RO117911B1 - Reactiv si procedeu pentru grefarea unei grupari difluormetilenice, substituite pe un compus care are cel putin o functie electrofila - Google Patents
Reactiv si procedeu pentru grefarea unei grupari difluormetilenice, substituite pe un compus care are cel putin o functie electrofila Download PDFInfo
- Publication number
- RO117911B1 RO117911B1 RO96-00640A RO9600640A RO117911B1 RO 117911 B1 RO117911 B1 RO 117911B1 RO 9600640 A RO9600640 A RO 9600640A RO 117911 B1 RO117911 B1 RO 117911B1
- Authority
- RO
- Romania
- Prior art keywords
- acid
- reagent
- compound
- reagent according
- fluorcarboxylic
- Prior art date
Links
Classifications
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C07—ORGANIC CHEMISTRY
- C07C—ACYCLIC OR CARBOCYCLIC COMPOUNDS
- C07C19/00—Acyclic saturated compounds containing halogen atoms
- C07C19/08—Acyclic saturated compounds containing halogen atoms containing fluorine
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C07—ORGANIC CHEMISTRY
- C07C—ACYCLIC OR CARBOCYCLIC COMPOUNDS
- C07C319/00—Preparation of thiols, sulfides, hydropolysulfides or polysulfides
- C07C319/14—Preparation of thiols, sulfides, hydropolysulfides or polysulfides of sulfides
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C07—ORGANIC CHEMISTRY
- C07C—ACYCLIC OR CARBOCYCLIC COMPOUNDS
- C07C253/00—Preparation of carboxylic acid nitriles
- C07C253/30—Preparation of carboxylic acid nitriles by reactions not involving the formation of cyano groups
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C07—ORGANIC CHEMISTRY
- C07C—ACYCLIC OR CARBOCYCLIC COMPOUNDS
- C07C29/00—Preparation of compounds having hydroxy or O-metal groups bound to a carbon atom not belonging to a six-membered aromatic ring
- C07C29/36—Preparation of compounds having hydroxy or O-metal groups bound to a carbon atom not belonging to a six-membered aromatic ring increasing the number of carbon atoms by reactions with formation of hydroxy groups, which may occur via intermediates being derivatives of hydroxy, e.g. O-metal
- C07C29/38—Preparation of compounds having hydroxy or O-metal groups bound to a carbon atom not belonging to a six-membered aromatic ring increasing the number of carbon atoms by reactions with formation of hydroxy groups, which may occur via intermediates being derivatives of hydroxy, e.g. O-metal by reaction with aldehydes or ketones
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C07—ORGANIC CHEMISTRY
- C07C—ACYCLIC OR CARBOCYCLIC COMPOUNDS
- C07C29/00—Preparation of compounds having hydroxy or O-metal groups bound to a carbon atom not belonging to a six-membered aromatic ring
- C07C29/62—Preparation of compounds having hydroxy or O-metal groups bound to a carbon atom not belonging to a six-membered aromatic ring by introduction of halogen; by substitution of halogen atoms by other halogen atoms
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C07—ORGANIC CHEMISTRY
- C07C—ACYCLIC OR CARBOCYCLIC COMPOUNDS
- C07C45/00—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds
- C07C45/45—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds by condensation
- C07C45/48—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds by condensation involving decarboxylation
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C07—ORGANIC CHEMISTRY
- C07C—ACYCLIC OR CARBOCYCLIC COMPOUNDS
- C07C45/00—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds
- C07C45/61—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds by reactions not involving the formation of >C = O groups
- C07C45/67—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds by reactions not involving the formation of >C = O groups by isomerisation; by change of size of the carbon skeleton
- C07C45/68—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds by reactions not involving the formation of >C = O groups by isomerisation; by change of size of the carbon skeleton by increase in the number of carbon atoms
- C07C45/70—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds by reactions not involving the formation of >C = O groups by isomerisation; by change of size of the carbon skeleton by increase in the number of carbon atoms by reaction with functional groups containing oxygen only in singly bound form
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C07—ORGANIC CHEMISTRY
- C07C—ACYCLIC OR CARBOCYCLIC COMPOUNDS
- C07C45/00—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds
- C07C45/61—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds by reactions not involving the formation of >C = O groups
- C07C45/67—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds by reactions not involving the formation of >C = O groups by isomerisation; by change of size of the carbon skeleton
- C07C45/68—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds by reactions not involving the formation of >C = O groups by isomerisation; by change of size of the carbon skeleton by increase in the number of carbon atoms
- C07C45/72—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds by reactions not involving the formation of >C = O groups by isomerisation; by change of size of the carbon skeleton by increase in the number of carbon atoms by reaction of compounds containing >C = O groups with the same or other compounds containing >C = O groups
- C07C45/74—Preparation of compounds having >C = O groups bound only to carbon or hydrogen atoms; Preparation of chelates of such compounds by reactions not involving the formation of >C = O groups by isomerisation; by change of size of the carbon skeleton by increase in the number of carbon atoms by reaction of compounds containing >C = O groups with the same or other compounds containing >C = O groups combined with dehydration
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C07—ORGANIC CHEMISTRY
- C07C—ACYCLIC OR CARBOCYCLIC COMPOUNDS
- C07C51/00—Preparation of carboxylic acids or their salts, halides or anhydrides
- C07C51/347—Preparation of carboxylic acids or their salts, halides or anhydrides by reactions not involving formation of carboxyl groups
- C07C51/363—Preparation of carboxylic acids or their salts, halides or anhydrides by reactions not involving formation of carboxyl groups by introduction of halogen; by substitution of halogen atoms by other halogen atoms
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C07—ORGANIC CHEMISTRY
- C07C—ACYCLIC OR CARBOCYCLIC COMPOUNDS
- C07C2601/00—Systems containing only non-condensed rings
- C07C2601/12—Systems containing only non-condensed rings with a six-membered ring
- C07C2601/14—The ring being saturated
-
- Y—GENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
- Y02—TECHNOLOGIES OR APPLICATIONS FOR MITIGATION OR ADAPTATION AGAINST CLIMATE CHANGE
- Y02P—CLIMATE CHANGE MITIGATION TECHNOLOGIES IN THE PRODUCTION OR PROCESSING OF GOODS
- Y02P20/00—Technologies relating to chemical industry
- Y02P20/50—Improvements relating to the production of bulk chemicals
- Y02P20/582—Recycling of unreacted starting or intermediate materials
Landscapes
- Chemical & Material Sciences (AREA)
- Organic Chemistry (AREA)
- Chemical Kinetics & Catalysis (AREA)
- Engineering & Computer Science (AREA)
- Oil, Petroleum & Natural Gas (AREA)
- Organic Low-Molecular-Weight Compounds And Preparation Thereof (AREA)
- Saccharide Compounds (AREA)
- Steroid Compounds (AREA)
- Pyridine Compounds (AREA)
- Medicines Containing Material From Animals Or Micro-Organisms (AREA)
Abstract
Prezenta inventie se refera la un reactiv nucleofil pentru grefarea unei grupari difluormetilenice, substituite pe un compus care prezinta cel putin o functie electrofila, reactiv care cuprinde: a) un acid fluorcarboxilic cu formula Ea - CF2 - COOH, in care Ea reprezinta un atom sau o grupare atragatoare de electroni, cel putin partial salifiata cu un cation organic sau mineral, si b) un solvent aprotic polar, si are un continut de protoni liberi, proveniti de la diversii sai compusi, inclusiv de la impuritatile acestora, de cel mult egal cu jumatate din concentratia molara initiala a acidului fluorcarboxilic. De asemenea, inventia prezinta si un procedeu pentru grefarea unei grupari difluormetilenice, substituite pe un compus care are cel putin o functie electrofila.
Description
Prezenta invenție se referă la un reactiv și la un procedeu pentru grefarea unei grupări difluormetilenice, substituite pe un compus care are cel puțin o funcție electrofilă. Ea se referă, în special, la o tehnică de perfluoralchilare a diferiților compuși prin reacții de substituție nucleofilă sau de adiție, realizate cu derivați organometalici.
