RO120520B1

RO120520B1 - Metodă de alocare ierarhică a intervalelor de timp de transmisie, într-un sistem de radiotelefonie

Info

Publication number: RO120520B1
Application number: ROA200001262A
Authority: RO
Inventors: David M. Cooley; Joseph J. Digiovanni; John D. Kaewell; Scott D. Kurtz; Mark A. Lemmo; Michael W. Regensburg; David Vessal; Eric Johns
Original assignee: Interdigital Technology Corporation
Priority date: 1993-09-30
Filing date: 1994-07-21
Publication date: 2006-02-28
Also published as: DE69432666D1; FI117781B; CA2172972C; RU2004114885A; AU7401194A; EP0724815A1; EP0724815B1; NO961310D0; JP3903060B2; KR100297011B1; PL313771A1; FI961444A0; JP2006121690A; US5852604A; FI20050296A; JP2007043752A; HU9600793D0; JPH09507346A; US20030076802A1; RO119980B1

Abstract

Invenţia se referă la o metodă de alocare ierarhică a intervalelor de timp de transmisie, într-un sistem de radiotelefonie, care include o centrală de bază, mai multe posturi de abonat, aflate la distanţă, mijloace care definesc un set repetitiv de intervale temporale, destinate susţinerii convorbirilor telefonice radio dintre posturile de abonat menţionate şi centrala de bază menţionată, un grup de modem-uri, dintre care fiecare are capabilitatea să trateze mai multe convorbiri telefonice menţionate pe intervalele temporale menţionate, care cuprinde etapele: identificarea modem-urilor active care au intervale temporale libere, atribuirea unor grade de prioritate intervalelor temporale libere, ale grupului menţionat de modem-uri, identificarea dintre intervalele de timp a acelor intervale temporale care au cel mai mare grad de prioritate, alocarea intervalului temporal corespunzător celui mai mare grad de prioritate identificat, următoarei convorbiri menţionate.

Description

Invenția se referă la o metodă de alocare ierarhică a intervalelor de timp de transmisie, într-un sistem de radiotelefonie destinat unor posturi de abonat aflate la distanță și, în particular, la un sistem de radiotelefonie în cadrul căruia unele dintre posturile de abonat menționate sunt amplasate grupat.

în brevetul US 5119375 este descris un sistem care include o stație de bază ce deservește posturi de abonat aflate la distanță în cadrul acelui sistem, fiecare post de abonat fiind echipat cu un radio care poate fi comandat de către stația de bază să se acordeze pe un canal anume și să utilizeze o anume poziție temporală pentru durata unei conversații date. De la stația de bază la posturile de abonat este utilizată transmisia pe canal radio cu multiplexare cu repartiție în timp (TDM), iar de la posturile de abonat individuale la stația de bază este utilizată transmisia cu acces multiplu cu repartiție în timp (TDMA). Repartiția în timp a fiecărui canal radio în poziții temporale și comprimarea semnalelor vocale permit fiecărui canal de frecvență radio să conțină un număr de căi telefonice egal cu numărul de poziții temporale. Semnalele vocale analogice către și de la rețeaua telefonică publică sunt mai întâi convertite în eșantioane digitale cu modulație cu impulsuri codificate (PCM) după o lege tip m, de 64 kbps. înaintea transmiterii pe canalul radio, eșantioanele digitale sunt supuse comprimării vocale, în scopul reducerii vitezei informației vocale de la 64 kbps la 14,6 kbps, utilizându-se codificarea predictivă lineară cu excitație reziduală (RELP). Este necesară dedicarea unui modem și a unui codec vocal unei anume frecvențe și poziții temporale, pe durata unei convorbiri.

Deși sistemul de mai sus funcționează în mod satisfăcător în privința asigurării serviciilor telefonice, în special în zonele în care liniile cu conductoare nu puteau fi folosite, creșterea neprevăzută a acestor tipuri de servicii telefonice a dat naștere unor situații în care mai multe posturi de abonat se aflau foarte aproape unele de altele. Eforturile inițiale de reducere a costurilor per linie de deservire a unui grup de astfel de posturi de abonat apropiate între ele se concentrau asupra costurilor de instalare și de întreținere a posturilor de abonat individuale, prin partajarea echipamentului comun, cum ar fi incinta, sursa de alimentare cu energie, amplificatorul de putere de radio-frecvență și antena. Astfel, într-un grup de posturi de abonat apropiate, dintre care fiecare putea avea acces la un canal de radio-frecvență, putea fi utilizat un singur amplificator de putere de radio-frecvență pentru a deservi întreg grupul. Totuși, cu toate aceste eforturi, tot este nevoie ca fiecare linie de abonat să aibă propriul modem și aparat radio de emisie-recepție. Semnalele de ieșire ale aparatelor de emisie-recepție individuale erau trimise la amplificatorul de putere de radiofrecvență comun, care trebuia să poată suporta o valoare de vârf a puterii egală cu suma puterilor tuturor aparatelor de emisie-recepție din grupul de posturi de abonat adiacente, care puteau fi active simultan pe același interval temporal. Este evident faptul că perfecționarea soluției din brevetul US 5119375 și reducerea valorii de vârf și a celei medii a puterii necesare ar fi de dorit, în special pentru zonele îndepărtate care trebuie alimentate cu energie de la baterii solare.

Conform principiilor invenției, costurile per linie sunt reduse pentru un grup de linii de abonat adiacente din punct de vedere fizic, prin faptul că se permite liniilor dintr-un astfel de grup să împartă între ele nu numai o sursă de alimentare cu energie și un amplificator de putere de radio-frecvență comune, ci și modemul, sincronizarea, frecvența intermediară, multiplicarea, demultiplicarea și funcțiile de comandă, astfel încât se obține o concentrare semnificativă. în cadrul sistemului, conform invenției, este prevăzut un număr redus de modemuri care deservesc mai mulți abonați dintr-un grup adiacent, numit în continuare mănunchi sau, mai precis, mănunchi modular. în cadrul unui exemplu de realizare ilustrativ, circuitele și modemurile liniilor de abonat sunt plăci de circuit imprimat care se introduc

RO 120520 Β1 într-un cadru care utilizează un cablaj pe spatele panoului pentru distribuirea informației de 1 sincronizare și a datelor între unități. Oricare dintre modemuri poate fi atribuit realizării unei convorbiri pentru oricare dintre abonați și fiecare modem poate realiza convorbiri pentru mai 3 mulți abonați, în intervale temporale succesive. Pentru comunicațiile fiecărui abonat pe intervale temporale succesive, pot fi utilizate aceeași frecvență sau frecvențe diferite. 5

O caracteristică a invenției este aceea că selectarea din grupul de modemuri a modemului utilizat pentru realizarea unei convorbiri este controlată, astfel încât să reducă 7 consumul de energie pe două căi. în primul rând, de preferință, nu este atribuit unei convorbiri un nou modem până când toate intervalele temporale ale modemurilor active nu au 9 fost atribuite, permițându-se astfel tuturor modemurilor încă neselectate să rămână într-o stare de conservare a energiei, neactivate. în al doilea rând, numărul convorbirilor care utili- 11 zează același interval temporal (pe frecvențe diferite) este controlat, astfel încât să fie redusă valoarea de vârf a necesarului de putere pentru amplificatorul de putere de radiofrecvență. 13 O altă caracteristică a invenției este aceea că evită întârzierea sincronizării atunci când este necesară atribuirea unui modem neactivat unei convorbiri. Odată ce sincronizarea 15 intervalului temporal cu stația de bază a fost stabilită pentru primul modem al grupului, informația de sincronizare este făcută disponibilă și celorlalte modemuri, în mod avantajos, prin 17 intermediul cablajului de pe spatele panoului, sub comanda unui aparat de control al mănunchiului, cu microprocesor. în consecință, toate modemurile neactivate pot fi atribuite 19 instantaneu unor convorbiri, fără apariția vreunei întârzieri în sincronizarea cu cadrul de divizare a timpului din stația de bază. 21

O altă caracteristică a invenției este aceea de a clasifica stările de sincronizare a modemurilor conform unor parametri de sincronizare și de a defini un factor de încredere 23 pentru fiecare modem activ, care reflectă fiabilitatea parametrilor de sincronizare, și de a distribui informația de sincronizare de la modemul cu cel mai bun factor de încredere. 25

Caracteristicile invenției vor apare mai clar în cele ce urmează, cu referire și la fig.

...8, care reprezintă:27

- fig. 1 - schema bloc a unui mănunchi modular prevăzut cu un grup de modemuri destinate unui grup de posturi de abonat;29

- fig. 2A - schema de asociere a circuitelor de linie de abonat și a modemurilor la schimbătorul de intervale temporale;31

- fig. 2B - cadrele TDMA de radio-frecvență alocate intervalelor temporale 16PSK;

- fig. 2C - cadrele TDMA de radio-frecvență alocate intervalelor temporale QPSK;33

- fig. 2D - programarea sarcinilor între intervalele temporale TDMA și circuitele intermediare PCM;35

- fig. 3 - circuitul de principiu al unui modul de modem;

- fig. 4 - porțiunea de frecvență intermediară a modemului;37

- fig. 5 - schema bloc a sintetizatorului, convertor multiplicator/demultiplicator;

- fig. 6 - circuitul de sinteză de frecvență și formatorul de zgomot pentru porțiunea 39 de receptor a modemului;

- fig. 7 - circuitul de sinteză a frecvenței, de modulare și formatorul de zgomot pentru 41 porțiunea de transmițător de frecvență intermediară a modemului;

- fig. 8 - circuitul de generare a impulsurilor de sincronizare a sistemului pentru 43 mănunchiul modular.

