RO111192B1

RO111192B1 - Procedeu pentru prepararea acidului clavulanic

Info

Publication number: RO111192B1
Application number: RO95-00659A
Authority: RO
Inventors: Michael Allen Cook; Robert Bennett Wilkins
Original assignee: Smithkline Beecham Plc
Priority date: 1992-06-11
Filing date: 1993-06-07
Publication date: 1996-07-30
Also published as: SE9500718D0; DE69301571D1; CA2160768A1; HK1007311A1; KR950700914A; DE4392664T1; AU665159B2; EP0801069A1; CA2117538A1; MX9303441A; SE504220C2; NO951725L; NO178499C; CZ267694A3; AU1471697A; MA22907A1; HU212583B; HK1003222A1; GB9508496D0; HU9501214D0

Description

Prezenta invenție se referă la un procedeu pentru prepararea și/sau purificarea acidului clavulanic, cu formula I:

CH OH

GUOH (I) sau a unei sări sau a unui ester al io acestuia, acceptabile din punct de vedere farmaceutic, utilizabile ca agenți antibacteriali, capabili să sporească eficiența penicilinelor și cefalosporinelor împotriva bacteriilor producătoare de β- 15 lactamază.

Este cunoscută prepararea acidului clavulanic prin fermentarea de către microorganisme care produc acid clavulanic, cum ar fi diferite micro- 20 organisme aparținând diferitelor rețele de Streptomyces ca: S. clavuligerus NRRL 3585, S. jumoninensis NRRL 5741, S. katsurahamanus IFD 13716 și Streptomyces sp. P 6621 FERM P28O4 2 5 [JP Kokai 80-162993). Zeama apoasă rezultată poate fi supusă la o purificare convențională și la procedee de concentrare, care implică, de exemplu, filtrarea și purificarea cromatografică, 30 înaintea extracției soluției apose cu un solvent organic, care produce o soluție brută de acid clavulanic în solvent organic (GB 1508977 și JP Kokai 80-62993).

Sărurile acidului clavulanic pot fi 35 obținute prin absorbția anionului clavulanat din zeama filtrată pe o rășină schimbătoare de anioni, eluarea acestuia cu un electrolit, desalinizarea soluției rezultate, supunerea soluției desalinizate 40 la o altă rășină schimbătoare de anioni. eluarea cromatografică cu un electrolit, desalinizarea soluției rezultate și apoi înlăturarea solventului. Acest procedeu poate fi utilizat pentru a da randamente 45 acceptabile de material pur, dar folosirea coloanelor de rășini implică muilte dificultăți, care pot limita producția la scară mare. Este de dorit un procedeu alternativ care să implice mai puține 50 etape de utilizare a rășinilor.

Este cunoscută prepararea sărurilor acidului clavulanic prin preci pitarea clavulanatului de litiu (GB 1543563). Se cunosc diferite săruri aminice ale acidului clavulanic, ca produse farmaceutice (GB 1578739). Este cunoscută sarea de butilamină terțiară a acidului clavulanic (BE 862211) ca ingredient corespunzător pentru formulări farmaceutice, dar și ca un intermediar util în prepararea acidului clavulanic (EP 0026044). Se cunoaște, de asemenea, utilizarea sărurilor de tri(alchil inferior)-amină și a sărurilor de dimetilamină a acidului clavulanic, într-un procedeu de purificare pentru acidul clavulanic, în care se formează sarea de trietilamină a acidului clavulanic, care apoi este transformată în diesterul sililic al acidului clavulanic (PT 94908). Este cunoscut, de asemenea, un procedeu pentru purificarea acidului clavulanic. în care se pot folosi amine organice pentru formarea unei sări de amină, intermediară, cu acid clavulanic, într-o soluție impură (EP, A, 0887178).

Procedeul, conform invenției, care cuprinde următoarele faze: i) contactarea acidului clavulanic impur sau a unui derivat labil al acestuia în soluție de solvent organic, cu o amină; ii) izolarea sării de amină a acidului clavulanic formate; iii) transformarea sării astfel formate în acid clavulanic sau o sare sau ester acceptabile farmaceutic, ale acestuia, înlătură dezavantajele menționate mai sus, prin aceea că amina este octilamina terțiară.