Se cunoaște faptul că procedeele pentru grefarea unor grupări difluormetilenice substituite pe compuși, care au cel puțin o funcție electrofilă prin perfluoralchilare sau alte tehnici echivalente, utilizează, în general, derivați de tip iodură de perfluoralchil, în prezența zincului. Aceste procedee sunt costisitoare, deoarece necesită instalații de tratare a reziduurilor metalice, deoarece zincul este un poluant important al epei.
Alte procedee, în care radicalul perfluoralchilic nu formează un intermediar reactiv stabilizat de tip organometalic, sunt în general, greu de aplicat din cauza stabilității reduse a anionilor perfluorurați liberi, în medii de reacție. Acestea din urmă conduc, în general, la produse de tip carbenă, prin pierderea unuia dintre substituenții lor.
S-a căutat, deseori, să se utilizeze, ca sursă de radicali perfluoralchilici, în special, de radicali trifluormetilici, acizii perfluorcarboxilici, aplicând reacțiile de descompunere, care urmăresc eliminarea fragmentului carboxilic al acizilor menționați și eliberarea dioxidului de carbon. Aceste procedee utilizau sisteme catalitice, deosebit de complicate. în plus, radicalii perfluoraclchilici sau echivalenții lor, generați prin descompunerea respectivilor acizi perfluorcarboxilici, sunt instabili într-un mediu reactiv și se impune folosirea unor agenți stabilizanți.
G. Stahly a arătat, de asemenea, în Journal of Fluorine Chemistry, 45 (1989), 431 433 și în US A 4.99.699, că descompunerea termică a sărurilor de acizi perfluoralcanoici, în prezența compușilor aromatici, ca 1,3,5-trinitrobenzen, conduce la formarea anionilor trifluormetilici CF3' puși în evidență la formarea unui complex, prin oxidare, pentru a da derivatul perfluoralchilic pe nucleul aromatic respectiv.
Totodată, necesitatea de a realiza această oxidare face ca această metodă de perfluoralchilare a derivaților aromatici să fie neagreată.
Problema pe care o rezolvă invenția este realizarea unui reactiv care permite o perfluoalchilare, fără a apela la compușii organometalici ai metalelor de tranziție, cum ar fi zincul, care nu este nociv pentru mediu și care conduce la obținerea produselor dorite cu un randament satisfăcător.
Reactivul nucleofil, conform invenției, înlătură dezavantajele menționate, prin aceea că este constituit din :
a) un acid fluorcarboxilic, cu formula Ea - CF2 - COOH, în care Ea reprezintă un atom sau o grupare atrăgătoare de electroni, cel puțin parțial salifiată cu un cation organic sau mineral,
b) un solvent aprotic polar, și are un conținut de protoni liberi, proveniți de la diverșii săi compuși, de cel mult egal cu jumătate din concentrația inițială a acidului fluorcarboxilic.
Procedeul pentru grefarea unei grupări difluormetilenice substituite pe un compus care are, cel puțin, o funcție electrofilă, conform invenției, înlătură dezavantajele procedeelor cunoscute și se desfășoară în două etape :
a) se aduce în contact reactivul având caracteristicile de mai sus cu un compus care are, cel puțin, o funcție electrofilă,
b) se încălzește amestecul rezultat într-o etapă sau în două etape, la o temperatură cuprinsă între 100 și 200°C, o durată de timp cuprinsă între 30 min și o zi.
în studiul care a stat la baza invenției, s-a demonstrat că o reacție de fluoralchilare este posibilă cu o sare a acidului fluorcarboxilic, fără catalizator și fără agenți care să stabilizeze diverșii intermediari care se obțin, în timpul descompunerii diferiților acizi perfluocarboxilici.
RO 117911 Β1
Conform invenției, s-a constatat că, pentru a obține o descompunere a acizilor 50 fluorcarboxilici, sunt esențiale două condiții: una, alegerea solventului și cealaltă, conținutul de impurități al amestecului care formează reactivul. Astfel, s-a demonstrat rolul critic al conținutului de hidrogen labil al sistemului sau mai exact, de protoni care pot fi puși în libertate, conținut care trebuie să fie inferior conținutului de grupări fluorurate, puse în libertate prin descompunerea sărurilor acizilor fluocarboxilici. Prin hidrogen labil și proton care 55 poate fi pus în libertate se înțelege un atom de hidrogen, care poate fi atras de o bază puternică sub formă de proton. în practică, este vorba de protoni ai funcțiilor acide, care prezintă un pKa sub aproximativ 20 (prin aproximativ se înțelege că numărul 20 nu este decât o cifră importantă).
Conform invenției, funcțiile electrofile ale compusului, capabile să reacționeze cu re- 60 activul, sunt funcții care reacționează, în mod obișnuit, cu compușii organometalici și care vor fi detaliate, în continuare.
Cu cât conținutul în protoni, care pot fi puși în libertate în reactiv, va fi mai scăzut, cu atât riscul de reacție secundară va fi mai mic, iar randamentul va fi mai bun.
Este preferabil, în felul acesta ca, în reactiv, conținutul în hidrogeni labili să fie cel 65 mult egal cu 10%, de preferință 1% (în moli), în raport cu conținutul inițial în așa numitul acid fluorcarboxilic.
Principala impuritate, purtătoare de atomi de hidrogen labili, este, în general, apa care este susceptibilă să pună în libertate până la doi atomi de hidrogen pe moleculă.
în general, este preferabil să se utilizeze reactivi și solvenți deshidratați cu grijă, ast- 70 fel încât procentul de apă din reactiv să fie, cel mult, egal cu 1 până la 1000, în raport cu masa totală a reactivului.
în funcție de ansamblul condițiilor de reacție, asemenea procente de apă pot fi satisfăcătoare, dar, în anumite cazuri, se poate lucra la nivele mai joase, de exemplu, de la 1 la 10.000. 75
Totodată, nu este absolut necesar să se elimine, în totalitate, apa și un raport molar apă/acid fluorcarboxilic mai mic de 10%, poate fi tolerat.
De altfel, s-a demonstrat că alte elemente ca, de exemplu, elementele tranziției, care au două stări de valență stabile, cum este cuprul, pot să nu dea rezultate corespunzătoare.
Cu toate că reactivul conform invenției nu necesită catalizator, asemenea elemente 80 pot fi prezente ca impurități aduse, în special, de solvenți.
Astfel, este preferabil ca conținutul molar în aceste elemente să fie mai mic decât 1000, în mod avantajos mai mic de 100, de preferință, sub 10 ppm, raportat la conținutul inițial de acid fluorcarboxilic.
De asemenea, cu toate că s-a preconizat, de nenumărate ori, să se utilizeze, odată 85 cu acidul perfluoracetic, elemente din grupa a VIII a sistemului periodic al elementelor, pentru a favoriza anumite substraturi și anumite tipuri de reacție, aceasta s-a dovedit deosebit de nefavorabil pentru reacția menționată mai sus. De aceea, este preferabil să se utilizeze reactivi care nu conțin metale din grupa a VIII, în special, metale ca platină, osmiu, iridiu, paladiu, rodiu și ruteniu. 90 în descriere, se face referire la suplimentul buletinului Societe Chimique de France, nr. 1, ianuarie 1966, unde a fost publicată o clasificare periodică a elementelor.
Astfel, este preferabil ca, conținutul în metale din cele menționate mai sus, ca și cele din grupa VIII să fie mai mic decât 100 ppm, în mod avantajos, să fie sub 10 ppm, de preferință, mai mic de 1 ppm. Se înțelege că aceste valori sunt raportate la acidul fluorcarboxilic 95 inițial și sunt exprimate în moli.
într-o manieră mai generală, empirică, se poate spune că cele două categorii de metale, cum sunt elementele de tranziție cu două stări de valență și elementele din grupa
RO 117911 Β1 a VIII, trebuie să fie prezentate în reactiv cu un nivel de concentrație globală cel mult egală cu 1000 ppm molare, de preferință cel mult egală cu 10 ppm molare.