Fig.1 reprezintă o schemă bloc a unui mănunchi modular de abonați, care este 45 amplasat la distanță față de o stație de bază (nefigurată). Stația de bază poate fi o centrală telefonică de bază. Mănunchiul de abonați este numit modular deoarece circuitele de linie 47 100 și modemurile 400 fac parte din unități fișabile. Prin urmare, numărul de circuite de linie

RO 120520 Β1

100, de abonat, conectate, va depinde de numărul de abonați din localitate, iar numărul de modemuri 400, conectate, va fi adaptat nivelului de trafic probabil a fi generat de către circuitele de linie 100 respective. Circuitele de linie 100 sunt cuprinse în cartele modul de linie cuadruple 101+108, fiecare deservind patru linii de abonat. Opt asemenea module de linie cuadruple asigură funcțiile de control de buclă unui grup de linii de 32 linii de abonat, iar circuitele 100 pot conține mai multe grupuri de linii.

Fiecărui circuit de linie al fiecărui modul de linie cuadruplu 101Ή 08 îi este dată o prezență de intervale temporale PCM dedicate, în magistrala de conversație PCM 200 și în magistrala de semnalizare 201. Modulele de linie 101+108 cuadruple includ codec-uri vocale (nefigurate) pentru codificarea semnalului vocal analogic din bucla de abonat în date PCM pe magistrala PCM 200. Informația de semnalizare din bucla de abonat este aplicată magistralei de semnalizare 201 prin intermediul unui circuit de interfață cu linia de abonat SUC (nefigurat). Poate fi utilizată codificarea PCM de tip m sau de tip A.

Conectarea unui anume modem 400 pentru realizarea unei convorbiri de la sau către un anume circuit de linie pe unul dintre modulele 101+108 de linie cuadruple se face prin schimbătoarele 310 și 320 de interval temporal, sub comanda unui dispozitiv de control 300 al mănunchiului. Schimbătorul de interval temporal 320 pentru datele PCM conduce eșantioanele de convorbire între magistrala de convorbire PCM 200, care deservește modulele de linie 101+108 și magistrala de convorbire PCM 220, care deservește grupul de modemuri 400. Schimbătorul de interval temporal de semnalizare 310 conduce informația de apel între magistrala de apel 201, care deservește modulele 100 și magistrala de apel 221, care deservește grupul de modemuri 400.

Pentru o conversație telefonică sunt necesare două canale de radio-frecvență, unul pentru transmisia de la centrala de bază către abonat (canalul direct) și unul pentru transmisia de la abonat către centrala de bază (canalul de întoarcere). Frecvențele canalelor direct și de întoarcere sunt atribuite de către autoritatea de telecomunicații și, întrun exemplu tipic, pot fi separate între ele cu 5 MHz. Calea semnalului radio de pe canalul direct, recepționat la mănunchiul de abonați, de la centrala de bază, poate fi urmărită de la antena mănunchiului 900 și duplexorul 800 la blocul sintetizator convertor multiplicator/ demultiplicator (BSBD) 600. în blocul convertor 600 semnalul de radio-frecvență este limitat, trecut printr-un filtru trece-bandă și transformat prin coborârea frecvenței de la 450 MHz, 900 MHz, sau altă bandă de radiofrecvență mai înaltă sau ultra înaltă, la un semnal de frecvență intermediară din gama 26+28 MHz. Semnalul de frecvență intermediară este livrat modemurilor 400, care procesează semnalul pentru a-l transmite circuitelor de linie de abonat prin schimbătoarele de interval temporal din dispozitivul 300, de control al mănunchiului de abonați.

Fiecare modem include un procesor de semnal digital de bandă de bază (vezi fig. 3, DSP/BB) și un procesor de modem (vezi fig. 3, DSP/MDM). în direcția canalului direct, procesorul de modem DSP/MDM demodulează semnalul de frecvență intermediară recepționat de la blocul convertor 600 și transferă datele procesorului de bandă de bază DSP/BB, care expandează informația demodulată în semnale codificate în mod μ sau A, în vederea transmiterii ei prin schimbătorul de interval temporal 320 către modulele de linie. Procesorul de bandă de bază DSP/BB al modemului se interfațează cu procesorul de modem DSP/MDM prin intermediul unei interfețe cu memorie cu acces direct (DMA) (vezi fig. 3), iar cu magistralele PCM, prin portul serial al procesorului. în direcția canalului de întoarcere, procesorul de bandă de bază DSP/BB convertește informația codificată PCM în mod μ sau A, recepționată de la magistrala PCM 500 în formă lineară, comprimă informația lineară

RO 120520 Β1 utilizând codificarea predictivă lineară cu excitație reziduală (RELP), iar DMA transferă 1 informația comprimată către procesorul de semnal digital DSP/MDM care modulează semnalul pentru transmitere pe intervalul temporal al canalului radio. 3

Așa după cum apare în fig. 2A, fiecare dintre modemurile 400 și fiecare dintre modulele de linie 100 are patru apariții de intervale temporale dedicate în schimbătorul 320 5 de interval temporal de date POM, pentru acces fără blocare. Fiecărui modem îi sunt atribuite două intervale PCM adiacente în cadrul intervalelor temporale PCM 0+15 și două intervale 7 temporale PCM adiacente în cadrul intervalelor temporale PCM 16+31. De exemplu, pentru o convorbire anume, schimbătorul de interval temporal TSI320 conectează circuitul de linie 9 0 al modulului de linie 101 la canalul 1 al modemului 1, și circuitul de linie 1 al modulului de linie 101 este conectat la canalul 0 al modemului 1 și așa mai departe. Schimbătoarele de 11 interval temporal 310 și 320 asigură o perioadă de eșantionare repetitivă de 125 ps care conține 32 intervale temporale funcționând la o viteză de 2,048 Mbit/s. Pe durata fiecărui 13 interval PCM de 125 ps, modulele de linie pot trimite 32 de baiți de câte 8 biți de informație către schimbătorul 320 de interval temporal, iar fiecare modem poate recepționa patru dintre 15 baiți la portul serial al procesorului său de bandă de bază, comasați ca două cuvinte a câte 16 biți. Fiecare cuvânt de 16 biți determină o întrerupere pe portul serial al procesorului de 17 bandă de bază. La recepționarea întreruperii, procesorul de bandă de bază determină dacă perechea de eșantioane PCM conținute în cuvântul de 16 biți corespunde intervalelor 0 și 19 1 sau intervalelor 2 și 3. în mod similar, pe durata fiecărui interval PCM de 125 ps, patru canale vocale de informație PCM, comasate ca două cuvinte a câte 16 biți, pot fi trimise de 21 la conexiunea serie a fiecărui procesor de bandă de bază către schimbătorul de interval temporal 320, pentru a fi livrate modulelor de linie. 23

Cadrul de multiplexare cu repartiție în timp TDM în radiofrecvență de la centrala de bază este prezentat în fig. 2B și 2C, fiecare având, în mod ilustrativ, o durată de 45 ms. 25 Cadrul 16PSK din fig. 2B are patru intervale temporale, fiecare de durată t și putând purta diversele frecvențe alocate canalelor directe și de întoarcere ale convorbirii. în fig. 2C, cadrul 27 de radio-frecvență de aceeași durată poate asigura traficul canalelor directe și de întoarcere corespunzătoare la două convorbiri modulate QPSK. Se poate aprecia că, alternativ, cadrul 29 TDM poate asigura patru convorbiri 16PSK sau două convorbiri modulate QPSK.

Fig. 2D ilustrează desfășurarea în timp a sarcinilor realizate în mănunchi pentru 31 trecerea informației între un cadru cu acees multiplu cu repartiție în timp TDMA purtând convorbiri modulate QPSK și cadrele de magistrală PCM. Linia (1) reprezintă circuite buffer 33 destinate recepției celor două intervale temporale Rx1 și Rx2 de canal direct modulate QPSK ale cadrului TDMA. Demodularea este începută îndată ce circuitul intermediar de recepție 35 a recepționat prima jumătate, Rx1, a intervalului temporal. Linia 2 reprezintă circuitele buffer pregătite să transmită cele două intervale temporale Tx1 și Tx2 de canal de întoarcere 37 modulate QPSK ale unui cadru TDMA. Trebuie remarcat faptul ca intervalele temporale de canal de întoarcere sunt decalate față de intervalele temporale de canal direct, astfel încât, 39 la nivelul postului de abonat, să poată fi evitate costul și ocuparea spațiului aferente unui duplexor. în plus, canalul de întoarcere al postului de abonat va fi decalat, astfel încât să fie 41 recepționat la centrala de bază la timpul potrivit, ținându-se cont de distanța dintre postul de abonat și centrala de bază. Liniile 3 și 4 din fig. 2D reprezintă circuitele buffer din blocul 43 SRAM al modemului (vezi fig.3), care stochează cuvintele PCM către și dinspre schimbătorul de interval temporal TSI 320 (vezi fig. 1). 45

Pe parcursul funcționării vocale normale, procesorul de modem DSP/MDM demodulează simbolurile recepționate pe canal direct, le comasează într-un circuit buffer din 47

RO 120520 Β1 blocul SRAM/MDM și trimite conținutul acestui circuit buffer către procesorul de bandă de bază DSP/BB pentru sinteza predictivă lineară cu excitație reziduală RELP (expandare). Procesorul de bandă de bază codifică informația expandată în mod μ sau A și o încarcă pe magistrala PCM în vederea livrării către modulele de linie. Cuvintele de cod vocal sunt transmise în fiecare cadru pe durata funcționării vocale active. Cuvântul de cod stă la începutul impulsurilor burst, între preambul și informația vocală, atât pe canalul direct cât și pe canalul de întoarcere. Cuvintele de cod vocal de pe canalul direct conțin informații care pot fi utilizate la reglarea puterii și sincronizării de transmitere. în aceste cuvinte de cod este înglobată și informația de control al buclei locale (adică început de convorbire, sfârșit de convorbire, sonerie, deconectare în sens direct). Cuvintele de cod de pe canalul de întoarcere conțin informații de control al buclei locale a postului de abonat și de calitate a legăturii canalului direct.

