RO111191B1

RO111191B1 - Procedeu pentru prepararea si/sau purificarea acidului clavulanic si intermediar de preparare

Info

Publication number: RO111191B1
Application number: RO94-01806A
Authority: RO
Inventors: Michael Allen Cook; Robert Bennett Wilkins
Original assignee: Smithkline Beecham Plc
Priority date: 1992-06-11
Filing date: 1993-06-07
Publication date: 1996-07-30
Also published as: IL105966A; DK0672670T3; SI9300296A; DE69313869T2; EP0747383A2; AU1786595A; CN1041934C; EP0806426A1; GB2287026A; ATE134192T1; PT101710A; CA2117538A1; HK1003245A1; UY24154A1; AU681569B3; FI103973B; HK1007311A1; FI982790L; NO943093L; CN1095069A

Description

Prezenta invenție se referă la un procedeu pentru prepararea și/sau purificarea acidului clavulanic, cu formula generală I:

OH

COOH (I) sau a unei sari sau a unui ester al io acestuia, acceptabile din punct de vedere farmaceutic, utilizați ca agenți antibacteriali, capabili să sporească eficiența penicilinelor și cefalosporinelor împotriva bacteriilor producătoare de B-lactamază, 15 precum și la un intermediar de sinteză.

Este cunoscută prepararea acidului clavulanic prin fermentarea de către microorganisme care produc acid clavulanic, cum ar fi diferite micro- 20 organisme aparținând diferitelor rețele de Streptomyces ca: S. clavuligerus NRRL 3585, S. jumoninensis NRRL 5741, S. katsurahamanus IFO 13716 și Streptomyces sp. P 6621 FERM P28O4 25 (JP Kokai 80-162993). Zeama apoasă rezultată poate fi supusă la o purificare convențională și la procedee de concentrare, care implică, de exemplu, filtrarea și purificarea cromatografică, 3o înaintea extracției soluției apose cu un solvent organic, care produce o soluție brută de acid clavulanic în solvent organic (GB 1508977 și JP Kokai 80-62993).

Sărurile acidului clavulanic pot fi 35 obținute prin absorbția anionului clavulanat în zeama filtrată pe o rășină schimbătoare de anioni, eluarea acestuia cu un electrolit, desalinizarea soluției rezultate, supunerea soluției desalinizate 40 la o altă rășină schimbătoare de anioni. eluarea cromatografică cu un electrolit, desalinizarea soluției rezultate și apoi înlăturarea solventului. Acest procedeu poate fi utilizat pentru a da randamente 45 acceptabile de material pur, dar folosirea coloanelor de rășini implică multe dificultăți și pot limita producția la scară mare. Este de dorit un procedeu alternativ care să implice mai puține 50 etape de utilizare a rășinilor.

Este cunoscută prepararea sărurilor acidului clavulanic prin precipitarea clavulanatului de litiu (GB 1543563). Se cunosc diferite săruri aminice ale acidului clavulanic, ca produse farmaceutice (GB 1578739). Este cunoscută sarea de butilamină terțiară a acidului clavulanic (BE 862211) ca ingredient corespunzător pentru formulări farmaceutice, dar și ca un intermediar util în prepararea acidului clavulanic (EP 0026044). Se cunoaște, de asemenea, utilizarea sărurilor de tri(alchil inferior)-amină și a sărurilor de dimetilamină a acidului clavulanic, într-un procedeu de purificare pentru acidul clavulanic, în care se formează sarea de trietilamină a acidului clavulanic, care apoi este transformată în diesterul sililic al acidului clavulanic (PT 94908). Este cunoscut, de asemenea, un procedeu pentru purificarea acidului clavulanic, în care se pot folosi amine organice pentru formarea unei sări de amină, intermediară, cu acid clavulanic, într-o soluție impură (EP, A, 0887178),

Procedeul, conform invenției, înlătură dezavantajele menționate mai sus, prin aceea că. cuprinde următoarele faze: i) contactarea acidului clavulanic impur sau a unui derivat instabil al acestuia, în soluție de solvent organic, cu

în care, unul sau ambii dintre R¹ și R²reprezintă hidrogen, iar R³ reprezintă un rest de aminoacid, în care grupa carboxilică a aminoacidului poate fi esterificată sau sub formă de amidă; ii) izolarea sării de amină a acidului clavulanic, formate; iii) transformarea sării astfel formate în acid clavulanic sau o sare sau ester al acestuia, acceptabile din punct de vedere farmaceutic.