Se observă diferitele metale prezentate la un astfel de nivel de concentrație globală sunt într-o cantitate extrem de redusă și din acest punct de vedere nu joacă nici un rol catalitic. Prezența lor nu ameliorează cinetica reacției și este nefavorabilă atunci când aceste elemente sunt prezente într-o cantitate prea mare.
Utilizarea, în plus, a compușilor reactivi, menționați, de fluorură de metal alcalin sau de fluorură de amoniu cuaternar, prezenți, în mod obișnuit, în sistemele reactive care folosesc carboxilați fluorurați, nu s-a dovedit a fi necorespunzătoare, dar a prezentat interes scăzut, având în vedere că aceasta produce efluenți salini, greu de tratat.
Totodată, se observă că prezența fluorurilor în mediu are tendința să limiteze transformarea acidului fluorcarboxilic, dar să reducă reacțiile parazite.
Acest efect este cu atât mai important, cu cât contracationul de fluorură este mai voluminos. Cationii care pot fi luați în considerare sunt cationi de metale alcaline, de rang superior sodiului, în special, potasiu sau cesiu, sau mai curând ionii de tip “onium” și anume cationii elementelor din grupele V B și VI B (ca cele definite în tabelul de clasificare periodică a elementelor, publicat în suplimentul la Bulletin de la Societe Chimique de France , ianuarie 1966), cu patru sau trei legături hidrocarbonate.
Printre ionii de tip “onium“, care derivă din elementele din grupa V B, reactivii preferați sunt tetraalchil sau tetraaril amoniu sau fosfoniu. Este preferabil ca gruparea hidrocarbonată să conțină de la 4 la 12 atomi de carbon, de preferință, de la 4 la 8 atomi de carbon. Ionii de tip “oniunT, care derivă din grupa VI B, sunt, de preferință, derivați ai elementelor cu număr atomic mai mare decât cel al oxigenului.
în ciuda inconvenientelor menționate mai sus, conținutul în ioni de fluorură este un parametru care poate fi luat în considerare. Totodată, poate fi preferabilă limitarea acestui conținut, în special, a conținutului inițial, pentru a facilita tratarea finală a mediului de reacție.
Astfel, este avantajos ca conținutul în fluorură, deci ionic, adică susceptibil să fie ionizat într-un mediu polarizant, al reactivului, să fie cel mult egal cu concentrația molară inițială în respectiva sare a acidului fluorcarboxilic și, în mod avantajos, cel mult jumătate, de preferință, cel mult un sfert.
Așa cum s-a menționat mai sus, solventul joacă un rol important în procedeul conform invenției și trebuie să fie aprotic și, în mod avantajos, polar și să conțină foarte puține impurități purtătoare de hidrogen acid.
Este astfel preferabil ca solventul aprotic polar, utilizat, să sibă un moment bipolar important. Astfel, constanta sa dielectrică relativă ε este, în mod avantajos, cel puțin egală cu aproximativ 5 (zerourile de poziție nu sunt considerate cifre importante în prezenta descriere, cu excepția cazului când sunt alte precizări. De preferință, ε este mai mic sau egal cu 50 și mai mare sau egal cu 5 și este cuprins, de preferință, între 30 și 40.
în plus, este de preferat ca solvenții din invenție să fie susceptibili de a solvata bine cationii, ceea ce poate fi codificat prin indicele donor D, al acestor solvenți. De asemenea, se preferă ca indicele donor D al acestor solvenți să fie cuprins între 10 și 30. Indicele donor corespunde lui ΔΗ (variația entalpiei), exprimat în kilocalorii per mol, al complexului format dintre așa-zisul solvent polar aprotic și pentaclorura de antimoniu.
Conform prezentei invenții, este de preferat ca reactivul să nu prezinte hidrogen acid în solventul sau solvenții polari, care se utilizează. în special, atunci când caracterul polar al solventului sau solvenților este obținut prin prezența de grupări electroatrăgătoare, este de dorit să nu fie hidrogen în poziția alfa a funcției electroatrăgătoare.
într-un mod mai general, pentru toți compușii din reactiv, este preferabil ca pKa corespunzător acidității inițiale a solventului să fie cel puțin egal cu aproximativ 20,
RO 117911 Β1 (“aproximativ “ subliniind că numai prima cifră este importantă), în mod avantajos cel puțin egal cu 25, de preferință cuprins între 25 și 35.
Caracterul acid poate fi, de asemenea, exprimat prin indicele acceptor A al solven- 150 tului, așa cum este definit de Reichardt, Solvents and solvent effect in Organic Chemestry, ediția a 2-a, VCH (RFA), 1990, paginile 23-24. în mod avantajos, acest indice acceptor A este mai mic decât 20 și, în mod special, inferior lui 18.
Este preferabil ca numitul acid sau sare a acidului fluorcarboxilic să fie cel puțin parțial solubil (cel puțin 10% în moli), de preferință, complet solubil în mediul care formează 155 reactivul.
Solvenții care dau rezultate bune sunt, în special, solvenții de tip amidă. Printre amide, sunt și amidele cu caracter special, ca ureele tetrasubstituite, inclusiv ureele tetrasubstituite ciclice, în special cu 5 sau 6 legături, de exemplu DMPU (dimetilpropiluree sau
1,3-dimetil-3,4,5,6-tetrahidro-2(1 H) pirimidinonă) și DMEU (dimetiletileniluree) sau 1,3- 160 dimetil-2-imidazolidinona și lactamele monosubstituite. Amidele sunt, de preferință, substituite (disubstituitele pentru amidele obișnuite). Putem menționa, de exemplu, derivații de pirolidonă, cum ar fi N-metilpirolidona sau Ν,Ν-dimetilformamida sau N,N-dimetilacetamida.
Avantajoși sunt și solvenții ca 1,3-dimetil-3,4,5,6-tetrahidro-2 (1H) pirimidinonă (DMPU) sau benzonitril. 165
O altă categorie de solvenți, deosebit de interesantă, este cea formată din eteri care sunt simetrici sau asimetrici, deschiși sau nu. în categoria de eteri trebuie să fie introduși diferiți derivați ai eterilor glicolilor, cum sunt diferitele glime, diglima, de exemplu.
în acidul fluorcarboxilic al componentului a) al reactivului din invenție, entitatea Ea care exercită un efect electroatrăgător asupra atomului de carbon difluorurat este, de pre- 170 ferință, aleasă dintre grupările funcționale a căror constantă Hammet δ este cel puțin egală cu 0,1. în plus, este preferabil ca componenta inductivă sp s, să fie cel puțin egală cu 0,2, în mod avantajos cu 0,3. Pentru aceasta, ne vom referi la lucrarea lui March, “ Advanced Organic Chemestry, ediția a treia, John Wiley and Son, paginile 242 la 250 și, mai ales, la tabelul 4 al acestei secțiuni. 175 îndeosebi, entitatea electroatrăgătoare poate fi aleasă dintre atomii de halogen, de preferință ușori, în special, de clor sau fluor. Acidul fluorcarboxilic corespunzător este un acid halogenofluoroacetic cu formula (1)
X - CF2 - COOH în care X este un atom de halogen ușor (clor sau fluor). 180
De asemenea, entitatea Ea poate fi aleasă, în mod avantajos, dintre grupările nitril (cu riscul unei reacții parazite, a unei eliminări din poziția a), grupările carbonil, sulfone și perfluoralchili. Acizii fluorcarbaxilici de acest tip, care pot fi utilizați, corespund formulei (2): R - G - CF2 - COOH, unde R - G reprezintă o grupare nitril sau mai curând G reprezintă } C = O,) S = O sau -(CF2)n, unde n este mai mare sau egal cu 1, iar R reprezintă un rest 185 organic, de asemenea, un rest mineral, oarecare, de preferință un radical organic, cum ar fi arii, alchil sau aralchil, eventual substituit. R poate, de asemenea, reprezenta un suport solid organic ca, de exemplu, o rășină sau un suport mineral.