Procedeul, conform invenției, prezintă avantajul obținerii mai rapide de acid și săruri sau esteri cu puritate superioară.

în procedeul, conform prezentei invenții, sarea acidului clavulanic cu amina poate fi folosită pentru purificarea acidului clavulanic impur, în timpul preparării sale. De aceea, sarea poare fi formată în soluție de acid clavulanic sau derivați instabili ai acestuia, conținând impurități, izolând sarea ca o fază separată, de exemplu, ca precipitat solid, din soluția conținând impurități reziduale, apoi reformând acidul clavulanic sau formând o sare sau un ester al acestuia, acceptabile farmaceutic.

RO 111192 Bl

Derivații instabili, corespunzători, ai acidului clavulanic includ, de exemplu, săruri ale metalelor alcaline, cum este clavulanatul de litiu sau de sodiu sau esteri ca sililesterii. Derivații instabili, corespunzători ai aminei includ săruri ca: fosfat, borat, clorură, clorat, perclorat, bromură, toluensulfonat sau alcanoați ca acetatul sau hexanoatul de etil. Este avantajos ca însăși amina să vină în contact cu însuși acidul clavulanic impur, în soluție de solvent organic.

Procedeul, conform invenției, se desfășoară corespunzător într-un solvent organic, care de altfel trebuie să fie uscat, de exemplu, conținând mai puțin de 6 g/1, de exemplu, 0,25 - 0,6 g/1 apă sau poate conține ceva apă ca solvent al acidului clavulanic și al aminei. Un grad corespunzător de uscare poate fi atins printr-un procedeu convențional de eliminare a apei, cum ar fi centrifugarea. Apa prezentă în solvent poate fi dizolvată sau sub formă de picături, ca fază separată.

Soluția de acid clavulanic în solvent organic poate fi obținută prin extracția unei soluții apoase, acidulate, de acid clavulanic, cum ar fi lichidul de fermentație. Dacă sursa inițială de acid clavulanic este o zeamă rezultată din fermentația cu microorganisme producătoare de acid clavulanic, atunci pentru a obține un extract cu solvent al acidului clavulanic de concentrație corespunzătoare pentru folosirea în acest procedeu, este de dorit să nu se extragă chiar din zeamă, ci cel puțin să se îndepărteze o parte din solidele suspendate în zeamă, de exemplu, prin filtrare înaintea extracției. Este, de asemenea, de dorit, suplimentar, o preconcentrare a soluției apoase de acid clavulanic obținut prin fermentație, astfel încât, de exemplu, soluția apoasă de acid clavulanic să fie de mai multe ori concentrată în acid decât zeama inițială, de exemplu, preconcentrare la o concentrație de circa 10-100 mg/ml, de exemplu, 10-40 mg/ml, ca și 10 25 g/l acid clavulanic.

Procedeele corespunzătoare de preconcentrare includ absorbția acidului clavulanic într-o rășină schimbătoare de anioni, urmată de eluția acidului clavulanic din aceasta, cu o soluție apoasă de electrolit, cum ar fi clorura de sodiu și desărarea opțională. Este, de asemenea, preferată acidularea soluției apoase, de exemplu, zeama sau soluția apoasă preconcentrată înaintea extracției cu solvent, de exemplu, la pH = 1 până la 3. în jurul a pH = 1,5 la 2,5. Se preferă, de asemenea, uscarea sau eliminarea apei din solventul organic de extracție, înaintea formării sării cu amina, de exemplu, la mai puțin de 6 g/l apă. De preferință, extracția se desfășoară la o temperatură de la 5 la 15°C.

Solvenții organic corespunzători, în care acidul clavulanic impur este adus în contact cu octilamina, includ solvenți hidrocarbonați cum ar fi: toluenul și hexanul, eterii ca: diclormetanul, dioxanul, dietileterul, solvenți halogenați ca: diclormetanul și cloroformul, cetone ca acetona și metilizobutilcetona și esterii ca acetatul de etil. Solvenții care includ o grupă carbonil, de exemplu cei cu formula: O