Cuvântul de cod vocal direct este decodificat de către procesorul de modem DSP/MDM. Cuvântul de cod vocal direct conține informații privind controlul timpului fracționat de transmisie, controlul nivelului puterii de transmisie și controlul buclei locale. Informația de control al timpului fracționat și al nivelului de putere este mediată pe un cadru, iar ajustarea mediei se face la sfârșitul cadrului. Informația de control al buclei locale este stocată local iar modificările de stare ale buclei sunt detectate și raportate dispozitivului de control al mănunchiului de posturi de abonat. Controlul buclei locale determină totodată modemul să emită semnal de control al circuitului de linie pe magistrala de apel. Cuvântul de cod vocal de întoarcere conține starea buclei locale, care este utilizată de dispozitivul de control al mănunchiului de posturi și de centrala de bază pentru a monitoriza desfășurarea convorbirii.

Procesorul de modem DSP/MDM realizează filtrarea de recepție și reglarea automată a amplificării pentru eșantioanele recepționate pe durata unui subprogram de serviciu de întrerupere a simbolului de recepție. Subprogramul de demodulare din procesorul de modem este apelat atunci când în circuitul buffer de recepție a fost recepționată o jumătate dintr-un interval de informație din banda de bază. Demodulatorul procesează jumătatea de interval de informație și transmite informația de ieșire comasată către procesorul de bandă de bază DSP/BB pentru sinteza RELP. Transferul de date către și de la procesorul de bandă de bază este controlat, astfel încât fișierele RELP de așteptare la intrare sunt umplute înainte ca datele de sinteză corespunzătoare să fie cerute, iar fișierele RELP de așteptare de ieșire să fie golite înainte ca noile date de ieșire de analiză (compresie) să apară. Pe durata demodulării, se efectuează controlul automat de frecvență (AFC), reglajul automat al amplificării (AGC) și procese de urmărire a biților, pentru a se menține sincronizarea cu centrala de bază.

Este posibilă și o funcționare în mod mixt, în cadrul căreia unele intervale temporale de radiofrecvență utilizează modularea 16PSK, iar celelalte intervale utilizează modularea QPSK.

înainte ca un canal de radiofrecvență să poată fi utilizat pentru comunicare între centrala de bază și mănunchiul de posturi, mănunchiul posturilor de abonat trebuie să fie sincronizat cu schema intervalelor temporale de radio-frecvență utilizată de către centrala de bază (nefigurată). Conform invenției, unul sau mai multe dintre modemurile 400 vor fi comandate de către dispozitivul de control 300 al mănunchiului de posturi să realizeze sincronizarea cu baza de timp de radiofrecvență a centralei de bază prin căutarea frecvenței de canal purtătoare a canalului de radiocomandă (RCC) utilizat de către centrala de bază. Dispozitivul 300 de control al mănunchiului de posturi include un microprocesor de comandă principal 330, de exemplu unul care utilizează un procesor din seria Motorola 68000, care trimite informația de comandă prin magistrala CP către microprocesoarele din modemurile

RO 120520 Β1

400. La activare, dispozitivul de control 300 distribuie modemurilor 400 datele cores- 1 punzătoare de software și de inițializare. După ce frecvența de canal este găsită, modemul trebuie să se sincronizeze cu intervalul temporal al centralei de bază, prin decodarea cuvân- 3 tului unic al canalului de radiocomandă RCC. Așa după cum este descris în brevetul US 5119375, menționat anterior, canalul de radiocomandă se distinge de celelalte canale prin 5 aceea că are în intervalul său temporal un interval de protecție extins și ca include un cuvânt unic de 8 biți, modulat DBPSK. în scopul reducerii la minim a posibilității de întrerupere a 7 unei convorbiri în cazul în care modemul cu intervalul temporal RCC activ eșuează și devine necesară atribuirea intervalului temporal RCC unui alt modem, intervalele temporale sunt 9 atribuite într-un modem activ astfel încât intervalul temporal de sincronizare RCC (desemnat ca RxO atunci când cele patru intervale temporale sunt numerotate de la RxO la Rx3, sau ca 11 Rx1 atunci când intervalele temporale sunt numerotate de la Rx1 la Rx4) să fie încărcat ultimul. 13

La pornire, se presupune ca toate modemurile 400 sunt de-sincronizate față de cadrul de radio-frecvență de 45 ms al centralei de bază. Pe durata intervalului temporal zero al 15 cadrului de radio-frecvență, centrala de bază transmite un mesaj RCC pe un canal de radiofrecvență care, odată recepționat la mănunchiul modular de posturi, va fi decodat astfel încât 17 să aducă mănunchiul de posturi în sincronizare cu cadrul intervalelor temporale de radiofrecvență al centralei de bază, pentru toate canalele de radio-frecvență. Până se ajunge la 19 sincronizare cu centrala de bază, fiecare modem își generează propriul semnal local de sincronizare a cadrului de radio-frecvență. Dispozitivul de control 300 comandă apoi unul sau 21 mai multe dintre modemuri să caute intervalul de radio-comandă RCC transmis de către centrala de bază pe diferite canale de radio-frecvență, până când mesajul RCC este găsit 23 sau toate canalele au fost cercetate. Dacă toate canalele au fost cercetate fără a fi găsit intervalul RCC, dispozitivul de control comandă reînceperea căutării. Atunci când un modem 25 găsește intervalul RCC, dispozitivul de control îl desemnează ca modem RCC și distribuie informația sa de sincronizare celorlalte modemuri pe calea semnalului de sincronizare a 27 cadrelor, prin intermediul cablajului de pe spatele panourilor.

Atunci când este asumată căutarea intervalului RCC, numărul de canal este utilizat 29 de către modem pentru a explora digital un oscilator local de sinteză de frecvență digitală directă (DDFS), de exemplu, pe o gama de 2 MHz. Există două etape în achiziția de către 31 un modem a canalului RCC: identificarea aproximativă a frecvenței centrale și a lipsei semnalelor modulate în amplitudine (MA), o porțiune din intervalul temporal RCC în care numărul 33 de simboluri transmise de către centrala de bază nu umple întregul interval temporal. Achiziția aproximativă a frecvenței se bazează pe efectuarea unei transformări Hilbert a 35 spectrului canalului RCC, care produce o corecție de frecvență pentru oscilatorul local. Aceasta se continuă până când energia din jumătatea superioară a spectrului devine apro- 37 ximativ egală cu cea din jumătatea inferioară.

După realizarea achiziției aproximative a frecvenței, de exemplu cu o marjă de 300 39

Hz față de frecvența centrală a canalului, se caută lipsa semnalelor MA. înainte de informația RCC, sunt transmise niște semnale nule. Lipsa semnalelor MA este identificată prin moni- 41 torizarea amplitudinii simbolurilor recepționate consecutiv. Atunci când sunt detectate douăsprezece simboluri nule consecutive, modemul furnizează un semnal de eșantionare 43 MA pentru a indica începutul unui interval RCC și începutul unui cadru TDMA. Astfel se sincronizează aproximativ modemul de bandă de bază cu centrala de bază. Sincronizarea 45 este nevoie să fie realizată doar o singură dată, Întrucât legătura radio este comună tuturor modemurilor de bandă de bază din mănunchiul modular. Semnalul de sincronizare a cadrelor 47 este transmis de către un modem către toate celelalte modemuri din mănunchi, prin

RO 120520 Β1 intermediul unui semnal prin cablajul de pe spatele panoului. Pe durata căutării intervalului RCC, dacă lipsa semnalelor MA este găsită în până la 3 perioade de simbol de la inițierea semnalului de marcare cadru, atunci achiziția aproximativă este completă. Localizarea cuvântului unic în cadru furnizează modemului informația de sincronizare care este utilizată pentru aducerea sincronizării locale de cadre a modemului până la sincronizarea unui simbol fața de centrala de bază. Se spune că modemul se află în sincronizare de recepție, Rx-RCC, atât timp cât continuă să recepționeze și să decodifice în mod corect cuvântul unic. Odată obținută sincronizarea, poate fi utilizată modularea 16PSK corespunzând la 4 biți pe simbol, modularea QPSK corespunzând la 2 biți pe simbol sau combinații ale acestora.

Deși toate modemurile pot realiza recepția și sincronizarea cu canalul de radiocomandă (RCC) al centralei de bază, este suficient ca doar un modem să facă aceasta, întrucât modemul selectat de către dispozitivul de control al mănunchiului poate utiliza în comun cu celelalte modemuri impulsurile sale de sincronizare, prin intermediul semnalului Frame Sync de sincronizare a cadrelor transmis prin cablajul de pe spatele panoului. Modemul selectat va furniza semnalul Frame Sync Out și toate celelalte modemuri vor accepta acest semnal ca semnal de intrare Frame Sync In.

Atunci când un modem intră pe linie, procesorul său de modem DSP/MDM dă instrucțiuni blocului său DDF 450 (fig. 3) să încerce să sincronizeze tactul său local de cadru cu semnalul de la cablajul de pe spatele panoului. Tactul blocului DDF 450 al fiecărui modem este în acest moment independent de oricare alt tact de modem. Blocul DDF 450 va primi inițial instrucțiuni de la procesorul DSP/MDM să își caute sincronizarea în semnalul transmis prin cablajul din spatele panoului. Dacă exista un semnal de sincronizare transmis prin cablajul din spatele panoului, blocul DDF își va sincroniza semnalul său de sincronizare a cadrelor cu semnalul transmis prin cablajul din spatele panoului și apoi se va deconecta de la acesta din urmă. Astfel, semnalul de pe spatele panoului nu intră direct la circuitul de sincronizare al modemului, ci doar aliniază startul intern al modemului la semnalul de recepție a cadrului. Dacă nu există un semnal de sincronizare pe spatele panoului, se presupune că modemul respectiv este cel dintâi activat de către dispozitivul de control al mănunchiului de posturi, caz în care dispozitivul de control 300 va da instrucțiuni procesorului de modem DSP/MDM să caute canalul de radiocomandă RCC și să trimită semnalul de sincronizare al modemului către dispozitivul de control al mănunchiului de posturi.