în cazul în care G reprezintă o grupare perfluoralchilen - (CF2)n -, n este cuprins, în mod avantajos, între 1 și 10, de preferință, între 1 și 5. Totdeauna, în acest caz, R poate 190 reprezenta, de asemenea, un atom de halogen, în special, de fluor.
într-o manieră generală, cu excepția cazului în care acidul fluorcarboxilic este un polimer, numărul total de atomi de carbon ai acidului fluorcarboxilic nu depășește, în mod avantajos, 50.
Contracationii susceptibili să formeze o sare a acidului fluorcarboxilic menționat sunt, 195 de preferință, voluminoși.
RO 117911 Β1
Astfel, sunt preferate sărurile alcaline, mai ales cele în care metalul alcalin este ales dintre sodiu, potasiu, rubidiu, cesiu și franciu. De preferință, metalul menționat este dintr-o perioadă, egală cel puțin cu ce a sodiului, în mod avantajos cu cea a potasiului. De asemenea, sunt preferate sărurile de amoniu cuaternar.
De asemenea, este posibilă favorizarea reacției, prin folosirea cationilor care sunt fie în mod ntural voluminoși, cum sunt cationii cuaternari de amoniu sau de fosfoniu, fie devin voluminoși, prin adăugarea unor agenți de chelatizare sau, de preferință criptanzi, cum sunt, de axemplu, eterii coroană sau derivații care sunt, în același timp, aminați și oxigenați.
Agenții de chelatizare sau sechestrare folosiți în acest caz, sunt, de preferință, aleși pe de o parte dintre amine și pe de altă parte, dintre eterii ale căror molecule au cel puțin o altă funcție de eter.
Astfel, agenții de sechestrare utilizabili sunt aleși, în mod avantajos, în așa fel încât să conțină, cel puțin o funcție amină; sau cel puțin o funcție eter și cel puțin o funcție amină și/sau eter pentru a forma un complex, în mod avantajos, fiind cel puțin bidintat (2 monomeri), de preferință, fiind tridintat (3 monomeri), funcțiile eter și/sau amină fiind separate de cel puțin un atom de carbon, în mod avantajos de 2 atomi de cel mult 3 atomi de carbon.
Cânt atomii considerați în măsură să asigure coordonarea sunt legați între ei, prin două ramificații formând astfel un ciclu, este, de preferat, ca cel puțin unlanț să conțină cel puțin 3 legături, în mod avantajos 4 legături, iar cealaltă ramificație cel puțin 2 legături, în mod avantajos 3 legături.
Volumul și mobilitatea trebuie să fie astfel încât produșii bi, tri sau polidințați (2,3 sau polimeri) să fie agenți complexanți. Acesta nu este cazul lui 1,4-diaza (2,2,2)biciclooctanului.
în general, această restricție se poate cuantifica indicându-se ca sisteme biciclice obținute prin formarea unui ciclu (care sunt de fapt triciclice) și prezentând un număr de legături cel mult egal cu 8, mai ales atunci când capetele catenei sunt atomii care asigură coordinarea, de tipul diaza biciclo-octan, heptan și mai mici și trebuie evitat într-o măsură mai mică nonanul.
într-un mod mai general, se recomandă să se evite orice sistem biciclic :
-ale cărui capete de catenă sunt atomii prevăzuți pentru asigurarea coordinării;
- ale căror două ramificații au, neținând seama de capetele de catenă, o lungime de cel mult două legături, de preferință cel mult 3 legături, atunci când a treia ramificație are cel mult Ί legături.
Caracterul bidentat cu cel puțin o funcție amină este necesar pentru fosgen și derivații lui, dar nu pentru halogenura de oxalil și echivalenții ei.
Se pot menționa ca deosebit de interesante cel puțin trei clase de agenți de complexare, care conțin amine terțiare oxigenate; polieteri oxigenați sau sulfurați, ciclici sau macrociclici; criptanzi.
Prima clasă este formată din agenți sechestranți cu formula generală :
N - [-CHR1-CHR2-O-(CHR3-CHR4-O)n -R5]3 în care n este un număr întreg mai mare sau egal cu 0 și mai mic sau egal cu aproximativ 10 (0<n<10), R1,R2,R3,R4, identici sau diferiți reprezintă un atom de hidrogen sau un radical alchil având de la 1 la 4 atomi de carbon, iar R5 reprezintă un radical alchil sau cicloalchil având de la 1 la 12 atomi de carbon, un radical fenil sau un radical cu formula -CmH2mC6H5, sau CmH2m+1-C6H5, m fiind cuprins între 1 și aproximativ 12.
A doua clasă de agenți de complexare este formată din polieteri ciclici, de preferință, macrociclici, având de la 6 la 30 de atomi în ciclu și, de preferință, de la 15 la 30 atomi în ciclu și formați din 2 până la 10 unități -O-X, de preferință de la 4 la 10 unități -O-X, în care
X este fie CHR6-CHR7, fie -CHRg- CHR8-CRgR7, Rg, R7, R8 și Rg, identici sau diferiți fiind un atom de hidrogen sau un radical alchil, având de la 1 la 4 atomi de carbon, unul dintre X
RO 117911 Β1 putând fi -CHR6-CHR8-CHR7 când unitățile -O-X- conțin gruparea -O-CHR6-CHR7-,
A treia clasă de agenți de complexare este formată din compușii descriși în
EP 0423008 de la pagina 3 linia 29 la pagina 6 linia 45.
Sărurile acizilor perfluorcarboxilici, cum sunt trifluoracetatul, perfluorpropionatul și perfluorbutiratul unui metal alcalin, în special, de potasiu, pot fi avantajos utilizate. 250
Se observă că utilizarea de sechestranți de tipul eterilor coroană, în solvenți care sunt relativ puțin polari (mai puțin polarizați decât DMF), accelerează transformarea acidului fluorcarboxilic inițial.
Astfel de sechestranți pot fi utilizați în mod avantajos în proporție de 5 la 20% în moli fată de conținutul inițial de acid fluorcarboxilic. 255
I »
Totodată, anumite combinații cu alte elemente în mediul de reacție, în special, cu alți solvenți, pot avea un efect mai puțin favorabil, în ceea ce privește stabilitatea produsului obținut, și deci, nu sunt considerate avantajoase.
Un alt obiectiv al prezentei invenții este acela de a furniza un procedeu de sinteză a unui derivat organic care comportă o grupare difluormetilenică, care utilizează reactivul 260 conform invenției.
Acest obiectiv este atins în următoarele condiții:
a) prin punerea în contact a respectivului reactiv cu un compus care are cel puțin o funcție electrofilă și,
b) încălzirea amestecului rezultat, la o temperatură cuprinsă între 100 și 200°C, de 265 preferință între 110 și 150°C, timp de cel puțin o jumătate de oră, în mod avantajos, de cel puțin o oră și de cel mult o zi, preferabil de cel puțin 20 h.
Punerea în contact a reactivului cu substratul poate fi progresivă sau nu. în special, se poate aștepta ca unul din două să fie la temperatură bună pentru a-l introduce pe celălalt. Se poate turna reactivul în substrat sau invers. Se pot introduce fluorcarboxilul și substratul 270 deodată, și progresiv în solvent.
Reactivul, conform invenției, reacționează cu un compus electrofil, având un atom electrofil, acest atom putând fi un atom de carbon sau un heteroatom, de exemplu sulful, seleniul sau telurul. El reacționează în mod avantajos cu compușii hetrocarbonici pe un atom de carbon electrofil care nu aparține unui sistem aromatic. 275
Potrivit unui prin aspect al invenției, reactivul reacționează de preferință cu compușii care au un atom electrofil, în mod avantajos un heteroatom electrofil, legat cu un atom de halogen sau cu o grupare pseudohalogenă, pentru a realiza substituirea halogenului sau pseudohalogenului într-o etapă.