II 9

R - C - R în care, R^B este o grupare alchil C_7Î sau o grupare alcoxi și R⁹ este o grupare alchil sunt o subclasă adecvată de solvenți, de exemplu, cetone organice sau esteri organici alcanoați. Prezenta invenție presupune, de asemenea, utilizarea amestecurilor unor astfel de solvenți. Un solvent organic mai adecvat este unul care poate fi utilizat direct la extracția soluției apoase acidulate, de exemplu, esteri organici, alcanoați de alchil, cetone și anumiți alcooli alifatici sau amestecuri ale acestora, cum ar fi acetatul de etil, acetatul de metil, acetatul de propil, acetatul de n-butil, metiletilcetona, metilizobutilcetona, tetrahidrofuranul, butanolul și amestecurile acestor solvenți. Dintre aceștia cei mai adecvați pot fi metilizobutilcetona, metiletilcetona și acetatul de etil. Amestecurile corespunzătoare de solvenți includ

RO 111192 Bl metiletilcetona/metilizobutilcetona și tetrahidrofuranul/metilizobutilcetona. Un solvent preferat este acetatul de etil.

Solvenți corespunzători pentru amină includ pe cei prezentați mai sus, în care acidul clavulanic poate fi dizolvat sau extras, de exemplu, acetona, acetatul de etil, metilizobutilcetona și metiletilcetona.

Pare să fie, cu deosebire, preferată includerea cetonelor, cum ar fi acetona, în sistemul de solvent, pentru că aceasta pare să inhibe formarea sării acidului clavulanic cu amina, ca ulei.

în general, este utilizat un echivalent de amină sau un mic exces al acesteia per mol de acid clavulanic pentru producerea sării acidului clavulanic. Soluțiile de acid clavulanic și amina pot fi, de exemplu, amestecate ușor, cu agitare și amestecul se agită un timp până ce aditia este completă. Reacția dintre acidul clavulanic și derivații lui instabili este recomandat să se desfășoare la o temperatură sub cea ambiantă, de exemplu, de la O la 15°C, de exemplu, O la 1O°C sau □ la 5°C. 0 concentrație corespunzătoare de acid clavulanic sau a derivaților săi instabili, în soluție, este de preferință, cel puțin 1g/l, de exemplu, intervalul de la 1,0 la 4,0 g/l acid clavulanic. Poate fi avantajoasă concentrarea în continuare a extractului de solvent la o concentrație în exces a acestuia, de exemplu, mai mult de 20g/l.

□e asemenea, amina poate fi introdusă și prin amestecare într-un jet al unei soluții de acid clavulanic în solvent, astfel încât sarea se formează în flux, fie în soluție sau ca particule sau ca picături suspendate de sare dizolvată, în suspensie. în acest mod, amina poate fi introdusă ca atare sau sub formă de soluție cu solvent, de exemplu, în același solvent organic în care s-a dizolvat acidul clavulanic.

Sarea dorită a acidului clavulanic cu amina poate fi apoi izolată. Pe această cale, sarea de acid clavulanic cu amina este separată de majoritatea sau de toate impuritățile. Izolarea poate fi efectuată într-un mod cunoscut, de exemplu, prin centrifugare sau filtrare.

într-o procedură alternativă de izolare a sării acidului clavulanic cu amina, aceasta poate fi izolată din solventul organic, dacă solventul este total sau parțial imiscibil cu apa, prin aducerea solventului în contact cu apa, astfel, încât să se extragă sarea care poate fi în soluție sau în suspensie, din solventul organic și să formeze o soluție apoasă a sării. Cum sarea acidului clavulanic cu amina este ușor solubilă în «apă, o astfel de soluție apoasă poate fi foarte concentrată, de exemplu, în jur de 20 ... 30 %în greutate.

Pe această cale, cantitatea de impurități organice în soluția de solvent organic rămâne în solventul organic, în timp ce acidul clavulanic, sub forma sării sale cu amina, se obține într-o stare relativ pură, în soluție apoasă. Soluția apoasă de sare a acidului clavulanic, astfel format poate fi supusă unui tratament ulterior, obișnuit, de exemplu, purificare sau conversie în acid clavulanic sau sare acceptabilă farmaceutic sau ester.