în continuare, dispozitivul 300 de control al mănunchiului de posturi dă instrucțiuni procesorului de modem DSP/MDM să demoduleze semnalul DBPSK de pe canalul RCC. Traseul de demodulare a semnalului de frecvență intermediară recepționat de la blocului covertor 600 poate fi adus până la modulul de frecvență intermediară al modemului, unde este din nou trecut prin filtru trece-bandă și convertit într-un flux de informație de 16 kilosimboluri pe secundă. Modularea DBPSK utilizată pe canalul RCC este o modulare de un bit pe simbol. Mesajele RCC recepționate de la centrala de bază trebuie demodulate și decodificate înainte de a fi trimise la dispozitivul de control al mănunchiului de posturi. Sunt transmise dispozitivului de control al mănunchiului doar mesajele care sunt adresate dispozitivului de control, au un control de recurență ciclic (RCC) valid și reprezintă un mesaj de tip burst sau un mesaj de confirmare. Toate celelalte mesaje sunt abandonate. Un mesaj de confirmare semnifică recepționarea corectă a mesajului RCC precedent. Un mesaj îi este adresat dispozitivului de control al mănunchiului dacă numărul de identificare a abonatului (SID) conținut în mesaj se potrivește cu numărul SID al mănunchiului.

Cu referire la fig. 3, semnalul de frecvență intermediară de 16 kilosimboluri pe secundă de la circuitul de frecvență intermediară din fig. 4 este introdus în convertorul

RO 120520 Β1 analog/digital 804, în care este eșantionat într-un ritm de 64 kHz prin intermediul unui semnal 1 de sincronizare recepționat de la blocul DDF 450. Convertorul analog/digital 804 efectuează o eșantionare trece-bandă în cvadratură la un ritm de eșantionare de 64 kHz. Eșantionarea 3 trece-bandă în cvadratură este descrisă, de exemplu, în brevetul US 4764940. La ieșirea sa, convertorul 804 furnizează o succesiune de semnale complexe care conține o anumită 5 distorsiune temporală. Semnalul de ieșire al convertorului 804 (fig. 8) este introdus în RxFIFO din blocul DDF 450. Procesorul de modem DSP/MDM citește conținutul RxFIFO și 7 efectuează o operație de filtrare FIR complexă, care elimină distorsiunea temporală introdusă de eșantionarea trece-bandă în cvadratură. După eliminarea distorsiunii temporale, 9 semnalele sunt demodulate de către procesorul DSP/MDM.

Pe durata demodularii mesajelor RCC, procesorul de modem DSP/MDM efectuează 11 operațiile de reglare automată a frecvenței (AFC), de reglare automată a amplificării (AGC) și de urmărire de bit, pentru a menține sincronizarea mănunchiului de posturi cu centrala de 13 bază. Reglajele de sincronizare a transmisiei și de nivel al puterii sunt efectuate potrivit informației recepționate în mesajul RCC. Procesorul DSP/MDM examinează datele demo- 15 dulate și detectează mesajul RCC, mesaj care include biți de stare a legăturii și 96 biți de informație care include codul de identificare (ID) al abonatului. De asemenea, procesorul de 17 modem DSP/MDM recunoaște dacă codul ID al abonatului aparține unuia dintre circuitele de linie de abonat din mănunchiul de posturi. 19

Dacă mesajul este pentru acest mănunchi de posturi, el este transmis dispozitivului

300 de control al mănunchiului, care interpretează comanda RCC. Mesajele RCC directe 21 includ mesaj de pagină, o conectare de apel, indicație de deconectare și auto-test. Mesajele RCC de întoarcere includ acceptare de apel, solicitare de deconectare, rezultate de test și 23 solicitare de apel. Dacă mesajul RCC este un mesaj de pagină, dispozitivul de control al mănunchiului căruia îi este desemnat va formula un mesaj de apel acceptat pentru a fi 25 transmis înapoi către centrala de bază. Din mesajul de apel acceptat, centrala de bază determină decalajul de sincronizare, dintre mănunchiul de posturi și centrala de bază, și 27 trimite informație de actualizare a sincronizării de simbol către mănunchiul de posturi în următorul mesaj RCC, care este mesajul de conectare de apel. 29

Atunci când mesajul RCC este un mesaj de conectare de apel, informația pe care o cuprinde dă instrucțiuni dispozitivului de control al mănunchiului de posturi asupra reglajelor 31 de efectuat în sincronizarea de simbol, dacă să regleze nivelul de putere, sincronizarea fracțională și care canal să fie utilizat pentru restul apelului (numărul canalului, numărul 33 intervalului TDM, dacă se va folosi modularea QPSK sau 16PSK și care este tipul liniei de abonat). 35

Primul modem care a găsit canalul de radiocomandă (RCC) este desemnat ca modem RCC, iar decalajul sau de frecvență, reglajul amplificării de recepție RxAGC și startul 37 informației de cadre sunt considerate valabile și pot fi distribuite celorlalte modemuri. Dispozitivul de control al mănunchiului de posturi primește informația numărului de canal și 39 decide care modem trebuie să primească instrucțiuni de acordare pe canalul desemnat pentru a trata restul apelului. 41

Pasul final către sincronizarea totală îl reprezintă stabilirea cu succes a unui canal vocal. Atunci când este stabilit un canal vocal, devin valabili ultimii doi parametri de 43 sincronizare: sincronizarea simbolului de transmisie și sincronizarea fracțională a simbolului de transmisie. în acest moment, dacă alt modem trebuie activat de către dispozitivul de 45 control al mănunchiului de posturi, toate informațiile de sincronizare necesare sunt disponibile pentru a fi furnizate modemului, făcând ca stabilirea unui canal local să fie mult 47

RO 120520 Β1 mai ușoară și mai rapidă. Pentru evaluarea informației de sincronizare a fiecărui modem, se calculează un nivel de încredere. Dispozitivul de control al mănunchiului de posturi actualizează nivelul de încredere pentru fiecare modem ori când apare o modificare a stării de sincronizare, a calității legăturii sau a reglajului automat al amplificării (AGC) de recepție. Dispozitivul de control al mănunchiului de posturi găsește modemul cu cel mai înalt nivel de încredere și distribuie parametrii săi de sincronizare celorlalte modemuri.

Atunci când un interval de modem este comandat, de către dispozitivul de control, să intre în modul vocal, modemul încearcă mai întâi o sincronizare fină. Aceasta reprezintă un proces de sincronizare fină a tactului de transmisie al modemului și a nivelului de putere al modemului cu tactul de recepție al centralei de bază. Procesul de sincronizare fină este controlat de către centrala de bază. Centrala de bază și modemul schimbă impulsuri burst speciale de sincronizare fină până când centrala de bază încheie procesul de sincronizare fină, atunci când a fost obținut gradul prestabilit de sincronizare. Modemul intră atunci în regimul normal de operare vocală. Dacă centrala de bază întrerupe procesul de sincronizare fină, modemul va întrerupe apelul, va intra în stare de repaus și va informa dispozitivul de control. Impulsurile burst de sincronizare fină sunt impulsuri DBPSK formate ca impulsurile RCC. Impulsurile de sincronizare fină sunt detectate prin prezența unui cuvânt de rafinare unic. Modemul este considerat a fi în sincronizare vocală atunci când cuvântul de rafinare unic este detectat cu decalaj zero. Cuvintele de cod vocal directe și de întoarcere au atașat un bait de control al cuvântului de cod, pentru detecție de eroare. Modemul va raporta pierderea sincronizării dacă se recepționează 9 cadre consecutive cu erori ale cuvântului de cod vocal, moment în care dispozitivul de control al mănunchiului de posturi intră în regimul de recuperare până când se găsește un cuvânt de cod bun sau până când modemul este comandat să iasă din acest regim și plasat în regim de repaus.

Pe baza stării de sincronizare, dispozitivul 300 de control al mănunchiului de posturi determină valabilitatea parametrilor de sincronizare furnizați de către modem. Tabelul de mai jos arată ce parametri sunt valabili, pe baza stării de sincronizare curente a unui modem. Un X în rubrica respectivă indică faptul că parametrul este valabil. Un cuvânt de 12 biți pentru factorul de încredere este calculat de către modem pentru a reflecta fiabilitatea parametrilor de sincronizare evidențiați de către modem. Cuvântul pentru factorul de încredere este asamblat prin concentrarea biților care reprezintă stările de sincronizare de recepție și vocală ale modemului cu biții care identifică parametrii de calitate a legăturii și de reglare automată a amplificării (AGC) de recepție, așa după cum apare în următorul tabel:

Stare Sincronizare	Decalaj Frecvență	Tact simbol	Tact fracționat	TxPLC	RxAGC	SORF
Fără sincronizare
Sincronizare Rx (RCC)	X				X	X
Sincronizare Tx (RCC)	X			X	X	X
Sincronizare vocală	X	X	X	X	X	X

RO 120520 Β1

Un cuvânt de 12 biți pentru factorul de încredere este calculat de către modem pentru 1 a reflecta fiabilitatea parametrilor de sincronizare evidențiați de către modem. Cuvântul pentru factorul de încredere este asamblat prin concentrarea biților care reprezintă stările de 3 sincronizare de recepție și vocală ale modemului cu biții care identifică parametrii de calitate a legăturii și de reglare automată a amplificării (AGC) de recepție, așa după cum apare în 5 următorul tabel:

Alocarea biților	11	10	9...8	7...0
Câmp	Sincronizare	Sincronizare Rx	Calitatea	RxAGC
	vocală	(RCC)	legăturii

Biții singuri 11 și 10 identifică dacă modemul este sau nu în sincronizare vocală și, 13 respectiv, sincronizare de recepție. Cei doi biți 9 și 8 identifică patru gradații de calitate a legăturii, iar cei 8 biți alocați nivelului de reglare automată a amplificării de recepție (AGC) 15 indică nivelul amplificării cerute.