Procedeul, conform invenției, prezintă avantajul obținerii rapide a acidului clavulanic, cu o puritate superioară.

Exemple de amine cu formula

RO 111191 Bl generală II, includ arginina, ornitina, histidinâ, lizina, benzilglicina, acidul 3amino-3-metilbutanoic, L-etiIlizinat, L-metilhistidinat, metil-N-carbobenziloxi-L-lizinat, L-fenilalanat de metil, glicinat de etilglicil, p-hidroxifenilglicinat de etil, glicinat de etil, L-tiozinat de etil, a/fe-aminofenilacetat de p-metoxibenzil, a/fa-aminofenilatacetat de n-butil, arginat de metil, benzilglicina, benzilfenilglicina, 1 -etilfenilglicina, pnitrobenzil-p-hidroxifenilglicina, p-nitrobenzilserina, n-butilserina, metilarginina, glutamatul de dimetil, tirozinatul de nitrobenzil, glicinatul de p-nitrobenzil, glicinatul de benzii, a/fa-amino-p-hidroxifenilacetatul de p-nitrobenzil, alfaaminofenilacetatul de benzii, a/fa-amino-phidroxifenilacetatul de etil, L-tirozinatul de etil.

în procedeul, conform invenției, sarea acidului clavulanic cu amina II poate fi folosită pentru purificarea acidului clavulanic impur, în timpul preparării sale. De aceea, sarea poare fi formată în soluție de acid clavulanic sau derivați instabili ai acestuia, conținând impurități, izolând sarea ca o fază separată, de exemplu, ca precipitat solid, din soluția conținând impurități reziduale, apoi reformând acidul clavulanic sau formând o sare sau un ester al acestuia, acceptabile farmaceutic.

Derivații instabili, corespunzători, ai acidului clavulanic includ, de exemplu, săruri ale metalelor alcaline, cum este clavulanatul de litiu sau de sodiu sau esteri, ca silii esterii. Derivații instabili, corespunzători, ai aminei cu formula generală II includ săruri ca: fosfat, borat, clorură, clorat, perclorat, bromură, toluensulfonat sau alcanoați ca acetatul sau hexanoatul de etil. Este avantajos ca însăși amina cu formula generală II să vină în contact cu însuși acidul clavulanic impur, în soluție de solvent organic.

Procedeul se desfășoară corespunzător într-un solvent organic, care de altfel trebuie să fie uscat, de exemplu, conținând mai puțin de 6 g/l, de exemplu, 0,25 - 0,6 g/l apă, poate conține ceva apă ca solvent al acidului clavulanic și al aminei cu formula II. Un grad corespunzător de uscare poate fi atins printr-un procedeu convențional de eliminare a apei, cum ar fi centrifugarea.

Apa prezentă în solvent poate fi dizolvată sau poate fi sub formă de picături, ca fază separată.

Soluția de acid clavulanic în solvent organic poate fi obținută prin extracția unei soluții apoase, acidulate, de acid clavulanic, cum ar fi lichidul de fermentație menționat mai sus. Dacă sursa inițială de acid clavulanic este o zeamă rezultată din fermentația cu microorganisme producătoare de acid clavulanic, așa cum s-a menționat mai sus, atunci pentru obținerea unei anumite concentrații de acid clavulanic, utilizând extracția de solvent, este de dorit să nu se extragă chiar din zeamă, ci să se îndepărteze macai?,.suspensiile solide din aceasta, de exemplu, prin filtrare înaintea extracției. Este, de asemenea, de dorit, suplimentar, o preconcentrare a soluției apoase de acid clavulanic obținut prin fermentație, astfel încât, de exemplu, soluția apoasă de acid clavulanic să fie de mai multe ori concentrată în acid decât zeama inițială, de exemplu, preconcentrare la o concentrație de circa 10100 mg/ml, de exemplu, 10 - 40 mg/ml, ca și 10-25 g/l acid clavulanic.