Pe o altă cale sau procedură suplimentară, acidul clavulanic și amina pot fi amestecate în soluție, într-un prim solvent organic, apoi sarea poate fi separată din soluție prin adăugarea unui al doilea solvent organic. Un prim solvent organic corespunzător poate fi un eter organic, ca acetatul de etil, iar un al doilea solvent poate fi, de exemplu, un solvent halogenat, cum este cloroformul, un eter, ca dietileterul, o hidrocarbură ca toluenul, un alcool ca etanolul sau un solvent cu formula de mai sus, cum ar fi acetona sau metilizobutilcetona.

Sarea acidului clavulanic cu amina se poate prezenta ca solvent în acetonă. Solvații acetonei au în unele cazuri avantajul stabilității și caracteristici de puritate comparabile cu sarea acidului clavulanic cu amina. Solvații pot fi izolați ca un compus de înaltă puritate și cristalin stabili. în timpul izolării și/sau uscării o parte din acetonă poate fi pierdută, deci puterea de solvatare poate să nu fie mai mare, dar cantitatea de acetonă în produs nu devine critică.

Solvatul acetonei se poate forma prin contactarea acidului clavulanic cu * .

RO 111192 Bl amina, în prezența acetonei. în general, o soluție care conține acid clavulanic poate fi amestecată cu cel puțin același volum de acetonă. împreună cu amina, când are loc precipitarea sării.

Amina poate fi dizolvată în acetonă și amestecată cu o soluție de acid clavulanic într-un solvent organic. Solvenții organici preferați includ: acetatul de etil, tetrahidrofuranul, metietilcetona și amestecurile unor astfel de solvenți, dintre care se preferă acetatul de etil. Alternativ, o soluție apoasă a sării acidului clavulanic cu amina, obținută prin extracție în apă, după cum s-a menționat mai sus, poate fi amestecată cu acetona pentru a forma solvatul. Corespunzător, o soluție apoasă concentrată a sării acidului clavulanic cu amina, obținută prin extracție cu apă, poate fi amestecată cu acetona pentru a forma solvatul. Corespunzător, o soluție apoasă concentrată a sării poate fi amestecată cu exces de acetonă, pentru a forma solvatul.

Recristalizarea sării acidului clavulanic sau a solvatului acetonei poate fi avantajoasă prin reducerea în continuare a nivelului de impurități. Un solvent adecvat pentru recristalizare este soluția apoasă de acetonă. □ astfel de recristalizare se desfășoară într-un mod obișnuit, de exemplu, sarea sau solvatul se dizolvă în apă, se tratează cu o mică cantitate de acetonă, se filtrează și apoi se tratează cu volume mai mari de acetonă, prin agitare și/sau răcire opțională, pentru obținerea produsului cristalizat.

Sărurile acceptabile farmaceutic ale acidului clavulanic includ pe cele ale metalelor alcaline sau alcalino-pământoase, acceptate farmaceutic, de exemplu, săruri de sodiu, potasiu și magneziu. Dintre aceste săruri, cele mai corespunzătoare sunt cele de sodiu și de potasiu, dar se preferă cele de potasiu.

Esterii corespunzători îi cuprind pe cei scindabili, capabili să formeze acid clavulanic sau sarea acestuia prin metode chimice, cum ar fi hidrogenoliză sau metode biologice.

Sarea acidului clavulanic cu octilamina, opțional sub forma solvatului în acetonă, poate fi transformată în acid clavulanic sau sare sau ester, acceptabil farmaceutic, de exemplu, prin substituție ionică în cazul acidului liber sau a sărurilor sau prin esterificare.

Substituția ionică poate fi produsă folosind rășini schimbătoare de ioni, de exemplu, prin trecerea unei soluții a sării printr-un pat de rășină schimbătoare de cationi, sub formă de sodiu, potasiu sau calciu. Rășinile potrivite, schimbătoare de cationi includ Amberlite IR 20 sau rășini echivalente.

