RO112847B1 - Procedeu de obtinere a bisfenolilor slab colorati - Google Patents

Description

Prezenta invenție se referă la un procedeu de obținere a bisfenolilor slab colorați, compuși utilizați la obținerea de fibre, folii transparente pentru acoperire și alte produse asemănătoare.

Se cunoaște faptul că bisfenolii, cum sunt 2,2-b/s(4-oxifenilpropan] sau bisfenolul-A și 2,2-b/s(4-hidroxifenil]butan sau bisfenolul-B, sunt obținuți prin reacția de condensare a fenolului cu cetone, de exemplu cu acetona pentru obținerea bisfenolului A sau cu metiletil-cetona pentru obținerea bisfenolului B. Reacții similare de condensare au loc între fenol și aldehide. Aceste reacții de condensare sunt catalizate de acizi, catalizatori deosebit de avantajoși fiind rășinile schimbătoare de cationi puternic acide, care au porțiunea anionică a acidului pe un substrat solid, permițând îndepărtarea lor ușoară la terminarea reacției.

Un dezavantaj al procedeului de obținere a bisfenolilor, în special, a bisfenolului A, folosind rășina schimbătoare de cation drept catalizator acid este acela că bisfenolul, respectiv bisfenolul A, brut obținut poate fi puternic colorat și această culoare, dacă nu este îndepărtată, trece în produsele obținute din acești bisfenoli, produse cum sunt fibrele, foliile transparente pentru acoperire și alte produse asemănătoare.

în brevet US 4 766 254 este prezentat un procedeu de îndepărtare a impurităților din bisfenolul A brut, mai ales a celor cum sunt reziduurile de acid sulfonic care conduc la descompunere în timpul distilării, prin tratarea bisfenolului A brut cu rășini schimbătoare de anioni înaintea distilării, dar acest tratament reprezintă o etapă separată față de reacția propriu-zisă de obținere a bisfenolului. Este mult mai avantajos să se obțină bisfenoli, cum ar fi bisfenolul A, puțin colorați direct din reacția de condensare.

Problema tehnică pe care o rezolvă invenție este stabilirea modului și parametrilor de lucru astfel încât să se obțină bisfenoli slab colorați direct din reacția de condensare.

Procedeu de obținere a bisfenolilor slab colorați conform invenției care constă în aceea că se condensează fenol cu o aldehidă alifatică sau cu o cetonă, la o temperatură cuprinsă între aproximativ 3O°C și 9O°C,de preferință între aproximativ 6O°C și 8O°C, în prezența unei rășini schimbătoare de cation puternic acidă sub formă de hidrogen în proporție de aproximativ 10% până la aproximativ 200% în greutate față de greutatea totală de lichid și în prezența unei rășini schimbătoare de anion slab bazică în proporție de aproximativ 0,5% până la aproximativ 15% în greutate față de greutatea rășinii schimbătoare de cation.

Procedeul conform invenței prezintă următoarele avantaje:

-bisfenolii obținuți sunt slab colorați, putând fi utilizați ca atare la obținerea de fibre, folii transparente pentru acoperire și a altor produse asemănătoare;

-temperatura la care se realizează reacția de condensare permite folosirea repetată a catalizatorilor și realizarea reacției într-un timp relativ scurt;

-separarea bisfenolilor rezultați se poate realiza prin procedee cunoscute.

Procedeul conform invenției poate fi aplicat, în general, în reacțiile de condensare catalizate de acid folosind drept catalizator rășini schimbătoare de cation, avantaje deosebite prezentând în reacțiile de condensare din care produsul obținut trebuie să fie slab colorat, în special în reacția fenolului cu acetona pentru obținerea bisfenolului A.

Conform prezentei invenții, procedeul de obținere a bisfenolului A slab colorat constă în condensare unui curent de lichid ce conține fenol și acetonă, la o temperatură de 30°C până la 90°c în prezența unui amestec de catalizator constituit din rășină schimbătoare de cation puternic acidă și rășină schimbătoare de anion slab bazică în proporție de aproximativ 1 % până la aproximativ 10 % în greutate față de cantitatea de rășină schimbătoare de cation, după care se separă curentul de lichid de amestecul catalizator și bisfenolul A rezultat este recuperat din curentul de lichid.

