RO120288B1

RO120288B1 - Dispozitiv de demarare

Info

Publication number: RO120288B1
Application number: ROA200101283A
Authority: RO
Inventors: Hans-Dieter Siems; Ngoc-Thach Nguyen; Sven Hartmann; Hans Braun
Original assignee: Robert Bosch Gmbh
Priority date: 2000-04-05
Filing date: 2001-03-08
Publication date: 2005-11-30
Also published as: ZA200109710B; MXPA01012527A; JP2003530517A; AU772229B2; CN1366583A; US6763735B2; DE10191353D2; US20030097891A1; CN1202356C; EP1272756A1; WO2001077522A1; KR20020026174A; BR0105574A; DE10016706A1; AU4825701A

Abstract

Invenţia se referă la un dispozitiv de demarare, pentru pornirea motoarelor cu ardere internă. Dispozitivul de demarare, conform invenţiei, este prevăzut cu un motor (20) de demarare, care prezintă, ca părţi (21) ale sale, un stator (22) şi un rotor (23), precum şi un arbore (58) de acţionare, de asemenea, şi cu un element antrenat (70), care poate fi legat, forţat, cu arborele (58) de acţionare şi cu motorul cu ardere internă, şi cu un dispozitiv (100) de frânare, care acţionează asupra elementului (70) antrenat, iar dispozitivul (100) de frânare poate fi acţionat prin comutarea motorului (20) de demarare, prin intermediul a cel puţin unei părţi (21) a motorului (20) de demarare.

Description

Invenția se referă la un dispozitiv de demarare, pentru pornirea motoarelor cu ardere internă.

Din stadiul actual al tehnicii, sunt cunoscute așa-numitele startere cu șurub de acționare. Aceste startere cu șurub de acționare au un motor electric de pornire, cu un arbore de rotor, care are la una din extremități un filet cu pas mare. Pe acest filet cu pas mare, este prevăzut un știft de antrenare, care are posibilitatea de a se roti și de a se deplasa, și este legat prin intermediul unui dispozitiv de mers liber, cu un pinion de pornire. Cuplarea dintre știftul de antrenare, pe de o parte, și dispozitivul de mers liber și pinionul de pornire, pe de altă parte, se face prin acționarea motorului de pornire. în această situație, se folosește forța de inerție a elementelor antrenate, prevăzute pe filetul cu pas mare al arborelui de rotor și astfel se face posibilă conlucrarea cu pinionul.

în afară de aceasta, din documentul DE 2439981 A1, este cunoscut un starter cu șurub de acționare, care cuprinde un dispozitiv de frânare, pentru realizarea cuplării elementelor antrenate. Dispozitivul de frânare cuprinde o teacă de blocare cu came de blocare, care este asamblată prin efectul frecării cu știftul de antrenare. Un clichetde blocare poate fi introdus de un electromagnet prin pivotare, în geometria camelor de blocare, astfel încât, atunci când este realizată această introducere, prin pivotarea clichetului de blocare, și motorul de pornire se învârtește, pe perimetrul tijei de antrenare, acționează o forță. Din conlucrarea cu un filet cu pas mare, se obține astfel o forță pentru mișcarea înainte, prin care pinionul se poate cupla cu o coroană dințată a unui motor cu ardere internă. Prin acționarea dispozitivului de demarare, se pornește mai întâi electromagnetul, astfel încât indusul unui magnetou este îndepărtat prin împingere din electromagnet, și prin urmare, clichetul de blocare este introdus prin pivotare în camele de blocare. O dată cu ridicarea, în continuare, a indusului magnetoului, se închid două contacte de releu, astfel încât motorul de pornire este alimentat cu curent, pinionul de pornire este cuplat și, în final, motorul cu ardere internă este pornit. Clichetul de blocare mai este folosit, în fine, și pentru a împiedica o decuplare a pinionului de pornire, la modificarea sarcinilor de pe coroana dințată a motorului cu ardere internă.

Dispozitivul de pornire, descris în documentul DE 2439981A1, prezintă dezavantajul că, pe lângă comutatorul de pornire, de la bordul propriu-zis al vehiculului, mai sunt necesare și alte contacte amplasate în dispozitivul de demarare, pentru alimentarea cu curent a motorului de demarare. în afară de aceasta, atunci când spațiul disponibil este foarte redus, electromagnetul este amplasat în lagărul de acționare a dispozitivului de demarare. Acest lucru face necesară prevederea unui orificiu lateral, în lagărul de acționare. Acest orificiu lateral trebuie să fie acoperit cu un capac separat.

Cu dispozitivul conform invenției, este în schimb posibilă acționarea unui dispozitiv de frânare, fără un al doilea comutator. în cazul acționării dispozitivului de frânare prin intermediul statorului sau rotorului, nu mai sunt necesare alte elemente electrice, pentru realizarea comutării. în afară de aceasta, se obține astfel posibilitatea de realizare a unui demaror al cărui interior să fie în cea mai mare parte coaxial. Sunt necesare mai puține piese, astfel încât dispozitivul poate fi realizat mai simplu, mai fiabil și cu costuri mai reduse.

Dacă se folosește schimbarea poziției unei părți a motorului de demarare, pentru acționarea dispozitivului de frânare, este, de exemplu posibilă realizarea unui electromagnet de ridicare sau a unui electromagnet cu armătură rotativă, prin conlucrarea dintre rotor și stator. Rotorul și statorul au astfel o funcțiune dublă. Pe de o parte, atunci când sunt alimentați cu curent, statorul și rotorul generează o mișcare de rotație a rotorului, respectiv, a arborelui rotor, și deci a pinionului de pornire, și realizează astfel acționarea. Pe de altă parte, statorul și rotorul preiau funcția de comutare pentru dispozitivul de frânare.

RO 120288 Β1 în cazul unei amplasări corespunzătoare a rotorului și a statorului, unul în raport cu 1 celălalt, este posibilă fie o rotire sau o deplasare a rotorului, fie a statorului, pentru acționarea dispozitivului de acționare. Prin această modificare a poziției condiționată de forța de reacție, 3 dispozitivului de frânare îi poate fi transmisă o forță care să poată fi folosită pentru acționarea frânei. în această situație, poate fi folosită în mod avantajos fie rotirea tubului polar, respec- 5 tiv, a statorului, fie deplasarea acestuia, iar în ceea ce privește rotorul, deplasarea acestuia în raport cu statorul. 7

O forță de reacție, respectiv, un moment de reacție ale unei părți a motorului de demarare pot fi folosite astfel pentru rotirea unui element al canalului de pană, apăsând 9 astfel camele de frână pe un tambur de frână, prin care, asupra arborelui antrenat, poate acționa un moment de frânare. 11 în conformitate cu o altă variantă de execuție avantajoasă, este posibil ca prin modificarea poziției unei părți a motorului de demarare să fie acționat un clichet, provocându-se 13 astfel, din conlucrarea clichetului cu o șaibă și îmbinarea dintre acestea, realizată exclusiv prin formă, un moment de frânare asupra arborelui antrenat, care se rotește. Astfel, poate 15 fi realizat un mecanism de frânare simplu și ușor de construit.

