₂ (100 ml), saturat cu Na₂C0₃ apos (40 ml) și gheață și agitat la 20°C timp de 2 h. Extractul CH₂CI₂ este separat, iar partea apoasă este extrasă ulterior cu CH_aCl_a(2 x 100 ml), apoi extractele combinate sunt uscate (pe Na₂S0₄) și filtrate pentru obținerea 4-cloro-7-fluorpirido [4,3-d] pirimidinei brute. Se adaugă 3-bromanilină (1,26 g, 7,35 mmoli), clorhidrat de 3-bromanilină (20 mg) și izopropanol uscat (5 ml), apoi soluția rezultată este concentrată sub vid pentru îndepărtarea CH₂CI₂ și agitată la 20°C timp de 1 h. Prin adăugare de NaHC0₃ diluat și apă, produsul cristalizează. Filtrarea, spălarea cu apă și CH_aCI₂ dă 4-(3-bromanilino)7-fluorpirido[4,3-d]pirimidină pură (297 mg, 67%) sub forma unui solid crem. ¹H RMN (DMSO) δ 10,38 (1H, brs), 9,59 (1H, s), 8,72 (1H, s), 8,17 (1H,s), 7,85 (1H, m), 7,38 (3H, m).

Exemplul 13. 7-amino-4-anilinopirido [4,3-d]pirimidină

4,6-diamino-2-bromo-3-cianopiridină

HBr se barbotează timp de 2 h într-un amestec de malononitril (16,3 g, 0,247 moli) și toluen (400 ml) la 0°C.

Se formează un precipitat galben strălucitor. Amestecul de reacție este apoi încălzit la 100°C timp de 2 h, cu multă degajare de gaz. După răcire la temperatura camerei, solidul galben este izolat prin filtrare de sucțiune, spălat cu toluen și uscat cu aer. Solidul (25,96 g) este amestecat cu apă (500 ml), iar pH-ul suspensiei se ajustează la 9-10 cu NH₄0H( conc.~15 ml). După agitare la temperatura camerei timp de 1 h, amestecul se filtrează. Recristalizarea din EtOH produce un solid galben. După uscare la 60°C într-un cuptor cu vid, se obține 4,6-diamino-2-bromo-3-cianopirîdină (12,95 g, 49%).¹H RMN (DMSO) δ 6,67 (2H, brs), 6,55 (2H,brs) 5,59 (1H, s).

2,4-diamino-5-cianopiridin acetat

4,6-diamino-2-bromo-3-cianopiridină (12,77 g, 60 mmoli) este hidrogenată în THF/MeOH (240 ml, 2:1) conținând KOAc (5,9 g, 60 mmoli) și Pd/C (0,5 g) la 264,6 atm și 25°C timp de 4 h. Amestecul este filtrat pe celită, iar solventul este îndepărtat sub presiune scăzută, cu obținerea unui solid (11,15 g) care este agitat cu THF (100 ml) la temperatura camerei timp de 20 min. Amestecul este refiltrat, iar filtratul uscat la sec, pentru a da produsul dorit. După uscare într-un cuptor cu vid, se colectează acetatul de 2,4-diamino-5-cianopiridină (10,65 g), 92%) sub forma unui solid galben.

¹H RMN (DMSO) δ 7,90 (1H, s), 6,26 (4H, brs), 5,62 (1H, s), 1,90 (3H, s).

1630

1635

1640

1645

1650

1655

1660

1665

RO 117257 Bl

7-amino-4-tiono-3H-pirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 2,4-diamino-5-cianopiridină acetat (0,199 g, 1,0 mmoli), trietil ortoformiat (1,95 ml) și Ac₂0 (1,95 ml) se refluxează sub N₂ cu agitare timp de 3 h. Solventul este apoi îndepărtat, iar reziduul este dizolvat în MeOH (10 ml) conținând NaOMe (0,81 g, 15 mmoli). Se barbotează H₂Sîn amestec timp de 5 min., apoi se refluxează peste noapte. După îndepărtarea solventului, reziduul este dizovat în apă fiartă și fiert cu cărbune vegetal. După filtrare, filtratul este neutralizat cu acid acetic la cald pentru generarea unui solid galben. După răcire, solidul este colectat prin filtrare cu absorbție și uscat într-un cuptor cu vid, peste noapte. 7-amîno-4-tiono3H-pirido [4,3-d)pirimidina (84 mg, 51%) este izolată sub forma unui solid galben. ¹H RMN (DMSO) δ 9,82 (1H, s), 9,34 (1H, s), 8,37(1 H, s),7,8O (2H, d, J=7,5 Hz), 7,38(2H, t, J=7,5 Hz), 7,12 (1H, t, J=7,5 Hz),6,61 (2H, brs), 6,43 (1H, s).

7-amino-4-metiltiopirido [4,3-d]pirimidină

Se adaugă NEt, (6 ml, 43 mmoli) unei soluții de 7-amino-4-tiono-3H-pirido[4,3d]pirimidina (0,77 g, 4,3 mmoli) în DMS0 (7 ml) cu agitare în atmosferă de N₂ la 25°C. După ce cele două faze au fost agitate timp de 20 min, se adaugă Mei (0,26 ml, 4,2 mmoli). După 2 h, amestecul de reacție este agitat pe apă cu gheață. Solidul se formează instantaneu. După răcire la 0°C, solidul se colectează prin filtrare sub vid și se usucă intr-un cuptor cu vid cu producerea 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d] pirimidinei (0,564 g, 68%). Ή RMN (DMSO) δ 8,98 (1H, s),8,71 (1H, s), 6,94 (2H, brs), 6,49 (1H, s), 2,63 (3H, s).

7-amino-4-anilinopirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-amino-4-metiltiopirido [4,3-d]pirimidină (0,136 g, 0,7 mmoli) și anilină (0,5 ml, 5,5 mmoli) este refluxat sub N₂ la 180°C timp de 2 h. Amestecul de reacție este răcit la 25°C, când are loc precipitarea. Solidul este colectat prin filtrare sub vid și recristalizat din izopropanol, apoi uscat într-un cuptor sub vid, peste noapte. Se izolează astfel 7-amino-4-anilinopirido [4,3-d]pirimidina (84 mg, 51%) sub forma unui solid galben strălucitor. ¹H RMN (DMSO) δ 9,82 (1H, s), 9,34 (1H, s), 8,37(1 H, s), 7,80 (2H, d, J=7,5 Hz), 7,38(2H, t, J=7,5 Hz), 7,12 (1H, t, J=7,5 Hz), 6,61 (2H, brs), 6,43 (1H, s).

Exemplul 14. 7-amino-4-(3-hidroxianilino]pirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (299 mg, 1,56 mmoli) și 3-aminofenol (1,60 g, 14,7 mmoli) este agitat la 160°C timp de 15 min. Produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (9% MeOH/CH₂CI₂) pentru a da 7amino-4-(3-hidroxianilino)pirido [4,3-d]pirimidină (108 mg, 18%) sub forma unui solid portocaliu pal. ¹H RMN (DMSO) δ 9,69 (1H, brs), 9,44 (1H, brs),9,33 (1H, s), 8,38(1H, s), 7,37 (1H, t, J=2,1 Hz), 7,21 (1H, brd) J=8,4 Hz), 7,14 (1H, t, J=8,0 Hz), 6,59 (2H, brs), 6,53 (1H, ddd, J=7,9, 2,2, 0,8 Hz), 6,43 (1H, s).

Exemplul 15. 7-amino-4-[3-metoxianilino)pirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 7-amino-4-metiltiopirido [4,3-d]pirimidină (226 mg, 1,18 mmoli) (descrisă în exemplul anterior) și m-anisidină (1,00 ml, 8,90 mmoli) este agitat sub N₂ la 1905°C timp de 1,5 h. Produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (5-7% EtOH/EtOAc) pentru a da 7-amino-4-(3-metoxianilino)pirido [4,3-d] pirimidină (136 mg, 43%) sub forma unui solid maro luminos. ¹H RMN (DMSO) δ 9,78 (1H, brs), 9,34 (1H, s), 8,4 (1H, s), 7,50 (1H, brs), 7,44 (1H, d, J=8,0 Hz), 7,28 (1H, t, J=8,2 Hz), 6,71 (1H, dd, J=8,2, 2,3 Hz), 6,61 (2H, brs), 6,45 (1H, s), 3,77 (3H, s).

RO 117257 Bl

1715

Exemplul 16. 7-amino-4-(2-metoxianilino)pirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 7-amino-4-metiltiopirido [4,3-d]pirimidină (227 mg, 1,18 mmoli) și o-anisidină (1,00 ml, 8,87 mmoli) este agitat în atmosferă de N₂ la 180°C timp de 2,5 h. Produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (5% EtOH/EtOAc) pentru a da 7-amino-4-{2-metoxianilino)pirido [4,3-d]pirimidină (147 mg, 47%) sub forma unui solid galben.

¹H RMN (DMSO) δ 9,44 (1H, brs), 9,25 (1H, s), 8,22 (1H, s), 7,54 (1H, dd, J=7,7, 1,4 Hz), 7,24 (1H, ddd, J=8,1, 7,4, 1,5 Hz), 7,10 (1H, dd, J=8,2, 1,2 Hz), 6,98 (1H, dt, J_d= 1,3 Hz, J_t=7,5 Hz), 6,52 (2H, brs), 9 (3H, s), 6,41 (1H, s), 3,79 (3H, s).

Exemplul 17. 7-amino-4-[3-aminoanilino)pirido [4,3-d]pÎrimidină

Un amestec de 7-amino-4-metiltiopirido [4,3-d]pirimidină (307 mg, 1,60 mmoli) (descrisă într-un exemplu anterior) și 3-nitroanilină (2,00 g, 14,5 mmoli) este agitat la 200°C timp de 1,5 h, iar produsul brut este suspendat în MeOH/THF (4:1, 250 ml) și hidrogenat pe Pd/C 5% (2 g) la 882 atm. și 20°C timp de 23 h. Soluția este filtrată pe celită, spălată complet (cu MeOH fierbinte) apoi absorbită pe alumină și cromatografiată pe alumină (4-8% EtOH/CHCI₃) pentru a da 7-amino-4-(3aminoanilino)pirido [4,3-d)pirimidină (66 mg, 16%) sub forma unui solid verde.

¹H RMN (DMSO) δ 9,57 (1H, brs), 9,30 (1H, s), 8,33 (1H, s), 7,04 (1H, t, J=2,0 Hz), 6,99 (1H, t, J=8,0 Hz), 6,88 (1H, brd, J=8,0 Hz), 6,55 (2H, brs),6,40 (1H, s),6,34 (1H, dd, J=7,9 Hz, 1,3 Hz), 5,10 (2H, brs).

Exemplul 18. 7-amino-4-[4-aminoanilino]pirido [4,3-d]pirimidină 7-amino-4-(4-acetamidoanilino)pirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (138 mg, 0,72 mmoli) și 4-aminoacetanilidă (1,50 g, 10,0 moli) este agitat în N₂ la 200°C timp de o oră. Produsul rezultat este cromatografiat pe alumină (8-10% MeOH/CH₂CI₂) pentru a da 7-amino-4-(4-acetamidoanilino)pirido [4,3-d]pirimidină (110 mg, 525) sub forma unui solid galben pal. ¹H RMN (DMSO) δ 9,94 (1H, 1H, 2brs), 9,31 (1H, s), 8,34 (1H. s), 7,69 (2H, d, J=8,9 Hz), 7,57 (2H, d, J=8,9 Hz), 6,57 (2H, brs), 6,43 (1H, s), 2,05 (3H, s).

7-aminch4-(4-aminoanilino]pirido [4,3-d]pirimidină

O soluție de 7-amino-4-(4-acetamidoanilino)pirido [4,3-d]pirimidină (o,30 g, 1,02 mmoli) în NaOH apos (2M, 10 ml) și MeOH (10 ml) este agitată la 100°C timp de 7 h. Produsul rezultat este cromatografiat pe alumină (3-4% EtOH/CHCI₃) pentru a da 7-amino-4-(4-aminoanilino)pirido [4,3-d]pirimidină (88 mg, 33%) sub forma unui solid portocaliu. ¹H RMN (DMSO) δ 9,58 (1H, brs), 9,24 (1H, s), 8,25 (1H, s), 7,31 (2H, d, J=8,6 Hz), 6,58 (2H, d, J=8,6 Hz), 6,48 (2H, brs), 6,39 (1H, s), 5,00 (2H, brs).

Exemplul 19. 7-amino-4-(3-dimetilaminoanilino)pirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (245 mg, 1,28 mmoli) (descrisă într-un exemplu anterior) și N,N-dimetil-1,3-fenilendiamină (1,60 g, 11,8 mmoli) se agită sub N₂ la 190°C timp de 1 oră, iar produsul rezultat este cromatografiat (de 2 ori) pe alumină (3% EtOH/CHCI₃) pentru a da 7-amincH4-(3-dimetilaminoanilino)pirido[4,3-d]pirimidină (113 mg, 32%) sub forma unui solid galben pal.

¹H RMN (DMSO) δ 9,66 (1H, brs), 8,36 (1H, s), 7,22 (1H, brd, J=7,8Hz), 7,16 (2H, m), 6,57 (2H, brs), 6,51 (1H, ddd, J=8,0, 2,3, 1,2 Hz), 6,42 (1H, s). 2,91 (6H, s).

1720

1725

1730

1735

1740

1745

1750

1755

1760

RO 117257 Bl

Exemplul 20. 7-amino-4-[4-dimetilaminoanilino]pirido [4,3-dJpirimidină

Un amestec de 7-amino4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (256 mg, 1,33 mmoli) și N,N-dimetil-1,4-fenilendiamină (1,95 g, 14,4 mmoli) este agitat sub N₂ la 190°C timp de 20 min. Produsul rezultat este cromatografiat pe alumină (3-7% EtOH/CHCI₃) pentru a da 7-amino-4-{4-dimetilaminoanilino)pirido[4,3-d]pirimidină (198 mg, 53%) sub forma unui solid portocaliu. ¹H RMN (DMSO) δ 9,67 (1H, brs), 9,27 (1H, s), 8,27 (1H, s), 7,51 (2H, d, J=8,9 Hz), 6,75 (2H, d, J=8,9 Hz), 6,51 (2H, brs), 6,39 (1H, s), 2,89 (6H, s).

Exemplul 21. 7-amino-4-[2-nitroanilino)pirido [4,3-dJpirimidină

Un amestec de 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (220 mg, 1,15 mmoli) și 2-nitroanilină (2,00 g, 14,5 mmoli) este încălzit la 1OO°C, apoi se adaugă în exces HCI gazos uscat la soluția fierbinte agitată, iar amestecul este agitat la 16O°C timp de 30 min. Produsul rezultat este neutralizat cu NaHC0₃ în exces, dizolvat în MeOH/CHCI₃, uscat pe silicagel și cromatografiat pe silicagel (2-4% MeOH/CH₂CI₂] pentru a da 7-amino-4-(2-nitroanilino)pirido [4,3-d]pirimidină (108 mg, 33%) sub forma unui solid galben-cafeniu. ¹H RMN (DMSO) δ 10,40 (1H, brs), 9,24 (1H, brs), 8,20 (1H, brs). 8,12 (1H, brs), 8,01 (2H, brs), 7,75 (1H, brs), 6,70 (1H, brs], 6,43 (1H, brs).