Reacția are loc cu atât mai bine, cu cât, prin contrast cu SN2, se trece printr-un corn- 280 pus intermediar de reacție, provenind dintr-o adiție pe o legătură multiplă sau pe una dublă.
Atunci când atomul electrofil este un atom de sulf, poate fi menționată reacția cu :
- derivați halogenați sau pseudohalogenați ai compușilor organici ai sulfului, în special, halogenurile de sulfenil, în care atomul de halogen sau gruparea pseudohalogenă este substituită în cursul reacției cu o grupare difluorometilică substituită ; 285
- disulfuri, de exemplu, arildisulfuri eventual substituite, unde legătura S-S este ruptă și înlocuită cu o grupare difluormetilenică substituită; disulfurile corespunzătoare pot fi în special arildisulfuri ΟΓΟ10, nitro sau printr-unul sau mai mulți (<3) atomi de halogen;
- compuși de tip tiocianat sau grupa ciano este substituită în timpul reacției de o grupare difluormetilenică substituită ; tioccianații preferați sunt tiocianații de arii cu 290 inclusiv de alcoilaril și tiocianații de alcoil C2-C10, inclusiv de aralcoil.
în compușii de mai sus, atomul de halogen poate fi ales dintre atomii de iod, brom, clor și fluor. O grupare pseudohalogenă este o grupare care, plecând sub forma anionică, prezintă un acid asociat la care pKa este inferior lui 4, de preferință, inferior lui 3 și, în special, inferior lui 0.
295
RO 117911 Β1
Sunt preferate grupările al căror acid asociat pezintă o aciditate (măsurată prin constanta lui Hammett) cel puțin egală cu cea a acidului acetic, în mod avantajos cu cea a acizilor sulfonici sau a acizilor trihalogenați. Unul din pseudohalogenii tipici este o grupare perfluoralcansulfoniloxilică care pune în librtate un perfluoralcansulfoniloxilică care pune în libertate un perfluoralcansulfonat. Grupări pseudohalogene preferate pot fi alese dintre grupele tosilate (p-toluensulfoniloxil), mesilate (metilsulfoniloxil), trifluormetilsulfoniloxil sau trifluoracetoxil. Se poate, de asemenea, considera grupa acetat ca o grupă de plecare.
Potrivit celui de al doilea aspect ales dintre reactivul reacționează tot avantajos pe un compus ales dintre compușii carbonil de tipul cetonă, aldehidă, halogenură de acid sau ester activat, anhidră, realizând o adiție pe funcția carbonil. Se pot menționa pentru exemplificare și nelimitativ aldehidele aromatice, de preferință C5 -Cio, cu o grupare alcoxi θΓθ10> nitro sau printr-un atom de halogen; cetonele ciclice, cum e ciclohexanona; cetonele neenolizabile activate cu o grupă donoare, cum este trifluormetilacetofenona; anhidridele aromatice cum este anhidrida benzoică.
Atunci când există un risc de reacție între substrat și fluorocarboxilat, este preferabil să se introducă substratul sau fluorocarboxilatul decât în condițiile de decarboxilare ale carboxilatului (sunt prezentate, mai sus, condițiile de aplicare).
Produsul de reacție este, în general,în acest caz, un alcool (de exemplu, sub formă de alcolat), al cărui atom de carbon purtător al funcției hidroxil este substituit printr-o grupare difluormetilică substituită. Acest produs poate, eventual, reacționa apoi cu reactivul sau cu produsul inițial, conform condițiilor de reacție.
într-o manieră generală, cantitatea de reactiv angajat în procedeul invenției va fi fixată, potrivit funcționalității produsului electrofil.
Trebuie menționat faptul că produsul rezultat din descompunerea acidului fluorcarboxilic poate reacționa cu el însuși, dacă comportă una din funcțiile capabile să reacționeze, cum sunt cele menționate mai sus.
De reținut faptul că compușii cu funcție electrofilă, care se prezintă sub formă lichidă, pot fi utilizați ca și solvent, conform prezentei invenții, în măsura în care ei sunt aprotici. Se poate realiza astfel, în mod avantajos, reacția conform prezentei invenții, punând în evidență:
a) o sare a acidului fluorcarboxilic ca cea definită anterior și
b) un compus comportând cel puțin o funcție electrofilă care acționează, în special, ca solvent și ca substrat al reacției.
în timpul aplicării reactivului conform invenției, cu un substrat care are cel puțin o funcție electrofilă, este important ca substratul să modifice cât mai puțin posibil condițiile descrise mai sus.
Astfel, este preferabil să se utilizeze un substrat suficient de deshidratat sau care nu comportă hidrogen acid, care să poată fi atras de baze puternice și nici de impurități nedorite, adică, într-un mod general, care să satisfacă aceleași condiții ca cele expuse pentru reactiv.
S-a putut constata că, toate condițiile fiind de altfel egale, randamentul în derivatul organic vizat depinde de gradul de avansare a reacției și că se poate obține un randament final, foarte scăzut, în ciuda unei conversii importante a reactivului. Fără a ne raporta la o anumită teorie științifică, se pare că totul se petrece ca și cum ar fi o cinetică a formării și o cinetică a degradării produselor obținute. Pentru a se evita o degradare prea mare a produsului final și pentru a se asigura, deci, o bună selectivitate a reacției, este preferabil să se caute să nu se modifice complet acidul fluorcarboxilic, inițial. Mersul reacției poate fi controlat cu rata de transformare (TT) a acidului care este raportul molar al cantității de acid transformat pe cantitatea de acid inițial, în mediul de reacție, această rată fiind ușor calculată ținându-se cont de cantitatea de acid care rămâne înmediu.
RO 117911 Β1 într-un mod avantajos nu se va desfășura reacția decât până la obținerea unei rate de transformare de 40 la 80%, de preferință, de 50...70%, apoi se vor separa produsele de reacție. Se poate atinge astfel o selectivitate de ordinul a 60%, exprimată prin raportul molar produs cercetat / acid fluorcarboxilic transformat.
Pentru ca reacția să se desfășoare în condiții optime, este posibil să se limiteze rata de transformare, acționând concomitent asupra duratei de reacție, asupra naturii solventului și a prezenței aditivilor care au tendința de a limita această transformare, cum sunt ionii fluorurați, de exemplu. Cinetica reacției depinde în plus, de elementele de reacție (acid fluorcarboxilic și reactiv electrofil) și timpul de reacție corespunzător va putea fi ușor adaptat, de la caz la caz, în funcție de această cinetică.
Odată atinsă rata de transformare dorită, amestecul de reacție poate fi tratat în modul cunoscut, pentru a separa produsul obținut, produsele inițiale putând fi recirculate pentru a se produce o cantitate suplimentară de derivat organic, dorit.
Dacă este cazul, se va putea acționa pentru separarea unei reacții chimice suplimentare, care să permită transformarea produsului dorit într-un derivat mai volatil și ușor distilabil.
Reactivul nucleofil, conform invenției, prezintă avantaje, prin faptul că nu este nociv pentru mediu și permite o perfluoralchilare cu randamente corespunzătoare în produsele dorite.
în continuare, se prezintă exemple de realizare a invenției.
Exemplul 1. Sinteza alcoolului 1-trifluormetilbenzilic
345
350
355
360
365
în atmosferă de azot, se amestecă 26 g DMF anhidră cu 4,98 g (32,7 mmoli) trifluoracetat de potasiu și 2 g (18,8 mmoli) de benzaldehidă.
Raportul molar dintre trifluoracetatși benzaldehidă este de 1,7.
Amestecul obținut este transferat într-un reactor Hastelloy de 50 ml. Reactorul este închis și se încălzește amestecul la 104°C, timp de 3 h, 30 min.
După răcire la 5°C, reactivul brut este scos, diluat în CH2CI2 și spălat cu apă.
Faza organică este uscată și apoi dozată prin cromatografie în fază gazoasă.
Rata de transformare (TT) a benzaldehidei este de 50% (număr de moli de benzaldehidă transformată în raport cu numărul de moli de benzaldehidă inițial) și randamentul real (RR) în alcool 1-trifluormetilbenzilic este de 20%.