O transmitere a forței dintre arborele antrenat și șaibă, care să protejeze atât șaiba, 17 cât și clichetul, este asigurată printr-o îmbinare dintre șaibă și arborele antrenat, care să fie bazată pe frecare. 19 îmbinarea bazată pe frecarea dintre arborele antrenat și șaibă mai fac de asemenea posibilă o rotire a pinionului, în cazul unei poziții dinte-contra-dinte, dintre coroana dințată 21 a motorului cu ardere internă și elementul antrenat realizat sub forma unui pinion.

Amplasarea favorabilă, din punctul de vedere al spațiului disponibil, a unui arc de 23 decuplare, este posibilă, pe de o parte, printr-o rezemare de partea carcasei lagărului de antrenare și, de pe altă parte, printr-o rezemare de arborele antrenat. 25

O etanșare foarte bună a starterului, respectiv, a motorului de demarare este obținută atunci când tubul polar este înconjurat de o carcasă separată a motorului de demarare. în 27 afară de aceasta, fundul carcasei în formă de oală, a motorului de demarare, poate fi alcătuit ca suport al lagărului, astfel încât tubul polar să poată fi amplasat în carcasa motorului de 29 demarare.

Elementul pentru rezemarea tubului polar în carcasa motorului de demarare mai 31 poate fi de asemenea alcătuit ca reazem pentru rotor.

Pentru ca la sfârșitul operației de demarare să fie înlăturată blocarea contra decuplării 33 de către clichet sau de către una sau mai multe came ale pinionului, la partea motorului de demarare care își modifică poziția, se prevede un element cu rol de arc, care să acționeze 35 contra schimbării de poziție, pentru acționarea frânei.

Invenția este explicată, în cele ce urmează, mai în detaliu, în câteva exemple de 37 realizare, în baza figurilor aferente. Acestea reprezintă următoarele:

- fig. 1, un prim exemplu de realizare a dispozitivului de demarare, conform invenției; 39

- fig. 2, o vedere în secțiune transversală printr-un element al dispozitivului de frânare, conform primului exemplu de realizare;41

- fig. 3, un al doilea exemplu de realizare;

- fig. 4, o vedere în secțiune transversală printr-un element al dispozitivului de frâ- 43 nare, conform celui de-al doilea exemplu de realizare;

- fig. 5, o vedere laterală a elementului reprezentat în fig. 4;45

- fig. 6, o vedere în perspectivă a clichetului, conform celui de-al doilea exemplu de realizare;47

RO 120288 Β1

- fig. 7, o vedere în perspectivă a unei variante a clichetului reprezentat în fig. 6;

- fig. 7A, o a treia variantă de execuție a clichetului;

- fig. 7B, o vedere în perspectivă a unui alt exemplu de execuție a elementului reprezentat în fig. 4;

- fig. 7C, o vedere în perspectivă a arborelui antrenat;

- fig. 7D, o vedere în secțiune transversală a părții dispozitivului de frânare dinspre tija de antrenare;

- fig. 8, o vedere în perspectivă a părților interioare ale dispozitivului de demarare, în cel de-al doilea exemplu de execuție, în poziție de repaus;

- fig. 9, părțile interioare ale celui de-al doilea exemplu de execuție după cuplarea clichetului cu mecanismul de frânare;

- fig. 10, o vedere a părților interioare ale celui de-al doilea exemplu de execuție, cu elementul antrenat în stare zăvorâtă;

- fig. 11, un al doilea exemplu de execuție, pentru producerea unei forțe de acționare a clichetului;

- fig. 12, un al treilea exemplu de execuție, pentru producerea unei forțe de acționare a clichetului;

- fig. 13, un mecanism cu clichet, astfel cum poate fi acționat de către cel de-al doilea și cel de-al treilea exemplu de execuție.

în fig. 1, este reprezentat un prim exemplu de execuție a unui dispozitiv de demarare, conform invenției. Dispozitivul de demarare 10 are o carcasă 13 din două părți și este constituit dintr-o carcasă 16 a motorului de demarare și o carcasă 17 a lagărului de acționare. Carcasa 16 a motorului de demarare înconjoară un motor de demarare 20, care prezintă ca părți constitutive 21, ale motorului de demarare 20, un stator 22 și un rotor 23. Statorul 22 este constituit dintr-un tub polar 25 și din niște poli 26 ai statorului, care sunt executați ca magneți permanenți. Tubul polar 25 constituie blocarea magnetică de pol opus, pentru polii 26, ai statorului. Polii 26, ai statorului, sunt amplasați în jurul rotorului 23. Rotorul 23 este constituit dintr-un arbore 29, a cărui axă este axa 31 a rotorului, și cu care este legat, fără posibilitatea de a se roti, un pachet 30 de tole de rotor. în niște canale, nereprezentate, ale pachetului 30 de tole de rotor, este introdusă o înfășurare rotorică 32. înfășurarea rotorică 32 este constituită din toroane de bobinaj separate, care sunt legate de lamelele 34, ale unui colector. Diferitele lamele 34 alcătuiesc împreună un colector 36. Prin intermediul mai multor perii 38 amplasate pe periferia colectorului 36, se introduce curent în înfășurarea rotorului 23. Periile 38 sunt ghidate în niște casete 40, care sunt fixate pe o placă 42 a periilor. De placa 42 a periilor, sunt fixate pe o parte niște așa-numite perii pozitive, precum și niște așanumite perii negative. Periile pozitive pot fi legate printr-o bornă pozitivă 44 și printr-un comutator de demarare, nereprezentat, la un pol pozitiv al unei baterii, de asemenea, nereprezentate. Periile negative se găsesc în legătură cu carcasa 13, la care este conectată masa.

Arborele 29 al rotorului este în legătură cu un angrenaj planetar 50, prin intermediul extremității sale dinspre carcasa 17 a lagărului de acționare, și acționează totodată o roată solară 51. Roata solară 51 angrenează cu roțile dințate planetare 52, care, la rândul lor, se rotesc într-o roată 53 cu dantură interioară. Roata 53 cu dantură interioară alcătuiește o singură piesă cu un lagăr intermediar 55. Roțile dințate planetare 52 sunt la rândul lor ținute de un suport 56 al roților planetare. Lagărul intermediar 55 este amplasat în poziție fixă și fără posibilitatea de a se roti în carcasa 16 a motorului de demarare. Suportul 56 al roților planetare este legat, la rândul lui, cu un arbore de acționare 58, fără posibilitatea de a se roti.

