RO107656B1 - Derivati de beta-carbonil-carboxiamide ale 1,3-tiazolidinelor si procedeu pentru prepararea acestora - Google Patents

Derivati de beta-carbonil-carboxiamide ale 1,3-tiazolidinelor si procedeu pentru prepararea acestora Download PDF

Info

Publication number
RO107656B1
RO107656B1 RO145944A RO14594489A RO107656B1 RO 107656 B1 RO107656 B1 RO 107656B1 RO 145944 A RO145944 A RO 145944A RO 14594489 A RO14594489 A RO 14594489A RO 107656 B1 RO107656 B1 RO 107656B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
general formula
compound
thiazolidine
group
methoxy
Prior art date
Application number
RO145944A
Other languages
English (en)
Inventor
Carmelo A Gandolfi
Domenico Roberto Di
Silvano Spinelli
Licia Gallico
Lumachi Bruno
Tognella Sergio
Original Assignee
Boehringer Biochemia Srl
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Boehringer Biochemia Srl filed Critical Boehringer Biochemia Srl
Publication of RO107656B1 publication Critical patent/RO107656B1/ro

Links

Classifications

    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C07ORGANIC CHEMISTRY
    • C07DHETEROCYCLIC COMPOUNDS
    • C07D417/00Heterocyclic compounds containing two or more hetero rings, at least one ring having nitrogen and sulfur atoms as the only ring hetero atoms, not provided for by group C07D415/00
    • C07D417/02Heterocyclic compounds containing two or more hetero rings, at least one ring having nitrogen and sulfur atoms as the only ring hetero atoms, not provided for by group C07D415/00 containing two hetero rings
    • C07D417/12Heterocyclic compounds containing two or more hetero rings, at least one ring having nitrogen and sulfur atoms as the only ring hetero atoms, not provided for by group C07D415/00 containing two hetero rings linked by a chain containing hetero atoms as chain links
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A61MEDICAL OR VETERINARY SCIENCE; HYGIENE
    • A61PSPECIFIC THERAPEUTIC ACTIVITY OF CHEMICAL COMPOUNDS OR MEDICINAL PREPARATIONS
    • A61P11/00Drugs for disorders of the respiratory system
    • A61P11/14Antitussive agents
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C07ORGANIC CHEMISTRY
    • C07DHETEROCYCLIC COMPOUNDS
    • C07D277/00Heterocyclic compounds containing 1,3-thiazole or hydrogenated 1,3-thiazole rings
    • C07D277/02Heterocyclic compounds containing 1,3-thiazole or hydrogenated 1,3-thiazole rings not condensed with other rings
    • C07D277/04Heterocyclic compounds containing 1,3-thiazole or hydrogenated 1,3-thiazole rings not condensed with other rings having no double bonds between ring members or between ring members and non-ring members

Landscapes

  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Organic Chemistry (AREA)
  • Health & Medical Sciences (AREA)
  • Animal Behavior & Ethology (AREA)
  • Public Health (AREA)
  • Pulmonology (AREA)
  • Chemical Kinetics & Catalysis (AREA)
  • General Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Medicinal Chemistry (AREA)
  • Nuclear Medicine, Radiotherapy & Molecular Imaging (AREA)
  • Pharmacology & Pharmacy (AREA)
  • Life Sciences & Earth Sciences (AREA)
  • Engineering & Computer Science (AREA)
  • General Health & Medical Sciences (AREA)
  • Bioinformatics & Cheminformatics (AREA)
  • Veterinary Medicine (AREA)
  • Pharmaceuticals Containing Other Organic And Inorganic Compounds (AREA)
  • Thiazole And Isothizaole Compounds (AREA)
  • Plural Heterocyclic Compounds (AREA)
  • Organic Low-Molecular-Weight Compounds And Preparation Thereof (AREA)
  • Hydrogenated Pyridines (AREA)
  • Carbon And Carbon Compounds (AREA)
  • Macromolecular Compounds Obtained By Forming Nitrogen-Containing Linkages In General (AREA)
  • Electric Double-Layer Capacitors Or The Like (AREA)