Substituția alternativă de ioni poate fi efectuată prin reacția cationului amino profanat cu un compus precursor al sării, care poate fi o bază, de exemplu, un bicarbonat sau hidroxid al metalului alcalin sau alcalino-pământos, farmaceutic acceptabil sau o sare de acid organic carboxilic cu un cation acceptabil farmaceutic, cum ar fi un metal alcalin sau alcalino-pământos, de exemplu, o sare a acidului alcanoic cu formula:

R¹⁰- CO H în care, R¹° este o grupare alchilică conținând, de exemplu, de la 1 la 20 atomi de carbon, de preferință, de la 1 la 8 atomi de carbon. Exemple de săruri adecvate includ acetat, propionat sau etilhexanoat, de preferință 2-etilhexanoatul de potasiu sau 2-etilhexanoatul de sodiu. în mod specific, sarea acidului clavulanic cu amina în soluție, poate să reacționeze cu o sare de metal alcalin, cu acid în soluție sau în suspensie, într-un solvent corespunzător, care poate fi, de exemplu, un solvent organic, apă sau amestec de apă cu solvent organic, cum ar fi izopropanolul. Soluții corespunzătoare ale acidului clavulanic cu amina și sarea compusului anterior pot fi amestecate și sarea acceptabilă farmaceutic, poate cristaliza. Reacția poate să se desfășoare corespunzător la o temperatură sub cea ambiantă, de exemplu, de la 0°C la 15°C, de exemplu, de la □ la 10°C, recomandat la 0°C până la 5°C. Este de preferat, dacă sarea acidului clavulanic cu amina terțiară este formată în soluție apoasă, aceasta să fie precipitată prin amestecarea soluției

I >

RO 111192 Bl apoase cu exces de acetonă.

Se dau, în continuare, exemple de realizare a procedeului, conform invenției.

Exemplul Π. în fiecare caz care urmează, procedura este identică. Amina se amestecă cu acid clavulanic, în soluție și se observă o cristalizare rapidă, cu formare de sare solidă.

Sarea cu octilamină terțiară se prezintă sub formă solidă, cristalină, stabilă, mai mult de 70 h, la 20°C, 50 % RH.

în cele ce urmează, se formează o sare a acidului clavulanic cu amina, în soluția unui prim solvent organic și apoi se procedează la separarea sub formă de precipitat solid, prin amestecarea cu un al doilea solvent organic.

a) Se prepară o soluție inițială de acid clavulanic în acetat de etil, conținând circa 28 g/l acid clavulanic, sub formă impură, prin extracția unui S. clavuligerus impur, dintr-o zeamă de fermentare, cu acetat de etil. Se adaugă la 46 ml din această soluție 0,84 g terț-octilamină. După 10 min, amestecul devine tulbure și sarea se cristalizează sub formă cristalină fină. Se adaugă un alicot de soluție de cloroform, rezultând ace mai mari. La un alt alicot se adaugă acetonă, rezultând din nou cristale aciculare, dar mai mici și mai puțin rapid decât cu cloroform. La soluția rămasă se adaugă circa 20 ml cloroform, apoi un volum de toluen, egal circa cu cantitatea inițială de soluție, rezultând precipitarea unei cantități apreciabile de cristale aciculare.

b) La 500 ml soluție inițială, preparată ca mai sus, se adaugă 6,7 g terț-octilamină. Soluția devine ușor tulbure. Se adaugă 20 ml acetonă, care limpezește soluția. Se adaugă un alicot de soluție de dietileter, rezultând o cristalizare imediată. Se adaugă 55 ml dietileter cantității principale de soluție. Cristalele se spală cu acetonă și se filtrează. Cantitatea obținută, 12,9 g, reprezintă o recuperare de 77 % a acidului clavulanic din soluție.

Exemplul 2. O soluție de acid clavulanic în acetat de etil de circa 20 pg/ml, se diluează cu un volum egal de acetonă. Se adaugă apoi o soluție de

1,25 echivalenți mol de t-octilamină în acetonă, în picături, timp de 1/2 h, la 10°C. După o agitare timp de 1 h se colectează cristalele precipitate, se spală cu acetonă și se usucă sub vacuum. Se formează relativ repede, un precipitat alb, cu randament 76 % (cu corecție de puritate).

Exemplul 3. O soluție impură de acid clavulanic, fiind un extract de zeamă de fermentare S. clavuligerus, brut, după o prepurificare prin schimbătorii de ioni (500 ml; 21 pg/ml în acetat de etil), conținând suplimentar 20 ml acetonă, se tratează treptat cu 7,6 g (1,0 e.g.) toctilamină, producându-se o tulburare ușoară. Adăugarea de 55 ml dietileter produce separarea sării aminice sub formă de cristaler^aciculare, de culoare albă, care se filtrează și se spală cu acetonă. Se obțin 12,9 g, recuperare 77,2 %, 62,8 % pfa (teoretic egal 60,6 %).