RO 120288 Β1

Arborele de acționare 58 prezintă pe o anumită lungime un filet exterior 60 cu pas 1 mare. Cu acest filet exterior 60 cu pas mare, se cuplează un filet interior 62 cu pas mare, care este realizat într-o tijă de antrenare 64. Filetul interior 62 cu pas mare și filetul exterior 3 60 cu pas mare alcătuiesc împreună un așa-numit angrenaj de cuplare 65. Tija de antrenare 64 este în legătură cu un inel exterior al unei role de mers liber 68, prin intermediul căreia 5 poate fi pus în mișcare un element antrenat 70, cu ajutorul unor piese de antrenare de pe un inel interior, nereprezentat, al rolei de mers liber 68. Tija de antrenare 64, rola de mers 7 liber 68, precum și elementul antrenat 70 alcătuiesc un arbore antrenat 72. în timpul funcționării, arborele antrenat 72 glisează pe filetul exterior cu pas mare 60, iar arborele 9 antrenat 72 se rotește și se deplasează pe arborele de antrenare 58 până ce atinge un inel opritor 74 prin învingerea unei forțe de decuplare a unui resort de decuplare 76. în această 11 situație, elementul antrenat 70 este complet cuplat cu o coroană dințată 77, figurată cu linie întreruptă, a unui motor cu ardere internă, nereprezentat. Arborele de antrenare 58 este 13 montat prin intermediul unui lagăr 80 în carcasa 17 a lagărului de acționare.

Rotorul 23 este montat cu arborele său 29 și cu un fus 82 al arborelui rotorului, 15 orientat în sens opus carcasei lagărului de acționare 17, prin intermediul unui lagăr 84 al rotorului, într-un locaș 85 al carcasei 16 a motorului de demarare. Prin intermediul unui 17 element de siguranță 86, este fixată poziția rotorului 23 față de lagărul 84 al rotorului.

Tubul polar cilindric 25 prezintă la capătul său, opus carcasei 17 a lagărului de 19 acționare, niște lagăre 90, pentru resorturi. Aceste lagăre 90 pentru resorturi sunt constituite dintr-o bucată îndoită, în esență, în sens radial, a tubului polar, și prezintă, de asemenea, în 21 esență, o formă dreptunghiulară. Lagărele pentru resorturi 90 prezintă la extremitatea lor, orientată în sens radial înspre interior, în direcția arborelui rotorului, niște eclise 91 îndoite, 23 în esență, perpendiculare față de arborele 29 al rotorului. într-un spațiu intermediar dintre eclisele 91 și carcasa 16 a motorului de demarare, este amplasat un element 92 cu rol de 25 resort. Acest element 92 cu rol de resort se reazemă pe un pinten 93 care este prevăzut pe carcasa 16 a motorului de demarare. Astfel, între pintenul 93 și lagărul 90 pentru resort, 27 acționează o forță de arcuire generată de elementul 92 cu rol de resort și care se opune unei schimbări a poziției vreunei părți a motorului de demarare. 29

Pe extremitatea dinspre carcasa 17 a lagărului de acționare a tubului polar 25, sunt prevăzute niște bare 95 orientate înspre arborele rotorului. Aceste bare 95 ajung până într-un 31 spațiu aflat între lagărul intermediar 55 și rola de mers liber 68. Lagărul intermediar 55 mai prezintă, de asemenea, pe perimetrul său exterior, niște decupări 97 alungite. 33 între lagărul intermediar 55 și rola de mers liber 68, este amplasat un dispozitiv de frânare 100. Dispozitivul de frânare 100 este constituit dintr-un inel de susținere 102, fixat 35 pe lagărul intermediar 55 și concentric cu arborele 29 al rotorului, dintr-un element 104 cu canal de pană, rezemat pe acest inel de susținere 102, cu posibilitatea de a se roti, precum 37 și din niște pene de frânare 108, dispuse între un tambur de frână 106 și elementul 104 cu canal de pană. Penele de frânare 108 sunt articulate cu inelul de susținere 102, cu 39 posibilitatea de a se roti și sunt ghidate spre tamburul de frână 106 și în spatele acestuia, prin intermediul unui ghidaj nereprezentat. 41

Tamburul de frână 106 este constituit dintr-un inel de formă cilindrică 109 cu o suprafața 110 îndreptată spre exterior. Suprafața de formă cilindrică 110 constituie o 43 suprafață de frecare pentru penele de frânare 108.

RO 120288 Β1

După cum se vede în fig. 2, inelul 109 se extinde într-o flanșă 111 îndreptată înspre interior, în sens radial, și la extremitatea căreia, îndreptată în sens radial, înspre interior, se găsește un scurt segment îndreptat spre rola de mers liber 68. Acest segment formează un scaun 112 pentru un resort, îndreptat înspre elementul antrenat 10. Acest scaun 112 al resortului este continuat cu o porțiune strangulată treptat și care se termină cu un scurt segment cilindric. Pe partea opusă rolei de mers liber 68 a porțiunii strangulate, este prevăzut un scaun 113 al unei siguranțe. Extremitatea scurtă, cilindrică, reprezintă un ghidaj 114. Ca urmare a acestui lucru, tamburul de frânare 106 are secțiune transversală inelară, în esență în formă de U, deschisă înspre rola de mers liber 68.

Pe scaunul 112 al resortului tamburului de frână 106, se reazemă un resort 120, care cu cealaltă extremitate a sa, îndreptată înspre elementul antrenat 70, se reazemă pe inelul exterior al rolei de mers liber 68. Prin intermediul scaunului 113 al siguranței, tamburul de frânare 106 se reazemă, sub acțiunea forței resortului 120, pe un inel de siguranță 122 de pe tija de antrenare 64. Forța exercitată de resortul 120 provoacă o îmbinare forțată a tamburului de frână 106 cu inelul de siguranță 122 și astfel și a tamburului de frână 106 cu tija de antrenare 64.0 forță, respectiv, un moment care acționează asupra tamburului de frână 106, este transmisă/transmis astfel, cel puțin parțial, asupra tijei de antrenare 64 și angrenajului de cuplare 65. Ghidajul 114 împiedică îndoirea tamburului de frână 106 pe tija de antrenare 64.

Barele 95 ale tubului polar 25, trecute prin decupările 97, se cuplează cu nuturile 124, ale elementului cu canal de pană 104.

Dacă dispozitivul de demarare, prezentat în fig. 1, ajunge să fie alimentat cu curent, prin închiderea comutatorului de demarare, adică dacă prin înfășurarea rotorică 32 circulă curentul electric, între rotorul 23 și statorul 22, respectiv, polii 26, ai statorului, acționează un moment de rotație. Acest moment de rotație care acționează între statorul 22 și rotorul 23, generează forțe care acționează între acestea două, în sens perimetral. Acest lucru duce, pe de o parte, la aceea că rotorul se rotește în sensul de rotație prescris, iar pe de altă parte, statorul 22, rezemat pe arborele 29 al rotorului cu posibilitatea de a se roti, se mișcă cu tubul său polar 25 în contra sensului de rotație al rotorului 23 și deci contra acțiunii elementului 92 cu rol de resort. Elementul cu rol de resort 92 este întins în această situație, între pintenul 93 și lagărul 90 al resortului, pe tubul polar deplasat. Barele 95 care sunt legate de tubul polar 95, formând cu acesta un singur element, sunt de asemenea răsucite corespunzător unui unghi de rotație al tubului polar 25, acționează dispozitivul de frânare 100 și realizează astfel o răsucire a elementului cu canal de pană 104, în jurul inelului de susținere 102. Elementul cu canal de pană 104 realizează astfel apariția unei forțe de strângere între elementul cu canal de pană 104, penele de frânare 108 și tamburul de frână 106. Arborele de acționare 58, care se rotește concomitent cu arborele 29 al rotorului, produce prin angrenajul de cuplare 65, o răsucire a tijei de antrenare 64. Forța de strângere, provocată de dispozitivul de frânare 100 pe tamburul de frână 106, are ca efect o forță de frecare care acționează pe perimetrul tijei de antrenare 64 și, astfel, se produce un moment de frânare, în combinație cu angrenajul de cuplare 65, această forță de frecare provoacă inevitabil o cuplare a elementului antrenat 70, și prin urmare, în final, o cuplare în coroana dințată 77.