Description

Prezenta invenție se referă la derivați de β-carbonil-carboxiamide ale 1,3-tiazolidinelor, substituite și la un procedeu pentru prepararea acestora, compuși care prezintă activitate antitusivă și de reglare a expectorației. '
Sunt cunoscute 3-acil-2-substituit-tiazolidine care prezintă atât activitate antitusivă cât și de reglare a mucusului (EPA-169581). Activitatea de reglare a mucusului este comună tuturor acestor compuși, în timp ce activitatea antitusivă depinde de substituentul N-acil al inelului
1,3-tiazolidinei. Când substituenții N-acil sunt resturi ale acidului oxalic, succinic, gluteric și ciclopropilcarboxilic, activitatea antitusivă este pierdută.
Prezenta invenție lărgește gama derivaților 3-acil-2-substituit-1,3-tiazolidinelor cu activitate potențială și selectivă antitusivă, cu derivați cu structura chimică corespunzătoare formulei generale I:
în care R reprezintă un atom de hidrogen, o grupare alchil C,...C4, liniară sau ramificată, o grupă alil sau propargil: X reprezintă O. CH2 sau S:R1 reprezintă o grupare aleasă dintre -(CH,)nRa. hidroxi. -O-(CH,)/tRa. -NRbRc. -NH(CH2)/n-NRbRc: Ra este hidrogen, o grupare alchil C,...C4. liniară sau ramificată. fenil. /?-metoxifenil. 2.4.5-trimetoxifenil, β-piridil. ciclopentil sau ciclohexil: Rb și Rc pol fi identici sau diferiți și suni aleși independent din grupul format din hidrogen, alchil C,...C4. liniar sau ramificat. ciclopentil, ciclohexil. benzii, hexahidrobenzil. α. β sau γ-piridilmetil sau Rb și Rc împreună cu atomul de azot de care sunt legați formează gruparea morfolino. sau piperazino cu formula Rd-N(CH,CH,).-N în care Rd este hidrogen, alchil
C|...C4, liniar sau ramificat, benzii, hexahidrobenzil, (C6H5)2CH-, (p-F-C6H4)2CH, sau β-piridilmetil; n este zero sau un număr întreg de la 1 la 3 și in este 2 sau 3.
Compușii cu formula generală I, conform invenției, se prepară prin reacția compușilor cu formula generală II:
în care R și X au semnificațiile prezentate anterior, cu compuși cu formula generală
III.
R’i - CO - CH, - COOH (III) sau cu derivați activi ai acestora, în care R’, are aceleași seminificații ca și R, din formula generală I sau este o grupă ce poate fi transformată în R,, utilizând cantități stoichiometrice de reactivi sau un mic exces de agent de acilare, în mediu de solvent organic inert, eventual în prezența sau absența unei baze, iar produsul rezultat poate fi supus uneia sau mai multor din următoarele faze:
a) când R’, este diferit de R,, conversiei lui R’, în Rj, rezultând un compus cu formula generală I;
b) când R’, este același cu R., conversiei grupării R, existente într-un alt grup Rp cu obținerea unui compus cu formula generală I;
c) transformarea compusului cu formula generală I într-o sare sau un solvat;
d) separarea stereoizomerilor compusului cu formula generală I.
Invenția prezintă ca avantaje obținerea unor compuși noi cu proprietăți superioare farmacologice, utilizabili ca agenți antitusivi sub formă de medicamente.
Compușii cu formula generală I au cel puțin un atom de carbon asimetric și deci au unul sau mai mulți enentiomeri. Invenția include toți acești enentiomeri și amestecurile lor. inclusiv racemații. Mai mult, cum compușii cu formula generală I pot conține grupări acide sau bazice, de asemenea sărurile cu acizi și baze acceptate din punct de vedere farmaceutic sunt incluse în prezenta invenție.