Exemplul 4. O soluție impură de acid clavulanic fiind obținută din zeama de fermentare a S. clavuligerus prin prepurificare care implică cromatografie cu schimbătorii de ioni și descrisă, în general, mai sus, conținând 7,1 g/l a fost acidulată la un pH 2,0 cu 25 % volume acid sulfuric și extrasă continuu în acetat de etil. Extractul cu acetat de etil s-a răcit la 2°C, după care se usucă prin centrifugare, apoi se tratează cu MgS0₄și se trece final printr-o coloană cu cărbune CPG. în această fază extractul de acetat de etil conține 6,02 g/l acid clavulanic și se concentrează apoi prin evaporare la o concentrație de 25,7 g/l de acid clavulanic, folosindu-se la această concentrație. Nivelul de umiditate a concentratului este de circa 0,26 % volume.

Se amestecă 7.8 ml de toctilamină cu 25 ml acetat de etil proaspăt. Acest amestec se adaugă lent la 2 I de extract de acetat de etil, bogat în clavulanat și se diluează înapoi la un titru de 23,0 g/l cu acetat de etil proaspăt, printr-o agitare rapidă. Slamul se agită încă o oră la 5°C. Clavulanatul de t-octilamină este ulterior izolat prin filtrare și spălat cu acetat de etil.

RO 111192 Bl

Spălarea se continuă cu uscare finală, peste noapte, sub vacuum, într-un cuptor, la 2O°C, în curent de azot.

Greutatea produsului 6,13 g.

Exemplul 5. Se dizolvă 5 g sare de amină produsă în exemplul de mai sus, în 97 ml izopropanol. Produsul nu sa dizolvat complet și s-a găsit necesar să se aplice o încălzire ușoară la 24°C, cu scopul de a produce un efect de dizolvare totală. Se adaugă, timp de 10 min, 14 ml de 2-etilhexanoat de potasiu 1,5 N. Slamul este ulterior agitat timp de 1,5 h, la 5°C. Clavulanatul de potasiu se filtrează, se spală cu mici cantități de izopropanol, apoi cu acetonă și se usucă în vacuum, peste noapte, într-un curent de azot, la 20°C. Se obține produsul în greutate de 3,17 g.

Exemplul S. Zeama de fermentare cu S. clavuligerus filtrat (RVP) conținând 2g/l acid clavulanic se acidulează la pH 1,6 cu acid sulfuric 25 %, în volum, și se extrage continuu, în acetat de etil. Extractul în solvent se răcește la 3°C, se scoate apa prin centrifugare, se usucă apoi cu MgS0₄ și se trece prin coloana cu cărbune CPG. Extractul tratat cu carbon este apoi concentrat prin evaporare la o concentrație de acid clavulanic de circa 20 g/l, cu un conținut de umiditate de circa 0,06 %, în volume.

Se amestecă 13,5 ml de toctilamină cu 43 ml acetat de etil proaspăt. Acest amestec se adaugă lent la 400 ml extract bogat de clavulanat în acetat de etil, la un titru de 20 g/l acid clavulanic, cu agitare rapidă. Slamul se agită încă o oră la 5°C. Clavulanatul de toctilamină este apoi izolat prin filtrare și se spală cu acetat de etil. Uscarea finală se desfășoară peste noapte, într-o incintă, la 20°C, sub vacuum, în curent de azot. Se obține produsul în cantitate de 12,44 g.

Exemplul 7. Se dizolvă 11 g sare de amină, produsă în exemplul de mai sus, în 213 ml izopropanol. Produsul nu se dizolvă complet, chiar după aplicarea unei încălziri ușoare la 24°C. Se introduc

3,75 ml apă pentru a facilita dizolvarea.

După obținerea soluției, se adaugă suplimentar 100 ml izopropanol, pentru a reduce conținutul de apă, înainte de cristalizare.