Procedeele corespunzătoare de preconcentrare includ absorbția acidului clavulanic într-o rășină schimbătoare de anioni, urmată de eluția acidului clavulanic din acesta, cu o soluție apoasă de electrolit, cum ar fi clorură de sodiu și desalinizare, opțională. Este, de asemenea, preferată acidularea soluției apoase, de exemplu, zeama sau soluția apoasă preconcentrată, înaintea extracției cu solvent, de exemplu, la pH = 1 până la 3, în jurul a pH = 1,5 la 2,5. Se preferă, de asemenea, uscarea sau eliminarea apei din solventul organic de extracție, înaintea formării sării cu amina cu formula II, de exemplu, la mai puțin de 6 g/l apă. De preferință, extracția se desfășoară la o temperatură de la 5 la 15°C.

Solvenții organic corespunzători, în care acidul clavulanic impur este adus în contact cu amina cu formula II, includ solvenți hidrocarbonați cum ar fi: toluenul

RO 111191 Bl și hexanul, eterii ca: tetrahidrofuranul, dioxanul, dietileterul, solvenți halogenați ca: diclormetanul și cloroformul, cetone ca acetona și metilizobutilcetona și esterii ca acetatul de etil. Solvenții care includ o grupă carbonil, de exemplu, sunt cei cu formula III:

O

II 9

R - C - R (UI) în care, R⁸ este o grupare alchil C16sau o grupare alcoxi C1O și R⁹ este o grupare alchil CnÎ fiind o subclasă adecvată de solvenți, de exemplu, cetone organice sau esteri organici alcanoați. Procedeul, conform invenției, presupune, de asemenea, utilizarea amestecurilor unor astfel de solvenți. Un solvent organic mai adecvat este unul care poate fi utilizat direct la extracția soluției apoase acidulate, de exemplu, esteri organici, alcanoați de alchil, cetone și anumiți alcooli alifatici sau amestecuri ale acestora, cum ar fi acetatul de etil, acetatul de metil, acetatul de propil, acetatul de n-butil, metiletilcetona, metilizobutilcetona, tetrahidrofuranul, butanolul și amestecurile acestor solvenți. Dintre aceștia cei mai adecvați pot fi metilizobutilcetona, metiletilcetona și acetatul de etil. Amestecurile corespunzătoare de solvenți includ metiletilcetona/metilizobutilcetona și tetrahidrofuranul/metilizobutilcetona. Un solvent preferat este acetatul de etil.

Solvenți corespunzători pentru amina cu formula II includ pe cei prezentați mai sus, în care acidul clavulanic poate fi dizolvat sau extras, de exemplu, acetona, acetatul de etil, metilizobutilcetona și metiletilcetona.

Pare să fie, cu deosebire, preferată includerea cetonelor, cum ar fi acetona, în sistemul de solvent, pentru că aceasta pare să inhibe formarea sării acidului clavulanic cu amina cu formula II, ca ulei.

în general, este utilizat 1 echivalent din amina cu formula II sau un mic exces al acesteia per mol de acid clavulanic pentru producerea sării acidului clavulanic. Soluțiile de acid clavulanic și amina cu formula II pot fi, de exemplu, amestecate ușor cu agitare și amestecul se agită un timp, până ce adiția este completă. Reacția dintre acidul clavulanic și derivații lui instabili este recomandat să se desfășoare la o temperatură sub cea ambiantă, de exemplu, de la □ la 15°C, de exemplu, □ la 1U°C sau □ la 5°C. 0 concentrație corespunzătoare de acid clavulanic sau a derivaților săi instabili, în soluție, este de preferință, cel puțin 1g/l, de exemplu, intervalul de la 1 ,□ la 4,0 g/l acid clavulanic.

Poate fi avantajoasă concentrarea în continuare a extractului de solvent la o concentrație în execes a acestuia, de exemplu, mai mult de 20g/l.

□e exemplu, pe o altă cale, amina cu formula II poate fi introdusă prin amestecare într-un jet al unei soluții de acid clavulanic în solvent, astfel încât sarea se formează în flux, fie în soluție sau ca particule sau ca picături suspendate de sare dizolavată, în suspensie. Amina cu formula generală II, introdusă în acest mod, poate fi introdusă ca atare sau sub formă de soluție în solvent, de exemplu, în același solvent organic în care s-a dizolvat acidul clavulanic.