Sărurile acceptabile din punct de vedere farmaceutic ale compușilor cu formula generală I din prezenta invenție, cu baze sunt săruri fie cu baze organice, cum ar fi, de exemplu metilamina, dimetilamina, trimetilamina, lizina, arginina, N-metil-N-ciclohexi lamina, etil amina, diizopropilamina, trometamina, N,N-dimetiletanolamina, Ν,Ν-dietiletanolamina sau i>er«-feniletilamina, morfolina, piperidina, piperazina, galactosamina, N-metilglucamina sau fie cu baze anorganice, cum ar fi de exemplu, hidroxizi de metale alcaline sau alcalino-pământoase cât și hidroxizii de aluminiu sau zinc.
Sărurile acceptabile din punct de vedere farmaceutic ale compușilor cu formula generală I. conform invenției, cu acizii acceptabili din punct de vedere farmaceutic sunt săruri fie cu acizi organici, cum ar fi, de exemplu, acidul acetic, formic, propionic, fumărie, maleic, malic, malonic, tartric. benzoic, salicilic, metansulfonic, lactic, aspartic, glutamic, L sau D-2-feniltiazolidincarboxilic. N-acetilcisteina sau acizi anorganici, cum ar fi, de exemplu, acidul azotic, fosforic, acidul clorhidric, bromhidric.
Exemple specifice de compuși, conform prezentei invenții, sunt următorii compuși: (R,S )-2-( 2-metoxi-fenoxi metil )3ctoxicarbonilacetil-1,3-liazoildina; (R.S)-2(2-metoxi-fenoximelil )3-carbonilacetil-1. 3-tiazolidina: (R.S)-2-(2-metoxi-fenoximetiI)-3-(3-oxobutanoii)-1,3-tiazolidina; (R,S)-2-(2-metoxi-fenoxi)-3-(3-3-piridil-3oxopropanoil)-! ,3-tiazolidina·. (R.S)-2-(2metoxifenil-tiometoxi )-3-(3-fenil-3-oxopropanoil)-1.3-tiazolidina; (R.S )-2-(2metoxi fenil )eti 1-3-( 3-ciclohexi l-3-oxopropanoil)-1,3-tiazolidina: Ν-β-piridiImetiI. Ν’-[(R.S)-2- (2-metoxi-fenoximetil)-1.34
-tiazolidin]-malondiamida;N,P-piridilmetil, N’ [(+)-2-(2-metoxi-fenoximetil)-1,3-tiazolidinj-malondiamida; Ν,β-piridilmetil, N’-[()-2-(2-metoxi-fenoximetil)-1,3-tiazolidin]malondiamida; Ν-β-piridilmetil, N’-[(R,S)2-(2-aliloxi-fenoximetil)-l ,3-tiazolidin]malondiamida; Ν-β-piridilmetil, N’-[(R,S)2-(2-propargiloxi-fenoximetil)-1,3-tiazol idin]-malondiamida; Ν-β-piridilmetil, N’ [(R,S)-2-(2-metoxi-feniltiometil)-1,3-tiazolidin]-malondiamida; Ν-β-piridilmetil, N’ [(R,S)-2-(2-metoxi-fenil)-etil-1,3-tiazolidin]-malondiamida;N-metil-N’-[(R,S)-2-(2metoxi-fenoximetil)-1,3-tiazolidin]malondiamida; N-2-(dietilamino)etilamino-N’-[(R,S)2-(2-metoxi-fenoximetil)-1,3-ti azolidin] malondiamida; N-(4-metil-piperazin-1 -il)N’-[(R,S)-2-(2-metoxi-fenoximetil)-l ,3tiazolidin]-malondiamida; N-morfolin-N’[(R,S)-2-(2-metoxi-feniltiometil)-1,3-tiazolidin]-malondiamida.
După cum s-a arătat mai sus, compușii, conform prezentei invenții, se prepară prin procedeul ce cuprinde reacționarea unui compus cu formula generală II:
S ~ί
RO-C6H4-(X)-CH2-^ (II)
N—
I H în care R și X au aceleași semnificații ca mai sus definite, cu un acid sau cu derivați activați de acid de formula III:
R’, - CO-CH.-COOH (III) pentru a da un compus cu formula Ia:
în care R, este asemenea celui definit mai sus pentru R, sau este o grupare convertibilă în R, și dacă se dorește, convertirea unui compus cu formula I într-unul de formula I când R’, este același cu R, și/sau dacă se dorește, salifierea și/sau solvatarea unui compus de formula I și/sau, dacă se dorește, obținerea unui compus de formula I dintr-o sare a acestuia și/sau, dacă se dorește, separarea unui amestec de izomeri în izomeri individuali.
Derivați de acid de formula III, activați în mod corespunzător, sunt clorurile de acil sau anhidridele. Derivați corespunzători sunt anhidridele mixte dintre un acid cu formula III și benzii- și/sau alchilcloroformiați și azide sau imidazolide ale unui acid de formula III.
Utilizând metode bine cunoscute, un compus de formula II poate fi reacționat:
