RO121001B1

RO121001B1 - Compoziţii lichide, pentru utilizare orală, care conţin un compus de calciu şi un acidulant, procedeu de preparare şi utilizări ale acestora

Info

Publication number: RO121001B1
Application number: RO98-01307A
Authority: RO
Inventors: David Myatt Parker
Original assignee: Smithkline Beecham Plc
Priority date: 1996-02-20
Filing date: 1997-02-12
Publication date: 2006-11-30
Also published as: SE0302033L; GB9817698D0; PT874558E; CN1149021C; EP1382263B1; ES2272887T3; CA2247114C; HU225033B1; FI981781A7; DE19781601T1; IL125725A0; NO983798L; US6908909B2; EP0874558A1; GB2326596A; DE69725556T2; US20010043908A1; IL125725A; CH690815A5; CZ265398A3

Abstract

Invenţia se referă la compoziţii lichide, pentru utilizarea orală, care conţin un compus de calciu şi un acidulant, la un procedeu de preparare, precum şi la utilizări ale acestora, cu aplicaţii în industria alimentară, mai ales în industria băuturilor nealcoolice, precum şi în industria farmaceutică. În compoziţiile lichide, conform invenţiei, cantitatea de calciu este cuprinsă între 0,3 şi 0,55 moli la un mol de acid, iar raportul dintre calciu şi acidulant este ales, astfel încât pH-ul compoziţiei să fie cuprins între 3,5 şi 4,5. Procedeul de preparare a compoziţiilor lichide, conform invenţiei, constă înamestecarea unui compus de calciu cu un acidulant, astfel încât cantitatea de calciu şi pH-ul să fie cuprinse între intervalele de valori amintite, ajustarea pH-ului putându-se realiza, dacăse doreşte sau dacă este necesar, prin adăugarea de compuşi alcalini. Compoziţiile lichide, conform invenţiei, sunt utilizate pentru reducereaeroziunii dinţilor, cauzată de acid.

Description

Orice persoană interesată are dreptul să formuleze în scris și motivat, la OSIM, o cerere de revocare a hotărârii de acordare a brevetului de invenție, în termen de 6 luni de fa publicarea mențiunii acesteia

RO 121001 Β1

Prezenta invenție se referă la compoziții pentru utilizare orală, care conțin un compus de calciu și un acidulant, la un procedeu de preparare, precum și la utilizări ale acestora, cu aplicații în industria alimentară, mai ales în industria băuturilor nealcoolice, precum și în industria farmaceutică.

Calciul este cel mai abundent mineral din corpul uman. Cea mai mare cantitate de calciu este depozitată în oase și în dinți, dar mineralul este de asemenea esențial și pentru alte funcții ale organismului, așa cum sunt reglarea funcției nervoase, contracția mușchilor, coagularea sângelui. Calciul este un component uzual al băuturilor derivate din ingrediente de fructe și din apă dură, atunci când aceasta este utilizată la fabricarea de băuturi, fără a fi în prealabil dedurizată. Valorile concentrației de calciu, care apar în acest fel, sunt, în mod caracteristic, cuprinse în intervalul 0,005-0,02% în greutate. Interesul pentru avantajele generale nutriționale de fortificare a dietei cu ioni de calciu a condus la căutarea de căi practice de încorporare a acestui ion în băuturi, în concentrații mai ridicate cuprinse între 0,02% și 2% în greutate. Utilizarea calciului ca un adaos pentru băuturi a fost descrisă în WO 88/03762.

Este bine cunoscut că adăugarea acidului malic va ajuta la menținerea solubilității calciului în băuturile fortificate cu calciu, minimizându-se, în consecință, pierderile datorate precipitării. Aceasta se datorează formării unui complex solubil malat citrat de calciu. Pe de altă parte, Lussi și col. (1995, Caries Res 29,349-354) a asociat aciditatea titrabilă a unei băuturi cu potențialul ei eroziv; cu cât concentrația de acid în băuturi este mai mare, cu atât deteriorarea dinților este mai accentuată.

în PCT US 91/07117, s-a descris o metodă de prevenire a eroziunii smalțului dentar, prin consumarea unei băuturi acide (având un pH mai mic de 5,5), care cuprinde de la 0,02% la 0,15% calciu sub formă de complex de malat citrat de calciu, care prezintă un raport molar de citrat la malat cuprins între 1:0,5 și 1:4,5. în complexele de malat citrat de calciu, raportul molar între moli totali de calciu: moli totali de citrat: moli totali de malat poate fi de la circa 2:1:1 până la circa 6:3:4. Un complex preferat pentru băuturi are raportul molar de 4:2:3.