Dacă elementul antrenat 70 este cuplat cu coroana dințată 77, tamburul de frână 106 se deplasează înspre coroana dințată 77, încât penele de frână 108 sunt, în final, deplasate în spatele flanșei 111 și deci între flanșa 111 și lagărul intermediar 55. Când penele de frână 108 au căzut în spatele flanșei 111, dispozitivul de frânare 100 nu mai exercită o forță de frecare pe tija de antrenare 64. Motorul de demarare 20 poate acționa acum nestânjenit elementul antrenat 70 și astfel și coroana dințată 77.

RO 120288 Β1

Atâta timp cât dispozitivul de demarare 10 rămâne comutat prin intermediul 1 comutatorului de demarare, deci pe întreaga perioadă a procesului de demarare, dispozitivul de frânare 100 și astfel și penele de frână 108 rămân într-o poziție care împiedică decuplarea 3 elementului antrenat 70.0 dată cu întreruperea comutării dispozitivului de demarare 100 se întrerupe câmpul electromagnetic existentîntre tubul polar 25, respectiv, statorul 22 și rotorul 5 23. Forța elementului 92 cu rol de resort începe să depășească forța existentă între statorul 22 și rotorul 23, astfel încât răsucirea statorului 22, respectiv, a tubului polar 25 este readusă 7 în poziția inițială. Barele 95 readuc, de asemenea, elementul cu canal de pană 104, prin rotire în poziția sa inițială. Penele de frână 108 sunt ridicate din nou în sens radial, înspre 9 exterior. Resortul de decuplare 76 provoacă în final o readucere a arborelui antrenat 72 în poziția sa inițială. 11 în fig. 3 este reprezentat un al doilea exemplu de execuție a dispozitivului de demarare 10, conform invenției. Carcasa 13 constituită din două părți cuprinde și, în acest 13 caz, o carcasă 16 a motorului de demarare și o carcasă 17 a lagărului de acționare. în carcasa 16 a motorului de demarare, este amplasat motorul de demarare 20 cu părțile 21 15 ale motorului de demarare, statorul 22 și rotorul 23. Tubul polar 25 cu polii 26 ai statorului este amplasat aici, de asemenea, cu posibilitatea de a se roti în jurul axei 31 a rotorului. 17

Arborele 29 al rotorului este amplasat în locașul 85 al lagărului carcasei 16 a motorului de demarare cu fusul său 82, adică cu extremitatea opusă carcasei 17 a lagărului de acționare, 19 și anume prin intermediul lagărului 84 al rotorului. Cu extremitatea sa dinspre carcasa 17 a lagărului de acționare, arborele 29 al rotorului este amplasat prin intermediul unui lagăr de 21 colector 150. Lagărul de colector 150 este amplasat într-un suport 151. Acest suport 151 al lagărului de colector 150 este introdus prin presare în carcasa 16 a carcasei motorului de 23 demarare. Astfel, amplasarea rotorului 23 este precizată în mod univoc. Motorul de demarare constituie astfel o unitate completă, prefabricabilă. 25

Tubul polar 25, care poate fi răsucit, are o formă în esență cilindrică și are la extremitatea opusă carcasei 17 a lagărului de acționare, montată o flanșă 154 a lagărului. Această 27 flanșă 154 a lagărului prezintă în mijlocul ei axial, un orificiu central cu un inel 155 al lagărului, extins în sens cilindric. Prin intermediul acestui inel 155 al lagărului, tubul polar 25 29 este amplasat cu posibilitatea de a se roti pe elementul de rezemare 128. Elementul de rezemare 128 și lagărul 84 al rotorului sunt constituite dintr-o singură bucată. Ca și la 31 exemplul de execuție prezentat în fig. 1, pornind de la tubul polar 25, niște bare 95 se extind în sens axial, înspre carcasa 17 a lagărului de acționare. Aceste bare 95 pătrund prin su- 33 portul 151 al lagărului de colector și decupările 97 ale acestuia.

Arborele 29 al rotorului prezintă, la extremitatea sa dinspre carcasa 17a lagărului de 35 acționare, un element 157 care permite o asamblare exclusiv prin formă și prin intermediul căruia este realizată asamblarea prin formă, dintre arbore și butuc. Elementul 157, care per- 37 mite o astfel de asamblare prin formă, este reprezentat aici, ca element cu dinți demontabili.

Cu elementul 157, care permite o asamblare exclusiv prin formă, este îmbinată roata 39 solară 51. Roata solară 51 acționează mai multe roți dințate planetare 52, prevăzute în jurul roții solare 51. Roțile dințate planetare 52 angrenează, la rândul lor, cu roata cu dantură 41 interioară 53, care este fixată rigid în carcasa 17 a lagărului de acționare.

Lagărul intermediar 55, prevăzut în carcasa 17a lagărului de acționare, fără posibili- 43 tatea de a se roti, prezintă un orificiu central, prin care este trecut arborele de acționare 58. între arborele de acționare 58 și lagărul intermediar 55, se găsește un lagăr 160 pentru 45 preluarea reacțiunii lagărului. Lagărul intermediar 55 este alcătuit, în esență, în formă de oală

RO 120288 Β1 și este deschis înspre motorul de demarare 20. în interiorul lagărului intermediar 55 în formă de oală, este amplasată rola cu mers liber 68. Un inel interior 162 al rolei cu mers liber 68 se găsește pe arborele de acționare, formând cu acesta o singură piesă. Niște corpuri de strângere 164 leagă inelul interior 162 cu un inel exterior 166 al rolei cu mers liber 68. Pe fața frontală dinspre motorul de demarare 20 a inelului exterior 166, sunt amplasate la rândul lor axele-suport 168 de roți planetare, pe care culisează roțile dințate planetare 52.

Poziția arborelui de acționare 58 este determinată în raport cu lagărul intermediar 55, pe de o parte, de o suprafață frontală 170 a inelului interior 162, îndreptată spre elementul antrenat și, pe de altă parte, de un inel de siguranță 172. în sens axial, inelului de siguranță 172, îi urmează înspre elementul antrenat 70, filetul exterior cu pas mare 60, cu care se îmbină arborele antrenat 72 cu filet interior cu pas mare 62. Filetului exterior cu pas mare 62, îi urmează, pe o porțiune a arborelui cu diametru mai mic, o suprafață cilindrică de glisare 174, pe care arborele antrenat 72 se reazemă prin intermediul unui lagăr 176 al arborelui antrenat. Poziția lagărului 176 al arborelui antrenat 72 este determinată, pe de o parte, de filetul exterior cu pas mare 60 cu un diametru mai mare și, pe de altă parte, de un guler interior 178 prevăzut pe arborele antrenat 72. Suprafeței cilindrice de glisare 174, îi urmează din nou o porțiune scurtă, cu diametru mai mic, a arborelui, pe care este fixat un inel opritor 74 prin intermediul unui inel de siguranță. Acest inel opritor 74 determină, în conlucrare cu gulerul interior 178, poziția decuplată, finală, a elementului antrenat 70.