a) cu o clorură de acil a unui acid de formula II, în prezența unei baze organice sau anorganice;
b) cu un acid de formula III, în prezența unei diciclohexilcarbodiimidă, N-dimetilaminopropil-N’-etilcarbodiimidă sau carbonildiimidazol;
c) cu o anhidridă mixtă, generată in situ prin reacționarea unui acid de formula III cu un benzii - și/sau alchilcloroformiat. de exemplu etilcloroformiat.
Cum un compus de formula Ia și/sau I dacă se dorește, poate fi transformat în alt compus de formula I, prin schimbarea substituentului corespunzător R(. este evident că anumiți compuși de formula I și/sau Ia sunt intermediari utili pentru prepararea altor compuși, conform prezentei invenții: de exemplu, utilizând reacțiile cu o amină corespunzătoare și/sau alcool, o grupare carboxilică liberă a unui compus de formula I sau Ia poate fi transformată în grupare esterică sau carboxamidică. în general, procedeul mai sus menționat duce la obținerea amestecurilor racemice. în timp ce utilizarea aminelor asimetrice sau alcoolilor asimetrici duce la amestecuri de diestereoizomeri. Dacă se dorește, amestecurile de astfel de diestereoizomeri pot fi separați secvențial în izomeri individuali prin utilizarea metodelor cunoscute, de exemplu cromatografiere pe coloană.
Sărurile acceptabile din punct de vedere farmacologic ale compușilor de formula I se pot obține prin reacționarea unui acid de formula I cu o bază anorganică corespunzătoare și/sau o bază organică corespunzătoare și/sau prin tratarea unui compus bazic de formula I cu un acid mineral sau acid organic.
Complecșii solvatați ai compușilor cu formula I pot fi obținuți prin cristalizarea sau recristalizarea dintr-un solvent; de exemplu, hidrații pot fi obținuți prin recristalizarea sau cristalizarea din apă sau din amestecuri din solvenți organici sau anorganici cu apa. Mai mult, sărurile sau compușii solvatați I ce nu sunt acceptați din punct de vedere farmaceutic pot fi utilizați ca intermediari pentru producerea sărurilor sau compușilor solvatați din punct de vedere farmaceutic; în consecință, sărurile neacceptate din punct de vedere farmaceutic sau compușii solvatați sunt, de asemenea, incluși în scopul prezentei invenții.
Așa cum s-a menționat mai sus, compușii cu formula generală I sunt substanțe asimetrice și procedeul conform invenției duce la obținerea amestecurilor (R,S). Enentiomerii individuali pot fi obținuți prin rezoluția optică, utilizând acizii optic activi și/sau bazele optic active; alternativ, enentiomerii individuali pot fi preparați prin sinteze asimetrice.
Reacția de acilare a compusului cu formula Ii cu un agent de acilare cu formula III poate fi efectuată prin reacționarea întrun solvent organic inert, utilizând cantitățile stoichiometrice de reactivi sau utilizând un ușor exces de agent de acilare. facultativ în prezența sau în absența unei baze.
Când compusul cu formula II se utilizează în stare pură ca enentiomer. acest compus este preferabil reacționat sub formă de sare în prezența unor cantități de la cea catalitică la cea stoichiometrică de bază, cum ar fi alchilamina, imidazolul, 4-dimetilaminopiridina și altele.
Dicetenele, de exemplu enolesterii interni ai acidului acetilacetic constituie derivații activați preferați ai acidului cu formula III (în care R’, este metil) utilizați în reacția unui compus cu formula II pentru obținerea unui compus cu formula Ia, în care R’, este metil.