Documentul EP0634110 se referă la remineralizarea smalțului dentar, folosind fosfat de calciu în alimente lichide care conțin fructe. Acest document promovează utilizarea unui nivel minim de fosfat de calciu în compoziții, împreună cu un nivel minim de aciditate, fără a sugera selectarea unui interval specific de valori pentru raportul calciu:acid, și mai important, fără a recunoaște semnificația pH-ului în legătură cu acest raport.

Problema tehnică, pe care o rezolvă prezenta invenție, este aceea de a furniza compoziții orale lichide, precum băuturi acide și compoziții benefice pentru sănătate, care atenuează sau previn deteriorarea dintelui asociată cu consumul de acid. De asemenea, prezenta invenție minimizează problemele legate de percepția gustului, asociate cu adăugarea de calciu în băuturi.

în compoziția lichidă pentru utilizare orală, care conține un compus de calciu și un acidulant, conform invenției, cantitatea de calciu prezentă este cuprinsă între 0,3 și 0,55 moli la un mol de acid și raportul dintre calciu și acidulant în compoziție este ales astfel, încât pH-ul compoziției să fie cuprins între 3,5 și 4,5.

Procedeul de preparare a unei compoziții conform invenției constă în aceea că se amestecă un compus de calciu și un acidulant, astfel încât cantitatea de calciu prezentă este cuprinsă între 0,3 și 0,55 moli la un mol de acid și pH-ul compoziției este cuprins între 3,5 și 4,5, prin ajustarea pH-ului, dacă este necesar sau dacă se dorește, prin adăugare de compuși alcalini, astfel încât pH-ul să fie cuprins între 3,5 și 4,5.

Prezenta invenție descrie și utilizarea compoziției conform invenției, pentru reducerea eroziunii dinților, cauzată de acid.

RO 121001 Β1

Un avantaj al aplicării invenției este acela că, deși creșterea pH-ului la o băutură în 1 jurul unui pH=4, ar putea presupune reducerea calității gustului determinat de acidulant, compozițiile conform invenției nu cauzează alterarea gustului în băuturi. De asemenea, se 3 presupune că eroziunea dinților este cauzată printre altele, de produse alimentare acide care dizolvă calciul din dinți mai rapid decât poate fi acesta înlocuit prin procese normale de remi- 5 neralizare, însă atunci când se prepară un produs, precum o băutură conform prezentei invenții și se introduce în cavitatea bucală pentru consum sau în scopuri de îngrijire a să- 7 nătății, dizolvarea sau îndepărtarea calciului și a fosfatului din dinți prin procese chimice este redusă în mod semnificativ. 9

Includerea de concentrații ridicate de calciu în băuturi conduce la probleme de percepție a gustului. Prezenta invenție se bazează pe descoperirea că reducerea efectivă a ero- 11 ziunii dintelui de către compoziții orale acide poate fi realizată cu cantități relativ mici de calciu față de acidulant când pH-ul compoziției este de asemenea controlat. 13 într-o variantă, prezenta invenție se referă la o compoziție lichidă pentru utilizare orală care conține un compus de calciu și un acidulant, caracterizată prin aceea că, calciul este 15 prezent în proporție de 0,3 până la 0,55 moli la un mol de acid și că, cantitatea de calciu și acidulant în compoziție este selectată astfel încât pH-ul compoziției să fie cuprins între 3,5 17 și 4,5.

într-o altă variantă, prezenta invenție se referă la utilizarea calciului ca inhibitor al 19 eroziunii dintelui, într-o compoziție acidă lichidă pentru utilizare orală, prin adăugarea unui compus de calciu în compoziție astfel încât calciul să fie prezent în proporție de 0,3 până la 21 0,8 moli la un mol de acid, cantitatea de calciu și acidulant din compoziție fiind selectată astfel încât pH-ul compoziției să fie cuprins între 3,5 și 4,5. 23 într-o variantă suplimentară, prezenta invenție se referă la o metodă de reducere a proprietăților de eroziune a dintelui ale unei compoziții orale acide, care cuprinde adăugarea 25 unui compus de calciu în compoziția orală lichidă acidă astfel încât calciul să fie prezent în proporție de 0,3 până la 0,55 moli la un mol de acid, și dacă este necesar sau se dorește, 27 ajustarea pH-ului prin adăugarea unui compus alcalin, astfel încât pH-ul compoziției să fie cuprins între 3,5 și 4,5. 29 în continuare, într-o altă variantă suplimentară, invenția prezentă se referă la un procedeu de preparare a unei compoziții a acestei invenții care cuprinde adăugarea unui 31 compus de calciu în compoziția acidă orală asfel încât calciul să fie prezent în proporție de la 0,3 până la 0,55 moli la un mol de acid, și dacă este necesar sau se dorește, ajustarea 33 pH-ului prin adăugarea unui compus alcalin astfel încât pH-ul compoziției să fie cuprins între