Principalele componente ale modulului de modem sunt prezentate în fig. 3. Modulul 17 de modem poate susține până la patru canale vocale duplex integrale simultan. Procesarea în vederea tratării dinamice a tuturor funcțiilor cerute de către un canal activ este repartizată 19 între procesorul 320 al dispozitivului de control al mănunchiului de posturi (fig. 1) și procesoarele DSP/MDM și DSP/BB din fiecare modem (fig. 3). Dispozitivul de control tratează 21 funcțiile de nivele mai mari incluzând stabilirea apelului, alocarea de canal și controlul de sistem. Procesorul de modem DSP/MDM tratează filtrarea, demodularea și direcționarea 23 semnalelor radio de intrare, formatarea datelor înaintea transmisiei pe canalul radio și administrarea fluxului de date între el însuși și procesorul de bandă de bază DSP/BB. Procesorul 25 de bandă de bază DSP/BB îndeplinește sarcinile de calcul intensiv pentru comprimare vocală și expandare vocală și, în plus, tratează interfața magistralei POM. La operare vocală 27 normală, procesorul de modem DSP/MDM demodulează simbolurile recepționate, le comasează într-un buffer de recepție și trimite datele din buffer procesorului de bandă de 29 bază DSP/BB pentru sinteza RELP și transmisia către circuitul de linie de abonat pe magistrala POM. De asemenea, procesorul de modem DSP/MDM acceptă vorbirea condensată 31 de la procesorul de bandă de bază DSP/BB, o formatează în impulsuri burst TDMA și o trimite către filtrul FIR de formare a impulsurilor de transmisie conținut în blocul DDF 450, 33 pentru transmitere prin legătură radio. Modemul operează atât cu modulare QPSK, cât și 16PSK (și DBPSK pe durata sincronizării fine), sub controlul dispozitivului de control al 35 mănunchiului de posturi.

Procesoarele DSP/BB și DSP/MDM au fiecare dintre ele, dedicată, o memorie cu 37 acces aleatoriu, SRAM/MDM și respectiv SRAM/BB. Totuși, procesorul de modem DSP/ MDM poate cere accesul la memoria SRAM/BB, prin activarea ieșirii sale DMA HOLD, și 39 obține acest acces utilizând magistrala de date și magistrala de adrese atunci când procesorul de bandă de bază DSP/BB activează semnalul său de ieșire DMA ACK. 41

Așa după cum apare în brevetul US 5119375, blocul RPU din centrala de bază ține evidența canalelor radio și a intervalelor temporale care sunt utilizate și alocă atât frecvența, 43 cât și intervalul temporal care vor fi utilizate pentru orice apel. Este ales un interval care este utilizat de către cel mai mic număr de apeluri, astfel încât traficul apelurilor să fie cât mai egal 45 distribuit pe toate intervalele. Totuși, în conformitate cu acel aspect al invenției referitor la

RO 120520 Β1 minimalizarea puterii consumate de către mănunchiul modular aflat la distanță, apelurile sunt alocate astfel, încât (a) să minimalizeze numărul de modemuri active și (b) să controleze numărul de conversații utilizând simultan aceleași intervale temporale. Totodată, în timp ce este de dorit să se utilizeze modularea 16PSK în fiecare interval temporal al unui cadru TDMA, astfel încât să poată fi cuprinse patru apeluri complete, este de asemenea important să fie permise apeluri QPSK și să se păstreze un interval RCC disponibil pentru sincronizare. Prin urmare, mănunchiul de posturi și centrala de bază trebuie să coopereze în alocarea intervalelor temporale, pentru ca aceste scopuri să fie atinse. Mănunchiul de posturi ține evidența intervalelor temporale disponibile și a tipului de modulare utilizată pe fiecare interval. Apoi, mănunchiul de posturi alocă nivele de prioritate fiecărui interval disponibil și menține o matrice de valori de prioritate care ia în considerare următorii factori: (a) un interval temporal de recepție (in general primul interval temporal) de pe un canal trebuie să fie alocat pentru sincronizare RCC, (b) intervalele temporale adiacente ar trebui să fie lăsate disponibile cât de mult timp se poate, astfel încât să poată fi tratate, dacă este necesar, apeluri QPSK și (c) intervalele temporale trebuie să fie alocate pentru tratarea apelurilor, pe cât posibil, fără activarea unui modem în repaus sau fără alocarea unui interval care este deja utilizat de către un mare număr de alte apeluri. Subprogramul (în pseudocod) utilizat pentru atingerea acestor scopuri este următorul:

Subprogram de prioritate a intervalelor

List 1 = toate intervalele temporale libere disponibile pe modemuri deja active pentru apeluri 16PSK și apeluri QPSK;

List 1A = toate modemurile în repaus;

List 2 = Listează intervalele temporale a căror utilizare nu va depăși pragul de apeluri care utilizează același interval temporal în mănunchi;

List 2A = List 1 minus List 2;

List 3 = List 2 minus intervalele temporale de pe modemuri care au intervale temporale adiacente disponibile (pentru apeluri QPSK);

List 3A = List 2 minus intervalele temporale de pe modemuri care nu au intervale temporale adiacente disponibile (pentru apeluri QPSK);

List 4 = List 3 minus intervalele temporale de pe modemuri care nu au un interval temporal de sincronizare disponibil (intervalul 0 pentru RCC);

List 4A = List 4 minus intervalele temporale de pe modemuri care au un interval temporal de sincronizare disponibil;

Marchează List 4 ca prima alegere; Marchează List 4A ca a doua alegere; Marchează List 3 ca a treia alegere; Marchează List 3A ca a patra alegere; Marchează List 2 ca a cincea alegere; Marchează List 2A ca a șasea alegere; Marchează List 1 ca a șaptea alegere; Marchează List 1A ca a opta alegere.

Subrogramul de prioritate a intervalelor de mai sus este apelat ori decâte ori mănunchiul de posturi recepționează un mesaj de pagină RCC de la centrala de bază sau este pe cale să formuleze un mesaj de solicitare de apel către centrala de bază. Atunci când centrala de bază răspunde cu un mesaj de conectare convorbire conținând frecvența, tipul de

RO 120520 Β1 modulare și intervalul temporal de utilizat, mănunchiul de posturi parcurge încă o dată. Sub- 1 programul de prioritate a intervalelor, pentru a vedea dacă intervalul ales de către RPU este încă disponibil. Dacă acesta este încă disponibil, el este alocat apelului. Dacă însă între timp 3 alocările de intervale s-au modificat, apelul va fi blocat.

Un exemplu de modul în care se execută Subprogramul de prioritate a intervalelor, 5 în condiții de trafic ușor și de trafic greu, poate fi util. Se consideră mai întâi tabelul următor, care ilustrează o situație posibilă a modemurilor și a intervalelor temporale alocate în condiții 7 de trafic ușor, chiar înainte ca unul dintre abonații deserviți de mănunchiul modular să inițieze o solicitare de deservire: 9

Modem	Interval temporal
0	1	2	3
0	RCC	16PSK
1	16PSK		QPSK	QPSK
2	neactiv	neactiv	neactiv	neactiv
3	neactiv	neactiv	neactiv	neactiv
4	neactiv	neactiv	neactiv	neactiv
5	neactiv	neactiv	neactiv	neactiv

Tabelul de mai sus indică faptul că modemul 0 are intervalele 2 și 3 disponible, că 21 modemul 1 are intervalul 1 disponibil și că modemurile 2,3,4 și 5 sunt în repaus, toate intervalele lor temporale fiind libere. Mănunchiul de posturi execută Subprogramul de prioritate 23 a intervalelor, care determină faptul că intervalele 1,2 și 3, în această ordine, sunt intervalele preferate pentru a fi alocate tratării următorului apel 16PSK, pentru apeluri QPSK intervalele 25 preferate fiind 2 și 0, în aceasta ordine. Mănunchiul de posturi trimite apoi către centrala de bază un semnal de solicitare apel utilizând cuvântul RCC și informează centrala de bază 27 asupra acestei preferințe. în tabelul de mai jos sunt evidențiate motivele pentru fiecare dintre priorități: 29

Prioritate de interval 16PSK	Motiv	Prioritate de interval QPSK	Motiv
1	Nu sunt activate noi modemuri; nu apare creștere a activității maxime pe interval; intervalele QPSK 2,3 sunt menținute disponibile.	2	Aceleași motive ca și în cazul 16PSK, pentru intervalele 2,3.
2	Un nou apel QPSK necesită activarea unui nou modem.	0	Necesită activarea unui nou modem
3
0	Necesită activarea unui nou modem

Un alt exemplu poate fi util. Se consideră starea intervalelor temporale ale modemurilor 0...5 în condițiile unui trafic ceva mai greu, așa după cum apare în următorul 47 tabel, în care rubricile goale indică intervale temporale libere:

RO 120520 Β1

Modem	Interval temporal
0	1	2	3
0	RCC	16PSK	QPSK	QPSK
1	QPSK	QPSK	16PSK
2	16PSK		16PSK	16PSK
3	QPSK	QPSK	QPSK	QPSK
4	16PSK	16PSK		16PSK
5		16PSK

Intervalele care urmează să fie alocate sunt evidențiate în tabelul de mai jos, împreună cu motivele respective:

Prioritate de interval 16PSK	Motiv	Prioritate de interval QPSK	Motiv
3	Nu sunt activate noi modemuri; se evită activitatea maximă pe interval; intervalele QPSK 2, 3 sunt menținute disponibile.	2	Singura alegere
2	Nu sunt activate noi modemuri; se evită activitatea maximă pe interval; interval RCC menținut disponibil, ÎN SCHIMB un nou apel QPSK necesită activarea unui nou modem.
1	Nu trebuie activate noi modemuri; intervalele QPSK 2, 3 sunt menținute disponibile; intervalul RCC menținut disponibil, ÎN SCHIMB este depășită activitatea maximă pe interval.
0	Nu trebuie activate noi modemuri; intervalele QPSK 2, 3 sunt menținute disponibile; ÎN SCHIMB este depășită activitatea maximă pe interval și intervalul RCC nu este menținut disponibil.