RO 112847 Bl

Catalizatorii acizi folosiți în procedeul din prezenta invenție sunt rășini schimbătoare de cationi puternic acide, de preferință acele rășini schimbătoare de cationi puternic acide cu funcționalitate de sulfonat. Polimerii preferați, din care sunt obținuți catalizatorii acizi, sunt copolimeri aromatici reticulați, cum ar fi copolimeri cu unul sau mai mulți monomeri aleși dintre etilvinilbenzen, stiren, a-metilstiren, viniltoluen, vinilnaften și alți monomeri asemănători, cu unul sau mai mulți monomeri polivinilici reticulați nesaturați care pot fi selectați dintre: monomeri alifatici, cum ar fi etilen glicol diacrilat, etilen glicol dimetacrilat, trimetilolpropan di- și triacrilați, trimetilolpropan di- și trimetacrilați, divinilcetonă, alil acrilat, dialil maleat, dialil fumarat, dialil succinat, dialil carbonat, dialil malonat, diali oxalat, dialil adipat, dialil sebacat, divinii sebacat, N,Nmetilendimetacrilamidă, N, N-metilendiacrilamidă și polivinil sau polialil eteri de glicol, de glicerol, de pentaeritritol, de mono- sau ditio-derivați de glicoli sau resorcinol și alți monomeri asemănători; monomeri aromatici, cum ar fi divinilbenzen, trivinilbenzen, divinilitolueni, divinilnaftaleni, dialil ftalat, divinilxileni, diviniletilbenzen și alți monomeri asemănători și monomeri heterociclici reticulați, cum ar fi divinilpiridina. De asemenea, sunt preferați copolimerii cu un grad relativ scăzut de reticulare, cum ar fi cei obținuți cu de la aproximativ 0,05 % până la aproximativ 10 % în greutate monomeri reticulați,. față de greutatea totală de monomeri. Deosebit de preferați sunt copolimerii de stiren cu divinilbenzen ca monomer reticulant și funcționalizați cu grupări funcționale de acid sulfonic. Polimerii pot fi obținuți prin polimerizare în bloc, în emulsie sau în suspensie, sau prin alte procedee de polimerizare cunoscute de specialiștii în domeniu. Este preferată polimerizarea în suspensie, prin care se obțin particule de polimeri sferice sau perle de copolimer. Cei mai preferați polimeri sunt cei sub formă de perle de gel de copolimer, adică perle care conțin numai micropori sau pori de aproximativ 50 Â sau cu diametre mai mici, deși se pot utiliza și perlele macroporoase de copolimer, cum ar fi cele obținute prin polimerizarea în suspensie în prezența unui porogen care acționează ca un solvent pentru monomer, dar ca non-solvent pentru polimer, cele obținute prin copolimerizare în prezența unui polimer solubil nereticulat, cum ar fi polistirenul, care apoi poate fi dizolvat lăsând liberi macroporii și cele obținute prin alte procedee de generare de macropori cunoscute de specialiștii în domeniu. Acești polimeri pot fi funcționalizați cu grupări funcționale puternic acide prin procedee cunoscute specialiștilor în domeniu, ca de exemplu prin sulfonarea cu acid sulfuric concentrat, acid sulfuric fumans sau acid clorsulfonic. Un procedeu de obținere a catalizatorilor acizi utilizați în prezenta invenție este descris în US 5 233 096.

Rășinile schimbătoare de anioni slab bazice utilizate în procedeul din prezenta invenție includ polimeri sintetici reticulați ai unuia sau mai multor monomeri monoetilenici nesaturați, care conțin o grupare amină secundară sau terțiară ca grupare slab bazică schimbătoare de anion. Ca și în cazul catalizatorului acid, polimerii pentru rășina schimbătoare de anioni slab bazică pot fi obținuți prin polimerizare în bloc, în emulsie sau în suspensie, sau prin alte procedee cunoscute specialiștilor în domeniu. De preferință polimerul are forma unei perle cu un diametru de aproximativ 1 □ pm până la 2 mm, în special forma unei perle cu diametrul de aproximativ 20 pm până la 1 mm. Aceste perle pot fi obținute prin polimerizare în suspensie. Copolimerul poate fi obținut sub formă de perle de gel sau de perle macroporoase, de exemplu prin procedeele descrise mai sus pentru obținerea de copolimeri macroporoși folosiți pentru obținerea rășinilor catalizatoare.