O parte exterioară a arborelui antrenat 72 este împărțită, în esență, în trei sectoare. Pe extremitatea arborelui antrenat 72, opusă motorului de demarare 20, este prevăzut mai întâi elementul antrenat 70, executat aici sub formă de pinion 180. Pe un segment cu diametru mai mare, urmează, în direcția spre motorul de demarare 20, o suprafață de glisare 182, de asemenea, cilindrică, pe care glisează un inel 184 de etanșare a arborelui, și după acesta, lagărul 80. Inelul 184 de etanșare a arborelui este introdus prin presare în carcasa 17 a lagărului de acționare și protejează spațiul interior al dispozitivului de demarare 10 împotriva pătrunderii din exterior a unor impurități. Lagărul 80 este, de asemenea, introdus prin presare în carcasa 17 a lagărului de acționare și este protejat de inelul 184 de etanșare a arborelui.

Pe extremitatea dinspre motorul de demarare 20 a arborelui antrenat 72, sunt prevăzute, pe partea exterioară, mai multe elemente, unul după celălalt. în ordine, în sens axial, se găsește mai întâi un inel 186, având în secțiune transversală forma de L, apoi urmează un element 188 cu rol de resort, având forma unui arc-disc și, în fine, șaiba 144. Inelul 186, elementul 188 cu rol de resort și șaiba 144 sunt rigidizate unul în raport cu celălalt prin intermediul arcului-disc 188 și se reazemă, pe de o parte, în sens axial, înspre elementul antrenat 70, pe un guler 189 care formează un prim element opritor în sens axial, iar în sensul spre motorul de demarare 20, pe un element de siguranță 190, care formează un al doilea element opritor în sens axial. Elementul 188 cu rol de resort presează astfel, pe de o parte, inelul 186 de guler și, pe de altă parte, șaiba 144 de elementul de siguranță. Șaiba 144 este îmbinată prin frecare cu arborele antrenat 72.

Inelul 186 prezintă un braț care se extinde în sens axial și care se reazemă pe arborele antrenat 72. Un alt braț se extinde în sens radial, înspre exterior. Cele două brațe formează un unghi deschis în direcția spre lagărul 80. în acest unghi al inelului 186, se reazemă resortul de decuplare 76 cu prima sa extremitate, îndreptată spre motorul de demarare 20. Cu cea de-a doua extremitate a sa, îndreptată spre elementul antrenat 70, resortul de decuplare 76 se reazemă pe o șaibă-disc 192, prevăzută cu un guler exterior.

RO 120288 Β1

Șaiba-disc 192 se sprijină, la rândul ei, cu suprafața exterioară îndreptată spre elementul an- 1 trenat 70, prin intermediul unei șaibe de extindere 194, pe carcasa 17 a lagărului de acționare.3 în fig. 4, șaiba 144 este reprezentată la scară mai mare în secțiune transversală.

Șaiba 144 are o secțiune transversală inelară, având, în esență, mai întâi o formă de U5 deschis înspre elementul antrenat 70. De la un segment 196 în formă de disc inelar, se extinde un braț 198 aflat în sens radial, în interior, și un braț 200 aflat în sens radial, în7 exterior. Brațul 198 aflat în sens radial, în interior, cuprinde, cu partea sa opusă elementului antrenat 10, parțial elementul de siguranță 190. Brațul 200 aflat în sens radial, în exterior,9 se transformă într-un capăt de braț 202, care se extinde în sens radial, înspre exterior. Capetele de braț 202 se termină cu niște dinți 204.11 în fig. 5, este prezentată o porțiune a șaibei 144. Dinții 204 sunt realizați ca dinți de ferăstrău. Acești dinți prezintă o suprafață frontală 205 îndreptată, în esență, în sens radial 13 și o suprafață dorsală 206, care se extinde aproximativ în sens perimetral.

Pe perimetrul interior al carcasei 17 a lagărului de acționare, este introdusă, într-un 15 alezaj înfundat 207, o primă extremitate a unui știft axial 208, pe când cea de-a doua extremitate a acestui știft axial 208 se reazemă într-un alezaj înfundat 210, realizat în lagărul inter- 17 mediar 55. Știftul axial 208 este orientat paralel cu axa 31 a rotorului. într-un spațiu intermediar dintre rezemarea știftului axial 208 în carcasa 17 a lagărului de acționare și lagărul 19 intermediar 55, știftul axial 208 prezintă o porțiune liberă cu o anumită lungime. între carcasa 17 a lagărului de acționare și lagărul intermediar 55, pe știftul axial 208, este amplasat 21 clichetul 140 cu posibilitatea de a se roti.

Clichetul 140 reprezentat în fig. 6 prezintă o șarnieră de balama 222, o porțiune de 23 legătură 224 și o porțiune de comandă 226. Porțiunea de legătură 224 și porțiunea de comandă 226 sunt paralele cu știftul axial 208. De porțiunea de comandă 226 este legată 25 o porțiune de rezemare 228, aceste două porțiuni constituind una și aceeași piesă, iar porțiunea de rezemare este îndoită în unghi drept în raport cu porțiunea de comandă 226. 27

Porțiunea de comandă 226 are o muchie de comandă 230 care conlucrează cu dinții 204. Șarniera de balama 222 este constituită din trei eclise 232,233 și 234, care îndeplinesc două 29 sarcini diferite. Pe de o parte, ele alcătuiesc șarniera de balama 222, prin care clichetul 140 este montat cu posibilitatea de a se roti în jurul știftului axial 208. în acest scop, eclisele 232 31 și 234 cuprind știftul axial 208, dintr-o primă parte, iar eclisa 233 prevăzută între eclisele 232 și 234 cuprinde știftul axial 208, dintr-o a doua parte. Astfel, știftul axial 208 este complet 33 cuprins de către eclisele 232, 233 și 234. Eclisele 232, 233 și 234 au niște extremități 235 care sunt orientate în sens radial, spre exterior, în raport cu știftul axial 208. Extremitățile 235 35 ale ecliselor 232 și 234 cuprind bara 95 perimetral, dintr-o primă parte. Extremitatea 235 a eclisei 233 cuprinde bara 95, privind în sens perimetral, dintr-o a doua parte. Prin această 37 amplasare a extremităților 235 ale ecliselor, se obține un locaș 220 al barei. în fig. 6, muchia de comandă 230 nu este orientată paralel față de știftul axial 208, ci formează cu axa știftului 39 axial 208, înspre elementul antrenat 70, un unghi ascuțit. Datorită orientării neparalele, înclinate, a muchiei de comandă 230, între muchia de comandă 230 și șaiba 144, apare o 41 componentă suplimentară a unei forțe, în sensul cuplării, astfel încât crește eficiența cuplării, fără ca să fie, totodată, împiedicată o decuplare ulterioară. Datorită poziției sale proeminente 43 în sens perpendicular față de porțiunea de comandă 226, porțiunea de rezemare 228 mărește suprafața de contact a clichetului 140, pe lagărul intermediar 55. Astfel, se reduc 45 fenomenele de uzură atât pe lagărul intermediar 55, cât și pe clichetul 140.