3,5 și 4,5. 35

Prezenta invenție este aplicabilă la soluții apoase de substanțe acide pentru consumare orală, precum băuturi acide, sucuri de fructe, cidru, vinuri, oțeturi și saramuri și diverse 37 produse lactate acide, și de asemenea, la alte substanțe lichide care se administrează oral, precum soluții acide de apă de gură și medicamente. 39

Aplicarea prezentei invenției nu cauzează alterarea gustului în băuturi. Deși creșterea pH-ului la o băutură în jurul unui pH=4, ar putea presupune reducerea calității gustului deter- 41 minat de acidulant, în mod surprinzător, prin includerea calciului în conformitate cu această invenție, reducerea calității gustului este minimizată. 43

Un avantaj suplimentar rezultă din utilizarea de concentrații mici de calciu, în conformitate cu această invenție, sub forma unei sări alcaline. Capacitatea de tamponare a formu- 45 lării este redusă prin neutralizarea parțială a acidului, care permite ca saliva să neutralizeze mai rapid resturile din cavitatea bucală. 47

RO 121001 Β1

Concentrația absolută de calciu utilizată în prezenta invenție nu este critică și prin urmare, aceasta poate varia în conformitate cu natura și concentrația acizilor prezenți. Soluția acidă poate să conțină acizi organici și/sau anorganici și poate fi completată cu vitamine, precum acid ascorbic. într-o băutură concentrată, care se diluează cu până la cinci părți de apă înainte de consum, concentrația de calciu poate varia de la 0,001 moli la litru până la mai mult de 0,05 moli la litru, într-o băutură gata de consum concentrația ionilor de calciu poate varia de la 0,0002 moli la litru până la mai mult de 0,01 moli la litru.

Calciul poate fi adăugat sub forma oricărei sări convenabile, precum carbonatul de calciu, hidroxidul de calciu, citratul de calciu, malatul de calciu, lactatul de calciu, clorura de calciu, glicerofosfatul de calciu sau formiatul de calciu sau orice altă sare, astfel încât să se minimizeze orice contribuție cu arome neplăcute, la gustul compoziției. Invenția poate fi realizată prin amestecarea acidului (de exemplu acid citric) cu sarea lui de calciu corespunzătoare (de exemplu citrat de calciu) sau cu altă sare de calciu. Poate fi avantajos să se amestece acidul cu o sare alcalină de calciu precum carbonat de calciu sau hidroxid de calciu, reducându-se prin aceasta concentrația de acid utilizat în formulare. Acidul poate fi de asemenea amestecat cu săruri de calciu anorganice precum clorura de calciu.

Raportul molar între calciu și acid poate fi 0,3-0,75, mai caracteristic 0,3-0,65, de preferință 0,3-0,55. Raportul molar cel mai preferat este de cel puțin 0,4, și s-a găsit a fi în mod special eficace o valoare de circa 0,5.

pH-ul formulării poate fi ajustat în intervalul dorit prin adăugarea de compus de calciu într-o proporție adecvată față de acid. Dacă este necesar, în funcție de acidul prezent, pH-ul poate fi ajustat suplimentar prin utilizarea unui compus alcalin, de exemplu hidroxid de sodiu sau a unei sări corespunzătoare, de exemplu citrat de sodiu, malat de sodiu sau lactat de sodiu.

pH-ul compoziției este de preferință nu mai mare decât 4, cel mai preferabil fiind cuprins între 3,7 și 3,9. S-au găsit a fi în mod special utile compoziții cu un pH de circa 3,8.

Concentrația caracteristică a acidului malic sau citric într-o băutură de fructe concentrată va fi cuprinsă între 0,1 % și 4% în greutate. într-o băutură gata de consum, concentrațiile de acid sunt cuprinse în mod caracteristic între 0,01% și 1% în greutate. De asemenea, la prepararea băuturilor se pot utiliza și alți acizi obișnuiți pentru uz alimentar, precum acidul lactic. Se pot utiliza amestecuri de acizi de uz alimentar.

într-o variantă preferată, compoziția acidă este o băutură concentrată preparată din suc natural de fructe, precum suc de coacăze negre, de exemplu un concentrat de sirop aromat. Calciul se poate adăuga într-o formă adecvată, fie în concentrat, în special atunci când băutura este vândută consumatorului sub formă de concentrat care se diluează înainte de consumare, fie atunci când se diluează concentratul de sirop în scopul preparării unui concentrat diluat gata de consum. Preferabil, produsul conține nivele scăzute de zahăr sau hidrocarburi sau este de tipul celor cu număr scăzut de calorii care conțin îndulcitori puternici.