Gradul de reticulare al acestor rășini reticulate schimbătoare de anion slab bazice de preferință este cel puțin suficient pentru a face polimerul insolubil în apă și solvenți organici. Reticularea se realizază de preferință copolimerizând monomeri monoetilenici nesaturați cu unul sau mai mulți monomeri polietilenici nesaturați,

RO 112847 Bl care pot fi selectați dintre: monomeri alifatici, cum ar fi diacrilat de etilen glicol, dimetacrilat de etilen glicol, dh și triacrilați de trimetilolpropan, di-și trimatecrilați de trimetilolpropan, divinilcetonă, acrilat de alil, maleat de dialil, fumarat de dialil, succinat de dialil, sebacat de dialil, N,Nmetilendimetacrilamidă, N, N-metilendiacrilamidă și polivinil sau polialil eteri de glicol, glicerol, pentaeritritol, mono- sau ditioderivați de glicol sau resorcinol și alți monomeri asemănători; monomeri aromatici, cum ar fi divinilbenzen, trivinilbenzen, diviniltolueni, divinilnaftaleni, ftalatde dialil, divinilxileni, diviniletilbenzen și alți monomeri asemănători și monomeri heterociclici reticulați, cum ar fi divinilpiridina. De preferință se utilizează divinilbenzen. Monomerii polietilenici nesaturați acționează ca monomer reticulant. Cantitatea de monomeri reticulanți este de la aproximativ 0,5 % până la aproximativ 60 %, de preferință de la aproximativ 1 % până la aproximativ 20 %, în greutate din totalul de monomeri.

Monomerii monoetilenici nesaturați mai sus menționați, care sunt folosiți la obținerea rășinii schimbătoare de anion slab bazice pot fi un monomer acrilic, cum ar fi acidul acrilic sau metacrilic sau esterii acestora, inclusiv esteri de alchil C^C^, cicloalchil, arii, aralchil și alcooli de alcaril, acrilonitril, metacrilonitril, clorură de vinii, formiat de vinii, eteri de vinii alchil, cum ar fi eter de metilvinil, acrilamidă, metacrilamidă, sau un monomer aromatic, cum ar fi etilvinilbenzen, stiren, a-metilstiren, viniltoluen, vinilnaften și alți monomeri asemănători, sau un amestec al oricărora dintre monomerii enumerați mai sus. De preferință se utilizează stirenul.

Copolimerul reticulat menționat mai sus, care poate fi utilizat la obținerea rășinii schimbătoare de anion slab bazice, este funcționalizat cu o amină pentru a genera o grupare amină secundară sau terțiară ca grupare schimbătoare de anion slab bazică. Gruparea de amină poate fi introdusă ca o grupare în unul sau mai mulți monomeri care sunt polimerizați pentru a forma copolimerul, sau poate fi introdusă în copolimer ulterior polimerizării prin procedee cunoscute de specialiștii în domeniu, introducând mai întâi în copolimer grupările de halometil, de preferință grupările de clormetil și apoi aminând grupările de halometil introduse cu o amină primară sau secundară. în mod alternativ, o grupare de halometil care conține monomer poate fi folosită ca unul dintre monomerii din care se obține copolimerul, și apoi grupările de halometil din copolimer pot fi aminate direct.

în timp ce rășinile preferate sunt acelea în care monomerul monoetilenic nesaturat este stirenul, rășinile slab bazice utilizate în prezenta invenție por fi, de asemenea, rășinile acrilice, după cum s-a indicat în lista de monomeri utilizabili de mai sus. Acestea pot fi obținute copolimerizând un ester acrilic sau metacrilic cu un monomer reticulat, cum ar fi divinilbenzenul, pentru a forma un copolimer insolubil, care apoi este funcționalizat cu o amină care conține cel puțin o grupare de amină primară și o grupare de amină secundară sau terțiară, de preferință o grupare de amină terțiară. Gruparea de amină primară reacționează cu poliesterul pentru a forma o amidă, iar gruparea de amină secundară sau terțiară formează partea activă din schimbătorul anionic slab bazic.

De asemenea pentru realizarea procedeului din prezenta invenție pot fi utilizate rășinile fenolice slab bazice. Aceste rășini pot fi obținute prin condensarea fenolului cu formaldehida în prezența unei amine. Alte rășini care pot fi utilizate în procedeul prezentat sunt rășinile polifvinilpiridinice) slab bazice. Aceste rășini pot fi preparate copolimerizând vinilpiridina cu un monomer reticulant, cum ar fi divinilbenzenul. Astfel de rășini fenolice slab bazice și rășinile poli(vinilpiridinice) slab bazice se utilizează de preferință sub formă de perle cu un diametru de la aproximativ 10 pm până la aproximativ 2 mm, în special sub formă de perle cu diametrul de la aproximativ 20 pm până la aproximativ 1 mm.