Exemplul 2, Reacția între trifluoracetatul de potasiu și benzaldehidă este ca și în exemplul 1, înlocuindu-se DMF cu NMP (N-metilpirolidonă).
7,6 g de CF3CO'2K+ (50 mmoli) și 3,2 g de benzaldehidă (30 mmoli) se dizolvă în 40 g de NMP.
Conținutul în apă al mediului este mai mic cu 4% în moli față de trifluoracetat. Amestecul este încălzit la 140°C, timp de 3 h 30 minute.
Tratarea și dozarea produsului brut al reacției sunt conduse ca în exemplul 1.
Rata de transformare a benzaldehidei este 55%.
Randamentul în alcool 1-trifluormetilbenzilic este 15%.
Exemplul 3. Reacția între trifluoracetatul de potasiu și benzaldehidă este condusă ca în exemplul 1, DMF fiind înlocuit cu acetonitril.
g de benzaldehidă și 4,75 g de trifluoracetat de potasiu se dizolvă în 25 ml de CH3CN.
370
375
380
385
390
RO 117911 Β1
Amestecul este încălzit la 140°C, timp de 1 h 30 min.
După tratarea și dozarea produsului brut al reacției, se obține rata de transformare a benzaldehidei 53%
Produsul principal format în această reacției este cinamonitrilul (izomerii Z și E).
Cinamonitrilul este format prin condensarea anionului de acetonitril cu benzaldehida, urmată de deshidratare.
Acest exemplu arată că solventul care se utilizează nu trebuie să aibă protoni prea acizi.
Exemplul 4. în condițiile din exemplul 1, se realizează reacția între trifluoracetatul de potasiu (5,05 g; 32,7 mmoli) și parafluorbenzaldehida (2,5 g; 20,2 mmoli) în 25 ml de DMF.
Amestecul este încălzit la 140°C, timp de 4 h.
După tratarea și dozarea prin cromatografie în fază gazoasă (CPV), rezultă : TT p-fluorobenzaldehidă 75%
RR alcool 1 -trifluormetil (p-fluorbenzilic)
Produsul majoritar corespunde adiției de trifluormetilcarbonilat format intermediar pe parafluorbenzaldehidă :
Această reacție demonstrează că atunci, când electrofilul utilizat are mai multe funcții reactive, pot să se producă reacții secundare.
Exemplul 5. Un amestec format din 1,43 g de CF3CO2K+ (9,44 mmoli) și 0,55 g de ciclohexanonă (5,6 mmoli) diluat cu 6,4 g de DMF este încălzit la 140°C, timp de 5 h 30 min.
Analiza prin CPV a produsului brut de reacție după hidroliză, dă :
Produșii majoritari, formați, corespund produșilor de condensare a ciclohexanonei cu ea însăși, urmată de deshidratare :
RR = 40%
RO 117911 Β1
Această reacție demonstrează că atunci, când electrofilul are o funcție enolizabilă, pot să aibă loc reacții secundare.
Exemplul 6. Reacția trifluormetilcetonei cu CF3CO2K+
Un amestec de CF3CO2K+ (0,87 g; 5,7 mmoli) și 0,62 g (3,56 mmoli) de 445 trifluormetilcetofenonă în 6,5 g de DMF este încălzit la 140°C, timp de 5 h 30 min.
După răcire și hidroliză, analiza prin CPV a mediului de reacție dă :
Aceeași reacție poate fi efectuată în NMP în loc de DMF.
Exemplul 7. Reacția între anhidrida benzoică și trifluoracetatul de potasiu
Un amestec de 0,81 g (5,32 mmoli) de CF3CO’ 2K+ și 0,7 g (3,1 mmoli) de anhidridă 455 benzoică în 6,15 g de NMP este încălzit la 140°C, timp de 5 h 30 min. După hidroliză și analiză prin CPV a mediului de reacție rezultă :
ΤΓ((ΦΟΟ)2Ο) = 100%
460 o
RR(0-JLcF3) = 1O%
OH
RR ( Φ—j—CF3) = 20% 465
CF3 o
RR (Φ-^~ΝΜβ2) =30%
Repetarea trifluormetilcarbinolului Φ -- CF3 rezultă din trifiuormetilarea 470
OH
Φ-j-CF,
CF3
475 trifluormetilacetofenonei formate intermediar :
O o
N-N-dimetilbenzamida provine dintr-o reacție de degradare DMF care produce N-N-dimetilamina, aceasta reacționând cu anhidrida benzoică :
\ /NH + CO (Φ00)20
485
RO 117911 Β1
Reacția dintre anhidrida benzoică și CF3CO2 K+ poate avea loc, de asemenea, în
DMF.
Exemplul 8. Reacția dintre difenildisulfură C6H5SSC6H5 și CF3CO2K+
Un amestec de 0,83 g (5,46 mmoli) de CF3CO2K+ și 0,6 g (2,75 mmoli) de difenildisulfură în 6,2 g de DMF este încălzit la 140°C, timp de 6 h.
Analiza mediului de reacție (după hidroliză) prin CPV și RMN 19F dă :
TT (C6H5SSC6H5) = 67 %
RR (C6H5SCF3) = 84%
Reacția poate fi realizată în același mod ca și în NMP.
Exemplu comparativ. Procedându-se ca în exemplul 8, dar cu o adiție suplimentară molară de 20% de Cui, în raport cu CF3CO2 K+ inițial (5,46 mmoli), se obține o inhibare totală a reacției de trifluorurare a difenildisulfurii.
Exemplul 9. Reacția între di (4-nitrofenil) disulfură și CF3CO2K+
Reluând procedeul din exemplul 8, cu un amestec de 0,82 g (5,39 mmoli) de CF3CO2‘ K+, 0,83 g (2,7 mmoli) de d/(4-nitrofenil)disulfură, în 7 g de DMF se obține un produs brut al reacției, conținând, în plus, d/(4-nitrofenil)disulfura inițială, de asemenea
4-nitrotiofluormetilbenzen O2N
Exemplul 10. Reacția tiocianatului de benzii C6H5CH2SCN cu CF3CO2K+
Amestecul de 0,67 g (4,45 mmoli) de CF3CO2'K+ și 0,42 g (2,8 mmoli) de tiocianat de benzii în 5 g DMF se încălzește la 140°C, timp de 3 h.
După hidroliză, analiza CPV a produsului brut de reacție arată ;
TT (C6H5 - CH2DCN) = 100%
RR (C6H5 -CH2SCF3) =26%
Reacția poate fi realizată în NMP în mod asemănător.
Claims (23)
- Revendicări1. Reactiv nucleofil, pentru grefarea unei grupări difluormetilenice, substituite pe un compus care are cel puțin o funcție electrofilă, prin reacții de substituție sau de adiție, în prezență de derivați organometalici, caracterizat prin aceea că este constituită din :a) un acid fluorcarboxilic cu formula Ea - CF2 - COOH, în care Ea reprezintă un atom sau o grupare atrăgătoare de electroni, cel puțin parțial salifiată cu un cation organic sau mineral, șib) un solvent aprotic polar, și are un conținut de protoni liberi proveniți de la diverșii săi compuși, inclusiv de la impuritățile acestora, de cel mult egal cu jumătate din concentrația molară inițială a acidului fluorcarboxilic.
- 2. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că solventul aprotic polar este un compus care are cel puțin o funcție electrofilă.
- 3. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că conținutul de protoni este cel mult egal cu 10% din concentrația molară inițială a respectivei sări a acidului fluorcarboxilic.
- 4. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că are un conținut de apă mai mic cu 10% decât concentrația molară a acidului fluorcarboxilic respectiv.RO 117911 Β1
- 5. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că are un conținut în elemente de tranziție cu cel puțin două stări de valență stabile, mai mic cu 1000 ppm molare, raportat la respectiva sare a acidului fluorocarboxilic.
- 6. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că are un conținut, exprimat în echivalenți, de fluorură ionică, cel mult egal cu concentrația molară inițială a respectivei sări a acidului fluorcarboxilic.