în fig. 5, semnalele radio directe de la centrala de bază sunt recepționate în convertorul multiplicator/demultipticator 600, prin duplexorul 800. Semnalul de radio-frecvență recepționat este trecut prin amplificatorul 502 cu zgomot redus, filtrat trece-banda în filtrul 503, supus atenuării în atenuatorul 504 și aplicat mixerului 505, unde este supus unei prime demultiplicări din banda de radio-frecvență de 450 MHz sau din cea de 900 MHz într-un semnal de frecvență intermediară din gama 26^-28 MHz. Semnalul de frecevența intermediară este trecut prin amplificatorul 506, filtrul trece-bandă 507, amplificatorul 508 și atenuatorul 509 și apoi aplicat unui circuit splitter 510 pentru a fi livrat grupului de modemuri.

Semnalele de frecvență intermediară modulate de pe canalul de întoarcere, de la grupul de modemuri, sunt aplicate combinatorului 520 al blocului convertor multiplicator/ demultiplicator 600 redat în colțul din stânga, sus, al fig. 5, supuse atenuării în atenuatorul 521, filtrate trece-bandă în filtrul trece-bandă 522, amplificate în amplificatorul 523 și aplicate mixerului 525, unde semnalul este multiplicat într-un semnal de radiofrecvență din banda de radiofrecvență de 450 MHz sau din cea de 900 MHz. Semnalul de radiofrecvență este apoi supus atenuării în atenuatorul 526, filtrat trece-bandă în filtrul trece-bandă 527, amplificat în

RO 120520 Β1 amplificatorul 528 și aplicat amplificatorului de mare putere de bandă largă 700, care trimite 1 semnalul către duplexorul 800.

Mixerele 505 și 525 primesc frecvențele lor de referință de la circuitul 540, cu buclă 3 de calare pe fază la recepție RxPLL, și respectiv de la circuitul 550, cu buclă de calare pe fază la transmisie TxPLL. Circuitul 540, PLL, generează semnalul oscilatorului local de 5 recepție de 1,36 MHz pornind de la semnalul furnizat de generatorul de tact 560 de 21,76 MHz, divizat cu 2 și apoi cu 8. Semnalul de 1,36 MHz furnizează intrarea de referință pentru 7 comparatorul de fază PC. Semnalul celeilalte intrări pentru comparatorul de fază este furnizat de către o buclă de reacție care divide ieșirea circuitului 540 cu 2 și apoi cu 177. Realimen- 9 tarea comparatorului de faza cu acest semnal face ca semnalul la ieșirea circuitului 540 să aibă o frecvență de 354 ori mai mare decât intrarea de referință, adică 481,44 MHz. Ieșirea 11 de 481,44 MHz a circuitului 540, RxPLL, este aplicată ca intrare pentru oscilatorul local al mixerului demultiplicator 505. 13

Semnalul de ieșire de 481,44 MHz, al circuitului 540 este, totodată, aplicat ca intrare de referință și circuitului 550, astfel încât circuitul 550 are sincronizarea stabilită de către 15 circuitul 540 în ceea ce privește frecvența. Circuitul 550 generează semnalul de oscilator local de transmisie, care are o frecvență de 481,44 MHz + 5,44 MHz, adică are o frecvență 17 decalată cu 5,44 MHz deasupra celei a oscilatorului local de recepție. Pentru circuitul 550, semnalul de 21,76 MHz de la generatorul de tact 560 este divizat cu 2, apoi iar cu 2, 19 obținându-se un semnal cu o frecvență de 5,44 MHz care este furnizat intrării de referință a comparatorului de fază PC al circuitului 550. Celălalt semnal de intrare pentru comparatorul 21 de fază PC al circuitului 550 este semnalul diferență de frecvență furnizat de mixerul 542, filtrat trece-jos. Mixerul 542 furnizează o frecvență care este diferența dintre semnalul de 23 oscilator local de recepție de la circuitul 540 și semnalul de ieșire al oscilatorului controlat în tensiune VCO al circuitului 550. Semnalul de ieșire al circuitului 550, preluat de la 25 oscilatorul său intern controlat în tensiune VCO, este o frecvență de 481,44 MHz + 5,44

MHz. ' 27

Fig.4 prezintă detaliile porțiunii de frecvență intermediară a modemului în legătură cu porțiunile digitale (ale căror detalii sunt prezentate în fig.3). în partea din dreapta-jos a fig. 29 4, semnalul de frecvență intermediară de recepție de la BSUD 600 (Fig. 1) este aplicat, prin terminalul inferior al comutatorului 402 de conectare în buclă, la filtrul trece-bandă 31 cvadripolar 404, a cărui bandă de trecere se extinde de la 26 la 28,3 MHz. Semnalul de ieșire al filtrului 404 este apoi amplificat de către amplificatorul 406 și demultiplicat în mixerul 33

408 care utilizează un oscilator local de recepție al cărui semnal are o frecvență situată între 15,1 MHz și 17,4 MHz. Ieșirea mixerului 408 este amplificată de către amplificatorul 410 și 35 filtrată de către un filtru piezoelectric cu 8 poli 412 a cărui frecvență centrală este de 10,864 MHz. Amplitudinea semnalului de la ieșirea filtrului 412 este controlată de către circuitul de 37 reglare automată a amplificării (AGC) 414. Amplificarea circuitului AGC 414 este controlată de către semnalul VAGC de la DDF ASIC 450 din Fig.3. Ieșirea circuitului AGC 414 este apoi 39 demultiplicată de către mixerul 416, utilizând o frecvență de referință de 10,88 MHz, pentru a produce o secvență de date de frecvență intermediară de 16 kilosimboluri pe secundă, 41 care trece prin amplificatorul 418 și este livrată portului de intrare de frecvență intermediară de recepție RxlF al circuitului din fig. 3. 43

Tot cu referire la fig. 4, circuitul din fig. 3 generează un semnal de oscilator local de recepție, RxDDFS, care este filtrat de către un filtru 432, cu 7 poli, apoi amplificat de către 45 amplificatorul 434. Ieșirea amplificatorului 434 este din nou filtrată trece-jos de către filtrul cu 7 poli 436, a cărui ieșire este amplificată de către amplificatorul 438, apoi mixată cu semnalul 47 radio de frecvență intermediară recepționat, în mixerul 408.

RO 120520 Β1 în partea din dreapta a figurii 4, amplificatorul 420 primește un semnal de oscilator pilot cu o frecvență de 21,76 MHz și aplică semnalul de 21,76 MHz splitterului 422. O ieșire a splitterului 422 este dublată în frecvență de către dublorul de frecvență 424, al cărui semnal de ieșire este limitat în circuitul de formare 426 și format ca semnal TTL de către poarta 428, apoi inversat din nou de către poarta 430. Ieșirea porții 430 este aplicată circuitului inserat din fig. 3, ca semnal de tact de referință de 43,52 MHz.

Cealaltă ieșire a splitterului 422 este trecută prin amplificatorul 454 și atenuatorul 456 și aplicată intrării de oscilator local L a mixerului 444. Mixerul 444 multiplică semnalul de frecvență intermediară modulat TxDIF, din fig. 3, după ce a fost filtrat trece-jos de către filtrul 440 și atenuat de către atenuatorul 442.

Ieșirea porții 428 este, de asemenea, conectată la intrarea invertorului 460, a cărui ieșire este supusă unei divizări cu 4 a frecvenței în divizorul 462 și apoi utilizată ca oscilator local pentru demultiplicarea ieșirii blocului AGC 414 în mixerul 416.

Este asigurată o funcție de închidere a buclei de către combinația serie a comutatoarelor 450 și 402 și a sarcinii artificiale 458, astfel încât semnalele de la ieșirea TxDIF a circuitului din fig. 3, inserat în fig. 4, să poată fi aduse înapoi la intrarea RxlF a circuitului din fig.3, în vederea efectuării unor teste atunci când sunt aplicate secvențe de încercare pentru compensarea distorsiunilor de semnal, ca cele care apar în filtrul piezoelectric 412.

Tot cu referire la fig. 4, circuitul prezentat în fig. 3 furnizează un semnal de ieșire de frecvență intermediară modulată, la o frecvență de la 4,64 MHz până la 6,94 MHz, care este filtrat de către un filtru 440, cu 7 poli, și atenuat de către atenuatorul 442. Ieșirea atenuatorului 442 intră în mixerul 444, unde este convertită la o frecvență din gama 26,4 MHz + 28,7 MHz. Ieșirea mixerului 444 intră în amplificatorul 446, a cărui ieșire este filtrată de către un filtru cvadripolar trece-bandă 448 și aplicată comutatorului 450 care este validat de către ieșirea de control al închiderii buclei LBE a circuitului înserat din fig. 3. Atunci când este efectuată testarea în buclă, ieșirea LBE este alimentată, determinând comutatorul 450 să conecteze ieșirea filtrului 448 la partea superioară a sarcinii artificiale 458, determinând totodată comutatorul 402 să conecteze partea inferioară a sarcinii artificiale 458 la filtrul trecebandă 404. Testarea în buclă este utilizată împreună cu secvențe de încercare pentru modem, în vederea compensării distorsiunilor de semnal din filtrul piezoelectric 412 și din alte părți ale circuitului modemului.

Atunci când nu este efectuată testarea în buclă, ieșirea comutatorului 450 este aplicată atenuatorului programabil 452, care poate fi programat pentru unul dintre 16 nivele diferite de atenuare, de către semnalul de control al nivelului de putere de transmisie, TxPLC, din circuitul din fig. 3, inserat înserat în fig. 4. Ieșirea atenuatorului 452 furnizează semnalul TxlF PORT, care este aplicat blocului BSUD, în partea din stânga, sus, a fig. 5.

Frecvența intermediară exactă pe care trebuie făcut acordul pentru un interval temporal de recepție este determinată atunci când dispozitivul de control (CC - Cluster Controller) al mănunchiului de posturi (fig. 1) comunică modemului ce canal de radio-frecvență trebuie căutat pentru mesajul RCC. Pe durata recepționării mesajului RCC, se efectuează reglajul fin de acord pentru frecvență și sincronizare. Acordul fin este realizat la nivelul frecvenței intermediare utilizându-se circuitul acumulator de fază al circuitului RxDDS din blocul DDF al modemului (fig. 3), prezentat în detaliu în fig. 6.