Gradul funcționalității bazei slabe, în rășinile schimbătoare slab bazice, poate fi de la aproximativ 0,1 până la aproximativ

RO 112847 Bl miliechivalenți pe gram (meq/g) de rășină uscată, de preferință de la aproximativ 2 până la aproximativ 6 meq/g.

S-a constatat că bazicitatea rășinii slab bazice schimbătoare de anion afectează în mod direct eficiența rășinii în îndepărtarea culorii din produșii reacție de condensare, adică cu cât rășina este mai bazică cu atât culoarea produșilor de reacție este îndepărtată mai eficient. Această constatare este susținută de exemplele de realizare ce vor fi prezentate, în care culoarea bisfenolului A care rezultă este cea mai slabă prin utilizarea rășinilor cele mai bazice (exemplele 1 și 2) și este intermediară prin utilizarea rășinilor mai puțin bazice (exemplul 3). Culoarea bisfenolului A obținut utilizând cea mai puțin bazică rășină (exemplul 4) este îmbunătățită față de cea în care nu se folosește nici o rășină slab bazică, dar îmbunătățirea este mult mai mică decât cea observată atunci când se folosesc rășinile slab bazice cele mai bazice. în consecință, rășinile preferate sunt cele mai puternic bazice. Rășinile mai puțin preferate, adică cele care sunt mai puțin bazice și deci mai puțin eficiente în îndepărtarea culorii, pot fi utilizate pentru o aplicație specifică datorită altor proprietăți, ca de exemplu parametrii fizici, cum ar fi stabilitate termică sau durată mai lungă de folosire.

Recația de condensare din cadrul procedeului conform invenție, dintre fenol și aldehidă sau cetonă, are loc la o temperatură ridicată, în prezența unui catalizator acid și a rășinii schimbătoare de anion slab bazice. Catalizatorul acid este de preferință prezent în cantități de aproximativ 10 % până la aproximativ 2OO 5 în greutate, din cantitatea totală de lichid, incluzând reactanții, solvenții și diluanții, iar rășina schimbătoare de anion slab bazică este prezentă în cantități de la aproximativ 0,5 % până la aproximativ 15 % din greutatea catalizatorului acid, de preferință de la aproximativ 1 % până la aproximativ 10 %, în special de la 3 % până la aproximativ 8 %. Temperatura la care se desfășoară reacția este cuprinsă între aproximativ 30°C până la aproximativ

90°C, de preferință între 60°C și 80°C. La o temperatură mai mare de 90°C rășinile slab bazice utilizate în procedeul din invenție au o viață de folosire limitată datorită instabilității termice, iar la o temperatură sub 30°C reacția nu are loc destul de repede pentru a avea aplicabilitate. De preferință în reacția de condensasre cu fenolul se utilizează o cetonă, în special o cetonă C.1-C4, adică o cetonă cu două grupări alchil, fiecare dintre ele având de la unu la patru atomi de carbon. Cea mai preferată este o cetonă selectată dintre acetonă și metil etilcetonă, în special acetona.

De preferință pentru aplicarea procedeului conform prezentei invenții catalizatorul acid care se utilizează se află sub formă fizică de perle într-un vas, perlele formând un strat de catalizator, iar rășina schimbătoare de anion slab bazică, de asemenea sub formă de perle, se amestecă în stratul de catalizator. Un curent de lichid încălzit, care conține fenol și cetonă, de preferință acetonă sau metil etil cetonă, se aduce în contact cu stratul de catalizator pentru o perioadă suficientă de timp pentru a avea loc reacția de condensare dintre fenol și cetonă, apoi curentul de lichid, care conține produșii de reacție și resturile de fenol și cetonă nereacționate care pot fi prezente, se separă din stratul de catalizator, iar bisfenolul se recuperează din curentul de lichid.