Sarea dorită a acidului clavulanic cu amina cu formula II poate fi apoi izolată. Pe această cale, sarea de acid clavulanic cu amina cu formula II este separată de majoritatea sau de toate impuritățile. Izolarea poate fi efectuată într-un mod convențional, de exemplu, prin centrifugare sau filtrare.

Pe o altă cale alternativă de izolare a sării acidului clavulanic cu amina cu formula generală II, aceasta poate fi izolată din solventul organic, dacă solventul este total sau parțial imiscibil cu apa, prin aducerea solventului în contact cu apa, astfel încât să se extragă sarea care poate fi în soluție sau în suspensie, din solventul organic și să se formeze o soluție apoasă a sării. Cum sărurile acidului clavulanic cu amina II sunt ușor solubile în apă, o astfel de soluție apoasă poate fi foarte concentrată, de exemplu, 20 ... 30 %, în greutate.

Pe această cale, cantitatea de

RO 111191 Bl

VERSIUNE CORECTATĂ - CORRECTED VERSION

Semnalat în: / Reffered to in: BOPI 11/1997 impurități organice în soluția de solvent organic rămâne în solventul organic, în timp ce acidul clavulanic, sub forma sărurilor sale cu amina II se obține într-o stare relativ pură, în soluție apoasă. Soluția apoasă de sare a acidului clavulanic astfel format poate fi supusă unui tratement ulterior, obișnuit, de exemplu, purificare sau conversie în acid clavulanic sau sare acceptabilă farmaceutic sau ester, așa cum se arată mai jos.

în altă variantă sau procedură suplimentară, acidul clavulanic și amina pot fi amestecate în soluție, într-un prim solvent organic, apoi sarea poate fi separată din soluție prin adăugarea unui al doilea solvent organic. Un prim solvent organic corespunzător poate fi un ester organic, ca acetatul de etil, iar un al doilea solvent poate fi, de exemplu, un solvent halogenat, cum este cloroformul, un eter, ca dietileterul, o hidrocarbură ca toluenul, un alcool ca etanolul sau un solvent cu formula III de mai sus, cum ar fi acetona sau metilizobutilcetona.

într-o aplicare a acestei invenții, sarea acidului clavulanic cu amina cu formula II, poate fi utilizată ca un solvat în acetonă. Solvații acetonei au in unele cazuri avantajul stabilității și caracteristici de puritate comparabile cu sărurile acidului clavulanic cu aminele însele. Astfel de solvați, sunt cu deosebire utili prezentei invenții, pentru că ei pot fi izolați ca un compus de înaltă puritate și cristalin stabili.

Conform invenției, sarea acidului clavulanic cu amina cu formula II, se poate prezenta sub formă de solvat al acetonei. în timpul izolării și/sau uscării, o parte din acetonă poate fi pierdută, deci puterea de solvatare poate să nu fie mare, dar cantitatea de acetonă în produs nu devine critică.

Solvatul acetonei se poate forma prin contactarea acidului clavulanic cu amina cu formula II, în prezența acetonei. în general, o soluție care conține acid clavulanic poate fi amestecată cu cel puțin același volum de acetonă, împreună cu amina II, când are loc precipitarea sării.

Amina cu formula generală II, poate fi dizolvată în acetonă și amestecată cu □ soluție de acid clavulanic întrun solvent organic. Solvenții organici preferați includ: acetatul de etil, tetrahidrofuranul, metietilcetona și amestecurile unor astfel de solvenți, dintre care se preferă acetatul de etil. Alternativ, o soluție apoasă a sării acidului clavulanic cu amina II, obținută prin extracție în apă, după cum s-a menționat mai sus, poate fi amestecată cu acetona pentru a forma solvatul. Corespunzător, o soluție apoasă concentrată a sării poate fi amestecată cu exces de acetonă, pentru a forma solvatul.