RO 120288 Β1 în fig. 7, este reprezentat un al doilea exemplu de execuție a clichetului 140. Deosebirea esențială față de exemplul de execuție, conform fig. 6, constă în aceea că muchia de comandă 230 este paralelă cu direcția axială a știftului axial 208.

Aceste trei eclise ale clichetului 140 formează cu cele trei extremități ale lor îndreptate spre exterior un locaș 220 pentru bara 95, extins în sens axial, în care pătrunde bara 95.

în cazul în care are loc o răsucire a barei 95 în jurul axei 31 a rotorului, acest lucru duce la o răsucire a clichetului 140 în jurul știftului axial 208, în sensul contrar acelor de ceasornic. Porțiunea de comandă 226 ajunge astfel, în final, în contact cu partea dorsală 206 a dinților, astfel încât partea frontală 205 poate ajunge în contact cu muchia de comandă 230.

în fig. 7A, este reprezentat un al treilea exemplu de execuție a clichetului 140. Din porțiunea de legătură 224 fac parte două eclise 250. Una dintre eclisele 250 este îndreptată spre carcasa 17 a lagărului de acționare, cealaltă eclisă 250 este orientată spre lagărul intermediar 55, cele două eclise fiind paralele între ele și orientate, în esență, în sens radial. Extremitățile îndreptate în sens radial, spre exterior, ale ecliselor 250, sunt prevăzute cu niște știfturi 251 deschise în sens radial, spre exterior, care formează împreună locașul 220, pentru prinderea barei.

Ambele eclise 250 sunt perforate în zona de trecere de la eclisele 250 spre porțiunea de legătură 224, ambele perforări 252 fiind astfel amplasate, încât știftul axial 208 să poată fi trecut prin ele.

După cum s-a descris cu referire la fig. 6, porțiunea de legătură 224 este continuată cu porțiunea de comandă 226. Pe aceasta, sunt formate acum două porțiuni de rezemare 228 opuse, parte componentă a porțiunii de comandă 226, care, atunci când elementul antrenat este complet cuplat, se reazemă, pe de o parte, pe lagărul intermediar 55 și, pe de altă parte, în spatele șaibei 144.

Pe partea de comandă 226, este formată și, în acest caz, o muchie de comandă 230. în acest exemplu de execuție, aceasta este obținută prin îndoirea marginii porțiunii de comandă 226. Muchia de comandă 230 nu mai este acum formată dintr-o suprafață de susținere realizată prin ștanțare, ca la cele două exemple precedente, ci reprezintă o porțiune a suprafeței tablei materialului de bază al clichetului 140. Muchia de comandă 230 este iarăși înclinată și constituie un sprijin pentru cuplarea elementului antrenat 70.

în fig. 7B, este reprezentat, în perspectivă, un alt exemplu de execuție a șaibei 144. Șaiba 144 prezintă pe perimetrul ei, niște dinți 204 repartizați în mod egal. Spre deosebire de execuțiile prezentate până acum, șaiba 144 este în esență plană și are niște dinți 204, care sunt obținuți prin îndoirea materialului din care este constituită șaiba. Dinții 204 au o poziție înclinată, sunt adaptați muchiei de comandă înclinată 230 și prezintă de aceea o creștere.

în fig. 7C, este reprezentată, din nou, o vedere în perspectivă a arborelui antrenat 72. Clichetul 140 descris cu referire la fig. 7A este în această situație în contact cu șaiba 144 descrisă cu referire la fig. 7B. în spatele șaibei 144, adică în direcția spre motorul de demarare 20, pe tija de antrenare 64, este montată, în mod suplimentar, o șaibă de pornire 270, care formează un lagăr de alunecare. Această șaibă de pornire 270 servește la menținerea la valori cât mai mici a vitezei care acționează asupra porțiunii de rezemare 228, atunci când elementul antrenat 70 este complet cuplat și porțiunea de rezemare 228 se sprijină în această situație, pe acesta.

RO 120288 Β1 în fig. 7D, este arătată o secțiune transversală prin partea dinspre tija de antrenare 1 a dispozitivului de frânare 100, conform fig. 7C. Din descriere, cu referire la fig. 3, se cunoaște că inelul de rezemare 186 în formă de L se reazemă pe un prim opritor axial, înspre 3 elementul antrenat 70. Cu acesta, este în contact un element 188 cu rol de resort, având forma unui arc-disc. Elementul 188 cu rol de resort se reazemă pe șaiba 144, executată 5 conform descrierii referitoare la fig. 7B. Spre deosebire de fig. 3, în cazul de față, este prevăzut în continuare un inel de susținere 273, care se reazemă în final, pe elementul de 7 siguranță 190. Inelul de susținere 273 prezintă un locaș 276 orientat în sens radial, înspre exterior, pe care se găsește șaiba de pornire 270. Șaiba de pornire 270 este ghidată de 9 inelul de susținere 273 cu joc atât în sens radial, cât și în sens axial.

Pe baza fig. 8, 9 și 10, se explică în cele ce urmează, în mod detaliat, funcționarea 11 dispozitivului de frânare 100 al celui de-al doilea exemplu de execuție. în fig. 8, este reprezentată, mai întâi, starea de repaus a dispozitivului de demarare 10. Motorul de 13 demarare 20 și deci și rotorul 23 nu sunt alimentate cu curent, iar bara 95 se găsește cu un flanc orientat în sensul acelor de ceasornic, în contact cu un opritor 240, pentru poziția de 15 repaus. Elementul 92 cu rol de resort, nereprezentat în această figură, presează tubul polar 25 cu bara 95 pe opritorul 240, pentru poziția de repaus. Bara 95 pătrunde cu extremitatea 17 sa 96 în locașul 220 pentru bară al clichetului 140. Clichetul 140 se află, de asemenea, în poziție de repaus și de aceea porțiunea ei de comandă 226 este ridicată de pe partea 19 dorsală 206 a dinților și deci și de pe șaiba 144.