Exemplu 122. 7-amino-4-[3-nitroanilinoJpirido [4,3-dJpirimidină

Un amestec format din 7-amincF4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (127 mg, 066 mmoli)(descrisă într-un exemplu anterior) și 3-nitroanilină (1,70 g, 12,3 mmoli) este agitat sub N₂ la 200°C timp de 1,5 h. Produsul rezultat este cromatografiat pe alumină (5-20% EtOH/CHCI₃) pentru a da 7-amino-4-(3-nitroanilino)pirido [4,3dlpirimidină (81 mg, 39%) sub forma unui solid maro.

¹H RMN (DMSO) δ 10,17 (1H, brs), 9,37 (1H, s), 8,87 (1H, brs), 8,48 (1H, s), 8,33 (1H, brd,J=7,5 Hz), 7,95 (1H,ddd, J=8,2, 2,1, 1,0 Hz), 7,67 (1H, t, J=8,2 Hz), 6,70 (2H, brs), 6,47 (1H, s).

Exemplul 23. 7-amino-4-[3-fluoroanilino)pirido [4,3-dJpirimidină

Un amestec de 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (215 mg, 1,12 mmoli) și 3-fluoroanilină (1,16 g, 10,4 mmoli) este agitat la 160°C timp de 30 min. Produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (6-7% MeOH/CH₂CI₂) pentru a da 7-amino-4(3-fluoroanilino)pirido [4,3-d]pirimidină 8185 mg, 65%) sub forma unui solid alb. ¹H RMN (DMSO) δ 9,94(1 H, brs), 9,36 (1H, s), 8,46 (1H, s), 7,91 (1H, brd, J=11,9 Hz), 7,63 (1H, brd, J=8,1H), 7,41 (1H, dd, J=15,7, 7,7 Hz), 6,93 (1H, dt,J_t=8,5 Hz, J_d=2,4 Hz), 6,68 (2H, brs), 6,38 (1H, s).

Exemplul 24. 7-amino-4-(3-clororoanilino)pirido [4,3-dJpirimidină

Un amestec de 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (208 mg, 1,08 mmoli) și 3-cloroanilină (1,21 g, 9,48 mmoli) este agitat la 150°C timp de 20 min. Produsul rezultat este cromatografiat pe alumină (5-10% MeOH/CH₂CI₂) pentru a da 7-amino-

4-(3-clororoanilino)pirido[4,3-d]pirimidină (177 mg, 60%) sub forma unui solid alb. ¹H RMN (DMSO) δ 9,92 (1H, brs), 9,35 (1H, s), 8,45 (1H, s), 8,08 (1H, brs], 7,79 (1H, brd) J=8,0 Hz), 7,40 (1H, t, J=8,1H), 7,16 (1H, dd, J=7,9, 1,3 Hz), 6,68(2H, brs), 6,46 (1H. s).

Exemplul 25. 7-amino-4-(3,4-dicloranilino)pirido [4,3-dJpirimidină

Un amestec de 7-amincb4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (247 mg, 1,29 mmoli) și 3,4-dicloranilină (1,50 g, 9,26 mmoli) este agitat la 165°C timp de 30 min.

RO 117257 Bl

Produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (7-8% MeOH/CH₂CI₂) pentru a da 7-amino-4-(3,4-dicloranilino)pirido [4,3-d]pirimidină (252 mg, 64%) sub forma unui solid galben pal. ^ήΗ RMN (DMSO) δ 9,97 (1H, brs), 9,34 (1H, s), 8,47 (1H, s), 8,29 (1H, brs), 7,86 (1H, brd, J=8,6 Hz), 7,62 (1H, d, J=8,8 Hz), 6,7O(2H, brs), 6,46 (1H, s).

Exemplul 26. 7-amino-4-(2-bromanilino)pirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (198 mg, 1,03 mmoli) (descrisă intr-un exemplu anterior) și 2-bromanilină (1,00 ml, 9,18 mmoli] este agitat sub N₂ la 180°C timp de 2,5 h, iar produsul rezultat este cromatografiat pe alumină (1% EtOH/CHCI₃) pentru a da 7-amino-4-(2-bromanilino]pirido [4,3-d]pirimidină (108 mg, 33%) sub forma unui solid galben pal.

¹H RMN (DMSO) δ 9,91 (1H, brs), 9,27 (1H, s), 8,20 (1H, s), 7,73 (1H, d, J=7,9 Hz), 7,50 (1H, m) 7,44 (1H, t, J=6,9 Hz), 7,25 (1H, m), 6,59 (2H, brs), 6,42 (1H, s).

Exemplul 27. 7-amino-4-(3-bromanilino)pirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-amino4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (167 mg, 0,87 mmoli) (descrisă într-un exemplu anterior) și 3-bromanilină (0,75 ml, 7,8 mmoli) este agitat în atmosferă de N₂ la 190°C, timp de 2,5 h, iar precipitatul care apare prin răcire este recristalizat din iPrOH.

¹H RMN (DMSO) δ 9,91 (1H, brs], 9,34 (1H, s), 8,45 (1H, s], 8,19 (1H, s], 7,84 (1H, d, J=8,0 Hz), 7,34 (1H, t, J=8,0 Hz), 7,29 (1H, d, J=8,2 Hz), 6,68 (2H, brs), 6,45 (1H, s).

Exemplul 28. 7-amino-4-[4-bromanilino)pirido [4,3-djpirimidină

Un amestec de 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (261 mg, 1,36 mmoli) și 4-bromanilină (1,00 g, 5,81 mmoli] este agitat în atmosferă de N₂ la 200°C timp de 15 min. Produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (10-15% EtOH/EtOAc) pentru a da 7-amino-4-(4-bromanilino)pirido [4,3-d]pirimidină (200 mg, 46%) sub forma unui solid galben pal. ¹H RMN (DMSO) δ 9,88 (1H, brs], 9,34 (1H, s), 8,40 (1H, s] 7,83 (2H, d, J=8,8 Hz), 7,55 (2H, d, J=8,8 Hz), 6,64 (2H, brs], 6,44 (1H, s).

Exemplul 29. 7-amino-4-(3-iodanilino)pirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (72 mg, 0,37 mmoli] și 3-iodanilină(1,25 g, 5,71 mmoli] este agitat la 160°C timp de 30 min. Produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (5-7% MeOH/CH₂CI₂) pentru a da 7-amino-4(3-iodanilino]pirido [4,3-d]pirimidină (83 mg, 61%) sub forma unor rozete maro deschis. ¹H RMN (DMSO) δ 9,84 (1H, brs), 9,34 (1H, s), 8,44 (1H, s), 8,30 (1H, brs], 7,90 (1H, dd, J=7,9, 08 Hz), 7,47 (1H, d, J=7,7 Hz), 7,18 (1H, t, J=8,0 Hz), 6,66 (2H, brs), 6,46 (1H, s).

Exemplul 30. 7-amino-4-(2-trifluormetilanilino]pirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (300 mg, 1,56 mmoli), clorhidrat de 2-aminobenzotrifluorură (1,00 g, 5,06 mmoli) și 2-aminobenzotrifluorură (2,00 g, 12,4 mmoli) este agitat la 160°C timp de 10 min. Produsul rezultat este neutralizat cu NaHCO₃în exces, dizolvat în MeOH/CHCI₃, uscat pe silicagel și cromatografiat pe silicagel (6-7% MeOH/CH₂CI₂) pentru a obține 7-amino-4-(2-trifluormetilanilino)pirido [4,3-d]pirimidină (194 mg, 41%) sub forma unui solid crem, cu punct topire (MeOH/CHCI₃/petrol ușor) 126 - 130°C (dec).

1810

1815

1820

1825

1830

1835

1840

1845

1850

RO 117257 Bl ¹H RMN (DMSO) δ 10,60 (1H, brs), 9,17 (1H, brs], 8,13 (1H, brs), 7,76, 7,69 (1H,

1H, m, m), 7,45 (2H, m), 6,66 (2H, brs), 6,36 (1H, s).

Exemplul 31. 7-amino-4-(3-trifluormetilanilino)pirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (234 mg, 1,22 mmoli) (descrisă într-un exemplu anterior) și 3-aminobenzotrifluorură (2 ml, 16,0 mmoli) este agitat în atmosferă de N₂ la 190 - 200°C timp de 2 h, iar produsul rezultat este apoi cromatografiat pe silicagel (5-10% EtOH/EtOAc) și apoi pe alumină (5-7% EtOH/CHCIg) pentru a se obține 7-amino-4-(3-trifluormetilanilino)pirido [4,3-d]pirimidină (157 mg, 42%) sub forma unui solid crem.

¹H RMN (DMSO) δ 10,04 (1H, s), 9,37 (1H, s), 8,46 (1H, s), 8,19 (1H, d, J=8,2), 7,62 (1H, t, J=8,0 Hz),7,45 (1H, d, J=7,7 6,69 (2H, brs), 6,47(1 H, s).

Exemplul 32. 7-amino-4-(4-trifluormetilanilino)pirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (390 mg, 2,03 mmoli), clorhidrat de 4-aminobenzotrifluorură (0,40 g, 2,02 mmoli) și 4-aminobenzotrifluorură (1,61 g, 10,0 mmoli) este agitat la 180°C timp de 2 min. Produsul rezultat este neutralizat cu NaHC0₃ în exces, dizolvat în MeOH/CHCI₃, uscat pe alumină și cromatografiat pe alumină (4-7% MeOH/CH₂CI₂) pentru a obține 7-amino-4-(4-trifluormetilanilino)pirido [4,3-d]pirimidină (390 mg, 63%) sub forma unui solid crem. Produsul pur analitic s-a obținut prin cromatografia ulterioară pe silicagel (5% MeOH/CH₂CI₂) pentru a da ace galben- pal. ¹H RMN (DMSO) δ 10,09 (1H, brs), 9,40 (1H, s), 8,48 (1H, s), 8,13 (2H, d, J=8,2 ), 7,74 (2H, d, J=8,7 Hz), 6,72 (2H, brs), 6,40 (1H, s).

Exemplul 33. 4-(3-bromanilino)-7-metilaminopirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-fluoro-4-(3-bromanilino)-pirido[4,3-d]-pirimidină (74 mg, 0,23 mmoli), trietilamină (7 ml, 50 mmoli) și clorhidrat de metilamină (3,0 g, 44 mmoli) în izopropanol (30 ml) aflat într-o bombă de oțel, este agitat la 95°C (pe baie de ulei) timp de 5 h. Amestecul rezultat este concentrat sub vid, tratat cu Na₂C0₃ apos, diluat cu apă și extras cu EtOAc (3 x 100 ml). Cromatografia acestui extract pe silicagel (3% MeOH/CH₂CI₂) dă 4Ț3-bromanilino)-7-metilaminopirido [4,3-d]pirimidină (50 mg, 65%) sub forma unui solid galben-pal. ¹H RMN (DMSO) δ 9,93 (1H, s), 8,47 (1H, s), 8,18 (1H, s), 7,84 (1H, d, J=7,8 Hz ), 7,34 (1H, t, J=7,9 Hz), 7,30 (1H, brd, J=8,1 Hz), 7,19(1H, q, J=4,7 Hz ), 6,35 (1H, s), 2,85 (3H, d, J=4,8 Hz).

Exemplul 34. 4-(3-bromanilino)-7-dimetilaminopirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-fluoro-4-(3-bromanilino)-pirido[4,3-d]-pirimidină (101 mg, 0,32 mmoli), trietilamină (4,4 ml, 32 mmoli) și clorhidrat de dimetilamină (2,58 g, 32 mmoli) în izopropanol (30 ml) aflat într-o bombă de oțel este agitat la 100°C (pe baie de ulei) timp de 4 h. Soluția rezultată este concentrată sub vid, tratată cu Na₂C0₃apos, diluată cu apă, pentru a da un solid. Filtrarea și recristalizarea din MeOH/CHCI₃dau 7-dimetilamino-4-(3-bromanilino)-pirido [4,3-dJpirimidină (102 mg, 94%) sub forma unui solid galben-pal. ¹H RMN (DMSO) δ 9,93 (1H, brs), 9,42 (1H, s), 8,48 (1H, s), 8,19(1H, s), 7,84 (1H, d, J=7,7 Hz ), 7,35 (1H, t, J=7,9 Hz), 7,30 (1H, brd, J=7,8 Hz), 6,53 (1H, s), 3,16 (6H, s).

Exemplul 35. 4-(N-[3-bromfenil)-N-metilamino-7-metilamino[4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-fluoro-4-(3-bromanilino]-pirido[4,3-d]-pirimidină (100 mg, 0,31 mmoli), trietilamină (4,4 ml, 32 mmoli) și clorhidrat de metilamină (2,12 g, 32 mmoli) în izopropanol (30 ml) aflat într-o bombă de oțel este agitat la 100°C (pe baie de ulei) timp de 5 h. Soluția rezultată este concentrată sub vid, alcalinizată cu Na₂C0₃ apos,

RO 117257 Bl

1900 diluată cu apă și extrasă cu EtOAc (3 x 1OO mIJ.Cromatografia acestui extract pe silicagel (1-2% MeOH/CH₂CI₂) dă 4-(N-(3-bromfenil]-N-metilamino-7-metilamino-pirido (4,3-d]pirimidină (23 mg, 21%) sub forma unui solid galben-pal. ¹H RMN (DMSO) δ 8,14 (1H, brs), 7,79 (1H, s), 7,30 (1H, t, J=8,0 Hz ), 7,20 (1H, ddd, J=7,9, 1,8, 0,8 Hz),7,03 (1H, brq, J=4,9 Hz), 7,01 (1H, t, J=1,9 Hz), 6,82(1 H, ddd, J=7,8, 1,8, 0,9 Hz), 6,25 (1H, s), 3,40 (3H, s), 2,73 (3H, d, J=4,9 Hz).

Exemplul 36. 7-acetilamino-4-[3-bromanilino)pirido [4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-amino-4-(3-bromanilino)-pirido[4,3-d]-pirimidină (0,154 g, 0,49 mmoli), anhidridă acetică (0,14 ml, 1,5 mmoli), trietilamină (0,14 ml, 1,0 mmoli) și o cantitate catalitică de 4-(N,N-dimetilamino)piridină sunt agitate sub N₂ la temperatura camerei timp de 18 h. Reacția este apoi stopată prin adăugare de apă cu gheață. Precipitatul negru este colectat prin filtrare prin Buchner și purificat prin cromatografie în strat subțire preparativă (9,=0,25, 7% MeOH/CHCI₃). Recristalizarea din EtOH dă 7-acetilamino-4-(3-bromanilino]pirido [4,3-d)pirimidină (13,5 mg, 7,7%). ¹H RMN (DMSO) δ 10,93 (1H, s), 10,22 (1H, s), 9,64 (1H, s), 8,70(1 H, s), 8,28 (1H, s), 8,21 (1H, s). 7,88(1 H, d, J=7,7Hz), 7,41-7,34(3H, m), 2,16(3H, s).

Exemplul 37. 4-[3-bromanilino]-7-metx)xipirido[4,3-d]pirimidină

O soluție de 7-fluoro-4-(3-bromanilino)pirido[4,3-d]pirimidină (100 mg, 0,31 mmoli) în metoxid de sodiu-metanol 1M (30 ml) este agitată prin refluxare timp de 42 h. Amestecul rezultat este concentrat sub vid, diluat cu apă și neutralizat cu HCI diluat pentru a da 4-(3-bromanilino)-7-metoxipirido(4,3-d]pirimidină (92 mg, 89%) sub forma unui solid alb. ¹H RMN (DMSO) δ 10,22 (1H, brs), 9,57(1 H, s), 8,63(1 H, s), 8,19 (1H, s), 7,86 (1H, brd, J=7,9 Hz), 7,39 (1H, t, J=7,9), 7,35 (1H, dd, J=7,9, 1,5 Hz), 6,96 (1H, s), 4,00 (3H, s).