Compoziția orală poate conține magneziu sau alți ioni ca adjuvanți pentru remineralizare. De asemenea, aceasta poate conține o cantitate eficace de acid malic sau săruri de uz alimentar, menținându-se solubilitatea calciului astfel încât să se prevină sau să se reducă la minimum precipitarea sărurilor insolubile de calciu. Acidul malic adăugat asigură cel puțin 10% din aciditatea totală a băuturii, restul de aciditate fiind asigurat de alți acizi, preferabil prezenți în mod natural, precum acid citric sau acid ascorbic.

Invenția se poate aplica în cazul unei varietăți de băuturi, precum concentrate, băuturi de fructe necarbogazoase sau băuturi răcoritoare carbonatate, și în particularîn cazul băuturilor benefice pentru sănătate, precum sucuri de coacăze negre sau băuturi cu adaos de vitamine. Invenția se aplică în mod avantajos în cazul băuturilor ce conțin acid citric natural

RO 121001 Β1 sau adăugat. Băuturile pot fi neîndulcite sau îndulcite cu zahăr sau îndulcitori puternici precum zaharina, esterul metilic al aspartil-fenil-alaninei, sau alți îndulcitori cunoscuți în domeniu. Băuturile pot conține de asemenea, și alți aditivi obișnuiți precum benzoat de sodiu, acid sorbic, metabisulfit de sodiu, acid ascorbic, arome, coloranți și dioxid de carbon.

Băuturile se pot prepara prin amestecul ingredientelor, în conformitate cu metodele convenționale. Ingredientele solide pot fi dizolvate în apă sau, dacă este necesar în apă fierbinte, înainte de adăugarea la ceilalți componenți. Băuturile tipice se pasteurizează înainte de a fi turnate în sticle, cutii sau în alte ambalaje, sau sunt pasteurizate în ambalaj după umplere.

Se dau, în continuare, exemple nelimitative care ilustrează invenția.

Exemplul 1. O băutură concentrată, pentru diluare cu cinci părți de apă înainte de a se consuma, se prepară prin amestecul ingredientelor, după cum urmează. Carbonatul de calciu s-a adăugat la celelalte ingrediente, ca adaos final.

Concentrat de suc de coacăze negre SG 1,27 ......................... 84 I

Ester metilic al aspartil-fenil-alaninei * ............................ 1,15 kg

Acesulfam K................................................. 1,8 kg

Acid ascorbic ................................................0,8 kg

Benzoat de sodiu ........................................... 0,325 kg

Metabisulfit de sodiu.........................................0,145 kg

Aromă de coacăze negre.........................................0,3 I

Apă până la un volum final de................................... 10001

Carbonat de calciu ............................................4,2 kg comercializat sub numele de Aspartam

Raportul molar calciu:acid este 0,5.

Concentratul se ajustează la pH 3,7 cu soluție de hidroxid de sodiu. Prin diluarea concentratului cu cinci părți de apă (până la valoarea pentru consum), pH-ul compoziției devine în mod caracteristic 3,85.

S-au efectuat teste de planometrie in vitro, în care se expun secțiuni plane de smalț dentar, la soluții test, la o temperatură de 37°C, timp de 30 de min. Potențialul eroziv a fost evaluat prin măsurarea fizică a grosimii pierderii de smalț în timpul acestei proceduri. în timp ce o formulare martor care conține acid citric 14 mM, având pH 3,2, a determinat o pierdere de smalț de 4 μ, iar o altă formulare martor cu conținut de acid citric 14 mM și pH 3,85 a îndepărtat 1,8 μ, o formulare test cu pH corectat și adaos de calciu, conținând acid citric 14 mM, calciu 7 mM și având un pH de 3,85, a îndepărtat numai 0,17 μ de smalț, demonstrând utilitatea invenției.

Exemplul 2.0 băutură gata de consum s-a preparat prin amestecarea ingredientelor, după cum urmează:

Ingrediente % în greutate

Zahăr .........................................................10

Benzoat de sodiu .............................................. 0,01

Suc de portocale............................................... 5,04

Acid ascorbic ................................................. 0,03

Acid citric monohidrat........................................... 0,15

Arome...................................................... 0,005

Coloranți.................................................... 0,004

Apă prin diferență................................................86

Carbonat de calciu ............................................ 0,048

Hidroxid de sodiu suficient pentru a corecta pH-ul la.................... 3,9

Dioxid de carbon............................................... 0,48 în această băutură, raportul molar calciu:acid este de 0,46 (sucul de portocale conține în mod caracteristic 1 % în greutate acid citric).