Un specialist în domeniu poate să aleagă condițiile corespunzătoare, cum ar fi, de exemplu, operația discontinuă, în care peste stratul de catalizator este încărcat curentul de lichid și apoi, după ce reacția dorită a avut loc, curentul de lichid este îndepărtat din strat, sau operația continuă, mai preferată, în care curentul de lichid este alimentat continuu într-unul din capetele stratului în așa fel încât determină trecerea prin strat cu o viteză astfel încât să permită staționarea lichidului suficient timp în strat pentru ca reacția să aibă loc, curentul de lichid fiind îndepărtat continuu către celălalt capăt al stratului. în mod similar, echipamentul de reacție, alegerea sensului ascendent

RO 112847 Bl sau descendent de deplasare a lichidului prin strat, timpul de reacție și temperatura, reactanții specifici și procedeul de recuperare a bisfenolului, de exemplu cristalizare sau distilare, pot fi alese cu ușurință de către specialiștii în domeniu.

Se prezintă, în continuare, câteva exemple de realizare a procedeului conform invenție. Toți reactanții utilizați, dacă nu se indică altceva, sunt de calitate comercială și toate procentajele și rapoartele date, dacă nu se indică altceva, sunt în greutate.

Exemplul 1. Acest exemplu prezintă procedeul conform invenție de obținere a bisfenolului A slab colorat,prin condensarea fenolului cu acetonă în prezența unui catalizator polimeric puternic acid și a unei rășini schimbătoare de anion slab bazice.

într-un vas care conține 90 g de fenol ( cu o puritate mai mare de 99 % ) se adaugă 1 □ g ( 1 □ % în greutate ) rășină stirenică schimbătoare de cation, uscată reticulată cu 4 % divinilbenzen și funcționalizată cu 4,95 meq/g de grupări de acid sulfonic ( bază uscată ) și 0,2 g de rășină stirenică schimbătoare de anion reticulată cu 8 % divinilbenzen și funcționalizată cu 4,8 meq/g grupări de dimetilaminobenzil ( bază uscată ). Conținutul vasului este încălzit la 75 °C și este menținut la această temperatură sub agitare, timp de o oră. Se adaugă 10 ml de acetonă și agitarea se continuă la 75 °C, în timp ce desfășurarea reacție este controlată prelevând eșantioane de câte 1 ml lichid, care sunt răcite în amestecuri de metanol-apă și se determină compoziția amestecului de reacție prin cromatografie lichidă. Conversia acetonei a fost calculată din suprafețele de maxim ale cromatogramelor lichide, fiind zona totală de maxim a bisfenolului A ( incluzând izomerii orto și para ) ca procent al suprafeței de maxim a acetonei și a maximului bisfenolului A din suprafața totală. Conversia acetonei pentru această reacție a fost de 72 %. Selectivitatea a fost calculată din cromatograma lichidă ca fiind suprafața maximelor bisfenolului A ca procentaj din suprafața totală a maximelor produșilor rezultați din reacția fenolului cu acetona. Selectivitatea acestei reacții este de 86 %.

Amestecul final de reacția, care conține acetonă, bisfenol A, fenol și derivați de bisfenol A, se dizolvă cu un volum egal de metanol și se transferă într-o celulă spectrofotometrică din cuarț. Absorbția optică a amestecului se măsoară la 455 nm față de un standard de culoare platinăcobalt, și amestecul este calculat să aibă o culoare APHA de 8.

Exemplul 2. Acest exemplu prezintă procedeul conform invenție, ce utilizează o rășină slab bazică funcționalizată cu grupări de dimetilpropilamină.

Se repetă exemplul 1, folosind un copolimer acrilic reticulat cu 6 % divinilbenzen și funcționalizat cu 4,8 meq/g de grupări de dimetilpropilamină ca rășină schimbătoare de anion slab bazică pentru a obține un amestec final de reacție cu o culoare APHA de 6.

Exemplul 3. Acest exemplu prezintă procedeul conform invenței ce utilizează drept rășină slab bazică o rășină obținută prin reacția de condensare a fenolului cu formaldehida, funcționalizată cu un amestec de amine.

Se repetă exemplul 1, folosind o rășină obținută prin condensarea fenolului cu formaldehida, funcționalizată cu 3,8 meq/g de amestec de amine primare, secundare și terțiare. Amestecul final de reacție are o culoare APHA de 16.

Exemplul 4. Acest exemplu prezintă procedeul conform invenție ce utilizează drept rășină slab bazică o rășină vinilpiridinică în care chiar monomerul este sursa grupărilor funcționale slab bazice.

Se repetă exemplul 1 folosind o rășină vinilpiridinică reticulată cu 20 % divinilbenzen și având 5,1 meq/g de grupări slab bazice de vinilpiridină, ca rășină cu bazicitate slabă. Amestecul de reacție are o culoare APHA de 37.