Recristalizarea sării acidului clavulanic sau a solvatului acetonei poate fi avantajoasă prin reducerea, în continuare, a nivelului de impurități. Un solvent adecvat pentru recristalizare este acetona în soluție apoasă. Astfel de recristalizare se desfășoară într-un mod obișnuit, de exemplu, sarea sau solvatul se dizolvă în apă, se tratează cu o mică cantitate de acetonă, se filtrează și apoi se tratează cu volume mai mari de acetonă, prin agitare și/sau răcire opțională, pentru obținerea produsului recristalizat.

Un alt aspect al prezentei invenții se referă la un procedeu pentru prepararea acidului clavulanic sau a unei sări sau ester al acestuia, farmaceutic acceptabile, care cuprinde transformarea sării acidului clavulanic cu o amină cu formula II, în acid clavulanic sau sare sau esterul, acceptabile farmaceutic.

Sărurile acceptabile farmaceutic ale acidului clavulanic le includ pe cele ale metalelor alcaline sau alcalino-pământoase, acceptate farmaceutic, de exemplu, săruri de sodiu, potasiu și magneziu. Dintre aceste săruri, cele mai corespunzătoare sunt cele de sodiu și de potasiu, dar se preferă cele de potasiu.

Esterii corespunzători îi cuprind pe cei scindabili, capabili să formeze acid clavulanic sau sarea acestuia, prin metode chimice, cum ar fi hidrogenoliza sau metode biologice.

Sarea acidului clavulanic cu amina

RO 111191 Bl

VERSIUNE CORECTATA - CORRECTED VERSION

Semnalat în: / Reffered to in: BOP! 11/1997 cu formula II, opțional sub forma solvatului în acetonă, poate fi transformată în acid clavulanic sau sare, sau ester, acceptabile farmaceutic, de exemplu, prin substituție ionică, în cazul 5 acidului liber sau a sărurilor sau prin esterificare.

Substituția ionică poate fi produsă folosind rășini schimbătoare de ioni, de exemplu, prin trecerea unei soluții a sării io printr-un pat de rășină schimbătoare de cationi, sub formă de sodiu, potasiu sau calciu. Rășinile potrivite, schimbătoare de cationi includ Amberlite IR 20 sau rășini echivalente. 15

Substituția alternativă de ioni poate fi efectuată prin reacția cationului amino protonat cu un compus precursor al sării, care poate fi o bază, de exemplu, un bicarbonat sau hidroxid de 20 metal alcalin sau alcalino-pământos, acceptabil farmaceutic sau o sare de acid organic, carboxilic cu un cation, acceptabilă farmaceutic, cum ar fi un metal alcalin sau alcalino-pământos, de 25 exemplu, o sare a acidului alcanoic cu formula IV:

R¹⁰- CO Η (V)

30 în care, R¹⁰ este o grupare alchil conținând, de exemplu, de la 1 la 20 atomi de carbon, de preferință, de la 1 la 8 atomi de carbon. Exemple de săruri adecvate includ săruri cum sunt: acetat, 35 propionat sau etilhexanoat, de preferință 2-etilhexanoatul de potasiu sau 2-etilhexanoatul de sodiu. în mod specific, sarea acidului clavulanic cu amina cu formula II, în soluție, poate să 40 reacționeze cu o sare de metal alcalin, cu un acid cu formula IV, în soluție sau în suspensie, într-un solvent corespunzător, cum poate fi, de exemplu, un solvent organic, apă sau amestec de apă cu 45 solvent organic, cum ar fi izopropanolul. Soluții corespunzătoare ale acidului clavulanic cu amina cu formula II și sarea acestui compus pot fi amestecate și sarea, acceptabilă farmaceutic, poate 50 cristaliza. Reacția poate să se desfășoare cores-punzător, la o temperatură sub cea ambiantă, de exemplu, de la O°C la 15°C, de exemplu, de la O la 1O°C, recomandat la O°C la 55

5°C. Este de preferat, dacă sarea acidului clavulanic cu amina cu formula II, este formată în soluție apoasă, să fie precipitată prin amestecarea soluției apoase, cu exces de acetonă.

Metodele corespunzătoare de esterificare cuprind:

a) reacția sării acidului clavulanic cu amina cu formula II cu un compus cu formula Q-R¹¹, în care Q, este un grup gata substituit și R¹¹ este o grupare organică;

b) reacția sării acidului clavulanic cu amina cu formula II, cu un alcool sau tiol, în prezența unui agent de promovare a condensării, cum ar fi carbodiimina și

c) reacția sării acidului clavulanic cu amina cu formula II, cu un compus diazo.