Exemplul 3. S-a preparat o băutură gata de consum, prin amestecarea ingredientelor următoare:

Ingrediente % în greutate

Zahăr.......................................................... 8

Benzoat de sodiu...............................................0,01

Suc de mere.................................................... 10

Acid ascorbic..................................................0,03

Acid malic.....................................................0,15

Arome.......................................................0,005

Coloranți.....................................................0,004

Apă prin diferență................................................ 82

Carbonat de calciu.............................................0,093

Hidroxid de sodiu, suficient pentru a corecta pH-ul la ....................3,9 în această băutură, raportul molar calciu:acid este de 0,74 (sucul de mere conține, în mod caracteristic, 0,6% în greutate acid malic).

Exemplul 4. Studiu in vivo. S-a preparat o băutură prin amestecarea ingredientelor următoare:

Concentrat de coacăze negre ...................................16,781

Ester metilic al aspartil-fenil-alaninei ............................. 0,54 kg

Acesulfam K................................................ 0,11 kg

Acid ascorbic............................................... 0,45 kg

Arome.......................................................0,55 I

Hidroxid de calciu............................................ 0,52 kg

Apă până la ............................................... 1000,001

Hidroxidul de calciu s-a adăugat sub formă de suspensie cu o porțiune din apă, reprezentând un adaos final, și a fost suficient pentru a determina un conținut de calciu în băutură într-un raport molar de calciu față de acid citric de 0,5:1. Băutura rezultată a avut un pH de 3,8. Amestecul a fost pasteurizat instantaneu și a fost ambalat în recipiente de 250 ml Tetra-Brik.

în acest studiu, pierderea de smalț dentar uman a fost comparată pentru trei băuturi:băutura din exemplul de mai sus, un suc de portocale ca martor pozitiv (pH 3,8) și apă ca martor negativ.

Doisprezece voluntari au participat la un studiu ce constă într-o schemă încrucișată cu trei tratamente, ce are ca unitate de bază pătratul Latin. Fiecare perioadă de studiu a fost reprezentată de trei săptămâni, fiecare constând în cinci zile lucrătoare. în fiecare perioadă de studiu, s-a purtat o secțiune de smalț de la un dinte sănătos extras într-un dispozitiv, timp de șapte ore, în fiecare zi lucrătoare. De patru ori în această perioadă, s-au sorbit treptat 250 ml de băutură test, sub supraveghere, în decursul a 10 min. Subiecților li s-a permis să-și scoată dispozitivul pentru a consuma masa de prânz, dar nu au avut voie să consume alimente sau alte băuturi, în timp ce aveau montat dispozitivul respectiv.

Mostra de smalț a fost supusă măsurătorii prin planometrie (principiile metodei au fost descrise de Davis și Winter (1977) British Dental Journal 143, 116-119), la începutul perioadei de tratament și la sfârșitul fiecărei săptămâni de tratament. Toate măsurătorile s-au efectuat în duplicat. După o perioadă de repaos, fiecare subiect a început următoarea perioadă de tratament cu o mostră de smalț proaspăt.

RO 121001 Β1

Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor și reprezintă pierderea de smalț exprimată în microni, determinată de tratamentul administrat după timpul de expunere stabilit și este reprezentată de media calculată pentru cei doisprezece subiecți.

	5 zile	10 zile	15 zile
Apă	0,098	0,153	0,166
Suc de coacăze negre	0,341	0,376	0,407
Suc de portocale	0,911	1,459	2,543

Rezultatele demonstrează că formularea de coacăze negre s-a găsit ca fiind minim erozivă, un pic mai erozivă decât apa și, în mod semnificativ, mai puțin erozivă decât sucul de portocale.

Exemplul 5. Studiu in vitro. Pentru a investiga importanța adaosului suplimentar de calciu, în ceea ce privește expunerea smalțului la soluții de acid citric, s-au efectuat cinci experimente, fiecare utilizând câte opt dinți. Dinții au fost mai întâi tratați profilactic, spălați cu soluție salină și apoi au fost acoperiți cu o ceară rezistentă la acid, cu excepția unei ferestre experimentale cu diametru de 5 mm.