Dacă se alimentează acum cu curent motorul de demarare 20 și deci și rotorul 23, 21 (a se vedea și fig. 9), tubul polar rotativ 25 se deplasează în jurul axei 31 a rotorului în contra sensului acelor de ceasornic, învinge forța opusă a elementului 92 cu rol de resort și se 23 desprinde de pe opritorul său 240, pentru poziția de repaus. Extremitatea 96 a barei 95 care formează corp comun cu tubul polar 25, se rotește, de asemenea, în sens contrar acelor de 25 ceasornic și rotește și clichetul 140 de pe știftul axial 208, de asemenea, în contra sensului acelor de ceasornic, astfel încât porțiunea de comandă 228 cu muchia de comandă 230 27 ajunge în contact cu una din părțile dorsale 206 ale dinților șaibei 144. Rotorul 23, a cărui rotație începe concomitent, duce la schimbarea poziției șaibei 144 antrenată prin frecare în 29 sensul acelor de ceasornic. în această situație, fața frontală 205 a unuia dintre dinții 204 ajunge în contact cu muchia de comandă 230 a clichetului 140. Prin această asamblare prin 31 formă, este împiedicată o rotire a șaibei 144, pe arborele antrenat 72, care se rotește generând un moment de frânare. Ca urmare a frecării dintre șaiba 144 și arborele antrenat 33 72, în angrenajul de cuplare 65, apare o forță care duce în mod fortuit la cuplarea arborelui antrenat 72. Prin forma muchiei de comandă 230, de exemplu, prin realizarea acesteia cu 35 o înclinare conform descrierii referitoare la fig. 6, forța de cuplare poate fi influențată în sens favorabil. Arborele antrenat 72 care se cuplează, antrenează și șaiba 144 și duce la cuplarea 37 acesteia în lungul muchiei de comandă 230, după cum se arată în fig. 9, până ce clichetul 140 poate să cadă în spatele șaibei 144, adică între șaiba 144 și lagărul intermediar 55, 39 respectiv, poate fi apăsat de extremitatea barei 95 (a se vedea și fig. 10). Bara 95 ajunge astfel cu flancul ei orientat în contra sensului acelor de ceasornic, în contact cu opritorul 242. 41

Prin poziția sa aflată între șaiba 144 și lagărul intermediar 55, clichetul 140 împiedică astfel o recuplare a arborelui antrenat 72. 43

Atâta timp cât dispozitivul de demarare 10 rămâne conectat prin intermediul comutatorului de demarare, și deci pe durata întregului proces de demarare, dispozitivul de 45 frânare 100 și deci și clichetul 140 rămân într-o poziție care împiedică decuplarea elementului antrenat 70. O dată cu deconectarea dispozitivului de demarare 100, se întrerupe 47 câmpul electromagnetic existent între tubul polar 25, respectiv, statorul 22 și rotorul 23.

RO 120288 Β1

Elementul 92 cu rol de resort provoacă un rapel al tubului polar 25 și al barei 95 cu extremitatea sa 96 și deci o rotire a clichetului 140 în sensul acelor de ceasornic. Atunci când clichetul 140 este complet îndepărtat din spațiul intermediar dintre șaiba 144 și lagărul intermediar 55, resortul de decuplare 76 realizează o readucere a arborelui antrenat 72 în poziția sa inițială.

!

Pe când în fig. 1, barele 95 pentru acționarea dispozitivului de frânare 100 efectuează, de asemenea, o mișcare de rotație condiționată de rotirea tubului polar 25, în fig. 11, se vede felul în care o mișcare rectilinie a barelor 95 poate fi obținută prin intermediul motorului de demarare 20 și al părților 21 ale acestuia, adică prin intermediul statorului 22 și al rotorului 23. întrucât în fig. 11 s-a urmărit doar arătarea modului în care această mișcare rectilinie a barelor 95 poate fi obținută, dispozitivul de demarare 10 este arătat doar parțial.

Motorul de demarare 20 este constituit, și în acest caz, din rotorul 23 și statorul 22, amplasate concentric unul față de celălalt. Bara 95 este strâns legată de statorul 22 și se extinde în sensul arborelui 29 al rotorului. Statorul 22 se reazemă, și în acest caz, prin intermediul elementului 92 cu rol de resort, pe un pinten 93 fixat rigid pe carcasă. Pe când în fig. 1, rotorul 23 și statorul 22 sunt orientate cu părțile lor active, din punct de vedere electromagnetic, simetric, unul față de celălalt, aici rotorul 23 și statorul 22 sunt amplasate decalat unul față de celălalt, în sens axial, cu un decalaj 125. Poziția axială a rotorului 23 este determinată prin intermediul unor elemente nereprezentate. Dacă dispozitivul de demarare 10 este conectat, și astfel rotorul 23 primește curent prin intermediul periilor 38 și al colectorului 36, rezultă o interacțiune electromagnetică între rotorul 23 și statorul 22. între pachetul de tole de rotor 30 și polii 26 ai statorului, respectiv, tubul polar 25, se întind linii de câmp electromagnetice, care au tendința de a prezenta calea cea mai scurtă cu putință. Din această tendință a liniilor câmpului, rezultă o forță de atracție între pachetul de tole de rotor 30 și polii 26 ai statorului, care prezintă, în urma decalajului dintre rotorul 23 și statorul 22, atât o componentă radială, respectiv, tangențială, cum este exclusiv cazul în exemplul de execuție reprezentat în fig. 1, cât și o componentă axială. Această componentă axială a forței de atracție dintre rotorul 23 și statorul 22 provoacă o mișcare a tubului polar 25 cu polii 26 ai statorului în sens axial, înspre colectorul 36. Această mișcare a tubului polar 25 provoacă o mișcare identică a barei 95 înspre carcasa 17, nereprezentată, a lagărului de acționare, în această situație, trebuie depășită forța elementului 92 cu rol de resort.

Această mișcare a barelor 95 va fi folosită, după cum se va arăta mai jos, cu referire la fig. 13, la acționarea dispozitivului de frânare 100.

La deplasarea tubului polar 25, un umăr de lagăr 127 alunecă pe lagărul 84 al rotorului. Afară de aceasta, umărul de lagăr 127 alunecă și pe elementul de lagăr 128, prin intermediul căruia tubul polar 25 este rezemat în carcasa 16 a motorului de demarare.

Cu motorul de demarare 20 reprezentat în fig. 12, se obține într-un mod asemănător, o forță axială cu care poate fi deplasată bara 95. Pe când în fig. 11, rotorul 23 este fixat în poziție axială și statorul 22 este amplasat cu un decalaj axial 125, înspre rotorul 23, în fig. 12, statorul 22 este fixat în poziția sa axială, prin intermediul unor elemente nereprezentate, și totodată, rotorul 23 este amplasat decalat înspre statorul 22, în sens axial, cu un decalaj axial 125. în exemplul de execuție care se referă la fig. 12, rotorul 23 este prin urmare, amplasat, cu posibilitatea de a fi deplasat în sens axial. Prin analogie cu relațiile electromagnetice de la motorul de demarare 20, în fig. 11, la alimentarea cu curent a rotorului 23, prin intermediul periilor 38, se obține, de asemenea, o componentă axială a forței înspre carcasa 17 a lagărului de acționare, nereprezentat. întrucât, în acest caz, statorul 22 este fixat conform exemplului de execuție descris cu referire la fig. 3, această componentă axială a forței,