Exemplul 38. 4-benzilaminopirido[4,3-d]pirimidină

4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (160,4 mg, 0,902 mmoli) și benzilamină (106,3 mg, 0,992 mmoli) în EtOH (2 ml) sunt încălzite la 80°Ctimp de 12 h, iar apoi solventul este îndepărtat sub vid. Solidul rezultat este suspendat în CH₂CI₂, filtrat, iar solidul rezultat este purificat prin cromatografie în strat subțire preparativă pe silice, eluat cu 5% MeOH în CHCI₃. îndepărtarea solventului sub vid conduce la 4benzilaminopirido(3,3-d)pirimidină (36 mg, 17%). ¹H RMN (DMSO) δ 9,60(1 H, s), 9,37(1 H, t, J=5,8 Hz), 8,72 (1H, d, J=5,8 Hz), 8,57(1 H, s), 7,54(1 H, d, J=5,8 Hz), 7,37(2H, d, J=7,0 Hz), 7,33(2H, t, J=7,3 Hz), 7,25(1 H, t, J=7,2 Hz), 4,81 (2H, d, J=5,8 Hz).

Exemplul 39. 4-[[R)-1-feniletilamino]pirido[4_l3-d]pirimidină

La un amestec de 4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (85 mg, 0,48 mmoli] și EtOH (2,5 ml) se adaugă R-metilbenzilamină (0,13 ml, 1,0 mmoli) cu picătura. Amestecul rezultat este refluxat la 80°C timp de 20 h. Solventul este îndepărtat prin presiune redusă pentru a da un ulei care cristalizează din MeOH pentru a da 4-((R)-1feniletilamino)pirido[4,3-d]pirimidină (41,6 mg, 35%), punct topire 138 - 138,5°C. ¹H RMN (DMSO) δ 9,77(1 H, d, J=0,7 Hz), 9,00 (1H, d, J=7,7 Hz), 8,73 (1H, d, J=5,8 Hz), 8,54 (1H, s),

7,53 (1H, dd, J=5,8, 0,5 Hz), 7,45(2H, d, J=7,2 Hz), 7,33 (2H, t, J=7,6 Hz), 7,23(1 H, tt, J=7,5, 1,2 Hz), 5,63(1 H, p, J=7,2Hz), 1,61 (3H, t, J=7,0).

Exemplul 40. 7-amino-4-benzilaminopirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec format din acetat de 2,4-diamino-5-cianopiridiniu (8,78 g, 45 mmoli), acid formic (10,66 g, 0,204 moli] și benzilamină (45 ml, 0,41 moli) este

1905

1910

1915

1920

1925

1930

1935

1940

1945

RO 117257 Bl încălzit la 2OO°C sub N₂ timp de 2 h. După răcire, acesta se solidifică. Se adaugă apă (500 ml), iar amestecul solid cleios/apă este agitat 20 min. la O°C. Lichidul este decantat. Solidul este spălat cu apă, apoi recristalizat din izopropanol (25 ml). După uscare înîr-un cuptor cu vid peste noapte, se obține 7-amino-4-benzilaminopirido[4,3d)pirimidină (8,29 g, 73%) sub forma unui solid galben deschis. ¹H RMN (DMS0) δ 9,1O(1H, s), 8,85 (1H,td, J=5,8 Hz), 8,25 (1H, s), 7,21-7,36 (5H, brs), 6,35(1H, s), 4,74 (2H, 6, J=6,OHz).

Exemplul 41. 7-amino-4-[ [R)-1-feniletilamino)pirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec de (R)-l-feniletilamină (0,072 ml, 0,55 mmoli) și 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (97 mg, 0,5 mmoli) (descrisă într-un exemplu anterior) se încălzește la 18O°C sub N₂ timp de 1,5 h. Amestecul de reacția este apoi răcit la temperatura camerei cu producerea unui precipitat. Amestecul este pus în apă și CHCI₃ și filtrat. Fazele sunt separate, iar faza apoasă este extrasă cu CHCI₃. Extractele reunite sunt spălate cu apă, saturate cu saramură și uscate (pe MgSOJ. Solventul este îndepărtat sub vid, iar reziduul purificat prin cromatografie în strat subțire preparativă (5% MeOH/CHCI₃) și recristalizare din CHCI₃ pentru a da 7-amino-4-((R)-1feniletilamino)pirido[4,3-d)pirimidină (14,5 mg, 11%), punct topire231,8-232,1°C. ¹H RMN (DMSO) δ 9,23(1 H, s), 8,50 (1H, d, J=8,0 Hz), 8,19(1H, s), 7,41 (2H, d, J=7,0 Hz), 7,31 (2H, t, J=8,0 Hz), 7,21 (1H, tt, J=7,4, 1,2 Hz), 6,45 (2H, s), 6,33(1 H, s), 5,56(1 H, p, J=7,2 Hz), 1,55 (3H, d, J=7,0 Hz).

Exemplul 42. 7-amino-4-(2-aminobenzilamino)pirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidina (136 mg, 0,71 mmoli) (descrisa intr-un exemplu anterior) și 2-aminobenzilamină (1,76 g, 13,8 mmoli) în izopropanol 85 ml), este agitat la reflux timp de o ora, iar produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (7-20% EtOH/EtOAC) si alumina (6-10% EtOH/CHCI₃) pentru a da 7-amino-4-(2-aminobenzilamino)pirido[4,3-d]pirimidină (89 mg, 47%) sub forma unui solid alb. ¹H RMN (DMSO) δ 9,08(1 H, s), 8,68(1 H, t, J=5,8 Hz), 8,26 (1H, s), 7,05 (1H, d, J=7,4 Hz), 6,96(1 H, t, J=7,6 Hz), 6,63 (1H, d, J=7,9 Hz), 6,51 (1H, t, J=7,4 Hz), 6,46 (2H, brs), 6,35 (1H, s), 5,20 (2H, brs),4,56 (2H, d, J=5,8 Hz).

Exemplul 43. 7-amino-4-(3-dimetilaminobenzilamino)pirido[4,3-d]dipirimidină

Un amestec format din 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (236 mg, 1,23 mmoli) (descrisa intr-un exemplu anterior) și 3-dimetilamino-benzilamină (1,36 g, 9,07 mmoli) în izopropanol (5 ml) este agitat sub N₂ la reflux timp de o oră, iar produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (10-15% EtOH/EtOAc), apoi pe alumina (1% EtOH/CHCI₃) pentru a da 7-amino-4-(3-dimetilaminobenzilamino]pirido[4,3-d]pirimidină (145 mg, 40%) sub forma unui solid alb. ¹H RMN (DMSO) δ 9,11(1H, s), 8,79(1H, t, J=5,9 Hz), 8,26 (1H, s), 7,11 (1H, dd, J=8,0, 7,7 Hz), 6,73 (1H, brs), 6,63(1 H, d, J=7,6 Hz), 6,60 (1H, dd, J=8,1,2,2 Hz), 6,44 (2H, brs), 6,35 (1H, s), 4,67 (2H, d, J=5,8 Hz], 2,86 (6H, s).

Exemplul 44. 7-amino-4-[3-nitrobenzilamino]pirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (228 mg, 1,19 mmoli) (descrisă într-un exemplu anterior) și 3-nitrobenzilamină (0,81 g, 5,33 mmoli) este agitat sub N₂ la 15O160°C, timp de 1,5 h, iar produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (5-10% EtOH/EtOAc] pentru a da 7-amino-4-(3-nitrobenzilamino) pirido[4,3-d]pirimidină 8151 mg, 43%), sub forma unui solid galben. ¹H RMN (DMSO)

RO 117257 Bl δ 9,11(1 H, s), 8,98(1 H, t, J=5,5 Hz), 8,26 (1H, s), 8,22 (1H, brs), 8,12 (1H, dd, J=8,O, 1,8 Hz], 7,83(1 H, d, J=7,7 Hz), 7,63 (1H, t, J=7,9 Hz), 6,50 (2H, brs), 6,38 (1H, s), 4,85 (2H, d, J=5,8 Hz).

Exemplul 45. 7-amino-4-(3-metoxibenzilamino)pirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (136 mg, 0,71 mmoli) (descrisă într-un exemplu anterior) și 3-metoxibenzilamină (1,37 g, 10,0 mmoli) în izopropanol (3 ml) este agitat sub N₂ la reflux timp de 3 h. După evaporarea solventului și cromatografie pe silicagel (5-10% EtOH/EtOAc) se obține 7-amino-4-(3metoxibenzilamino)pirido[4,3-d]pirimidină (153 mg, 77%) sub forma unui solid alb. ¹H RMN (DMSO) δ 9,11(1 H, s), 8,83 (1H, t, J=5,7 Hz), 8,26 (1H, s), 7,24 (1H, dt, J_d=0,8 Hz, J_t= 8,1 Hz), 6,92 (2H, m), 6,81 (1H. dt, J_d=8,2 Hz, ^=1,2 Hz), 6,46 (2H, brs), 6,37 (1H, s), 4,71 (2H, d, J=5,8 Hz), 3,73 (3H, s).

Exemplul 46. 7-amino-4-(4-clorobenzilamino)pirido[4,3-d]pirimidin mesilat

Baza libera (56 mg, 0,20 mmoli) (preparată din acetat de 2,4-diamino-5-cianopiridiniu, acid formic și 4-cloro-benzilamină la 200°C așa cum s-a descris într-un exemplu anterior) este precipitată din soluție de acetonă cu acid metansulfonic (105 pl, 0,23 mmoli) pentru a da o sare polimesilat. ¹H RMN (DMSO) δ 10,59(1H, t, J=5,6 Hz), 9,24 (1H, s), 8,69 (1H, s), 7,42 (4H, s),6,42 (1H, s), 5,8 (-6H, vbrs), 4,89 (2H, d, J=5,8 Hz), 2,41 (-7.5H, s).

Exemplul 47. 7-amino-4-(2 bromobenzilamino]pirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 7-amino4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (225 mg, 1,17 mmoli) (descrisă intr-un exemplu anterior) și 2-bromobenzilamină (0,84 g, 4,52 mmoli) este agitat sub N₂ la 140°C, timp de o oră, iar produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (1-5% EtOH/EtOAc) pentru a da 7-amino-4-(2-bromobenzilamino) pirido[4,3-d]pirimidină (175 mg, 45%), sub forma unui solid brun deschis. ¹H RMN (DMSO) δ 9,16(1H, s), 8,85(1 H, t, J=5,7 Hz), 8,24 (1H, s), 7,64 (1H, d, J=7,8 Hz), 7,34 (1H, dd, J=7,7, 7,1 Hz), 7,31 (1H, dd, J=7,7, 2,4 Hz), 7,21 (1H, ddd, J=7,8, 6,9, 2,4 Hz], 6,50 (2H, brs), 6,39 (1H, brs),4,74 (2H, d, J=5,7 Hz).

Exemplul 48. 7-amino-4-[3-bromobenzilamino)pirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (228 mg, 1,19 mmoli) (descrisă într-un exemplu anterior) și 3-bromobenzilamină (0,84 g, 4,52 mmoli) este agitat sub N₂ la 140°C, timp de 1 h, iar produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (2-10% EtOH/EtOAc) pentru a da 7-amino-4-(3-bromobenzilamino) pirido[4,3-d]pirimidină (203 mg, 52%), sub forma unui solid brun deschis. ¹H RMN (DMSO) δ 9,09 (1H, s), 8,86 (1H, t, J=5,8 Hz), 8,26 (1H, s), 7,54 (1H, s), 7,44 (1H. d, J=7,8 Hz), 7,36(1 H, d, J=7,6 Hz), 7,29 (1H, t, J=7,7 Hz), 6,48 (2H, s), 6,37 (1H, s), 4,73 (2H, d, J=5,8 Hz).

Exemplul 49. 7-amino-4-(4-bromobenzilamino)pirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (234 mg, 1,22 mmoli) (descrisă intr-un exemplu anterior) și 4-bromobenzilamină (0,84 g, 4,52 mmoli) este agitat sub N₂ la 140°C, timp de o oră, iar produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (10% EtOH/EtOAc) pentru a da 7-amino-4-(4-bromobenzilamino] pirido[4,3-d]pirimidină (192 mg, 48%), sub forma unui solid crem. ¹H RMN (DMSO) δ 9,09(1H, s), 8,87(1H, t, J=5,7 Hz), 8,25 (1H, s), 7,51 (2H, d, J=8,3 Hz), 7,31 (2H, d, J=8,3 Hz), 6,46(2H, brs), 6,37 (1H, s), 4,70(2H, d, J=5,8 Hz).

1995

2000

2005

2010

2015

2020

2025

2030

2035

RO 117257 Bl

Exemplul 50. 7-amino-4-(2-trifluorometilbenzilamino]pirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (225 mg, 1,17 mmoli) și 2-trifluormetil-benzilamină (0,90 ml, 6,42 mmoli) este agitat sub N₂ la 15O°C, timp de1 h, iar produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (5% EtOH/EtOAc) pentru a da 7-amino-4-(2-trifluorometilbenzilamino)pirido[4,3-d]pirimidină (0,22 g, 59%), sub forma unui solid alb. ¹H RMN (DMS0)6 9,16 (1H, s), 8,88 (1H, t, J=5,7 Hz), 8,23 (1H, s), 7,75 (1H, d, J=7,7 Hz), 7,62 (1H, t, J=7,5 Hz), 7,50 (1H, d, J=7,4 Hz), 7,47 (1H, t, J=7,6 Hz), 6,51 (2H, brs), 6,39 (1H, s), 4,92 (2H, d, J=5,5 Hz).

Exemplul 51. 7-amino-4-(3-trifluorometilbenzilamino]pirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 7-amino-4metiltiopirido[4,3-d)pirimidină (225 mg, 1,17 mmoli) și 3-trifluormetil-benzilamină (0,63 ml, 4,40 mmoli) este agitat sub N₂ la 140°C, timp de 1 h, iar produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (3-5% EtOH/EtOAc) pentru a da 7-amino-4-(3-trifluorometilbenzilamino)pirido[4,3-d]pirimidină (0,24 g, 63%), sub forma unui solid maro deschis. ¹H RMN (DMSO)â 9,10 (1H, s), 8,92 (1H, t, J=5,7 Hz), 8,26 (1H, s), 7,71 (1H, s), 7,66 (1H, d, J=7,4 Hz), 7,62 (1H, d, J=7,8 Hz), 7,57 (1H, t, J=7,6 Hz), 6,49 (2H, brs), 6,38 (1H, s), 4,82 (2H, d, J=5,8 Hz).

Exemplul 52. 7-amino-4-[4-trifluormetilbenzilamino]pirido[4, 3-d]pirimidină

Un amestec format din 7-amino-4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (225 mg, 1,17 mmoli) și 4-(trifluormetil)benzilamină (0,63 ml, 4,42 mmoli) este agitat sub N₂ la 140°C, timp de 1 h. Produsul rezultat este cromatografiat pe alumină (5-10% Et0H/CHCI₃), apoi pe silicagel (2-10% EtOH/EtOAc) pentru a da 7-amino-4-(4trifluormetilbenzilamino)pirido[4,3-d]pirimidină (0,21 g, 56%), sub forma unui solid brun deschis. ¹H RMN (DMSO) δ 9,12 (1H, s), 8,94 (1H, t, J=5,8 Hz), 8,24 (1H, s), 7,69 (2H, d, J=8,1 Hz), 7,56 (2H, d, J=8,1 Hz), 6,48 (2H, brs), 6,38 (1H, s), 4,82 (2H, d, J=5,8 Hz).