în cadrul fiecărui experiment, dinții au fost supuși la șase expuneri consecutive, a câte 5 min fiecare, la soluții de acid citric 0,3% cu un flux de 0,1 ml/min. Soluțiile de acid citric au fost suplimentate cu calciu 0,0, 0,5, 1,5, 2,5, 5,0, 7,5, 10,0, sau respectiv 15,0 mM sub formă de hidroxid de calciu, iar pH-ul a fost corectat la 3,5 sau 3,8, utilizând soluție de hidroxid de sodiu 1,0 M. S-au colectat probe de acid citric rezidual, după fiecare 5 min de expunere a dinților, și au fost înghețate la -4°C, înainte de analiza fosforului prin metoda lui Chen și col. (1956) Analytical Chemistry, Voi.28, p. 1956-8. Rezultatele sunt ilustrate mai jos:

Calciu	Raport molar	Cantitate medie de fosfor eliberat (ug)
(mM)	calciu:acid	pH 3,5	pH 3,8
0	0,00	1,41 ±0,11	1,26 ±0,17
0,5	0,03	1,25 ±0,14	1,02 ±0,09
1,5	0,10	1,07 ±0,15	0,83 ±0,12
2,5	0,17	1,22 ±0,14	0,63 ±0,13
5	0,35	0,79 ± 0,06	0,46 ±0,13
7,5	0,52	0,72 ±0,1	0,32 ±0,10
10	0,70	0,46 ±0,13	0,24 ±0,11
15	1,05	0,3 ±0,10	0,14 ±0,07

Acest experiment ilustrează în mod clar că adaosul de calciu la o soluție de acid citric de 0,3% reduce potențialul ei eroziv. Efectul este maxim până la un raport molar de calciu față de acid de aproximativ 0,5 (calciu aproximativ 7,5 mM). Nu se obține nici o scădere justificată a potențialului eroziv, prin creșterea raportului de calciu față de acid, mai mult peste această valoare.

RO 121001 Β1

Exemplul 6. Se prepară un concentrat aromat prin amestecarea cu agitare a următoarelor ingrediente. La sfârșit, s-a adăugat hidroxid de calciu, sub forma unei suspensii în apă rece, iar volumul a fost ajustat până la 1000 I cu apă.

Ingrediente	Unitate	Cantitate
Concentrat de coacăze negre	I	67,1
îndulcitor	kg	3,33
Acid ascorbic	kg	2,28
Conservanți	kg	0,45
Arome	I	1,2
Hidroxid de calciu	I	1,2
Apă până la 1000 I

Băutura concentrată a fost pasteurizată instantaneu, la 93°C, timp de 42 de s, și apoi turnată în sticle de 600 ml. Raportul molar de calciu față de acidul citric a fost 0,4, iar pH-ul final a fost 3,7.

Prin diluare cu cinci părți de apă până la concentrația de consum, pH-ul compoziției a fost determinat a fi 3,85, iar aroma băuturii a fost descrisă ca fiind caracteristică fructelor de coacăze negre.

Băutura concentrată a fost testată în ceea ce privește stabilitatea la păstrare atât în mediul ambiant, cât și la 30°C. După o perioadă de nouă luni, nu s-a observat nici o precipitare de calciu insolubil.

Exemplul 7. Studiu in vivo. S-a preparat o băutură prin amestecarea următoarelor ingrediente:

Concentrat de coacăze negre ...................................10,07 I

Ester metilic al aspartil-fenil-alaninei ............................. 0,21 kg

Acesulfam K................................................ 0,07 kg

Acid ascorbic............................................... 0,27 kg

Acid lactic 80% în greutate.......................................0,66 I

Sorbat de potasiu............................................. 0,1 kg

Metabisulfit de sodiu ......................................... 0,02 kg

Arome.......................................................0,56 I

Hidroxid de calciu............................................ 0,52 kg

Apă până la ................................................ 600,00 I

Hidroxidul de calciu a fost adăugat sub formă de suspensie, împreună cu o porțiune din apă, ca un adaos final, și a fost suficient pentru a se obține în băutura respectivă un conținut de calciu în raport molar calciu la acid citric/acid lactic de 0,45:1. Băutura rezultată a avut un pH de 3,85. Aceasta a fost îmbuteliată în recipiente de 250 ml și pasteurizată după ambalare.

în acest studiu, s-a comparat pierderea de smalț dentar uman, pentru patru băuturi: băutura din exemplul de mai sus, o băutură de fructe de coacăze negre, disponibilă în comerț, cu pH 3,0 și fără adaos de calciu, un suc de portocale ca martor pozitiv (pH 3,9) și apă ca martor negativ.