RO 120288 Β1 între rotorul 23 și statorul 22, duce, în acest caz, la o deplasare axială a rotorului, până ce 1 componenta axială a forței devine egală cu zero, printr-o reglare simetrică a rotorului 23 și statorului 22, ceea ce este valabil și pentru exemplul de execuție care se referă la fig. 11. 3

Prin intermediul unei șaibe 130, care este montată cu posibilitatea de a se roti față de rotorul 23, această forță axială este transmisă de la rotorul 23, unui picior 132, care este 5 legat rigid de bara 95. în acest exemplu de execuție, între pintenul 93 și șaiba 130, este rezemat elementul 92 cu rol de resort. După cum s-a arătat și în exemplul de execuție care 7 se referă la fig. 11, și în cazul de față, se obține astfel o mișcare axială a barei 95 și deci este acționat dispozitivul de frânare 100, prin modificarea de poziție a rotorului 23. 9 în fig. 13, se vede în ce fel înaintarea în sens axial a barei 95 poate fi folosită pentru acționarea dispozitivului de frânare 100. Prin înaintarea barei 95, se obține răsucirea unui 11 clichet 140 montat în poziție fixă pe carcasă, cu posibilitatea de a se roti. Prin răsucirea clichetului 140, un element de angrenare 142 este introdus într-o șaibă dințată 144, astfel 13 încât se obține o îmbinare prin formă, între elementul de angrenare 142 și șaiba 144. în cazul în care această șaibă este legată de tija de antrenare 64, ca urmare a frecării existente dintre 15 acestea, astfel cum se arată în fig. 2, atunci concomitent cu pornirea rotirii motorului de demarare, se obține în combinație cu angrenajul de cuplare 65, o cuplare a elementului 17 antrenat 70 cu coroana dințată 77 a motorului cu ardere internă.

După cum se vede, pentru acționarea dispozitivului de frânare 100, statorul 22 19 respectiv, tubul polar 25 sau rotorul 23, respectiv, bara sau barele 95 trebuie deplasate cel puțin într-o direcție de mișcare, respectiv, trebuie modificată poziția acestora. Acționarea 21 poate fi realizată prin deplasare sau rotire, ambele tipuri de mișcare generează astfel mai multe direcții de mișcare. 23

Acționarea dispozitivului de frânare 100 în conformitate cu diferitele exemple de execuție nu este limitată la acționarea de către o parte 21 a motorului de demarare, ca de 25 exemplu, de către statorul 22 sau rotorul 23. Acționarea, respectiv, răsucirea elementului cu canal de pană 104 și răsucirea clichetului 140 pot fi realizate, de exemplu, și prin intermediul 27 electromagnetului de ridicare menționat mai sus, în capitolul privind stadiul tehnicii, între clichetul 140 și electromagnetul de ridicare, putând fi amplasat și un element de tracțiune. 29 O altă posibilitate este dată prin aceea că acționarea clichetului 140 este realizată prin intermediul unui motor electric mai mic decât motorul de demarare 20. 31

Claims

Revendicări 33

1. Dispozitiv de demarare, pentru pornirea motoarelor cu ardere internă, cu un motor 35 de demarare (20), care prezintă drept părți (21) ale sale, un stator (22) și un rotor (23), precum și cu un arbore de acționare (58), apoi cu un element antrenat (70), care poate fi 37 legat forțat cu arborele de acționare (58) și cu motorul cu ardere internă și cu un dispozitiv de frânare (100) care acționează asupra elementului antrenat (70), caracterizat prin aceea 39 că dispozitivul de frânare (100) poate fi acționat prin comutarea motorului de demarare (20) prin intermediul a cel puțin unei părți (21, 22, 23) a motorului de demarare. 41
2. Dispozitiv de demarare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că dispozitivul de frânare (100) poate fi acționat prin modificarea poziției unei părți (21,22,23) a mo- 43 torului de demarare.
3. Dispozitiv de demarare, conform revendicării 1 sau 2, caracterizat prin aceea că 45 dispozitivul de frânare (100) poate fi acționat prin modificarea poziției unui tub polar (25) al statorului (22). 47

RO 120288 Β1
4. Dispozitiv de demarare, conform revendicării 3, caracterizat prin aceea că, prin intermediul unui element de canal de pană (104), răsucit de către o parte (21,22,23) a motorului de demarare, niște pene de frână (108) pot fi presate pe un tambur de frână (106), astfel încât se obține un moment de frânare, acționând asupra arborelui antrenat (72).
5. Dispozitiv de demarare, conform revendicării 1 sau 2, caracterizat prin aceea că dispozitivul de frânare (100) poate fi acționat prin modificarea poziției rotorului (23).
6. Dispozitiv de demarare, conform uneia din revendicările 2, 3 sau 5, caracterizat prin aceea că, prin modificarea poziției uneia din părțile (21,22,23) motorului de demarare, poate fi deplasat un clichet (140) pe o șaibă (144) legată de arborele antrenat (72), ca urmare a asamblării exclusiv prin formă, realizată între clichetul (140) și șaiba (144), putând fi produs un moment de frânare care să acționeze asupra arborelui antrenat (72), care se rotește.
7. Dispozitiv de demarare, conform revendicării 6, caracterizat prin aceea că șaiba (144) este îmbinată cu arborele antrenat (72), exclusiv, prin frecarea dintre ele.
8. Dispozitiv de demarare, conform revendicării 6, caracterizat prin aceea că clichetul (140) poate fi deplasat prin intermediul unei bare (95) mișcate de partea (21,22,23) deplasată a motorului de demarare.
9. Dispozitiv de demarare, conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că bara (95) poate fi deplasată în cel puțin o direcție de mișcare.
10. Dispozitiv de demarare, conform revendicării 9, caracterizat prin aceea că, cel puțin una din direcțiile de mișcare este o parte dintr-o mulțime de tipuri de mișcare, care cuprinde și culisarea și rotirea.
11. Dispozitiv de demarare, conform uneia din revendicările 6, 8 și 9, caracterizat prin aceea că șaiba (144) este în contact, pe de o parte, cu un prim opritor axial și, pe de altă parte, prin intermediul unui element (188) cu rol de resort, pe un al doilea opritor axial.
12. Dispozitiv de demarare, conform revendicării 11, caracterizat prin aceea că, pe un inel (186), între primul opritor și elementul (188) cu rol de resort, se reazemă un arc de decuplare (76) cu o primă extremitate a sa.
13. Dispozitiv de demarare, conform revendicării 12, caracterizat prin aceea că arcul de decuplare (76) se reazemă cu o a doua extremitate a sa pe carcasa lagărului de antrenare (17).
14. Dispozitiv de demarare, conform uneia din revendicările 3 la 13, caracterizat prin aceea că tubul polar (25) este înconjurat de o carcasă (16) a motorului de demarare și este montat, prin intermediul unui element de rezemare (128), pe carcasa (16) motorului de demarare.
15. Dispozitiv de demarare, conform revendicării 14, caracterizat prin aceea că rotorul (23) este montat în carcasa (16) motorului de demarare prin intermediul unui lagăr (84) al rotorului.
16. Dispozitiv de demarare, conform uneia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că un element (92) cu rol de resort se opune modificării poziției părții (21,22,23).