- 7. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că are un conținut exprimat în echivalenți de fluorură ionică, cel mult egal cu concentrația molară inițială a respectivei sări a acidului fluorcarboxilic.
- 8. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că solventul aprotic polar are un indice donor, cuprins între 10 și 30.
- 9. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că solventul aprotic are un indice acceptor cu o valoare sub 20.
- 10. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că are un pKa corespunzător acidității inițiale a solventului cel puțin egal cu 20.
- 11. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că acesta conține un eter coroană sechestrant.
- 12. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că atomul sau gruparea atrăgătoare de electroni se alege dintre grupările atrăgătoare de electroni a căror constantă Hammet σρ este cel puțin egală cu 1.
- 13. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că acidul este ales dintre compușii cu formula (1) X-CF2-COOH, unde X reprezintă un atom de halogen și compușii cu formula (2) R - G - CF2-COOH, în care R-G reprezintă o grupare nitril sau G reprezintă C=O, S=O sau -(CF2)n - cu n mai mare sau egal cu 1, iar R reprezintă un rest organic sau mineral.
- 14. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că acidul sau sarea acidului fluorcarboxilic este complet solubilă într-un mediu reactiv.
- 15. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că sarea acidului este o sare de metal alcalin ales dintre sodiu, potasiu, rubidiu, cesiu și franciu sau este o sare cuaternară de amoniu.
- 16. Reactiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că solventul este ales dintre amidele N-substituite, inclusiv uree tetrasubstituitâ și lactame monosubstituite și eterii ciclici sau neciclici și benzonitril.
- 17. Procedeu pentru grefarea unei grupări difluormetilenice substituite pe un compus care are cel puțin o funcție electrofilă, caracterizat prin aceea că se desfășoară în două etape:a) se aduce în contact reactivul având caracteristicile din revendicarea 1, cu un compus care are cel puțin o funcție electrofilă;b) se încălzește amestecul rezultat la o temperatură cuprinsă între 100 și 200°C, o durată de timp cuprinsă între 30 min și o zi.
- 18. Procedeu conform revendicării 17, caracterizat prin aceea că, în cazul în care reactivul are caracteristicile din revendicarea 2, prezintă două etape de încălzire a reactivului, la o temperatură cuprinsă între 100 și 200°C, o durată de timp cuprinsă între 30 min și o zi.
- 19. Procedeu conform revendicării 17, caracterizat prin aceea că compusul cu funcție electrofilă este ales dintre derivații halogenați sau pseudogalogenați ai compușilor organici ai sulfului, în special, halogenuri de sulfenil, de sulfinil sau de sulfonil; disulfuri; tiocianați și compuși carbonilați, în special cetone, aldehide, halogenuri acide, esteri activați și anhidride.540545550555560565570575580585RO 117911 Β1
- 20. Procedeu conform revendicării 17, caracterizat prin aceea că compusul cu cel puțin o funcție electrofilă nu are hidrogen care poate fi atras de o bază puternică.
- 21. Procedeu conform revendicării 17, caracterizat prin aceea că compusul care are cel puțin o funcție electrofilă este diferit de un compus aromatic substituit cu o grupare590 electronegativă.
- 22. Procedeu conform revendicării 17, caracterizat prin aceea că compusul care are cel puțin o funcție electrofilă este ales dintre derivați halogenați sau pseudohalogenați ai compușilor organici ai sulfului, disulfuri și compuși carbonilați.
- 23. Procedeu conform revendicării 17, caracterizat prin aceea că compusul care595 are cel puțin o funcție electrofilă este ales dintr-o halogenură de sulfenil, sulfinil sau sulfonil, cetonă, aldehidă, halogenură de acid, ester activat și anhidridă.
Applications Claiming Priority (2)
Application Number | Priority Date | Filing Date | Title |
---|---|---|---|
FR9503512A FR2732010B1 (fr) | 1995-03-24 | 1995-03-24 | Reactif et procede utiles pour greffer un groupement difluoromethyle substitue sur un compose comportant au moins une fonction electrophile |
FR9515763A FR2743065B1 (fr) | 1995-12-29 | 1995-12-29 | Reactif et procede utiles pour greffer un groupement difluoromethyle substitue sur un compose comportant au moins une fonction electrophile |
Publications (1)
Publication Number | Publication Date |
---|---|
RO117911B1 true RO117911B1 (ro) | 2002-09-30 |
Family
ID=26231834
Family Applications (1)
Application Number | Title | Priority Date | Filing Date |
---|---|---|---|
RO96-00640A RO117911B1 (ro) | 1995-03-24 | 1996-03-22 | Reactiv si procedeu pentru grefarea unei grupari difluormetilenice, substituite pe un compus care are cel putin o functie electrofila |
Country Status (22)
Country | Link |
---|---|
US (1) | US5756849A (ro) |
EP (1) | EP0733614B2 (ro) |
JP (1) | JP4450875B2 (ro) |
KR (1) | KR100436787B1 (ro) |
CN (1) | CN1150148C (ro) |
AT (1) | ATE201393T1 (ro) |
AU (1) | AU4822896A (ro) |
BR (1) | BR9601109A (ro) |
CA (1) | CA2172450A1 (ro) |
CZ (1) | CZ85596A3 (ro) |
DE (1) | DE69612899T3 (ro) |
DK (1) | DK0733614T3 (ro) |
ES (1) | ES2157407T5 (ro) |
HU (1) | HU217027B (ro) |
IL (1) | IL117534A0 (ro) |
PL (1) | PL313435A1 (ro) |
PT (1) | PT733614E (ro) |
RO (1) | RO117911B1 (ro) |
RU (1) | RU2204545C2 (ro) |
SK (1) | SK37096A3 (ro) |
TR (1) | TR199600234A1 (ro) |
UA (1) | UA45324C2 (ro) |
Families Citing this family (14)
Publication number | Priority date | Publication date | Assignee | Title |
---|---|---|---|---|
DE19824488A1 (de) | 1998-06-02 | 1999-12-09 | Bayer Ag | Verfahren zur Herstellung von Perfluoralkyl-aryl-sulfiden und neue Perfluoralkyl-aryl-sulfide |
CA2735267C (en) | 2001-01-26 | 2013-05-07 | Chugai Seiyaku Kabushiki Kaisha | Malonyl-coa decarboxylase inhibitors useful as metabolic modulators |
US7279477B2 (en) | 2001-01-26 | 2007-10-09 | Chugai Seiyaku Kabushiki Kaisha | Malonyl-CoA decarboxylase inhibitors useful as metabolic modulators |
JP4503232B2 (ja) | 2001-01-26 | 2010-07-14 | 中外製薬株式会社 | マロニル−CoA脱炭酸酵素阻害剤を用いた疾患の治療法 |
US7709510B2 (en) | 2001-02-20 | 2010-05-04 | Chugai Seiyaku Kabushiki Kaisha | Azoles as malonyl-CoA decarboxylase inhibitors useful as metabolic modulators |
PT1370260E (pt) | 2001-02-20 | 2011-02-01 | Chugai Pharmaceutical Co Ltd | Azóis como inibidores da malonil-coa-descarboxilase úteis como moduladores metabólicos |