Frecvențele intermediare sunt generate prin acumularea repetitivă la frecvența unui generator de tact digital de frecvență intermediară a unui număr care reprezintă un salt de fază în acumulatorul de fază. Procesorul de modem DSP/MDM, prin magistrala de date DSP/ MDM (fig. 3), furnizează inițial un număr F de 24 biți către circuitul RxDDS. Acest număr este

RO 120520 Β1 în legătură (așa după cum va fi descris în cele ce urmează) cu frecvența intermediară dorită 1 necesară pentru demodularea unui anume semnal de intrare, în sistem interval-cu-interval. Numărul F de 24 biți este încărcat în unul dintre cele patru registre R16+R46, care apar în 3 partea stângă a fig. 6. în cazul exemplului de realizare în care este utilizat un procesor de 16 biți, numărul F de frecvență, având 24 de biți, este furnizat în segmente de 16 biți și 8 biți; 5 totuși, pentru a simplifica desenul, numărul de 24 biți este redat ca fiind introdus într-un registru compus de 24 biți. Fiecare dintre registrele R16+R46 este afectat unuia dintre 7 intervalele temporale de recepție. întrucât mesajul RCC este așteptat în primul interval temporal Rx, numărul de 24 de biți este încărcat în registrul corespondent, de exemplu, 9 registrul R16. La numărătoarea corespunzătoare de intervale pentru primul interval temporal Rx, conținutul registrului R16 este furnizat registrului de sincronizare 602, a cărui ieșire este 11 apoi furnizată intrării superioare a sumatorului 604. Ieșirea sumatorului 604 este conectată la intrarea registrului acumulator 606. Intrarea inferioară a sumatorului 604 primește ieșirea 13 registrului 606. Registrul 606 este sincronizat de către generatorul de tact DDS de 21,76

MHz, iar conținutul său este, în consecință, reintrodus periodic în sumatorul 604. 15

Reintroducerea periodică a conținutului registrului 606 în sumatorul 604 determină sumatorul 604 să numere crescător, mai sus de numărul F primit inițial de la registrul R16. 17 în cele din urmă, sumatorul 606 atinge numărul maxim pe care îl poate conține, depășește capacitatea de memorie iar numărătoarea reîncepe de la o valoare reziduală joasă. Aceasta 19 are ca efect multiplicarea frecvenței generatorului de tact DDS cu o valoare fracțională, pentru a produce un semnal de oscilator local de frecvență intermediară de recepție având 21 această frecvență multiplicată fracțional, cu o formă de undă în dinți de fierăstrău. întrucât registrul 606 este un registru de 24 de biți, el depășește capacitatea de memorie atunci când 23 conținutul său atinge valoarea 224. Prin urmare, registrul 606 divide efectiv frecvența generatorului de tact DDS cu 2²⁴ și o multiplică simultan cu F. Circuitul este denumit 25 acumulator de fază deoarece numărul de ieșire instantanee din registrul 606 indică faza instantanee a frecvenței intermediare. 27

Faza acumulată din registrul 606 este aplicată circuitului de aproximare sinusoidală 622, care este mai bine descris în brevetul US 5008900, cu titlul Post de abonat pentru un sistem de 29 comunicații digital, fără fir, pentru abonați. Circuitul 622 convertește forma de undă în dinți de fierăstrău a registrului 606 într-o formă de undă sinusoidală. Ieșirea circuitului 622 este 31 resincronizată de către registrul 624 și apoi aplicată unei intrări a unui sumator 634 dintr-un formator de zgomot constând din sumatorul 634 și un filtru formator de zgomot 632. Ieșirea 33 filtrului 632 este aplicată celeilalte intrări a sumatorului 634. Ieșirea sumatorului 634 este conectată la intrarea de date a filtrului 632 și la intrarea registrului resincronizator 636. Acest 35 filtru formator de zgomot 632 cu coeficient variabil este descris mai complet în brevetul US 5008900. Caracteristicile formatorului de zgomot sunt controlate, interval de interval, de către 37 un câmp de control de 7 biți pentru formatorul de zgomot, care este combinat cu baitul cel mai puțin semnificativ al câmpului numărului de frecvență recepționat de la magistrala 39 DSP/MDM. Formatorul de zgomot poate fi validat sau inhibat, pot fi aleși până la 16 coeficienți de filtrare, poate fi validată sau inhibată rotunjirea, iar caracteristicile de reacție 41 din formatorul de zgomot pot fi modificate pentru a permite utilizarea unui convertor digitalanalogic (DAC) de ieșire de 8 biți (așa după cum apare în fig.6) sau a unui DAC de ieșire de 43 10 biți (nefigurat), prin alocarea câmpurilor adecvate din câmpul de control pentru formatorul de zgomot pentru fiecare interval, în cele patru registre RN16-^RN46. Multiplexorul MPX66 45 selectează unul dintre cele patru registre RN16=RN46 pentru fiecare interval, iar informația rezultată este resincronizată de către registrul 630 și trimisă la intrarea de control a filtrului 47 formator de zgomot 632.

RO 120520 Β1

Frecvența intermediară exactă pentru oricare dintre canalele de transmisie este generată în sistem interval-cu-interval de către circuitul TxDIF din blocul DDF al modemului (fig. 3), care este prezentat în detaliu în fig. 7. In sistem interval-cu-interval, un filtru de transmisie FIR (nefigurat) profilează fluxul de date conținând semnalul de informație complex (I, Q) de 16 kilo-simbol per secundă recepționat de la procesorul de modem care va modula fiecare dintre frecvențele intermediare generate. Fluxul de date conținând semnalul de informație trebuie profilat astfel, încât să poată fi transmis în cadrul lățimii de bandă limitate permise în canalul de radio-frecvență alocat. Procesarea inițială a semnalului de informație include formarea de impulsuri FIR pentru a reduce banda de frecvență la +/-10 kHz. Formarea de impulsuri FIR produce componente în fază și în cvadratură, destinate utilizării în cadrul modulării frecvenței intermediare generate.

După formarea de impulsuri, sunt utilizate câteva faze de interpolare lineară. Este realizată mai întâi o interpolare inițială, pentru a mări frecvența de eșantionare a semnalului benzii de bază, după care urmează interpolări suplimentare care măresc în final frecvența de eșantionare și frecvența la care apar principalele replici spectrale la 21,76 MHz. Tehnici adecvate de interpolare sunt descrise, de exemplu, în Multirate Digital Signal Processing, de Croehiere și Rabiner, Prentice-Hall, 1993. Componentele în fază și în cvadratură ale semnalului de modulare profilat și interpolat sunt aplicate intrărilor I și Q ale mixerelor MXI și MXQ ale porțiunii de modulare a circuitului prezentat în fig. 7.

în partea din stânga a fig. 7 este redat circuitul pentru generarea digitală a frecvenței intermediare de transmisie. Frecvența intermediară exactă care trebuie generată este determinată atunci când centrala de bază comunică dispozitivului de control al mănunchiului de posturi CC (fig. 1) care număr de interval și care canal de radio-frecvență trebuie atribuite unui interval temporal care susține o anumită convorbire. Un număr de 24 de biți care identifică frecvența intermediară cu un înalt grad de rezoluție (de exemplu +/-1,3 Hz) este furnizat de către procesorul DSP/MDM (fig.3) pe magistrala de date DSP/MDM. Numărul de frecvență de 24 de biți este înregistrat într-un registru corespondent dintre registrele de 24 biți R17-R47. Registrele R17-R47 sunt alocate fiecare unui interval anume dintre cele patru intervale temporale de transmisie Tx.

Un numărător de intervale (nefigurat) generează o numărare a intervalelor temporale de doi biți repetitivă derivată din semnalele de sincronizare disponibile pe cablajul de pe spatele panoului, așa după cum s-a arătat anterior. Semnalul de numărare a intervalelor temporale apare la fiecare 11,25 ms, indiferent dacă intervalul temporal este utilizat pentru modulare DPSK, QPSK sau 16PSK. Atunci când numărătorul de intervale ajunge la intervalul temporal căruia îi va fi atribuită frecvența, numărătorul de intervale selectează registrul corespunzător dintre registrele R17-R47, utilizând multiplexorul MPX71, pentru a livra conținutul său registrului de resincronizare 702 și în final, intrării superioare a sumatorului 704. în consecință, un număr de frecvență intermediară de 24 de biți diferit (sau același) poate fi utilizat pentru fiecare interval temporal succesiv. Numărul de frecvență de 24 biți este utilizat ca salt de fază pentru un circuit acumulator de fază convențional care cuprinde sumatorul 704 și registrul 706. Purtătoarea complexă este generată prin convertirea informației de fază acumulată în semnalul dinți de fierăstrău din registrul 706, în forme de undă sinusoidale și cosinusoidale, utilizând circuitul 708 de aproximare cosinusoidală și circuitul 722 de aproximare sinusoidală Circuitele 708 și 722 de aproximare sinusoidală și respectiv cosinusoidală sunt descrise complet în brevetul US 5008900.

Ieșirile circuitelor 708 și 722 sunt resincronizate de către circuitele 710 și respectiv 724 și apoi aplicate mixerelor 712 și respectiv 726. Ieșirile mixerelor 712 și 726 sunt aplicate

RO 120520 Β1 registrelor de resincronizare 714 și respectiv 728. Mixerele 712 și 726 împreună cu suma- 1 torul 716 formează un modulator complex (I, Q) convențional. Ieșirea sumatorului 716 este multiplexată cu referința de frecvență intermediară cosinusoidală de către multiplexorul 718, 3 care este controlat prin semnalul DIF_CW_MODE de la un registru intern (nefigurat) al DDF ASIC 450 (fig. 3). Ieșirea multiplexorului 718 este resincronizată de către registrul 720, a 5 cărui ieșire este conectată la un circuit formator de zgomot cu coeficient variabil, de tipul descris anterior în legătură cu fig.6, constând din sumatorul 734 și filtrul 732, având asociate 7 registrele de control RN17+RN47, multiplexorul de control MPX76 și registrele de resincronizare 730 și 736. 9

Acest formator de zgomot compensează zgomotul de cuantificare cauzat de rezoluția finita (de exemplu +/- jumătate din bitul cel mai puțin semnificativ) a conversiei digital-ana- 11 logice. întrucât zgomotul de cuantificare este distribuit uniform, caracteristicile sale spectrale apar similare zgomotului Gaussian alb. Puterea zgomotului care intră în lățimea de bandă 13 a semnalului transmis, care este relativ îngustă în comparație cu frecvența de eșantionare, poate fi redusă în același raport ca cel al lățimii de bandă dorite față de frecvența de eșan- 15 tionare. De exemplu, presupunând ca semnalul de modulare are o bandă lată de 20 kHz iar frecvența de eșantionare este de 20 MHz, ameliorarea raportului semnal/ zgomot ar fi de 17 1000:1 sau 60 dB. Caracteristicile formatorului de zgomot sunt controlate, în sistem intervalcu-interval, de către un câmp de control de 7 biți al formatorului de zgomot, ca cel descris 19 în legătură cu fig. 6.