Exemplul 53. 7-amino-4-[tien-2-ilmetilamino)[4,3-d]pirimidin-dimesilat

Compusul este obținut din acetat de 2,4-diamino-5-ciano piridiniu (190 mg, 0,98 mmoli), acid formic (0,23 g, 4,4 mmoli) și tienilmetilamină (1,07 ml, 10 mmoli], așa cum s-a descris într-un exemplu anterior. Produsul brut este convertit într-o sare dimesilat așa cum s-a descris anterior și recristalizat din i-PrOH pentru a da 7-amino4-(tien-2-ilmetilamino)[4,3-d]pirimidin-dimesilat cu randament 19%. ¹H RMN (DMSOJd 10,67 (1H, t, J=5,8 Hz), 9,21 (1H, s), 8,77 (1H, s), 7,48 (1H,dd, J=5,1, 1,2 Hz), 7,16 (1H, dd, J=3,4, 0,7 Hz),7,02 (1H, dd, J=4,8, 3,4 Hz),6,42 (1H, s), 5,06 (2H, d, J=5,7 Hz), 2,41 (6H, s).

Exemplul 54. 7-acetilamino-4-benzilaminopirido[4,3-d]pirimidină

7-acetilaminch4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină

Se adaugă clorură de acetil (0,70 ml, 9,84 mmoli) la o soluție de 7-amino-4metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (0,20 mg, 1,04 mmoli)(descrisă într-un exemplu anterior) și EtgN (1,51 ml, 10,8 mmoli) în THF la 0°C, apoi amestecul este agitat la 20°C timp de 4 h. Se adaugă apă (50 ml), apoi soluția se extrage cu EtOAc (3 x 50 ml). Evaporarea și cromatografia pe alumină (1% EtOH/CHCI₃] produce 7-acetilamino4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (0,12 g, 49%) sub forma unui solid galben. ¹H RMN (DMSO) δ 11,05 (1H, s), 9,30 (1H, s), 9,02 (1H, s), 8,38 (1H, s), 2,71 (3H, s), 2,18 (3H, s).

RO 117257 Bl

2085

7-acetilamino-4-benzilaminopirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec format din 7-acetilamino-4-metiltiopirido[4,3-d)pirimidină (0,40 g, 1,71 mmoli) și benzilamină (1,0 ml, 9,15 mmoli) este agitat sub N₂ la 140°C, timp de 1 h, iar produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel(EtOH) pentru a da 7acetilaminch4-benzilamino)pirido[4,3-d]pirimidină (0,31 g, 62%), sub forma unui solid alb. ¹H RMN (DMSO) δ 10,79 (1H, s), 9,42(1 H, s), 9,23 (1H, t, J=5,8 Hz), 8,49 (1H,s), 8,18 (1H, s), 7,39 (1H, dt, ΰ₄=6,9Ηζ, J_t= 1,7Hz), 7,34 (1H, tt, J=7,3, 1,7 Hz), 7,25 (1H, tt, J=7,1, 1,7 Hz), 4,80 (2H, d, J=5,8.Hz), 2,15 (3H, s).

Exemplul 55. 4-anilinopirido[4,3-d]pirimidină

Acidul 4-carboxamidonicotinic

Anhidrida 3,4-piridin-dicarboxilică(8,3 g, 55,6 mmoli) este adăugată peste NH₄0H conc. (12 ml) în apă (60 ml), este agitată la 0°C peste 5 min. Se formează astfel o pastă care este agitată timp de 1 h la temperatura camerei. Pasta albă este barbotată cu N₂ timp de 30 min și diluată cu apă (10 ml) pentru formarea unei soluții clare. în această soluție se barbotează apoi S0₂ timp de 15 min., reducând pH-ul la 2. După răcire, solidul rezultat este filtrat, spălat cu apă și uscat în cuptor pentru obținerea acidului 4-carboxamidonicotinic (7 g, 76%) sub forma unui solid alb. ¹H RMN (DMSO)0 8,93 (1H, s), 8,76 (1H, d, J= Hz), 8,08 (1H, s), 7,62 (1H, s), 7,45 (1H, d, J=5,0).

Imida izochinolinică

Acidul 4-carboxamidonicotinic (280 mg, 1,68 mmoli) este încălzit la 200°C timp de 5 h pentru producerea imidei izoquinolinice (177,2 mg, 71%), sub forma unui solid alb. ¹H RMN (DMSO)0 11,68 (1H, s), 9,12-9,03 ( 2H, m), 7,80 (1H, d, J=5,1 Hz).

Acidul 3-amino izonicotinic

Se adaugă brom (1,71 g) peste KOH 10% pe gheață (30 ml KOH). Soluția rezultată este adăugată peste imida izoquinolinică fin măcinată (1,46 g, 9,86 mmoli). După adăugare, amestecul începe să spumeze. Când tot solidul este dizolvat, se adaugă soluție apoasă de KOH (15%, 7 ml), iar amestecul este încălzit la 80°C timp de 1 min, apoi răcit. Amestecul este neutralizat cu S0₂ și răcit la 0°C până are loc precipitarea. Solidul este colectat prin filtrare la vid și spălat cu apă, apoi uscat într-un cuptor cu vid pentru producerea acidului 3-amino izonicotinic, (450 mg, 36%) sub forma unui solid alb. ¹H RMN (DMSO)0 9,5-8,8 ( 2H, brs), 8,20 (1H, s), 7,70 (1H, d, J=5 Hz), 7,46 (1H, d, J=5 Hz).

3H-pirido[3,4-d]pirimid-4-onă

Un amestec de acid 3-amino-izonicotinic (485 mg, 3,51 mmoli) în formamidă (3 ml) este încălzit la 160°C timp de 12 h. După răcire, solidul rezultat este filtrat și spălat cu apă și uscat într-un cuptor cu vid pentru obținerea 3H-pirido[4,3-d]pirimid-4onei (373 mg, 72%). ¹H RMN (DMS0)0 12,60 (1H, brs), 9,06 (1H, s), 8,68 (1H, d, J=5,3Hz), 8,23 (1H, s), 7,96 (1H, d, J=5,1 Hz).

4-tiopirido-[3,4-d]pirimidină

Se adaugă pentasulfură de fosfor (1,25 g., 2,74 mmoli) la o soluție de 3Hpirido[3,4-d]-pirimid-4-onă (366 mg, 2,49 mmoli) în piridină (4 ml). Amestecul este refluxat timp de 4 h sub N_a. Gudronul negru rezultat este dizolvat în apă, spălat cu apă și uscat într-un cuptor cu vid pentru obținerea 4-tiopirido-(3,4-d)pirimidinei (369,8 mg, 91%), sub forma unui solid galben. ¹H RMN (DMSO) δ 14,48 (1H, brs), 9,13 (1H, s), 8,70 (1H, d, J=5,4 Hz), 8,29 (1H, s), 8,27 (1H, d, J=5,4 Hz).

2090

2095

2100

2105

2110

2115

2120

2125

RO 117257 Bl

4-metiltiopirido-[3,4-dJpirimidină

Un amestec de 4-tiopirido-[3,4-d]pirimidină (368,8 mg, 2,26 mmoli), trietilamină (0,6 ml, 4,5 mmoli), DMSO (2 ml) și iodmetan (0,24 ml, 3,96 mmoli) se agită în atmosferă de N₂ la 25°C, timp de 12 h. Amestecul este turnat în apă, iar solidul rezultat este filtrat și uscat într-un cuptor sub vid pentru producerea 4-metiltiopirido[3,4-d]pirimidinei (222 mg, 55%) sub forma unui solid maro.

¹H RMN (DMS0)0 9,51 (1H, s), 9,18 (1H, s), 8,79 (1H, d, J=8 Hz), 7,97 (1H, d, J=8 Hz).

4- anilinopirido-[3,4-d]pirimidină

Un amestec de 4-metiltiopirido[3,4-d]pirimidină (875 mg, 0,42 mmoli) și anilină (1 ml) este încălzit la 100°C sub N₂ timp de 2 h. Amestecul de reacție este cromatografiat apoi pe silice utilizând MPLC și eluat cu un sistem gradient (CHCI₃, 5% MeOH în CHCI₃). Fracțiile sunt concentrate sub vid, iar solidul rezultat este recristalizat din Et₂0 pentru producerea 4-anilinopirido-[3,4-d]pirimidinei (21,2 mg, 23%), sub forma unui solid galben.

¹H RMN (DMSO) δ 10,09 (1H, s), 9,18 (1H, s), 8,74 (1H, d, J=5,3 Hz), 8,46 (1H, d, J=5,8 Hz), 7,89 (2H, d, J=8,5 Hz), 7,45 (2H, t, J=7,9 Hz), 7,21 (1H, t, J=7,4 Hz).

Exemplul 56. 4-(3-bromanilino]pirido[3,4-d]pirimidină

Un amestec de 4-metiltiopirido[3,4-d)pirimidină 875 mg, 0,42 mmoli) ( a se vedea exemplul anterior) și 3-brom-anilină (1 ml) este încălzit la 100°Cîn atmosferă de N₂ timp de 2 h. Amestecul de reacție este apoi cromatografiat pe silice utilizând MPLC și eluție cu un sistem gradient (CHCI₃ spre 5% MeOH în CHCI₃). Fracțiunile sunt concentrate sub vid, iar solidul rezultat este recristalizat din Et0₂ cu obținerea 4-(3bromanilino)pirido[3,4-d]pirimidinei (66 mg, 52,7%) sub forma unui solid maro deschis. ¹H RMN (DMSO) δ 10,15 (1H, s), 9,21 (1H, s), 8,80 (1H, s), 8,76 (1H, d, J=5,8 Hz), 8,44 (1H, d, J=5,6 Hz), 8,25 (1H, s), 7,93 (1H, d, J=7,7 Hz), 7,45-7,37 (2H, m)

Exemplul 57. 4-(3-bromanilino)-6-fluorpirido[3,4-d]pirimidină

5- (N-(terț-butoxicarbonil]amino)-2-fluorpiridină

5-amino-2-fluorpiridina este preparată prin hidrogenarea (Pd/C) 2-fluor-5nitropiridinei (obținută din 2-clor-5-nitropiridină prin reacția cu KF în MeCN cu Ph₄PBr (J.H.CIarck and D. J. Macquarrie, Tetrahedron Lett., 1987, 28, 111-114). Reacția aminei brute cu t-Boc anhidridă dă 5-(N-(tert-butoxicarbonil)amino)-2-fluorpiridină. ¹H RMN (CDCIg) δ 8,07(1 H, s), 8,05 (1H, m), 6,89 (1H, dd, J=9,2, 3,3 Hz), 6,66 (1H, m), 1,52 (9H, s).

Acidul 5-[N-[terț-butoxicarbonil]amino)-2-fluorpiridin-4-carboxilic.

Reacția 5-(N-(tert-butoxicarbonil)amino)-2-fluorpiridinei (5,3 g, 25 mmoli) secvențial cu n-BuLi și C0₂, așa cum se descrie în exemplul următor, dă acidul 5-(N(terț-butoxicarbonil)amino)-2-fluorpiridin-4-carboxilic (1,60 g, 25%) ¹H RMN (DMSO) δ 9,83(1H, brs), 8,84 (1H, s), 7,49 (1H, d, J=2,9 Hz),1,47 (9H, s).

Acidul 5-amino-2-fluorpiridin-4-carboxilic

Reacția acidului 5-(N-(terț-butoxicarbonil)amino)-2-fluorpiridin-4-carboxilic (1,0 g, 3,9 mmoli) cu TFA așa cum s-a descris mai sus dă acidul 5-amino-2-fluorpiridin-4carboxilic (0,46 g, 74%). ¹H RMN (DMSO) δ 7,85 (1H, d, J=1,5 Hz),7,23(1 H, d,

J=2,5 Hz).

RO 117257 Bl

6-fluor-3H-pirido[3,4-d]pirimidin-4-onă

Reacția acidului 5-amino-2-fluorpiridin-4-carboxilic cu formamidă, la 140°C ca mai sus, dă 6-fluor-3H-pirido[3,4-d]pirimidin-4-onă (-20%). ¹H RMN (DMSO) δ 12,48 (1H, m), 8,74 (1H, s), 8,16 (1H, s), 7,63 (1H, d, J=3 Hz).

4- (3-bromanilino)-6-fluor-pirido[3,4-d]pirimidină

Reacția 6-fluor-3H-pirido[3,4-d]pirimidin-4-onei (0,60 g, 3,6 mmoli) cu P0CI₃, urmată de reația compusului 4,6-dihalo brut cu 3-bromanilină dă 4-(3-bromanilino)-6fluor-pirido[3,4-d]pirimidină (0,73 g, 63%). ¹H RMN (DMSO) δ 10,09 (1H, brs), 8,96(1 H, s), 8,75 (1H, s),8,25(1H, m), 7,90(1 H, brd, J=6,5 Hz), 7,44-7,34 (2H, m).

Exemplul 58. 4-[3-bromanilino)-6-clorpirido[3,4-d]pirimidină

5- [N-[terț-butoxicarbonil(amino)-2-clorpiridină

Un amestec de 5-amino-2-clorpiridină (12,86 g, 0,1 moli), di-terț-butildicarbonat (24,0 g, 0,11 moli) și EtgN (12,1 g, 1,12 moli) în CH_aCl_a (150 ml), este încălzit cu refluxare timp de 12 h, răcit, iar precipitatul este filtrat. Stratul organic este spălat cu apă, uscat (pe CaCl_a) și filtrat printr-o coloană scurtă de alumină. îndepărtarea solventului dă 5-(N-(te/Ț-butoxicarbonil(amino)-2-clorpiridină (11,9 g, 52%).

¹H RMN(CDCI₃)6 8,31 (1H, d, J=2,9Hz), 7,94 (1H, dd, J= 8,6, 2,6 Hz), 7,24 ( 1H, d, J=8,7 Hz), 7,15 (1H, m), 1,51 (9H, s)

Acidul 5-(N-(terț-butoxicarbonil(amino]-2-clorpiridin-4-carboxilic

O soluție de 5-(N-(terț-butoxicarbonil(amino)-2-clorpiridină (22,87 g, 0.1 moli) și TMEDA (47ml, 0,31 moli) în EtgO uscat (600 ml) este răcită la -78°C și i se adaugă n-BuLi (10 M în hexan, 30 ml, 0,3 moli), cu picătura. Soluția este lăsată sa se încălzească la -10°C și apoi este menținută la această temperatură timp de 2 h, înainte de a fi răcită din nou la -78°C. Se barbotează apoi CO_a uscat, iar amestecul rezultat este lăsat să se încălzească la 20°C, înainte să fie stins cu apă (300 ml) conținând o mică cantitate de NH₄0H. Stratul apos rezultat este spălat cu EtOAc, apoi tratat încet cu HCI diluat pentru precipitarea acidului 5-(N-(terț-butoxicarbonil(amino)-2clorpiridin-4-carboxilic (15,5 g, 57%) ¹H RMN (DMSO) δ 10,00 (1H, s), 9,13 (1H, s), 7,74 (1H, s), 1,47 (9H, s).

Acidul 5-amino-2-clorpiridin-4-carboxilic □ suspensie agitată de acid 5-(N-(terț-butoxicarbonil(amino)-2-clorpiridin-4carboxilic (1,91 g, 7 mmoli) în CH_aCl_a (200 ml) este tratată încet cu acid trifluoracetic, până la omogenizare (cca 12 ml). Soluția este agitată peste noapte și extrasă cu NH₄0H diluat, iar stratul apos este acidulat apoi cu HCI diluat pentru a da un precipitat de acid 5-amino-2-clorpiridin-4-carboxilic (1,05 g, 87% randament). ¹H RMN (DMSO) δ 9,01 (2H, m), 8,03 (1H, s), 7,48 (1H, s).