FR2827285B1 (fr) * | 2001-07-10 | 2003-12-05 | Rhodia Chimie Sa | Reactif et procede pour la perfluoroalcoylation |
US6803477B2 (en) | 2001-11-29 | 2004-10-12 | University Of Southern California | Magnesium mediated preparation of fluorinated alkyl silanes |
EP1653944B1 (en) | 2003-08-01 | 2010-11-10 | Chugai Seiyaku Kabushiki Kaisha | Heterocyclic compounds useful as malonyl-coa decarboxylase inhibitors |
US7285562B2 (en) | 2003-08-01 | 2007-10-23 | Chugai Seiyaku Kabushiki Kaisha | Cyanoamide compounds useful as malonyl-CoA decarboxylase inhibitors |
CA2533749C (en) | 2003-08-01 | 2012-07-10 | Chugai Seiyaku Kabushiki Kaisha | Piperidine compounds useful as malonyl-coa decarboxylase inhibitors |
EP1658071B1 (en) | 2003-08-01 | 2008-09-10 | Chugai Seiyaku Kabushiki Kaisha | Cyanoguanidine-based azole compounds useful as malonyl-coa decarboxylase inhibitors |
US7710197B2 (en) * | 2007-07-11 | 2010-05-04 | Axiom Microdevices, Inc. | Low offset envelope detector and method of use |
US11028105B2 (en) | 2018-06-29 | 2021-06-08 | The Regents Of The University Of Michigan | Difluoromethyl and difluoromethylene transfer reagents |
Family Cites Families (3)
Publication number | Priority date | Publication date | Assignee | Title |
---|---|---|---|---|
US4822904A (en) * | 1985-12-12 | 1989-04-18 | Ethyl Corporation | Perfluoroalkylation process |
US4808748A (en) * | 1985-12-12 | 1989-02-28 | Ethyl Corporation | Trifluoromethylation process |
US4990699A (en) * | 1988-10-17 | 1991-02-05 | Ethyl Corporation | Perfluoroalkylation process |
-
1996
- 1996-03-18 IL IL11753496A patent/IL117534A0/xx unknown
- 1996-03-20 SK SK370-96A patent/SK37096A3/sk unknown
- 1996-03-21 AU AU48228/96A patent/AU4822896A/en not_active Abandoned
- 1996-03-21 CZ CZ96855A patent/CZ85596A3/cs unknown
- 1996-03-22 US US08/620,348 patent/US5756849A/en not_active Expired - Lifetime
- 1996-03-22 DK DK96400625T patent/DK0733614T3/da active
- 1996-03-22 TR TR96/00234A patent/TR199600234A1/xx unknown
- 1996-03-22 DE DE69612899T patent/DE69612899T3/de not_active Expired - Lifetime
- 1996-03-22 RO RO96-00640A patent/RO117911B1/ro unknown
- 1996-03-22 ES ES96400625T patent/ES2157407T5/es not_active Expired - Lifetime
- 1996-03-22 CN CNB961057556A patent/CN1150148C/zh not_active Expired - Lifetime
- 1996-03-22 UA UA96031110A patent/UA45324C2/uk unknown
- 1996-03-22 RU RU96105817/04A patent/RU2204545C2/ru not_active IP Right Cessation
- 1996-03-22 EP EP96400625A patent/EP0733614B2/fr not_active Expired - Lifetime
- 1996-03-22 PT PT96400625T patent/PT733614E/pt unknown
- 1996-03-22 CA CA002172450A patent/CA2172450A1/fr not_active Abandoned
- 1996-03-22 BR BR9601109A patent/BR9601109A/pt not_active Application Discontinuation
- 1996-03-22 AT AT96400625T patent/ATE201393T1/de not_active IP Right Cessation
- 1996-03-22 PL PL96313435A patent/PL313435A1/xx unknown
- 1996-03-22 HU HU9600724A patent/HU217027B/hu not_active IP Right Cessation
- 1996-03-23 KR KR1019960008042A patent/KR100436787B1/ko not_active IP Right Cessation
- 1996-03-25 JP JP09296096A patent/JP4450875B2/ja not_active Expired - Lifetime
Also Published As
Publication number | Publication date |
---|---|
KR960034146A (ko) | 1996-10-22 |
DE69612899T3 (de) | 2010-06-10 |
SK37096A3 (en) | 1997-07-09 |
US5756849A (en) | 1998-05-26 |
ES2157407T5 (es) | 2010-04-20 |
MX9601075A (es) | 1997-07-31 |
BR9601109A (pt) | 1998-01-06 |
KR100436787B1 (ko) | 2004-09-18 |
EP0733614B1 (fr) | 2001-05-23 |
RU2204545C2 (ru) | 2003-05-20 |
HUP9600724A1 (en) | 1997-04-28 |
PL313435A1 (en) | 1996-09-30 |
CZ85596A3 (en) | 1996-10-16 |
JPH08319251A (ja) | 1996-12-03 |
IL117534A0 (en) | 1996-07-23 |
DE69612899T2 (de) | 2001-10-11 |
PT733614E (pt) | 2001-08-30 |
DK0733614T3 (da) | 2001-09-10 |
UA45324C2 (uk) | 2002-04-15 |
EP0733614A1 (fr) | 1996-09-25 |
HU9600724D0 (en) | 1996-05-28 |
EP0733614B2 (fr) | 2010-01-13 |
ATE201393T1 (de) | 2001-06-15 |
HU217027B (hu) | 1999-11-29 |
DE69612899D1 (de) | 2001-06-28 |
ES2157407T3 (es) | 2001-08-16 |
JP4450875B2 (ja) | 2010-04-14 |
CN1137508A (zh) | 1996-12-11 |
CN1150148C (zh) | 2004-05-19 |
AU4822896A (en) | 1996-10-03 |
CA2172450A1 (fr) | 1996-09-25 |
TR199600234A1 (tr) | 1997-03-21 |
Similar Documents
Publication | Publication Date | Title |
---|---|---|
RO117911B1 (ro) | Reactiv si procedeu pentru grefarea unei grupari difluormetilenice, substituite pe un compus care are cel putin o functie electrofila | |
JP2013522213A (ja) | ラクトン中間体を経由するホモセリンからのメチオニンまたはセレノメチオニンの製造 | |
JP2012532870A (ja) | ポリフルオロスルホンアミドアミンおよび中間体 | |
RO116274B1 (ro) | Reactiv pentru sinteza derivatilor organici, oxisulfurati si fluorurati, si procedeu de utilizare a reactivului, la obtinerea acestora | |
US20020042542A1 (en) | Reagent and process which are useful for grafting a substituted difluoromethyl group onto a compound containing at least one electrophilic function | |
RU2192414C2 (ru) | Способ введения замещенной дифторметильной группы | |
ES2235483T3 (es) | Sisntesis y purificacion de 3,3-dimetilbutiraldehido mediante oxidacion de 1-cloro-3,3-dimetilbutano con dimetilsulfoxido. | |
JP2012106975A (ja) | 含硫アミノ酸またはその塩の製造方法 | |
IE56017B1 (en) | Process for the nucleophilic substitution of unactivated aromatic and heteroaromatic substrates | |
FR2730731A1 (fr) | Procede de carboxylation d'un ether aromatique | |
Paleta et al. | Photochemical reduction of carbon-halogen bonds. 3. Regioselectivity of the reaction in fluorinated halogenopropanoates | |
KR20080077276A (ko) | 정제된 포르밀시클로프로판 화합물의 제조 방법 및 그의중간체 | |
JP7463367B2 (ja) | 3-メチルチオプロピオンアルデヒドの貯蔵安定形態 | |
JPS63255260A (ja) | ビス(ヒドロキシフエニル)スルフイドの製造方法 | |
US6218555B1 (en) | Process for the preparation of alkanoyloxy-benzenesulfonic acids and salts thereof | |
JPS5930822A (ja) | 芳香族ポリエ−テルの製造法 | |
JP2006342155A (ja) | バナジウム錯体 | |
JPS59161351A (ja) | 活性化されていない芳香族又はヘテロ芳香族物質の求核置換反応 | |
FR2982260A1 (fr) | Procede pour produire des n-acyl-acides amines | |
MXPA96001075A (en) | Reagent and procedure useful for grafting a trifluorometry group substituted on a compound that has at least one functional group electrofil | |
JP4473150B2 (ja) | 低塩素3,4’−ジアミノジフェニルエーテルの製造方法 | |
JP2020158409A (ja) | ホスホン酸誘導体の製造方法 | |
JPS59227844A (ja) | アミノマロンアミドの製造法 | |
JPS58144352A (ja) | β−ヒドロキシ−α−アミノ酪酸の製造法 | |
FR2732016A1 (fr) | Reactif et procede pour la synthese de derives organiques oxysulfures et fluores |