Se dau, în continuare, exemple de realizare a procedeului, conform invenției.

Exemplul 1. în fiecare caz care urmează, procedura este identică. Amina se amestecă cu acid clavulanic, în soluție și se observă o cristalizare rapidă, cu formare de sare solidă.

Astfel, cu D-(+)-a/fa-feniletilamina se obține o sare sub formă solidă, cristalină, stabilă mai mult de 7Q h, la 20°C, 50 % RH. Prin reacția acidului clavulanic cu a/fa-aminofenilacetatul de pmetoxibenzil, se obține o sare solidă, albă, după 16 h, în atmosferă uscată, la temperatura camerei și galbenă după 16 h, 50% RH, la temperatura camerei.

Prin reacția acidului clavulanic cu a/fa-aminofenilacetatul de n-butil se obține o sare solidă, galbenă, după 16 h, în atmosferă uscată, la temperatura camerei și portocalie după 16 h, 50 % RH, la temperatura camerei.

Cu arginatul de metil se obține o sare solidă, albă după 16 h, în atmosferă uscată și portocalie după 16 h, 60 % RH, la temperatura camerei.

Exemplul 2. în cele ce urmează se formează o sare a acidului clavulanic cu o amină, în soluția unui prim solvent organic și apoi se procedează la separarea sub formă de precipitat solid, prin amestecare cu un al doilea solvent organic.

Astfel, s-a preparat o soluție inițială de acid clavulanic în acetat de etil,

RO 111191 Bl conținând circa 28 g/l acid clavulanic sub formă impură, prin extracția unui

S.clavuligerus impur, într-o zeamă de fermentare, cu acetat de etil.

La aceasta se poate adăuga o amină cu formula II. de exemplu, la 46 ml soluție inițială preparată ca mai sus, se adaugă 1,18 g diciclohexilamină. Rezultă o soluție clară. Adăugându-se acetonă la un alicot, se formează un depozit amorf, fin.

Exemplul 3. Se amestecă o soluție apoasă de clavulanat de litiu cu o soluție apoasă de fosfat al alchilamoniu. Precipitatul de fosfat de litiu se filtrează și sarea de clavulanat de amină se precipită, prin adăugarea acetonei. Se poate utiliza și clavulanat de sodiu, dar este necesară adăugarea de etanol pentru a ajuta separarea fosfatului de sodiu. Se poate utiliza, de asemenea, clorhidrat de amină.

Exemplul 4. □ soluție impură de acid clavulanic și anume 1 I (10,14 pg/ml), în acetat de etil obținută prin extracția de zeamă de fermentare cu S. clavuligerus, prin acetat de etil, prepurificată cu schimbători de ioni, se amestecă cu 60 ml acetonă și se tratează ulterior cu o amină cu formula II, în acetat de etil, 55 ml, și amestecul începe să cristalizeze. Se adaugă 200 ml metilizobutilcetonă pentru o precipitare mai completă. Cristalele se filtrează și se spală cu acetonă. Se obține o producție de 11,5 g, recuperare 67,6 %.

Exemplul 5. Se tratează o soluție de acid clavulanic, 0,0046 moli, în tetrahidrofuran, 1,0 ml soluție 25 % greutate/volum, circa 0,0042 moli, rezultând o soluție slab gălbuie. Cristalizarea este rapidă, obținându-se ace fine și se finalizează prin menținerea peste noapte la +4°C. Produsul se filtrează, se spală cu un volum redus de solvent propaspăt, circa 5 ml și se usucă sub vacuum. Se obțin 0,8 g (7,5 %), temperatură de topire mai mare de 310°C, devenind puțin maro la 130°C, Proba B 24641: găsit : C 51,32; H 7,15; N 10,68%

CuH^NgOs teoretic : C 51,16; H 7,02; N 10,84 %

Proba A 15230: Imidazol 77,2; 76,4 % (calculat 77,1 %, circa 99,5 % puritate apă 1,18; 1,34%)