RO 121001 Β1

La fiecare studiu, au participat câte doisprezece voluntari. Fiecare perioadă de studiu 1 a durat trei săptămâni, fiecare constând în câte cinci zile lucrătoare. în fiecare perioadă de studiu, s-a purtat într-un dispozitiv o secțiune de smalț de la un dinte sănătos extras, timp de 3 șapte ore, în fiecare zi lucrătoare. De patru ori în această perioadă, s-au sorbit treptat 250 ml de băutură test, sub supraveghere, în decursul a zece minute. Subiecților li s-a permis să în- 5 depărteze dispozitivul, pentru a consuma masa de prânz, dar nu au avut voie să consume alimente sau alte băuturi cu dispozitivul montat. Mostra de smalț a fost supusă la măsurători 7 prin planometrie (principiile metodei au fost descrise de Davis și Winter (1977), British Dental Journal (43,116-119), la începutul perioadei de tratament și la sfârșitul fiecărei săptămâni 9 de tratament. Toate măsurătorile s-au efectuat în duplicat. După o perioadă de repaos, fiecare subiect a început următoarea perioadă de tratament, cu o mostră de smalț proaspăt. 11

Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor și reprezintă pierderea de smalț exprimată în microni, în urma tratamentului, după timpul de expunere stabilit. 13 zile 15

Apă 0,11

Suc de coacăze negre 0,39 17

Suc de coacăze negre din comerț 1,44

Suc de portocale 1,29 19

Rezultatele demonstrează că formularea de coacăze negre a fost găsită ca fiind 21 minim erozivă, puțin mai erozivă decât apa și, în mod semnificativ, mai puțin erozivă decât sucul de portocale sau băutura de coacăze negre, din comerț. 23

Exemplul 8. S-a preparat un concentrat de cola prin amestecarea următoarelor ingrediente: 25

Acid ortofosforic SG 1,585	41 I
Acid citric	120 kg
Cafeină BP	5,3 kg
Emulsie de cola	29,25 I
Concentrație dublă de caramel	1251
Apă până la	400 1

S-a preparat apoi un sirop de cola de tip 1+5, prin amestecarea următoarelor 33 ingrediente:

Ester metilic al aspartil-fenil-alaninei	1,8
Zaharină solubilă	500 g
Concentrat de cola	251
O doză de cola ulterioară	600 mls
Hidroxid de calciu	3,10
Apă până la	10001

RO 121001 Β1

Hidroxidul de calciu a fost adăugat sub forma unei suspensii, împreună cu o porțiune din apă, ca un adaos final, iar siropul de cola a fost apoi diluat cu apă carbonatată, a fost introdus în cutii și pasteurizat, rezultând produsul finit cu pH de 3,5 și un raport molar de calciu față de acid de 0,6.

Exemplul 9. S-a preparat o apă de gură prin amestecarea următoarelor ingrediente:

	% greutate
Etanol 96% BP	8
Zaharină solubilă	0,06
Clorură de cetilpiridiniu	0,05
Tego Betain CK-KB5	0,2
Arome	0,12
Acetat de sodiu, trihidrat	0,05
Acid acetic 80%	0,1575
Clorură de calciu, dihidrat	0,123
Apă deionizată	91,24

Etanolul, clorura de cetilpiridiniu, Tego Betain CK-KB5 (nume comercial pentru o cocamido-propil-betaină) și aromele se amestecă împreună, rezultând o soluție limpede, într-un recipient separat, s-a amestecat restul ingredientelor, soluția etanolică a fost apoi adăugată la soluția apoasă, rezultând o apă de gură cu un pH de 4,5 și un raport molar de calciu față de acid de 0,4.

Exemplul 10. S-a preparat o băutură gata de consum, prin amestecarea următoarelor ingrediente:

Ingrediente % în greutate volumetrică

Benzoat de sodiu...............................................0,01

Acid malic.....................................................0,30

Arome.........................................................0,1 îndulcitor sintetic ...............................................0,05

Apă prin diferență...............................................99,5

Hidroxid de calciu..............................................0,083 pH-ul rezultat al compoziției este în mod caracteristic 3,85, iar raportul molar de calciu la acid este de 0,5.

S-au efectuat teste de planometrie in vitro ,în care s-au expus secțiuni plate de smalț dentar la soluții test, la o temperatură de 37°C, timp de 30 de min. S-a evaluat potențialul eroziv, prin măsurare fizică a grosimii pierderii de smalț, în timpul acestei proceduri. în timp ce o formulare martor, fără adaos de hidroxid de calciu, având un pH de 2,5, a determinat o pierdere de smalț de 8,1 μ, iar o altă formulare martor, în care pH-ul băuturii a fost crescut la 3,85, prin adăugare de hidroxid de sodiu, a îndepărtat 1,65 μ, compoziția detaliată mai sus a îndepărtat numai 0,6 μ de smalț, demonstrând utilitatea ei în reducerea eroziunii dintelui.

Claims

Revendicări 1

1 18. Procedeu conform revendicării 17, caracterizat prin aceea că, concentratul este utilizat pentru prepararea unei băuturi de fructe sau a unei băuturi benefice pentru sănătate.