Se adaugă 30 ml de 2-etilhexanoat de potasiu 1,5 N, în izopropanol, timp de 15 min. Slamul este ulterior agitat timp de 1,5 h, la 5°C. Produsul clavulanat de potasiu se filtrează, se spală cu mici cantități de izopropanol, apoi cu acetonă și se usucă peste noapte, sub vacuum, într-un curent de azot, la 20°C. Se obține produsul în cantitate de 7,29 g.

Exemplul 8. 20 g de clavulant de benzii (0,07 mol), purificat prin cromatografie, se separă și se dizolvă în 400 ml tetrahidrofuran și se adaugă drept catalizator 5,7 g paladiu pe cărbune 10 %. Amestecul se hidrogenează cu agitare, la temperatura ambiantă, timp de 20 min. Modul în care decurge reacția se studiază prin cromatografie în strat subțire, folosind plăci de silice developate cu acetat de etil și vizualizate prin folosirea de reactiv de clorură de trifeniltetrazolium.

Amestecul de reacție se filtrează și se spală bine cu apă suportul filtrului. Filtratele combinate (500 ml), conținând acid clavulanic, se tratează sub agitare cu 2-amino-2,4-trimetilpentan, în cantitate de 9,0 g (0,07 moli) în 50 ml tetrahidrofuran uscat. în decurs de 1 min apare cristalizarea. Amestecul se agită timp de 0,5 h la temperatura ambiantă, apoi 2 h la 5°C. Produsul se filtrează, se spală cu 100 ml tetrahidrofuran uscat și se usucă la vacuum timp de 12 h, obținându-se 23,0 g sare, cu temperatura de topire 160 ... 179°C.

Claims

Revendicări

1. Procedeu pentru prepararea și/sau purificarea acidului clavulanic , obținut prin fermentarea unui microorganism, producător de acid clavulanic sau a unei sări sau a unui ester, acceptabile din punct de vedere farmaceutic, care cuprinde: i) contactarea acidului clavulanic impur sau a unui derivat labil al acestuia într-un solvent organic, cu o amină; ii) izolarea sării de amină a acidului clavulanic formate; iii) transformarea sării astfel formate în acid

RO 111192 Bl clavulanic sau o sare sau ester, acceptabile farmaceutic, ale acestuia, caracterizat prin aceea că amina este octilamina terțiară.
2. Procedeu, conform revendicării

1, caracterizat prin aceea că derivatul labil al acidului clavulanic este o sare de metal alcalin.
3. Procedeu, conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că sarea de metal alcalin este o sare de sodiu sau de litiu.
4. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 1 ... 3, caracterizat prin aceea că, solventul organic este substanțial uscat.
5. Procedeu, conform revendicării 4, caracterizat prin aceea că solventul organic conține mai puțin de 6 g/l apă.
6. Procedeu, conform revendicării 4, caracterizat prin aceea că solventul organic conține între 0,25 și 0.6 g/l apă.
7. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 4 ... 6, caracterizat prin aceea că solventul organic este uscat prin deshidratarea solventului prin centrifugare.
8. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 1 ... 7, caracterizat prin aceea că cel puțin unele produse solide suspendate în acidul clavulanic impur, sub formă de bulion, sunt separate.
9. Procedeu, conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că solidele se separă prin filtrare.
10. Procedeu, conform cu oricare dintre revendicările 8 sau 9, caracterizat prin aceea că soluția apoasă de acid clavulanic obținută prin fermentare este preconcentrată înainte de extracție.
11. Procedeu, conform revendicării 10, caracterizat prin aceea că soluția apoasă de acid clavulanic este preconcentrată până la o concentrație de 10 ... 100 mg/ml.
12. Procedeu, conform revendicării 10, caracterizat prin aceea că soluția apoasă de acid clavulanic este preconcentrată până la o concentrație de