Claims

1. Procedeu pentru prepararea și/sau purificarea acidului clavulanic sau a unei sări sau ester ale acestuia, acceptabile din punct de vedere farmaceutic, caracterizat prin aceea câ, cuprinde fazele: i] contactarea acidului clavulanic impur sau a unui derivat instabil al acestuia, în soluție de solvent organic, cu o amină cu formula generală II:

în care, unul sau ambii dintre R¹ și R^areprezintă hidrogen, iar R³ reprezintă un rest de aminoacid, în care grupa carboxilică a aminoacidului poate fi esterificată sau adusă sub formă de amidă; ii] izolarea sării de amină a acidului clavulanic, formate; iii) transformarea sării astfel formate în acid clavulanic sau o sare sau ester al acestuia, acceptabile din punct de vedere farmaceutic.

2. Procedeu, conform revendicării

1, caracterizat prin aceea că derivatul instabil al acidului clavulanic este o sare de metal alcalin.

3. Procedeu, conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că sarea de metal alcalin este o sare de sodiu sau de litiu.

4. Procedeu, conform cu oricare dintre revendicările de la 1 la 3, caracterizat prin aceea că solventul organic este uscat.

5. Procedeu, conform revendicării 4, caracterizat prin aceea că solventul organic conține mai puțin de 6 g/l apă.

6. Procedeu, conform revendicării 4, caracterizat prin aceea că solventul organic conține între 0,25 și

RO 111191 Bl □,6 g/l apă.

7. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 4 ... 6, caracterizat prin aceea că solventul organic este uscat prin deshidratarea acestuia prin centrifugare.

8. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 1 ... 7, caracterizat prin aceea că acidul clavulanic impur rezultă de la fermentația microorganismelor producătoare de acid clavulanic.

9. Procedeu, conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că cel puțin o parte dintre impuritățile solide suspendate din bulionul de acid clavulanic sunt îndepărtate.

10. Procedeu, conform revendicării 9, caracterizat prin aceea că impuritățile solide se separă prin filtrare.

11. Procedeu, conform revendicării 9 sau 10, caracterizat prin aceea că soluția apoasă de acid clavulanic obținută prin fermentație, este preconcentrată înainte de extracție.

12. Procedeu, conform revendicării 11, caracterizat prin aceea că soluția apoasă de acid clavulanic este preconcentrată la o concentrație de 10 ... 100 mg/ml.

13. Procedeu, conform revendicării 11, caracterizat prin aceea că soluția apoasă de acid clavulanic este preconcentrată la o concentrație de 10 ... 40 mg/ml.

14. Procedeu, conform revendicării 11, caracterizat prin aceea că soluția apoasă de acid clavulanic este preconcentrată la o concentrație de 10 ... 25 mg/ml.

15. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 11 ... 14, caracterizat prin aceea că operația de preco n-centra re constă în absorbția acidului clavulanic pe o rășină schimbătoare de ioni, urmată de eluția acidului clavulanic din aceasta, cu o soluție apoasă de electrolit.

16. Procedeu, conform revendicării 15, caracterizat prin aceea că electrolitul este clorură de sodiu.

17. Procedeu, conform uneia din revendicările 15 sau 16. caracterizat prin aceea că «concentratul rezultat este desalinizat.

18. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 8 ... 17, caracterizat prin aceea că bulionul sau soluția apoasă de acid clavulanic se acidulează înainte de extracția cu solvent.

19. Procedeu, conform revendicării 18, caracterizat prin aceea că bulionul sau soluția apoasă de acid clavulanic este acidulată la un pH între 1 și 3.

20. Procedeu, conform revendicării 18. caracterizat prin aceea că bulionul sau soluția apoasă de acid clavulanic este acidulată la un pH între 1.5 și 2,5.

21. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările de la 1 ... 20, caracterizat prin aceea că extracția acidului clavulanic impur sau a unui derivat instabil al acestuia, într-un solvent organic se efectuează la o temperatură între 5 și 15°C.

22. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările de la 1 ... 21, caracterizat prin aceea că, solventul organic utilizat pentru extracția acidului clavulanic impur sau a unui derivat instabil al acestuia este ales dintr-un grup constând din solvenți hidrocarbonați, solvenți eterici, solvenți halogenați și solvenți cetonici.