1. Compoziție lichidă pentru utilizare orală, care conține un compus de calciu și un 3 acidulant, caracterizată prin aceea că, cantitatea de calciu prezentă este cuprinsă între 0,3 și 0,55 moli la un mol de acid și că raportul dintre calciu și acidulant în compoziție este ales 5 astfel, încât pH-ul compoziției să fie cuprins între 3,5 și 4,5.

2. Compoziție conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, calciul este pre- 7 zent într-o cantitate de cel puțin 0,4 moli la un mol de acid.

3 19. Utilizarea compoziției definite în revendicarea 1, pentru reducerea eroziunii dinților, cauzată de acid.

3,5 și 4,5. 39

3. Compoziție conform revendicării 1 sau 2, caracterizată prin aceea că pH-ul com- 9 poziției nu este mai mare de 4.

4. Compoziție conform oricăreia dintre revendicările de la 1 la 3, caracterizată prin 11 aceea că pH-ul este cuprins între 3,7 și 3,9.

5 20. Utilizare conform revendicării 19, în care raportul dintre calciu și acid este de cel puțin 0,4.

5. Compoziție conform oricăreia dintre revendicările de la 1 la 4, caracterizată prin 13 aceea că acidul este acid citric, acid malic sau acid lactic, sau amestecuri ale acestora.

6. Compoziție conform oricăreia dintre revendicările de la 1 la 5, caracterizată prin 15 aceea că, compusul de calciu este carbonat de calciu, hidroxid de calciu, citrat de calciu, malat de calciu, lactat de calciu, clorură de calciu, glicerofosfat de calciu sau formiat de 17 calciu.

7 21. Utilizare conform revendicării 19 sau 20, în care pH-ul compoziției nu este mai mare de 4.

7. Compoziție conform oricăreia dintre revendicările de la 1 la 6, caracterizată prin 19 aceea că este o băutură.

8. Compoziție conform revendicării 7, caracterizată prin aceea că băutura este o 21 băutură de fructe necarbogazoasă, o băutură răcoritoare carbonatată sau o băutură benefică pentru sănătate. 23

9 22. Utilizare conform oricăreia dintre revendicările de la 19 la 21, în care pH-ul compoziției este cuprins între 3,7 și 3,9.

9. Compoziție conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că băutura benefică pentru sănătate este un suc de coacăze sau o băutură cu adaos de vitamine. 25

10. Compoziție conform oricăreia dintre revendicările de la 1 la 6, caracterizată prin aceea că este un concentrat pentru prepararea unei băuturi. 27

11 23. Utilizare conform oricăreia dintre revendicările de la 19 la 22, în care compoziția lichidă acidă este o băutură.

11. Compoziție conform revendicării 10, caracterizată prin aceea că este un concentrat pentru o băutură de fructe sau o băutură benefică pentru sănătate. 29

12. Compoziție conform oricăreia dintre revendicările de la 1 la 6, caracterizată prin aceea că este o compoziție cu administrare orală pentru îngrijirea sănătății. 31

13 24. Utilizare conform revendicării 23, în care băutura este o băutură din fructe, o băutură răcoritoare carbonatată sau o băutură benefică pentru sănătate.

13. Compoziție conform revendicării 12, caracterizată prin aceea că este o apă de gură. 33

14. Procedeu de preparare a unei compoziții definite în oricare dintre revendicările de la 1 la 13, caracterizat prin aceea că se amestecă un compus de calciu și un acidulant, 35 astfel încât cantitatea de calciu prezentă este cuprinsă între 0,3 și 0,55 moli la un mol de acid și pH-ul compoziției este cuprins între 3,5 și 4,5, prin ajustarea pH-ului, dacă este necesar 37 sau dacă se dorește, prin adăugare de compuși alcalini, astfel încât pH-ul să fie cuprins între

15 25. Utilizare conform oricăreia dintre revendicările de la 19 la 23, în care compoziția lichidă acidă este un concentrat de băutură pentru prepararea unei băuturi.

15. Procedeu conform revendicării 14, caracterizat prin aceea că .compoziția lichidă acidă este o băutură. 41

16. Procedeu conform revendicării 14, caracterizat prin aceea că, compoziția lichidă acidă este o băutură de fructe necarbogazoasă sau o băutură răcoritoare carbonatată sau 43 o băutură benefică pentru sănătate.

17. Procedeu conform revendicării 14, caracterizat prin aceea că, compoziția lichidă 45 acidă este un concentrat pentru prepararea unei băuturi.

RO 121001 Β1

17 26. Utilizare conform revendicării 25, în care concentratul este pentru o băutură din fructe sau o băutură benefică pentru sănătate.