Este un aspect important al invenției faptul că, calitatea vocală este menținută în 21 ciuda separării fizice dintre centrala de bază și mănunchiul de posturi plasat la depărtare la grupul de posturi de abonat. Variațiile de temporizare dintre centrala de bază și mănunchiul 23 de posturi, ca și variațiile de temporizare din decodificarea și codificarea semnalelor vocale, ar conduce la diverse forme de degradare a calității vocale, percepute ca pocnituri și alte 25 zgomote de fond în semnalul vocal. în conformitate cu invenția, congruența strictă a temporizării este asigurată prin sincronizarea tuturor semnalelor de temporizare, în special a celor 27 utilizate pentru tactul convertorului analog-digital, a codec-urilor de voce de pe modulele de linie cvadruple 101-108, ca și a magistralelor PCM 200 și 500 către canalul radio direct. Cu 29 referire la fig. 8, principalele generatoare de tact utilizate în sistem sunt derivate dintr-un oscilator de 21,76 MHz (nefigurat), care își furnizează semnalul în partea stângă a fig. 8. 31

Semnalul de 21,76 MHz este utilizat pentru a sincroniza un generator de tact de eșantionare de 64 KHz cu timpii de tranziție de simbol din semnalul radio recepționat. Mai precis, 33 semnalul de 21,76 MHz este mai întâi divizat cu 6,8 de către circuitul divizor 802 de tact fracțional, care realizează această divizare fracțională prin divizarea tactului de 21,76 MHz 35 în cinci rapoarte diferite într-o succesiune repetitivă de 6, 8,6,8, 6, pentru a produce un tact cu o frecvență medie de 3,2 MHz. 37

Divizorul de tact programabil 806 este de tip convențional și este utilizat pentru a diviza tactul de 3,2 MHz cu un factor de divizare a cărui valoare exactă este determinată de 39 către procesorul DSP/MDM. în mod normal divizorul de tact programabil 806 utilizează un factor de divizare egal cu 50 pentru a produce la ieșirea sa un semnal de tact de eșantionare 41 de 64 kHz. Ieșirea de tact de eșantionare de 64 kHz a divizorului 806 este utilizată pentru a sincroniza convertorul analog-digital 804 al canalului de recepție (redat în fig.3). Converto- 43 rul analog-digital 804 transformă eșantioanele de frecvență intermediară recepționate, în formă numerică, pentru a putea fi utilizate de către procesorul DSP/MDM. 45

Tot cu referire la fig. 8, procesorul DSP/MDM acționează ca un comparator fază/ frecvență pentru a calcula eroarea de fază a simbolurilor recepționate față de valorile lor de 47

RO 120520 Β1 fază ideale, utilizând tactul de eșantionare de 64 kHz pentru a determina momentele în care este măsurată eroarea de fază. Procesorul DSP/MDM determină ieșirea de corecție a temporizării fracționale ftc. Ieșirea de corecție a temporizării fracționale ftc este aplicată divizorului programabil 806 pentru a determina raportul său de divizare. Dacă tactul de eșantionare de 64 kHz este la o frecvență puțin mai mare decât tranzițiile de fază de simbol din semnalul de frecvență intermediară recepționat, procesorul DSP/MDM produce la ieșire un semnal de corecție de temporizare fracțională care mărește pe moment raportul de divizare al divizorului 806, extinzând astfel faza și micșorând frecvența medie a ieșirii de tact de eșantionare de 64 kHz a divizorului 806. în mod similar, dacă frecvența tactului de eșantionare de 64 kHz este mai mică decât frecvența tranzițiilor de fază de simbol recepționate, raportul de divizare al divizorului 806 este pe moment redus.

Semnalul de tact de eșantionare de 64 kHz de la ieșirea divizorului de tact programabil 806 este multiplicat în frecvență cu un factor de 64, utilizând un circuit multiplicator 806 cu sincronizarea fazei convențional, pentru a obține un tact de 4,096 MHz. Semnalul de tact de 4,096 MHz este livrat schimbătoarelor de interval temporal 310 și 320 (Fig. 1). Schimbătoarele de interval temporal 310 și 320 divid tactul de 4,096 MHz cu doi, pentru a forma două semnale de tact de 2,048 MHz, care sunt utilizate de către codec-urile vocale de pe modulele de linie 101-108 (Fig. 1) pentru a eșantiona și transforma intrările vocale analogice în semnale vocale PCM. Furnizând codec-urilor vocale semnale de tact de 2,048 MHz, obținute în comun, în sincronism cu tactul de eșantionare de 64 kHz obținut din semnalul radio, se asigură faptul că nu vor exista decalări între cele două semnale de tact. Așa după cum s-a menționat, asemenea decalări ar conduce, altfel, la degradări sesizabile ale calității vocale, percepute ca pocnituri și alte zgomote de fond în semnalul vocal.

Prin cele expuse mai sus a fost descris un exemplu de realizare a invenției. Specialiștii în domeniu pot concepe și alte variante, fără ca prin aceasta să se îndepărteze de conceptul inventiv al prezentei invenții. Una dintre aceste variante ar fi, de exemplu, mărirea frecvenței de eșantionare pe magistralele PCM pentru a face posibilă tratarea pe același schimbător de interval temporal a semnalului vocal PCM și a apelului, fără a degrada calitatea codificării vocale PCM. în plus, circuitul de formare a impulsurilor de transmisie ASIC poate fi modificat pentru a permite utilizarea altor forme de modulare decât modulația de fază (PSK), cum ar fi QAM sau FM. Trebuie înțeles că, deși exemplul de realizare a cuprins utilizarea unui grup comun de modemuri aflate la distanță de centrala de bază, întrun mănunchi modular, pentru deservirea unui grup de posturi de abonat, un grup similar de modemuri poate fi utilizat și în centrala de bază pentru a susține comunicațiile dintre mănunchiul de posturi și oricâte alte posturi de abonat aflate la distanță. în final, trebuie avut în vedere faptul că poate fi utilizat și alt tip de legătură pentru transmisie în afară celei radio, cum ar fi cablul coaxial sau fibra optică.

Claims

1. Metodă de alocare ierarhică a intervalelor de timp de transmisie, într-un sistem de radiotelefonie care include o centrală de bază, mai multe posturi de abonat aflate la distanță, mijloace (310, 320) care definesc un set repetitiv de intervale temporale destinate susținerii convorbirilor radiotelefonice dintre posturile de abonat menționate și centrala de bază menționată, un grup de modemuri (400) dintre care fiecare are capacitatea de a susține mai multe convorbiri telefonice pe intervalele temporale menționate, caracterizată prin aceea că cuprinde mai multe etape:

RO 120520 Β1

a) depistarea modem-urilor (400) active care au intervale temporale libere;1

b) desemnarea unor grade de preferință intervalelor temporale libere ale grupului menționat de modem-uri (400);3

c) constatarea aceluia dintre intervalele temporale menționate care are cel mai înalt grad de preferință;5

d) alocarea intervalului temporal corespunzător celui mai înalt grad de preferință constatat, următoareia dintre convorbirile menționate.7

2. Metodă conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că etapa (b) de desemnare a unor grade de preferință include următoarele etape:9

i) constatarea intervalelor temporale care sunt utilizate de către mai multe modemuri (400);11 ii) constatarea modem-urilor (400) care au intervale temporale adiacente disponibile pentru tratarea unei convorbiri;13 iii) constatarea faptului că un modem (400) are sau nu un interval temporal disponibil pentru a trata sarcina de sincronizare.15

3. Metodă conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că, în cadrul etapei (b) de desemnare a gradelor de preferință menționate, se atribuie cea mai mare prioritate unui 17 interval care satisface următoarele cerințe:

(a) este disponibil pe un modem (400) activ;19 (b) nu este un interval disponibil pentru sarcina de sincronizare;

(c) lasă intervale adiacente disponibile pentru convorbiri QPSK; și21 (d) nu mărește numărul de modemuri (400) care utilizează un interval peste un prag stabilit.23

4. Metodă conform revendicării 3, caracterizată prin aceea că, în cadrul etapei (b) de desemnare a gradelor de preferință, se atribuie o a doua prioritate a unui interval care 25 satisface următoarele cerințe:

(a) este disponibil pe un modem (400) activ;27 (b) lasă intervalele adiacente disponibile pentru convorbiri QPSK; și (c) nu mărește numărul de modem-uri (400) care utilizează un interval peste un prag 29 prestabilit.

5. Metodă conform revendicării 4, caracterizată prin aceea că, în cadrul etapei (b)31 de desemnare a gradelor de preferință menționate, se atribuie a treia prioritate unui interval care satisface următoarele cerințe:33 (a) este disponibil pe un modem (400) activ;

(b) lasă intervale adiacente disponibile pentru convorbiri QPSK.35

6. Metodă conform revendicării 5, caracterizată prin aceea că, în cadrul etapei (b) de desemnare a gradelor de preferință menționate, se atribuie o a patra prioritate unui 37 interval care este disponibil pe un modem (400) activ.