23. Procedeu, conform revendicării 22, caracterizat prin aceea că solvenții sunt aleși din grupul constituit din toluen, hexan, tetrahidrofuran, dioxan, dietileter, diclormetan, cloroform, acetonă, metilizobutilcetonă și acetat de etil.

24. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările de la 1 ... 23, caracterizat prin aceea că sarea aminei cu acidului clavulanic se obține prin tratarea acidului clavulanic sau al derivatului instabil al acestuia, într-un solvent organic, cu 1 echivalent per mol sau cu un slab exces de amină cu formula II.

25. Procedeu, conform revendicării 24, caracterizat prin aceea că sarea aminei cu acidului clavulanic este *

RO 111191 Bl preparată la o temperatură între □ si

15°C.

26. Procedeu, conform revendicării 24 sau 25 , caracterizat prin aceea că amina este introdusă prin 5 amestecare, în interiorul unui curent de acid clavulanic, în solvent organic.

27. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările de la 1 ... 26. caracterizat prin aceea că separarea sării de io amină a acidului clavulanic se efectuează prin extracția solventului organic, care conține sarea de amină, cu apă, pentru a extrage sarea și apoi, se transformă sarea de amină în acid clavulanic sau o 15 sare sau un ester al acestuia, acceptabile farmaceutic.

28. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 1 ... 27, caracterizat prin aceea că sarea de amină a 20 acidului clavulanic este recristalizată.

29. Procedeu, conform revendicării 28, caracterizat prin aceea că sarea de amină a acidului clavulanic este recristalizată, utilizând acetonă în apă. 25

30. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 1 ... 29, caracterizat prin aceea că, sarea de amină a acidului clavulanic este transformată într-o sare a acestuia, 30 acceptabilă farmaceutic, prin schimb ionic.

31. Procedeu, conform revendicării 30, caracterizat prin aceea că schimbul ionic este realizat prin trecerea 35 unei soluții de sare de amină printr-o baie cu rășină schimbătoare de cationi, sub formă de sodiu, potasiu sau calciu.

32. Procedeu, conform revendicării 30, caracterizat prin aceea că 4o schimbul ionic este realizat prin profanarea cationului aminic cu un compus precursor de sare.

33. Procedeu, conform revendicării 32, caracterizat prin aceea că 45 sarea de compus precursor de sare este etilhexanoatul de potasiu.

34. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 30 ... 33, caracterizat prin aceea că solventul este un solvent organic, apa sau amestec de apă cu solvent organic.

35. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 30 ... 33, caracterizat prin aceea că reacția este realizată la o temperatură sub cea ambiantă.

36. Procedeu, conform revendicării 35, caracterizat prin aceea că reacția este efectuată la o temperatură de la O la 10°C.

37. Procedeu, conform revendicării 36, caracterizat prin aceea că reacția este efectuată la o temperatură de la O la Q,5°C.

38. Procedeu, conform revendicării 35, caracterizat prin aceea că amina cu formula II este aleasă dintre arginină, ornitină, histidină, lizină, benzilglicină, acidul 3-amino-3-metilbutanoic, L-lizinat de etil, L-histidinat de metil, N-carbobenziloxi-L-lizinat de metil, Lfenilalanat de metil, glicinglicinat de etil, p-hidroxifenilglicinat de etil, glicinat de etil, L-tirozinat de etil, a/fe-aminofenilacetat de p-metoxibenzil, a//a-aminofenilatacetat de n-butil, arginat de metil, benzilglicină, benzilfenilglicină, 1-nitrobenzilfenilglicină, /7-butilfenilglicină, p-metoxibenzil fenilglicina, etilfenilglicină, p-nitrobenzil phidroxifenilglicină. p-nitrobenzilserină. nbutilserină, metilarginină, glutamatul de dimetil, tirozinat de p-nitrobenzil, glicinatul de p-nitrobenzil, glicinat de benzii, alfaamino-p-hidroxifenilacetatul de pnitrobenzil, alfa-aminofenilacetatul de pnitrobenzil, alfa-amino-p-hidroxifenilacetatul de etil, L-tirozinat de etil.

39. Intermediar sub formă de sare de acid clavulanic, caracterizat prin aceea că este o sare cu o amină cu formula generală II.