B-clor-3H-pirido[3,4-d]pirimidin-4-onă

O soluție de acid 5-amino-2-clorpiridin-4-carboxilic (8,1 g, 4,7 mmoli) în formaldehidă (100 ml) este agitată la 140°C timp de 12 h. Diluarea amestecului răcit cu apă dă un precipitat de 6-clor-3H-pirido[3,4-d]pirimidin-4-onă (7,3 g, 86% randament). ¹H RMN (DMSO) δ 12,73 (1H, m), 8,90 (1H, d, J=0,7 Hz), 8,23 (1H, s), 7,97(1 H, d, J=0,7 Hz).

4,6-diclorpirido[3,4-d]pirimidină

O suspensie agitată de 6-clorpirido[3,4-d]pirimidin-4 onă (1,82 g, 10 mmoli) în P0CI₃ este încălzită la reflux până la dizolvare ( cca 2 h) și încă 30 min. Excesul de reactiv este îndepărtat sub presiune redusă, iar reziduul este tratat cu un amestec

2180

2185

2190

2195

2200

2205

2210

2215

2220

RO 117257 Bl de CH₂CI₂ și soluție apoasă de Na₂CO₃ răcită pe gheață. Stratul organic rezultat este uscat (pe Na₂S0J și evaporat pentru a obține cantitativ 4,6-diclorpirido[3,4-d] pirimidină bruta, instabilă, care este utilizată direct în următoarea etapă.

¹H RMN (CDCI₃) δ 9,38 (1H, d, J=O,5Hz), 9,19 (1H, s), 8,09 ( 1H, d, J=O,5 Hz).

4-(3-bromanilino)-6-clorpirido[3,4-d]pirimidină

Un amestec de diclorpirimidină brută de mai sus și 3-bromanilină (3,8 g, 22 mmoli) este dizolvat în i-PrOH (100 ml). Pentru inițierea reacției se adaugă o picătură de HCI conc., iar amestecul este apoi încălzit la reflux timp de 30 min, răcit și diluat cu apă pentru precipitarea 4-(3-bromanilino)-6-clorpirido[3,4-d]pirimidinei ( 1,26 g, 38% randament). ¹H RMN (DMSO) δ 10,12 (1H, s), 9,03 (1H, s), 8,77 (1H, s), 8,63 (1H, s), 8,21 (1H, s), 7,89 (1H, d, J=8,1 Hz), 7,43-7,32 (2H, m).

Exemplul 59. 4-[3-bromanilino]-6-metoxipirido[3,4-d]pirimidină

Tratarea 4-(3-bromanilino)-6-fluorpirido[3,4-d]pirimidinei (a se vedea exemplul anterior) la 100°C într-un vas de presiune cu metoxid de sodiu în metanol dă 4-(3bromanilino)-6-metoxipirido[3,4-d]pirimidină.

¹H RMN (DMSO) δ 9,93 (1H, s), 8,94 (1H, s), 8,61 (1H, s), 8,26 (1H, brs), 7,94(1 H, brd, J=7,6 Hz), 7,88 (1H, s), 7,43-7,32 (2H, m), 4,01 (3H, s).

ExempluI 60. 4-[3-bromanilino)-6-metilaminopirido[3,4-d]pirimidină

Tratarea 4-(3-bromanilino)-6-fluorpirido[3,4-d]pirimidinei (0,20 g, 0,63 mmoli) ( a se vedea exemplul anterior ) la 100°C într-un vas de presiune cu metilamină în etanol, urmată de cromatografia pe alumină (CH₂CI₂/MeOH, 99:1) dă 4-(3bromanilino)-6-metilaminopirido[3,4-d]pirimidină (0,07 g, 34%). Ή RMN (DMSO) δ 9,69 (1M, s), 8,75 (1H, s), 8,41 (1H, s), 8,21 (1H, brs), 7,93(1 H, brd, J=7,6 Hz), 7,41-7,28 (2H, m), 7,06 (1H, s), 6,82 (1H, q, J=5,0 Hz), 4,95 (3H, d, J=5,0 Hz).

Exemplul 61. 4-(3-bromanilino]-6-dimetilaminopirido[3,4-d]pirimidină

Tratarea 4-(3-bromanilino)-6-fluorpirido[3,4-d]pirimidinei (a se vedea exemplul anterior) la 100°C într-un vas de presiune cu dimetilamină în etanol dă 4-(3bromanilino)6-dimetilaminopirido[3,4-d]pirimidină.¹HRMN (DMSO) δ 9,71 (1H, s), 8,83 (1H, s), 8,43 (1H, s), 8,21 (1H, brs), 7,94 (1H, brd, J=7,5 Hz), 7,42-7,29 (2H, m), 7,26 (1H, s), 3,17 (6H, s).

Exemplul 62. 4-(benzilamino)pirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec de 4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (74 mg, 0,41 mmoli) (a se vedea un exemplu anterior) și benzilamină (1 ml) este încălzit până la 100°C timp de 2 h. După răcire, amestecul este concentrat sub presiune redusă și purificat direct prin cromatografie în strat subțire preparativă pe silicagel, eluție cu CH₂CI₂ pentru producerea 4-(benzilamino)pirido[4,3-d]pirimidinei (21,2 mg, 20%). ¹HRMN (DMSO) δ 9,21 (1H, t, J=5,8 Hz), 9,19 (1H, s), 8,63 (1H, d, J=5,8 Hz), 8,58 (1H, s), 8,20 (1H, d, J=5,1 Hz), 8,58 (1H, s), 8,20 (1H, d, J=5,1 Hz), 7,41-7,30 (4H, m), 7,36 (1H, t, J=7,1 Hz).

Exemplul 63. 4-[3-bromanilino]pirido[2,3-d]pirimidină

3H-pirido[2,3-d]pirimidin-4-onă

Acidul 2-amino nicotinic (15 g, 108,6 mmoli) în formamidă (35 ml) este încălzit la 165 - 170°C timp de 3,5 h. Prin răcire se formează un precipitat. Solidul este filtrat, spălat cu apă și uscat într-un cuptor cu vid pentru a da 3H-pirido[2,3-d] pirimidin-4-onă (7,87 g, 49,9%).

¹H RMN (DMSO) δ 12,50 (1H, s), 8,97 (1H, dd, J=1,9, 4,5 Hz), 8,53 (1H, dd, J=2,1, 7,9 Hz), 8,34 (1H, s), 7,57 (1H, dd, J=4,6, 8,0 Hz).

RO 117257 Bl

4-tiopirido[2,3-d]pirimidină

Se adaugă pentasulfură de fosfor (6 g, 13,5 mmoli) unei soluții de 3H-pirido[2,3-d]-pirimidin-4-onă (2 g, 13,5 mmoli) în piridină (50 ml). Amestecul este refluxat timp de 3 h. Prin răcire se formează un solid, iar piridină este decantată. Solidul este suspendat în apă (20 ml] și apoi este filtrat și uscat într-un cuptor cu vid pentru producerea 4-tiopirido[2,3-d]pirimidină (1,72 g, 78%):

¹H RMN (DMSO) δ 9,06 (1H, dd, J=1,9, 4,3 Hz), 8,90 (1H, dd, J=1,9, 8,2 Hz), 8,36 (1H,s), 7,65 (1H, dd, J=4,3, 8,2 Hz).

4-metiltiopiridci[2,3-d]pirimidinâ

Un amestec de 4-tiopirido[2,3-d]pirimidină (100 mg, 0,76 mmoli), trietilamină (154 mg, 1,52 mmoli), DMSO (2 ml) și iodmetan (161 mg, 1,14 mmoli) este agitat timp de 12 h la 25°C. Amestecul este turnat în apă și extras cu EtOAc. Extractele combinate sunt spălate cu apă, cu saramură saturată, apoi uscate (pe MgSOJ, iar solventul este îndepărtat sub presiune scăzută pentru a obține 4-metiltiopirido[2,3djpirimidină (134 mg, cantitativ).

¹H RMN (DMSO) δ 9,25 (1H, dd, J=1,8, 4,2 Hz), 9,17 (1H, s), 8,59 (1H, dd, J=1,9, 8,2 Hz), 7,75 (1H, dd, J=4,3, 8,2Hz), 2,73 (3H, s).

Un amestec de 4-metiltiopirido[2,3-d]pirimidină (157 mg, 0,89 mmoli) și 3bromanilină (1 ml) este încălzit la 100°C timp de 2 h. Prin răcire se formează un precipitat care este filtrat, apoi spălat cu EtOH și uscat la aer, pentru obținerea 4Ț3bromanilino)pirido[2,3-d]pirimidinei (55,5 mg, 20%).¹H RMN (DMSO) δ 10,13 (1H, s), 9,11 (1H, dd, J=1,7, 4,3 Hz), 9,01 (1H, dd, J=1,7, 8,2 Hz), 8,81 (1H, s), 8,22(1 H, s), 7,90 (1H, d, J=7,7 Hz), 7,71 (1H, dd, J=4,3, 8,0 Hz), 7,4 (2H, m).

Exemplul 64. 4-(3-bromanilino)-7-fluorpirido[2_l3-d]pirimidină

Acidul 2,6-difluoronicotinic

Se adaugă 2,6-difluorpiridină (7,89 ml, 0,087 mmoli) în picături, în atmosferă de N₂ la 78°C, peste o soluție agitată de diizopropilamidă de litiu (59,0 ml). După 2 h la 78°C se trece prin soluție un curent de C0₂ uscat, iar amestecul este diluat cu apă și spălat cu EtOAc. Partea apoasă este neutralizată cu HCI 3N, extrasă cu EtOAc și prelucrată pentru a da acidul 2,6-difluoronicotinic (13,4 g, 97%).

¹H RMN (DMSO) δ 8,59 (1H, dd, J=9,2, 8,2 Hz), 7,30 (1H, dd, J=8,2, 2,1 Hz), 4,03 (1H, brs).

2,6-difluornicotinamida

O soluție de acid 2,6-difluornicotinic (7,4 g, 0,046 mmoli) și S0CI₂ (20 ml) în 1,2-diclhtan (60 ml) conținând DMF (o picătură) este încălzită la reflux timp de 4 h, apoi concentrată la sec sub presiune redusă. Reziduul este dizolvat în Et₂O (100 ml), răcit la 0°C și tratat în picătură, cu amestec concentrat (10,0 ml, 0,17 mmoli). După 10 min., soluția este spălată cu soluție apoasă de NaHC0₃ și prelucrată pentru obținerea 2,6-difluornicotinamidei (5,61 g, 76%). ¹H RMN (DMSO) δ 8,70 (1H, dd, J=9,6, 8,3 Hz), 7,00 (1H, ddd, J=8,3, 2,9, 1,1 Hz), 6,71, 6,55 (1H, 1H, 2brs).

2-amino-6-fluornicotinamidă

O soluție de 2,6-difluornicotinamidă (4,68 g, 0,029 mmoli) în formamidă uscată (30 ml) este saturată cu amoniac și lăsată la temperatura camerei timp de 24 h. Se adaugă apă (50 ml), iar precipitatul rezultat este filtrat și spălat bine cu apă pentru a da 6-mino-2-fluornicotinamidă (1,41 g 31%), punct topire 236 - 237°C. ¹H RMN (DMSO) δ 7,89 (1H, dd, J=10,4, 8,4 Hz), 7,31,7,16 (1H, 1H, 2brs), 6,93 (2H, brs), 6,36 (1H, dd, J=8,4, 2,4,Hz).

2270

2275

2280

2285

2290

2295

2300

2305

2310

2315

RO 117257 Bl

Filtratul și spălările sunt reunite și extrase exhaustiv cu EtOAc, iar extractul este cromatografiat pe silicagel. Sistemul EtOAc/eter de petrol (1:1) și apoi EtOAc dă 6mino-2-fluornicotimamidă (1,57 g, 35%), punct topire (EtOAc/eter de petrol) 199 2OO°C (Rogers, R.B.et al., US 4383351, record mp 198 - 200°C). ¹H RMN (DMSO) δ 8,13 (1H, dd, J=10,4, 8,4 Hz), 7,90, 7,30 (1H, 1H, 2brs), 7,65 (2H, brs), 6,23 (1H, dd, J=8,4, 2,6 Hz).

O suspensie de 2-amino-6-fluornicotinamidă (0,74 g, 4,77 mmoli) în trietilortoformiat (25 ml) este încălzită la reflux timp de 8 h. După răcire la temperatura camerei, precipitatul este filtrat și spălat bine cu eter de petrol pentru a da 7-fluorpirido[2,3-d]pirimid-4(3H)-onă (0,76, 96%).

¹H RMN (DMSO) δ 12,75 (1H, brs), 8,66 (1H, dd, J=10,4, 8,4'Hz), 8,38 (1H, s), 7,33 (1H, dd, J=8,4, 2,6 Hz).

4-(3-bromanilino]-7-fluorpirido[2,3-d]pirimidină

O suspensie de 7-fluorpirido[2,3-d]pirimid-4(3H)-onă (0,20 g, 1,21 mmoli) în P0CI₃ (10 ml) este încălzită la reflux timp de 2 h. Componentele volatile sunt apoi îndepărtate sub vid, iar reziduul este separat în NaHC0₃ apos și EtOAc. Extractul organic este prelucrat pentru a da 4-clor-7-fluorpirido[2,3-d]pirimidină brută, care se utilizează direct în reacția următoare. O soluție din acest produs (0,20 g, 1,09 mmoli) și 3bromanilină (0,23 ml, 2,18 mmoli) în propan-2-ol (1,0 ml) și THF (10 ml) conținând urme de HCI conc. este agitată la 20°C timp de 1 h și apoi concentrată la sec. Reziduul este dizolvat în EtOAc, spălat cu soluție apoasă de NaHC0₃ și prelucrat pentru a da un ulei care este cromatografiat pe silicagel. Eluția cu EtOAc/eter de petrol (1:5) dă 3-bromanilină, în timp ce sistemul EtOAc/eter de petrol (1:1) eluează 4-(3-bromanilino)-7-fluorpirido[2,3-d]pirimidină (0,18 g, 47%), punct topire (MeOH) 211 -213°C.

¹H RMN (DMSO) δ 10,18 (1H, brs), 9,17(1 H, t, J=8,6 Hz), 8,80 (1H, s), 8,17 (1H, t, J=1,8 Hz), 7,85 (1H, dt, J_d=7,6, J_t=1,8 Hz), 7,35 (1H, dd, J=8,6, 2,7 Hz), 7,417-34 (2H, m).

Exemplul 65. 7-amino-4-[3-bromanilino)pirido[2,3-d]pirimidină

O soluție de 4-(3-bromanilino)-7-fluorpirido[2,3-d]pirimidină (0,20 g, 0,63 mmoli) în EtOH (20 ml) este saturată cu amoniac și încălzită la 100°C într-un vas de presiune timp de 30 h. Solventul este îndepărtat sub presiune redusă pentru a da 7amino-4-(3-bromanilino)pirido[2,3-d]pirimidină (0,18g, 90%);

¹H RMN (DMSO) δ 0,97 (1H, brs), 8,59 (1H, s), 8,51 (1H, d, J=9,3 Hz), 8,11 (1H, sl brs), 7,77 (1H, brd, J=6,3 Hz), 7,44 (2H, brs), 7,37-7,30 (2H, m), 6,81 (1H, d, J=9,3Hz).