Exemplul 5. Acest exemplu comparativ prezintă rezultatele obținute atunci când fenolul și acetona se condensează în prezența unui catalizator puternic acid și în absența rășinii slab bazice.

Se repetă exemplul 1, folosind ca polimer de divinilbenzen 4 % stiren, funcționalizat cu 4,95 meq/g (bază uscată)

RO 112847 Bl de grupări de acid sulfonic, dar fără rășină schimbătoare de anion slab bazică. Amestecul final de reacție are o culoare APHA de 47. Conversia conform exemplului 1, pentru reacție este de 73 % și selectivitatea, de asemenea conform exemplului 1, este de 85 %.

Claims (12)

1. Revendicări

   1. Procedeu de obținere a bisfenolilor slab colorați, caracterizat prin aceea că se condensează fenol cu o aldehidă alifatică sau cu o cetonă, la o temperatură cuprinsă între aproximativ 30°C și 9O°C,de preferință între aproximativ 6O°C și 80°C, în prezența unei rășini schimbătoare de cation puternic acidă sub formă de hidrogen în proporție de aproximativ 10% până la aproximativ 200% în greutate față de greutatea totală de lichid și în prezența unei rășini schimbătoare de anion slab bazică în proporție de aproximativ 0,5% până la aproximativ 15% în greutate față de greutatea rășinii schimbătoare de cation.
2. 2. Procedeu conform revendicării

   1, caracterizat prin aceea că cetona prezintă două grupări alchil, ce conțin fiecare 1 până la 4 atomi de carbon și este de preferință acetonă sau metil etil cetonă.
3. 3. Procedeu conform revendicării

   1, caracterizat prin aceea că rășina schimbătoare de anion slab bazică se prezintă sub formă de perle de rășină schimbătoare de anion cu diametrul cuprins între 10 pm și 2 mm, de preferință de la 20 pm până la aproximativ 1 mm.
4. 4. Procedeu conform revendicărilor 1 și 3, caracterizat prin aceea că perlele de rășină schimbătoare de anion sunt perle de gel sau perle macroporoase.
5. 5. Procedeu conform revendicărilor

   1, 3 și 4, caracterizat prin aceea că perlele schimbătoare de anion sunt constituite din schimbători de anioni funcționalizați, perle de copolimer reticulat preparate dintr-un amestec de monomer care conține unul sau mai mulți monomeri reticulați în proporție de aproximativ 1 % până la aproximativ 20% în greutate față de greutatea totală a monomerilor.
6. 6. Procedeu conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că perlele de copolimer reticulat sunt perle de copolimer stirenic sau perle de copolimer acrilic.
7. 7. Procedeu conform revendicărilor 1 și 3, caracterizat prin aceea că perlele de rășină schimbătoare de anion sunt perle de rășină fenolică schimbătoare de anion.
8. 8. Procedeu conform revendicării

   1, caracterizat prin aceea că rășina schimbătoare de anion slab bazică prezintă un nivel de funcționalitate de bază slabă de aproximativ 1 până la 6 miliechivalenți / g rășină uscată, de preferință de la aproximativ 2 la 6 miliechivalenți / g rășină uscată.
9. 9. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că rășina schimbătoare de anion slab bazică este prezentă în proporție de aproximativ 1 % până la aproximativ 10% în greutate față de rășina schimbătoare de cation puternic acidă, de preferință de la 3% până la 8%.
10. 10. Procedeu conform revendicării

    1, caracterizat prin aceea că rășina schimbătoare de cation puternic acidă și rășina schimbătoare de anion slab bazică sunt amestecate și formează un strat în vasul de reacție.
11. 11. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că rășina schimbătoare de cation puternic acidă este un copolimer reticulat funcționalizat care schimbă cationul, copolimer constituit din unul sau mai mulți monomeri reticulați în proporție de aproximativ 0,5% până la aproximativ 10% în greutate față de cantitatea totală de monomer.
12. 12. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că se condensează un curent de lichid ce conține fenol și acetonă la o temperatură de 30°C

    RO 112847 Bl până la 9O°C în prezența unui amestec de catalizator constituit din rășină schimbătoare de cation puternic acidă și rășină schimbătoare de anion slab bazică în proporție de aproximativ 1% până la aproximativ 10% în greutate față de cantitatea de rășină schimbătoare de cation, după care se separă curentul de lichid de amestecul catalizator și bisfenolulA rezultat este recuperat din curentul de lichid.