10 ... 40 mg/ml.
13. Procedeu, conform revendicării 10, caracterizat prin aceea că soluția apoasă de acid clavulanic este preconcentrată până la o concentrație de 10 ... 25 mg/ml.
14. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 10 ... 13. caracterizat prin aceea că operația de preconcentrare se realizează prin absorbția acidului clavulanic pe o rășină schimbătoare de ioni, urmată de eluția acidului clavulanic din aceasta, cu o soluție apoasă de electrolit.
15. Procedeu, conform revendicării 14. caracterizat prin aceea că electrolitul este clorură de sodiu.
16. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările* 14 sau 15, caracterizat prin aceea că,concentratul rezultat este desalifiat.
17. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările de la 7 la 16. caracterizat prin aceea că bulionul sau soluția apoasă de acid clavulanic este acidulată înainte de extracția solventului.
18. Procedeu, conform revendicării 17, caracterizat prin aceea că bulionul sau soluția apoasă de acid clavulanic se acidulează până la un pH de la 1 la 3.
19. Procedeu, conform revendicării 17, caracterizat prin aceea că bulionul sau soluția apoasă de acid clavulanic se acidulează până la pH de la 1,5 la 2.5.
20. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 1 ... 9, caracterizat prin aceea că extracția acidului clavulanic impur sau a derivatului labil al acestuia. într-un solvent organic, se efectuează la o temperatură de la 5 la 15°C.
21. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 1 ... 20, caracterizat prin aceea că solventul organic utilizat pentru extracția acidului clavulanic impur sau a derivatului labil al acestuia, este ales dintr-un .grup constituit din solvenți hidrocarbonați,solvenți halogenați și solvenți cetonici.

. *

RO 111192 Bl
22. Procedeu, conform revendicării 21, caracterizat prin aceea că solventul este ales dintr-un grup constituit din toluen, hexan, tetrahidrofuran, dioxan, dietileter, diclormetan, cloroform, 5 acetonă, metilizobutilcetonă și acetat de etil.
23. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 1 ... 22, caracterizat prin aceea că sarea de octilamină io terțiară a acidului clavulanic se formează prin tratarea acidului clavulanic impur sau al derivatului labil al acestuia, într-un solvent organic, cu un echivalent la un mol sau cu un ușor exces de octilamină 15 terțiară.
24. Procedeu, conform revendicării 23, caracterizat prin aceea că sarea de octilamină terțiară a acidului clavulanic este obținută la Q până la 20 15°C.
25. Procedeu, conform revendicării 23 sau 24 , caracterizat prin aceea că octilamină terțiară se introduce prin amestecare într-un curent de acid 25 clavulanic în solvent organic.
26. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 1 ... 25, caracterizat prin aceea că izolarea sării de octilamină terțiară a acidului clavulanic se 30 realizează prin extracția solventului organic care conține sarea de octilamină terțiară cu apă, pentru extragerea sării, urmată de transformarea sării de octilamină terțiară în acid clavulanic sau 35 o sare sau un ester, acceptabile din punct de vedere farmaceutic, ale acestuia.
27. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 1 ... 26, carac- 40 terizat prin aceea că sarea de octilamină terțiară a acidului clavulanic este recristalizată.
28. Procedeu, conform reven-, dicării 27, caracterizat prin aceea că 45 sarea de octilamină terțiară a acidului clavulanic se recristalizează, utilizând acetonă cu apă.
29. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 1 ... 28, caracterizat prin aceea că sarea de octilamină terțiară a acidului clavulanic este transformată într-o sare a acestuia, acceptabilă din punct de vedere farmaceutic, prin schimb ionic.
30. Procedeu, conform revendicării 29, caracterizat prin aceea că schimbul de ioni este realizat prin trecerea unei soluții de sare de octilamină terțiară printr-o baie cu o rășină schimbătoare de cationi, sub formă de sodiu, potasiu sau calciu.
31. Procedeu, conform revendicării 29, caracterizat prin aceea că schimbul de ioni* este realizat prin protonarea cationului de octilamină terțiară, cu o sare de compus precursor.
32. Procedeu, conform revendicării 31, caracterizat prin aceea că sarea de compus precursor este etilhexanoatul de potasiu.
33. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 29 ... 32, caracterizat prin aceea că solventul este un solvent organic, apa sau un amestec de apă și un solvent organic.
34. Procedeu, conform oricăreia dintre revendicările 29 ... 32, carac* terizat prin aceea că reacția este realizată la o temperatură sub cea ambiantă.
35. Procedeu, conform revendicării 34, caracterizat prin aceea că reacția este efectuată la o temperatură cuprinsă între O și 10°C.
36. Procedeu, conform revendicării 35, caracterizat prin aceea că reacția este efectuată la o temperatură cuprinsă între O și 0,5°C.