Exemplul 66. 4-(3-bromanilino)-7-metilaminopirido[2,3-d]pirimidină

O soluție formată din 4-(3-bromanilino)-7-fluorpirido[2,3-d]pirimidină (a se vedea un exemplu anterior) (0,12 g, 0,38 mmoli) cu clorhidrat de dimetilamină (92 g, 1,13 mmoli) și EtgNiO 18 ml, 1,32 mmoli) în EtOH (15 ml) este încălzită la 10D°C timp de 18 h într-un vas de presiune. Solventul este îndepărtat la vid, iar reziduul este separat în EtOAc și apă. Prelucrarea stratului organic dă 4-(3-bromanilino)-7-metilaminopirido[2,3-d]pirimidină (0,11 g, 84%).

¹H RMN (DMSO) δ 9,58 (1H, brs), 8,56 (1H. d, J=9,3 Hz), 8,54(1 H, s), 8,18 (1H, t, J=1,9 Hz), 7,84 (dt, J_d=8,0 Hz, J_t=1,9 Hz), 7,33 (1H, dd, J=8,1, 8,0 Hz), 7,25 (1H, dt, J_d=9,3 Hz, J_t= 1,9Hz), 7,10 (1H, d, J=9,3Hz), 3,18 (6H, s).

RO 117257 Bl

2365

Exemplul 68. 4-[3-bromanilino)-7-metoxipirido[2,3-d]pirimidină soluție de 4-(3-bromanilino)-7-fluorpirido[2,3-d]pirimidină (0,26 g, 0,81 mmoli) și metoxid de sodiu (preparat din 75 mg sodiu, 3,26 mmoli) în MeOH uscat (15 ml) este încălzită la 90°C într-un vas de presiune timp de 18 h. Amestecul este turnat în apă și extras cu EtOAc pentru a da 4-(3-bromanilino)-7-metoxipirido[2,3djpirimidină (0,23 g, 86%).

¹H- RMN (DMSO) δ 9,88 (1H, brs), 8,82 (1H, d, J=8,9 Hz), 8,71 (1H, s), 8,18 (1H, dd, J=8,0, 1,9 Hz), 7,36 ( 1H, dd, J=8,1 Hz, 8,0 Hz); 7,29 (1H, ddd, J=8,1, 1,9, 1,9 Hz), 7,15 (1H, d, J=8,9 Hz),4,01 (6H, s).

Exemplul 69. 4-benzilamino-7-metilaminopirido[4,5-d]pirimidină lodură de S-etilizotiouroniu

O soluție de tiouree (3,80 g, 50 mmoli) și iodetan (4 ml, 50 mmoli) în MeOH (100 ml) este refluxată timp de 24 h. Solventul este îndepărat sub vid, iar uleiul rezidual galben-deschis este uscat sub vid, solidificându-se în mod spontan. Compusul dorit( 13,98 g) este obținut cantitativ

4-amino-5-ciano-2-etiltiopirimidină

O suspensie de NaOMe (2,7 g, 50 mmoli) în EtOH (200 ml) este adăugată unui amestec format din hidroiodură de S-etilizotiouree (11,58 g, 50 mmoli), etoximetilidenmalononitril (6,1 g, 50 mmoli) și etanol (250 ml) la 25°C.Amestecul de reacție este refluxat sub N₂ timp de 2 h, apoi soluția este concentrată pe o placă fierbinte până când se observă precipitarea. După răcire, solidul este colectat prin filtrare sub vid și este agitat în apă la 25°C. Filtrarea și uscarea într-un cuptor cu vid produce 4amino-5-ciano-2-etiltiopirimidină (4,02 g, 45%) sub forma unui solid maro.

¹H RMN (DMSO) δ 8,45 (1H, s), 7,90 (2H, brs), 3,00 (2H, q, J=7,3 Hz), 1,27 (3H, t, J=7,3 Hz).

4-aminch2-etiltiopirimidină-5-carboxamidă

Se adaugă 4-amino-5-ciano-2-etiltiopirimidină (4,0 g, 22,3 mmoli) în acid sulfuric (conc., 4,3 ml) în porțiuni mici. Amestecul este agitat apoi sub N₂ la 40°C timp de 1,5 h. Reacția este stopată cu apă-gheață și pH-ul este ajustat la ~9 cu NH₄0H. Solidul este colectat prin filtrare sub vid și uscat într-un cuptor cu vid peste noapte. Se obține 4-amino-2-etiltiopirimidină-5-carboxamidă (2,58 g, 58%) sub forma unui solid maro deschis.

¹H RMN (DMSO) δ 8,52 (1H, s), 7,98 (2H, brs), 7,42 (2H, brs), 3,04 (2H, q, J=7,3 Hz), 1,27 ( 3H, t, J=7,3 Hz).

4-oxo-7-etiltio-3H-pirimido[4,5-d]pirimidină

Un amestec de 4-amino-2-etiltiopirimidină-5-carboxamidă (4,66 g, 23,5 mmoli) și trietil ortoformiat (150 ml) este refluxat în atmosferă de N₂ timp de 24 de h, apoi este răcit la 25°C. Solidul maro este izolat prin filtrare sub vid și uscat într-un cuptor sub vid pentru a da 4-oxo-7-etiltio-3H-pirimido[4,5-d]pirimidină (3,54 g, 72%).

¹H RMN (DMSO) δ 12,80 (1H, s), 9,20 (1H, s), 8,45 (1H, s), 3,18 (2H, q, J=7,4

Hz). 1,35 ( 3H. t, J=7,4 Hz).

4-tiono-7-etiltich3H-pirimido[4,5-d]pirimidină

Un amestec de 4-oxo-7-etiltio-3H-pirimido[4,5-d]pirimidină (1,33 g, 6,7 mmoli),

P_aS₅ (1,48 g, 6,6 mmoli) și piridină (15 ml) este refluxat în atmosferă de N₂ timp de

h. Piridină este îndepărtată apoi sub vid, iar reziduul este dizolvat în soluție de NaOH (0,5 M, 75 ml) și fiert cu cărbune activ. După filtrare, filtratul este neutralizat cu acid

2370

2375

2380

2385

2390

2395

2400

2405

RO 117257 Bl acetic pentru a genera un solid maro-auriu. Filtrarea prin Buchner și uscarea într-un cuptor cu vid produce 4-tiono-7-etiltio-3H-pirimido[4,5-d]pirimidină (1,42 g, 95%).

¹H RMN (DMSO) δ 9,47 (1H, s), 8,46 (1H, s), 3,20 (2H, q, J=7,3 Hz), 1,35 ( 3H, t, J=7,3 Hz).

7-etiltich4-metiltiopirimido[4,5-dJpirimidină

Este utilizat același procedeu descris pentru 7-amino-4-metiltiopirimido[4,3djpirimidină din exemplul 21.

¹H RMN (DMSO) δ 9,52 (1H, s), 9,15 (1H, s), 3,23 (2H, q, J=7,3 Hz), 2,72 (3H, s), 1,38 ( 3H, t, J=7,3 Hz).

4-benzilamino-7-etiltiopirimido[4,5-d]pirimidină

4-benzilamino-7-metilaminopirimido[4,5-d]pirimidină

4-benzilamino-7-etiltiopirimido[4,5-d]pirimidină în EtOH conținând în exces metilamină, este încălzită la 15O°C într-o bombă de oțel timp de 5 h. Solidul este filtrat și uscat pentru a da 4-benzilamino-7-metilaminopirimido[4,5-d]pirimidină.

Exemplul 70. 4-benzilamino-7-hidrazinopirimido[4,5-d]pirimidină

4-benzilamino-7-etiltiopirimido[4,5-d]pirimidină în EtOH conținând în exces hidrazină, este încălzită la 15O°C într-o bombă de oțel timp de 5 h. Solidul este filtrat și uscat pentru a da 4-benzilamino-7-hidrazinopirimido[4,5-d]pirimidină.

Exemplul 71. Clorhidrat de 4-[3-bromanilino]tieno[3,2-d]pirimidină 3H-tieno[3,2-d]pirimidin-4-onă

Un amestec de metil 3-aminotiofen-2-carboxilat (1 g, 6,3 mmoli) și formamidă (2 g) este încălzit la 24O°C timp de 10 min. După răcire apare un precipitat. Acesta este dizolvat în EtOH și filtrat. Filtratul este concentrat sub vid, iar reziduul este purificat prin cromatografie pe silicagel și eluție cu MeOH 10% în CH₂CI₂ pentru obținerea 3H-tieno[3,2-d]pirimidin-4-onei (249 mg, 26%), sub forma unui solid.

¹H RMN (DMSO) δ 12,61 (1H, brs), 8,20 (1H, s), 8,17 (1H, q, J=5 Hz), 7,42 ( 1H, d, J=5 Hz).

4-clortieno[3,2-d]pirimidină

La o soluție de DMF (170,3 pl, 2,2 mmoli) și diclhtan (1,2 ml) la 0°C, sub N₂se adaugă încet clorură de oxalil (279,2 mg, 3,2 mmoli) și se agită timp de 10 min. Se adaugă 3H-tieno[3,2-d]pirimidin-4-onă (152,2 mg, 1,0 mmoli) și se refluxează timp de 5 h. Amestecul de reacție este turnat în apă și extras cu CH₂CI₂. Stratul organic este îndepărtat sub vid pentru producerea 4-clortieno[3,2-dJpirimidinei (140 mg, 82%) sub forma unui solid galben.

¹H RMN (DMSO) δ 9,05 (1H, brs), 8,62 (1H, d, J=5 Hz), 7,79 ( 1H, d, J=5 Hz).

4-[3-bromanilino]tieno[3,2-d]pirimidină clorhidrat

Un amestec de 4-clortieno[3,2-d]pirimidină (135 mg, 0,79 mmoli) și 3bromanilină (95 pl, 0,89 mmoli) în 2-metoxietanol (2 ml) este încălzit la 79°C timp de 30 min. Precipitatul rezultat este filtrat și spălat cu CH₂CI₂ pentru a da clorhidratul de 4-(3-bromanilino)tieno[3,2-d]pirimidină (195,5 mg, 72%) sub forma unui solid galbendeschis.

¹H RMN (DMSO) δ 11,33 (1H, s), 8,94 (1H, s), 8,23 (1H, s), 8,53 (1H, d, J=5,3

Hz), 8,07 (1H, s), 7,77 ( 1H, d, J=7,9 Hz), 7,6 (1H, d, J=5,3 Hz), 7,48 (2H, m).

RO 117257 Bl

Exemplul 72. 4-benzilaminotieno[3,2-d]pirimidină

Așa cum s-a descris în exemplul anterior, 4-clortieno[3,2-d]pirimidină (100 mg, 0,586 mmoli) cu benzilamina (710 pl, 0,645 mmoli) în 2-metoxietanol (2 ml) produce 4-benzilaminotieno[3,2-d]pirimidină (37 mg, 26%).

¹H RMN (DMSO) δ 8,42 (1H, s), 8,12 (1H, d, J=5,5 Hz), 7,39 (1H, d, J=5,3 Hz),(3H, s), 7,40-7,30 (4H, m), 7,24 ( 1H, t, J=6,8 Hz).

Exemplul 73. 4-[3-bromanilino]tieno[2_l3-d]pirimidină

2-aminotiofen-3-carboxilat de metil

Un amestec format din metil cianoacetat (3,25 g, 32,2 mmoli), 1,4-ditian-2,3diol (5 g, 32,8 mmoli), trietilamină (1 ml, 7,71 mmoli) în EtOH (50 ml) este agitat la 40°C timp de 1 h. Soluția răcită este eluată printr-un dop de silice cu CH₂CI₂. Filtratul este îndepărtat la sec pentru a da metil 2-aminotiofen-3-carboxilat care este dus în următoarea reacție.

¹H RMN (DMSO) δ 7,26 (1H, s), 6,82 (1H, d, J=5,8 Hz), 6,28 ( 1H, d, J=5,8 Hz), 3,69 (3H, s).

3H-tieno[2,3-d]pirimid-4-onă

O soluție metil 2-aminotiofen-3-carboxilat (602,1 mg, 3,83 mmoli) în formamidă (5 ml) este încălzită la 200°Ctimp de 12 h. Gudronul rezultat este dizolvat în CH₂CI₂. Filtratul este îndepărtat sub presiune redusă, iar solidul rezultat este spălat cu EtOH pentru producerea 3H-tieno[2,3-d]pirimidin-4-onei (231,4 mg, 40%) sub forma unui solid portocaliu.

¹H RMN (DMSO) δ 12,50 (1H, brs), 8,13 (1H, s), 7,60 (1H, d, J=5,8 Hz), 7,41 ( 1H, d, J=6,0 Hz).

4-clortieno[2,3-d]pirimidină

La o soluție de DMF (90 pl) și CH₂CI₂ (2 ml) la 0°C în atmosferă de N₂ se adaugă încet clorură de oxalil (148 mg, 1,2 mmoli) și se agită timp de 10 min. Acestei soluții i se adaugă 3H-tieno[2,3-d]pirimid-4-onă (81 mg, 0,52 mmoli) sub forma unui solid și se încălzește cu un tub incandescent până când se dizolvă solidul. Se agită la 25°C timp de 12 h sub N₂. Amestecul de reacție este turnat în apă și extras cu CH₂CI₂. Fazele sunt separate iar stratul organic este uscat (pe Na₂S0₄) și îndepărtat sub presiune redusă pentru obținerea 4-clortieno[2,3-d]pirimidinei (87,6 mg, 97%) sub formă solidă.

¹H RMN (DMSO) δ 8,96 (1H, s), 8,17 (1H, d, J=6,0 Hz), 7,62 ( 1H, d, J=6,0 Hz).

Clorhidratul de 4-[3-bromanilino]tieno[2,3-d]pirimidină

Un amestec de 4-clortieno[2,3-d]pirimidină (135 mg, 0,79 mmoli) și 3bromanilină (95 pl, 0,89 mmoli) în 2-metoxietanol (2 ml) este încălzit la 79°C timp de 30 min cu agitare. Solidul rezultat este filtrat și spălat cu CH₂CI₂ pentru producerea clorhidratului de 4-(3-bromanilino)tieno[2,3-d)pirimidină (197 mg, 73%).

¹H RMN (DMSO) δ 9,99 (1H, s), 8,60 (1H, s), 8,23 (1H, s), 7,98 (1H, d, J=6,0 Hz),

7,88 (LM, d, J=8,0 Hz], 7,79 (1H, d, J=6,0 Hz), 7,37 (1H, t, J=8,0 Hz), 7,30 (1H, d, J=8,0 Hz).

Exemplul 74. 4-benzilaminopirolo[2,3-d]pirimidina

4-benzilaminopirolo[2,3-d]pirimidina este preparată așa cum s-a descris anterior. G.H.Hitchings, K.W.Ledig and R.A. West, US 3037980, 1962; Chemical

Abstracte 1962, 57, 15130 c.

2455

2460

2465

2470

2475

2480

2485

2490

2495

RO 117257 Bl

Exemplul 75. l\P-(3-bromfenil]adenină

Un amestec de 6-clorpurină (1,0 g, 6,47 mmoli), 3-bromanilină (0,78 ml, 7,12 mmoli) și HCI conc. (4 picături) în izopropanol (10 ml) este agitat la 8O°C timp de 5 h. După răcire, acesta precipită. Solidul este filtrat și spălat cu izopropanol și aer uscat pentru producerea N⁶-(3-bromfenil)adeninei (1,93 g, 91%) sub forma unui solid galben-deschis.

¹H RMN (DMSO) δ 11,38 (1H, s), 8,78(1 H, s), 8,75(1 H, s), 7,90 (1H, d, J=8,0 Hz), 7,38-7,34 (2H, m).

Br

Exemplul 76 l\F-benziladenina

N⁶-benziladenina este disponibilă comercial de la Aldrich Chemical Company, 1001 West Saint Paul Avenue, Milwaukee, Wisconsin 53233.

Exemplul 77. 7-amino-4-[3-metilanilino)pirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-amino-4-(3-metilanilino)pirido[4,3-d]pirimidină(217 mg, 1,13 mmoli) și m-toluidină (1,50 g, 14,0 mmoli] este agitat la 155°C timp de 30 min. Produsul rezultat este cromatografiat pe silicagel (5% MeOH/CH₂CH₂) pentru a da 7-amino-4-(3-metilanilino)pirido[4,3-d]pirimidină (190 mg, 67%) sub forma unui solid galben-pal.

¹H RMN (DMSO) δ 9,81 (1H, brs), 9,34 (1H, s), 8,38 (1H, s), 7,60 (2H, s), 7,26 (1H, dd, J=8,5, 7,6 Hz), 6,95 (1H, d, J=7,4Hz), 6,63 (2H, brs), 6,44 (1H, s), 2,33 (3H, s).

Exemplul 78. 7-amino-4-(4-metoxianilino)pirido[4,3-d]pirimidină

Un amestec de 7-aminch4-metiltiopirido[4,3-d]pirimidină (129 mg, 0,62 mmoli) și 4-metoxianilină (0,15 g, 1,2 mmoli) în etanol (5 ml) a fost încălzit la 40°C timp de 16 h și apoi refluxat timp de 3 h. Amestecul de reacție a fost răcit la 0°C peste noapte, iar solidul a fost colectat prin filtrare sub vid și recristalizat din izopropanol pentru a da 7-amino-4-(4-metoxianilino)pirido[4,3-d]pirimidină (42 mg, 25%) sub forma unui solid galben.

¹H RMN (DMSO) δ 10,00 (1H, brs), 9,31 (1H, s), 8,35 (1H, s), 7,62 (2H, d, J=9,2 Hz), 9,69 (2H, d, J=9,2 Hz), 6,70 (2H, slbrs), 6,41 (1H, s), 3,77 (3H, s).

Exemplul 79. 4-(3-bromanilino)-6-(piperidin-1 -il]pirido[3,4-d]pirimidină

Tratarea 4-(3-bromanilino)-6-fluorpirido[3,4-d]pirimidină [ a se vedea un exemplu anterior) la 100°C într-un vas de presiune cu piperidină în etanol dă 4-(3-bromanilino)6-(piperidin-1-il)pirido[3,4-d]pirimidină.

Activitatea biologică

Compușii din această invenție sunt inhibitori puternici și selectivi ai tirozin chinazei receptorului EGF uman și ai altor membri ai familiei receptorului EGF, inclusiv chinazele receptorilor ERB-B2, ERB-B3 și ERB-B4, care sunt utilizați în tratamentul

RO 117257 Bl

2545 bolilor proliferative la mamifere. Acești inhibitori previn mitogeneza în celulele în care aceasta este determinată de una sau mai multe chinaze ale receptorului din această familie. Aceasta poate include celule normale, în care se dorește prevenirea mitogenezei, exemplificate prin celulele transformate prin supraexprimarea sau mutația acestei familii de chinaze, fapt care este ilustrat în slaba prognoză a cancerului de sân unde supraexprimarea lui EGFR, ERB-B2 și ERB-B3 sau mutația lui ERB-B2 la nivelul proteinei NEU constituie un factor principal în transformarea celulară. Cum compușii nu sunt puternic citotoxici și nu prezintă proprietăți puternice de inhibare a creșterii datorită înaltei lor specificități față de inhibarea familiei chinazei lui EGFR, ei ar trebui să aibă un profil de toxicitate mult mai clar decât majoritatea medicamentelor anticanceroase și antiproliferative. Modul lor de acțiune, foarte diferit de al medicamentelor anticanceroase obișnuite, permite utilizarea lor în multiple terapii medicamentoase, unde sinergismul cu agenți disponibili este anticipat.

Compușii acestei invenții s-au dovedit a fi inhibitori foarte puternici, reversibili, ai tirozin chinazei receptorului EGF, prin legarea de mare afinitate la situl de legare adenozin trifosfatic (ATP) al chinazei. Acești compuși prezintă IC₅₀ puternici, variind de la 10 micromolar la 5 picomolar pentru activitatea tirozin chinazică a enzimei, bazat pe o determinare care examinează fosforilarea unei peptide derivate din situl de fosforilare al proteinei PLCgamma 1- un substrat cunoscut pentru fosforilarea lui EGFR. Aceste date sunt prezentate în tabelul 1.

Purificarea tirozin chinazei receptorului pentru factorul de creștere epidermictirozin chinaza receptorului EGF uman a fost izolat din celule de carcinom epidermoid uman A 431, care supraexprimă receptorul EGF prin următoarele metode. Celulele sunt crescute în flacoane cu medii de cultură Eagle modificat cu Debulco 50% și mediu nutritiv (Gibco) 50 % HAM F-12 conținând 10 % ser de foetus de vițel. Aproximativ 10⁹ celule sunt introduse în două volume de soluție tampon conținând 20 mM acid 2-(4N-(2-hidroxietil]piperazin-1-il)etansulfonic (hepes), la pH 7,4, 5 mM acid etilen glicol bis(2-aminoetileter) Ν,Ν,Ν’,Ν’-tetraacetic, 1% Triton X-100, 10 % glicerol, 0,1 mM ortovanadat de sodiu, 5 mM fluorură de sodiu, 4 mM pirofosfat, 4 mM benzamidă, 1 mM ditiotreitol, 80 pg/ml aprotinină, 40 pg/ml leupeptină și 1 mM fluorură de fenilmetilsulfonil. După centrifugare la 25000 x g timp de 10 min, supernatantul este echilibrat timp de 2 h la 4°C cu 10 ml sefaroză-aglutinină din germeni de grâu care a fost anterior echilibrată cu 50 mM Hepes, 10 % glicerol, 0,1 % Triton X-100 și 150 mM NaCI, pH 7,5 ( soluție tampon de echilibrare). Proteinele contaminate sunt spălate de pe rășină cu NaCI 1M în soluție tampon de echilibrare, iar enzima este eluată cu N-acetil-1-D-glucozamidă 0,5M în soluția tampon de echilibrare, urmată de 1 mM uree. Enzima este eluată cu 0,1 mg/ml EGF. Receptorul s-a dovedit omogen prin determinare electroforetică cu geluri de poliacrilamidă colorate cu Coomassie albastră.

Determinările enzimatice pentru evaluările IC₅₀ s-au realizat într-un volum total de 0,1 ml conținând 25 mM Hepes, pH 7,4, 5 mM MgCI₂, 2 mM MnCI₂, vanadat de sodiu 50 pm, 5-10 ng tirozin kinază a receptorului EGF, 200 pM dintr-o peptidă substrat (Ac-Lys-His-Lys-Lys-Leu-Ala-Glu-Gly-Ser-Ala-Tyr⁴⁷²-Glu-Glu-Val-NH₂, derivat din aminoacidul (Tyr⁴⁷² care este unul din cele patru tirozine din PLC (fosfolipaza C)gamma 1, care sunt fosforilate de către tirozin chinaza receptorului EGF ( Wahl, M.I.; Nishibe, S; kim, J.W.; Rhee S.G.; Carpenter, G., J. Biol. Chem., 1990, 265, 39443948), iar peptidele derivate din secvența enzimatică care înconjoară acest situs sunt

2550

2555

2560

2565

2570

2575

2580

2585

2590

RO 117257 Bl substrat» excelente pentru enzimă), 10 pm ATP conținând 1 pCi ATP marcat cu (³²P) și incubate timp de 10 min la temperatura camerei. Reacția este stopată prin adăugare de 2 ml acid fosforic 75 mM și trecerea printr-un disc filtru de fosfoceluloză de 2,5 cm pentru legarea peptidei. Filtrul este spălat de cinci ori cu 75 mM acid fosforic și introdus într-o fiolă împreună cu 5 ml fluid de scintilație ( gel Beckman).

Tabelul 1

Inhibarea tirozin kinazei receptorului EGF

Exemplul # pM

3.6pM

1.1pM

225 nM

1,9 μΜ

7.6nM

3.1nM

9.6nM

405 nM

6.1 μΜ

194 nM nM

250 nM nM

134 nM

3.7 μΜ

1,55 μΜ

173 nM

1.8 μΜ

4.9 μΜ

1,25 μΜ nM

840 nM

123 nM

377 nM

241 nM nM nM

262 nM pM nM

4,7 μΜ

130 pM pM

3.1 nM nM nM

RO 117257 Bl

38	71 nM
39	590 nM
40	578 nM	2640
41	220 nM
42	226 nM
43	10 pM
44	10 pM
45	2,87 pM	2645
46	1,42 pM
47	1,67 pM
48	1,0 pM
49	2,5 pM
50	10 pM	2650
51	1,95 pM
52	8 pM
53	1,8 pM
54	100 nM
55	400 nM	2655
56	110 nM
57	124 nM
58	40 nM
59	2,6 nM
60	8 pM	2660
61	6 pM
62	6,1 pM
63	6,1 pM
64	11 nM
65	5,1 pM	2665
66	190nM
67	6,1 pM
68	263 nM
69	7,0 pM
70	473 nM	2670
71	11 nM
72	35 nM
73	36 nM
74	11,5 pM
75	55 nM	2675
76	10 pM
77	39 nM
78	670 nM
79	6,7 nM

2680

Fibroblaste de șoarece Swiss 3T3, celule de carcinom epidermoid uman A431 și MCF-7 (celule de carcinom mamar uman de la Michigan cancer Foundation], SK-BR3 (celule de carcinom mamar uman), MDA-MB-231 și MDA-MB-468 (celule de

RO 117257 Bl carcinom mamar uman), carcinoame de sân au fost obținute de la American Type Culture Collection, Rockville, Maryland și menținute ca monostraturi în dMEM (mediu modificat de Dubelco)/F12, 50:50 (Gibco/BRL) care conțin 10 % ser foetal de la bovine. Pentru obținerea mediului condiționat, sunt cultivate celulele MDA-MB-231 pe o placă de 850 cm², iar mediul este înlocuit cu un mediu de 50 ml fără ser. După 3 zile, mediul condiționat este îndepărtat, înghețat în alicote și utilizat ca sursă de hereguline, pentru stimularea erbB-2, 3, 4.

Anticorpii monoclonali produși împotriva receptorului PDGF (factor de creștere dorit plat) sau împotriva fosfotirozinei proveniți de la Upstate Biotechnology, Inc., Lake Placid, NY. Anti-pp39'^un (anticorp pentru factorul de transcriere c-jun care este o fosfoproteină de 39 kDaltoni) și anticorpii receptorului anti-EGF provin de la Oncogene Science, Uniondale, NY.

Celulele sunt cultivate până la o confluență de 100 % pe plăci Pertri de 100 mm (Corning). După ce celulele sunt tratate timp de 5 min fiecare fie cu EGF (factor de creștere epidermic), PGDF sau bFGF (factor de creștere epidermic fundamental) (20 ng/ml), fie cu 1 ml de mediu condiționat din celulele MDA-MB-231, mediul este îndepărtat iar monostratul este răzuit în 1 ml soluție tampon de liză cu gheață ( 50 mM Hepes, pH 7,5, 150 mM NaCI, 10 % glicerol, 1 % triton X-100, 1 mM EDTA, 1 mM EGTA, 10 mM pirofosfat de sodiu, 30 mM p-nitrofenil fosfat, 1 mM ortovanadat, 50 mM fluorură de soidu, 1 mM fenilmetilsulfonilfluorură, 10 pg/ml a protină și 10 pg/ml leupeptină). Uzatul este transferat într-un tub de centrifugă (centrifugă mică care are tuburi de plastic de 1-2 ml), lăsat să stea pe gheață timp de 15 min și centrifugat 5 min la 10.000 x g. Supernatantul este transferat într-un microtub curat, iar probelor desemnate li s-au adăugat 5 pg de anticorpi. Tuburile sunt centrifugate timp de 2 h la 4°C după care s-au adăugat 25 pl sefaroză-proteină A, iar centrifugarea a continuat cel puțin 2 h. Sefaroza-proteina A este spălată de 5 ori cu 50 mM Hepes, pH 7,5, 150 mM NaCI, 10 % glicerol și 0,02 % azidă de sodiu. Precipitatele sunt resuspendate în 30 pl soluție tampon Laemlli (Laemlli, Nature, voi. 727, pp. 680-685, 1970), încălzite la 100°C timp de 5 min și centrifugate pentru obținerea supernatantului. Extractele de celule întregi se realizează prin răzuirea celulelor crescute pe 6 plăci și introducerea lor în 0,2 ml soluție tampon Laemlli la fierbere. Extractul este transferat într-un tub de microcentrifugă și încălzit la 100°C timp de 5 min. întregul supernatant provenit din imunoprecipitare sau 35 pl din extractul de celule întregi sunt plasate pe un gel de poliacrilamidă (4-20%), iar electroforeză se realizează prin metoda lui Laemlli (Laemlli, 1970). Proteinele din gel sunt transferate electroforetic pe nitroceluloză, iar mebrana este spălată o dată în 10 mM soluție tampon Tris, pH 7,2, 150 mM NaCI, 0,01 % azidă (TNA) și lăsată peste noapte în TNA conținând 5 % albumină serică bovină și 1 % ovalbumină (soluție tampon de stopare). Membrana este pătată timp de 2 h cu anticorpul primar (1 g/ml în soluția tampon de stopare), apoi spălată de 2 ori secvențial în TNA, acesta din urmă conținând 0,05 % Tween-20 și 0,05 % Nonidet P-40 (detergent disponibil comercial) și TNA. Membranele sunt apoi incubate timp de 2 h în soluție tampon de stopare conținând 0,1 pCi/ml proteină A [¹²⁵l] și apoi sunt spălate din nou așa cum a fost anterior descris. După ce bloturile sunt uscate, ele se încarcă într.o casetă de film și expuse la raze X X-AR timp de 1 ...7 zile. Proteina A este o proteină bacteriană care leagă în mod specific anumite subtipuri de IgG și este utilă la legarea și izolarea complecșilor anticorp-antigen.

RO 117257 Bl

ARN-ul celular total este izolat din martorul netratat sau din celulele Swiss 3T3 tratate, utilizând ARNzol-B (marca fabricantului unui asemenea test pentru un chit utilizat la izolarea ARN din țesuturi) și supus procedeului descris de producător. 0 cantitate de 40 până la 50 pg este introdusă pe un gel de agaroză 1 % iar electroforeza se realizează timp de 3...4 h la 65 V. ARN-ul din gel este transferat prin 2735 capilaritate pe o membrană de nylon (Hybond-N, Amersham). Proba c-jun 40 mer este marcată la capăt cu ATP [³²P] folosind chinaza nucleotidei T4 (Promega) și purificată pe o coloană de sephadex G25 conform procedeului recomandat de furnizor, Oncogene Science. Hibridizarea se realizează peste noapte la 65°C (c-jun este un factor de transcriere inițială; el este unul dintre componentele lui AP-1 în timp ce FOS 2740 este al doilea component al lui AP-1).

Fibroblastele Swiss 3T3 sunt cultivate la confluență de 90... 100% pe plăci cu 24 de compartimente (1,7 x 1,6 cm, cu fund plat), iar creșterea este oprită într-un mediu fără ser timp de 18 h. Medicamentul este adăugat în compartimente specificate cu 2 h înaintea factorilor de creștere, iar apoi celulele sunt expuse fie la 20 2745 ng/ml de EGF, PDGF sau bFGF, fie la 10 % ser timp de 24 de h. Fiecărui compartiment I s-au adăugat 2 pCi ( metil-³H)timidină, apoi s-au incubat timp de 2 h la 37°C. Celulele sunt tripsinizate și injectate în 2 ml acid tricloracetic 15 % răcit la gheață (TCA). Precipitatele rezultate sunt colectate pe filtre cu fibră de sticlă, spălate de 5 ori cu câte 2 ml TCA 15 % răcit la gheață, uscate și plasate în flacoane de scintilație 2750 împreună cu 10 ml gel Ready ( Beckman, Irvine, CA). Radioactivitatea este determinată cu ajutorul unui contor de scintilație Beckman LS 6800.

O cantitate de (2 x 10⁴) celule sunt însămânțate pe plăci cu 24 de compartimente ( 1,7 x 1,6 cm, cu fund plat) în 2 ml de mediui cu sau fără diferite concentrații de medicament. Plăcile sunt incubate timp de 3 zile la 37°C în atmosferă umedă con- 2755 ținând 5 % C0₂ în aer. Creșterea celulară este determinată prin numărarea celulelor cu un numărător de celule elctronic Coulter Model AM (Coulter Electronics, Inc., Hialeah, FL).

Tabelul 2 2760

Inhibiția autofosforilării induse de EGF în celule de carcinom epidermoid A431 și a autofosforilării induse de medii condiționate în celule tumorale de sân SK-BR-3, de către compușii din această invenție

Exemplul IC₅₀ a EGFR (nM) IC₅₀ a A431 (nM) IC₅₀ a SKBR-3 (nM)

4	225	> 1000	> 10.000	2765
6	7,6	53	2660
7	3,1	20	100
8	9.6	32	71
22	39	252	-1500
27	10	110	-800	2770
59	2,6	12	< 10
60	0,008	13	< 10
61	0,006	21	39
70	11	124	< 10
74	55	> 1000	> 1000	2775

RO 117257 Bl

Tabelul 3

Proprietățile antiproliferative ale inhibitorilor tirozin kinazei: IC_S0(nM]

B104-1-1

SK-BR-3

MDA-468

Exemplul 60

2110

600

3000

Exemplul 61

1OOO

900

12000

B104-1-1 fibroblaste NIH-3T3 transfectate de Oncogene neu, Stern ș.a., Science, 234, p. 321-324 [1987],

SK-BR-3 carcinom de sân uman, supraexprimând erbB-2 și erbB-3. MDA-468 carcinom de sân uman, supraexprimând receptorul EGF.

Gelurile de mai sus, descrise în partea experimentală, demonstrează eficacitatea compușilor prezentei invenții în blocarea anumitor semnale pentru mitogeneză stimulată de EGF în toate celulele. Numerele din stânga gelurilor indică pozițiile greutăților moleculare standard, în kD. Linia martororului arată gradul de exprimare a semnalului legat de creștere, în absența stimulării EGF, în timp ce linia marcată de EGF (sau PDGF sau b-FGF) arată magnitudinea semnalului stimulat de factorul de creștere, Celelalte linii (pete) arată faptul că efectul cantităților fixate din medicamentul menționat asupra activității stimulate de facotrul de creștere, fiind măsurat, demonstrează că acești compuși, din prezenta invenție, au efecte asupra tuturor celulelor, efecte constând în capacitatea lor de a inhiba activitatea tirozin chinazei receptorului EGF.

Gelul din exemplul 40 (fig. 7] detectează m_ARN pentru c-jun prin hibridizare cu o probă de ARN marcat radio specific pentru c-jun. Gelul demonstrează că factorii de creștere EFG, PDGF și b-GFG stimulează producerea de c-jun în celulele Swiss 3T3 iar compusul 40 blochează această producere în cazul celulelor stimulate de EGF dar nu în cazul celulelor stimulate de PDGF sau b-FGF.

p39^c1u arată cantitatea de c-jun indusă în celulele Swiss 3T3 de către factorul de creștere EGF, PDGF și b-FGF, cantitate exprimată împreună cu un anticorp monoclonal specific anti-c-jun. El demonstrează capacitatea exemplului 40 de a bloca exprimarea lui c-jun în celulele Swiss 3T3 când această exprimare este stimulată de EGF și nu de PDGF sau b-FGF.

Compușii din această invenție pot fi utilizați împreună cu alți componenți pentru a le spori acțiunea. Astfel de materiale suplimentare sunt materiale neoplastice, cum ar fi: doxorubicin, taxol, cis platină și altele asemănătoare.

S-a observat că acești compuși pot inhiba atât receptorii erb-B2 și erb-B4 și, de aceea au acțiune clinică sporită în mod avantajos în combinație cu agenții antineoplastici menționați mai sus.

Unele dintre structurile preferate sunt următoarele:

Br

N

RO 117257 Bl

Exemplul #

Z fluor NH₂nhch₃N(CH₃)₂

2825

2830

Exemplul #	Z
22	nh₂
27	nh₂

R_a

-no₂

Br

2835

2840

2845

Exemplul #	Z	r₂
59	-och₃	Br
60	-nhch₃	Br
1	-N(CH₃]₂	Br

Revendicări

Claims

1. Derivați pirimidinici biciclici capabili să inhibe receptorii de tirozin kinază ai factorului de creștere epidermic, caracterizați prin aceea că au structura corespunzătoare formulei generale I:

2855

2860 (0 in care cel puțin unul si cel mult trei dintre atomii A-E sunt atomi de azot, iar atomul(ii) rămași sunt atomi de carbon, sau în oricare dintre cele două poziții învecinate lui A-E

2865

RO 117257 Bl luate împreună, poate fi un singur heteroatom: N, 0 sau S, caz în care ceilalți doi atomi trebuie să fie carbon, iar celălalt poate fi ori carbon ori azot;

X este reprezentat de O, S, NH sau NR⁷, astfel încât R⁷ este alchil inferior cu

1...4 atomi de carbon, OH, NH_a, alcoxi inferior cu 1...4 atomi de carbon sau monoalchilamino inferior cu 1 ...4 atomi de carbon;

n este O, 1,2;

R¹ este un atom de hidrogen sau o grupare alchil inferior cu 1 ...4 atomi de carbon; dacă n este 2, R¹ poate fi in mod independent un atom de H sau alchil inferior cu 1 ...4 atomi de carbon pe oricare dintre atomii de carbon de legătură;

R² este alchil inferior cu 1 ...4 atomi de carbon, cicloalchil cu 3...8 atomi de carbon, alcoxi inferior cu 1 ...4 atomi de carbon, cicloalcoxi cu 3...8 atomi de carbon, nitro, halogen cum ar fi fluor, clor, brom, iod, perfluoralchil inferior cu 1...4 atomi de carbon, hidroxi, aciloxi inferior cu 1 ...4 atomi de carbon; -O-C(O)R, amino, mono sau dialchilamino inferior cu 1...4 atomi de carbon, mono sau dicicloalchilamino inferior cu 3...8 atomi de carbon, hidroximetil, acil inferior cu 1 ...4 atomi de carbon,; -C(O)R, ciano, tioalchil inferior cu 1...4 atomi de carbon, sulfinilalchil inferior cu 1...4 atomi de carbon, sulfonilalchil inferior cu 1 ...4 atomi de carbon, tiocicloalchil inferior cu 3...8 atomi de carbon, sulfinilcicloalchil cu 3...8 atomi de carbon, sulfonilcicloalchil cu 3...8 atomi de carbon, sulfonamido, mono sau dialchilsulfonamido inferior cu 1...4 atomi de carbon, mono sau dicicloalchilsulfonamido cu 3...8 atomi de carbon, mercapto, carboxi, carboxamido (-C(0)-NH₂), mono sau dialchilcarboxamido inferior cu 1...4 atomi de carbon, mono sau dicicloalchilcarboxamido cu 3...8 atomi de carbon, alcoxicarbonil inferior cu 1...4 atomi de carbon, cicloalcoxicarbonil cu 3...8 atomi de carbon, alchenil inferior cu 2...4 atomi de carbon, cicloalchenil cu 4...8 atomi de carbon, alchinil inferior cu 2...4 atomi de carbon, sau doi R² luați împreună pe atomi de carbon învecinați pot forma un inel carbociclic din 5...7 atomi sau un inel mononesaturat de tip 1,3-dioxolanil, 1,4-dioxanil, 1,4-dioxepinil, piranil, furanil, pirolidil, piperidinil, tiolanil, oxazolanil, tiazolanil, diazolanil, piperazinil, morfolino sau tiomorfolino; și m este 0....3, în care Ar este fenil, tienil, furanil, pirolil, piridil, pirimidil, imidazolil, pirazinil, oxazolil, tiazolil, naftil, benzotienil, benzofuranil, indolil, chinolinil, izochinolinil si chinazolinil;

R³, R⁴, R⁵ si R⁶ sunt separat, nu există sau sunt: H, alchil inferior cu 1...4 atomi de carbon, cicloalchil cu 3...8 atomi de carbon, alcoxi inferior cu 1...4 atomi de carbon, cicloalcoxi cu 3...8 atomi de carbon, hidroxi, aciloxi inferior cu 1 ...4 atomi de carbon, amino, mono sau dialchilamino inferior cu 1...4 atomi de carbon, mono sau dicicloalchilamino inferior cu 3...8 atomi de carbon, alchil inferior cu 1 ...4 atomi de carbon sau cicloalchil cu 3...8 atomi de carbon, carbonat (-OC(O)OR) unde R este alchil inferior cu 1...4 atomi de carbon sau cicloalchil inferior cu 3...8 atomi de carbon;

sau ureido sau tioureido sau uretan legat de N- sau O-, oricare dintre aceștia fiind opțional substituiți cu mono sau dialchil inferior cu 1...4 atomi de carbon sau cicloalchil cu 3...8 atomi de carbon;

tioalchil inferior cu 1...4 atomi de carbon, tiocicloalchil cu 3...8 atomi de carbon, mercapto, alchenil inferior cu 2...4 atomi de carbon, hidrazino, N’-alchil inferior hidrazino cu 1 ...4 atomi de carbon, acilamino inferior cu 1 ...4 atomi de carbon, hidroxilamino sau O-alchilhidroxilamino inferior cu 1...4 atomi de carbon;

RO 117257 Bl sau oricare doi dintre R³-R⁶ luați împreună pe atomi de carbon învecinați pot forma un inel carbociclic cu 5-7 atomi sau un inel mononesaturat de tip 1,3-dioxolanil, 1,4-dioxanil, 1,4-dioxepinil, piranil, furanil, pirolidil, piperidinil, tiolanil, oxazolanil, tiazolanil, diazolanil, piperazinil, morfolino sau tiomorfolino;

orice grupare alchil inferior substituită pe oricare dintre substituenții din R³-R^Bcare conțin o parte ce poate fi opțional substituită cu una sau mai multe grupări alese dintre: hidroxi, amino, monoalchilamino inferior, dialchilamino inferior, N-pirolidil, Npiperidinil, N-piridino, N-morfolino, N-tiomorfolino sau N-piperazino;

dacă unul sau mai multi dintre atomii A-E sunt atomi de azot, atunci oricare dintre R³-R⁶ situat pe un atom de carbon învecinat unuia dintre atomii de azot, nu poate fi OH sau SH; și dacă oricare dintre substituenții R¹, R², R³, R⁴, FF sau R³ conține centri chirali, sau în cazul în care R¹ creează centri chirali pe atomii de legătură, atunci sunt incluși toți stereoizomerii acestora, atât separat, cât si ca amestecuri racemice si/sau diastereoizomerice;

sau o sare farmaceutică sau hidratul acesteia;

cu condițiile ca atunci când E și B sunt atomi de azot și D și A sunt atomi de carbon, R³ și R⁶nu sunt prezenți, R⁵ este hidrogen, X este NH, n este O, 1 sau 2, R¹ este H sau alchil inferior; Ar este arii nesubstituit sau substituit cu halogen, amino sau hidroxi; sau n este 1 sau 2, R¹ este hidrogen sau alchil inferior; și Ar este un inel heterociclic, atunci R⁴ nu poate fi hidrogen, amino, monoalchilamino inferior nesubstituit sau substituit cu hidroxi, monocicloalchilamino nesubstituit sau substituit cu hidroxi, dialchilamino inferior nesubstituit sau substituit cu hidroxi sau heterocicloalchilamino sau atunci când E și B sunt atomi de azot și D și A sunt atomi de carbon, R³ și R⁶nu sunt prezenți, R⁵ este hidrogen, X este NH, n este O, 1 sau 2, R¹ este H sau alchil inferior; Ar este arii atunci R⁴ nu poate fi alchiltio inferior; sau atunci când E și B sunt atomi de azot și D și A sunt atomi de carbon, R³ și R⁶nu sunt prezenți, R⁵ este hidrogen, X este NH, R¹ este H; Ar este fenil para-substituit cu dietilamino, atunci R⁴ nu poate fi amino; sau atunci când E și B sunt atomi de azot și D și A sunt atomi de carbon, R³ și R⁶nu sunt prezenți, R⁵ este hidrogen, X este NH, n este 1, R¹ este H, Ar este 2-furanil, atunci R⁴ nu poate fi etiltio.

2. Derivați conform revendicării 1, caracterizați prin aceea că, compusul cu formula I poate fi ales din grupul care constă din:

6- amino-4-(3-bromanilino)pirido[3,2-d]pirimidină; 4-(3-bromanilino]-6-metilaminopirido[3,2-d]pirimidină; 4-(3-bromanilino)-6-dimetilaminopirido[3,2-d]pirimidină;

7- amino-4-(3-nitroanilino)pirido[4,3-d]pirimidină; 7-amino-4-(3-bromanilino)pirido[4,3-d]pirimidină; 7-amino-4-(4-bromanilino)pirido[4,3-d]pirimidină; 7-amino-4-(3-trifluormetilanilino)pirido[4,3-d]pirimidină; 7-acetilamino-4-benzilaminopirido[4,3-d]pirimidină;

4-(3-bromanilino)-6-metilaminopirido[3,4-d]pirimidină; și 4-(3-bromanilino)-6-dimetilaminopirido[3,4-d]pirimidină.

2915

2920

2925

2930

2935

2940

2945

2950

2955

2960

RO 117257 Bl

2965

2970

3. Compoziție farmaceutică, caracterizata prin aceea că, conține 5 până la 70% compus activ cu formula I în amestec cu un excipient, diluant sau purtător acceptabil farmaceutic, folosită în tratamentul cancerului, psoriazisului, pancreatitei sau în contracepție, prin prevenirea implantării blastocitului.

4. Compoziție farmaceutică, conform revendicării 3, caracterizată prin aceea că, în compusul cu formula I, X este NH sau NR⁷, Ar este fenil, iar B sau D este azot.

5. Metodă de inhibare a receptorilor de tirozin kinază ai factorului de creștere epidermic caracterizată prin aceea că se administrează la un pacient, pe cale orală sau parentală, compoziția farmaceutică din revendicarea 3, într-o formă de dozare solidă sau lichidă, în doze parenterale zilnice de 0,01 mg/kg până la 10 mg/kg ingredient activ, respectiv în doze zilnice orale de 0,01 mg/kg până la 100 mg/kg ingredient activ.