Solvenții inerți preferați sunt solvenții halogenați, cum ar fi 1,2-dicloretanul, clorura de metilen, cloroformul; esterii, cum ar fi acetatul de etil și formiatul de etil; cetonele, cum ar fi acetona și metiletilcetona; eterii, cum ar fi dietileterul, 1,2dimetoxietanul, dimetilalul, dioxanul, tetrahidrofuranul și amestecurile acestora, în prezența sau absența apei.
Bazele utilizate pe parcursul reacției de acilare pot fi hidroxizi de metale alcaline sau alcalino-pământoase, carbonații sau bicarbonații sau bazele organice, cum ar fi piridină, trimetilamina, 4-dimetilaminopiridina, imidazolul.
Reacția de acilare este preferabil efectuată la temperaturi ce variază în domeniul de la -10°C la temperatura de reflux a solventului, dar intervalul de temperatură preferat este de la -10°C la temperatura camerei; timpii de reacție variază de la câteva minute la până la trei zile, de obicei de la 30 min la 4...5 h.
Compușii cu formulele II și 111 sunt cunoscuți sau se prepară conform metodelor cunoscute.
Monoamidele acidului malonic cu formulele IVa și IVb:
RbRcN-CO-CH2-COOH (IVa) RbRcN-(CH)./h-NH-CO-CH2COOH (IVb) în care Rb. Rc și m au semnificațiile definite mai sus. pot fi obținute prin reacționarea unei alcoximalonilclorură cu o amină RbRcNH și/sau RbRc-N-(CH,)/»NH,. urmată de saponificarea grupării es8 terice sau prin reacționarea malonilclorurii cu un echivalent molar de amină în prezența unui exces din soluția apoasă a mai sus menționatei baze anorganice, astfel ca să hidrolizeze monoamis-malonilclorura intermediară la acidul monoamidmalonic.
Se dau, în continuare, exemple de realizare a prezentei invenții.
Exemplul 1. Se adaugă, în condiții de agitare viguroasă, 8 ml de soluție apoasă de bicarbonat de potasiu (2,65 g) la o soluție de 2-substituit-l,3-tiazolidină, de exemplu 5,3 g (R,S)-2-(2-hidroxi-fenoximetil)-l,3-tiazolidină în 50 ml acetat de etil și se răcește la 0-5°C. Se adaugă 3,2 ml soluție de malonilclorură de etil în 10 ml acetat de etil, în picături, pe o perioadă de 30 min și amestecul se agită timp de 30 min. Fazele organice și apoase se separă; faza organică se spală cu (2 x 5 ml) soluție de acid sulfuric 2N, 3 x 5 ml apă, 3 x 8 ml soluție apoasă de amoniac 10% și. în final, se usucă pe 2.5 g sulfat de sodiu. După evaporarea solventului sub vacuum, reziduul uleios se cristalizează din izopropileter. pentru a se obține 6,4 g (R,S)-2-(2hidroxi-fenoximetil)-3-etoxicarbonilacetil-
1.3- tiazolidină, cu punct de topire 61... ...63°C.
Utilizând același procedeu se obțin și următoarele tiazolidine: (R,S)-2-(2-metoxifenoximetil)-3-etoxicarbonilacetil-l ,3-tiazolidina cu punctul de topire 64...66°C; (R.S)-
2- ( 2-metoxi-fenil tiometil )-3-etoxicarbonilacetil-1,3-tiazolidina; (R.S)-2-(2-metoxi-fenil )-eti 1-3-etoxicarbonilacetil-1,3tiazolidina; (R.S)-2-(2-aliloxi-fenoximetil )-
3- etoxicarbonilacetil-1.3-tiazolidină; (R. S )2-( 2-propargiloxi-fenoxietil )-3-etoxicarbonilacetil-1,3-tiazolidină).
Exemplul 2. Se adaugă. în condiții de agitare puternică, 200 ml de soluție apoasă de 107 g bicarbonat de potasiu la o soluție de 200 g (R.S)-2-(2-metoxi-fenoximetil )-
1.3- tiazolidină în 21 ml acetat de etil. se răcește la 0..;5 ’C. apoi se adaugă. în pică107656 turi, 97,2 ml malonilclorură de metil, pe parcursul unei ore. După o oră faza organică este separată de cea apoasă. Faza organică se spală cu soluție de acid sulfuric 2N. După concentrarea soluției la un volum de 200 ml, solidul cristalizat este filtrat și uscat vacumm (40°C, 15 mmHg), pentru a se obține 256 g (R,S)-2(2-metoxi-fenoximetil)-3-metoxicarbonilacetil-l,3-tiazolidina, cu punctul de topire
84.. .85°C.
Exemplul 3. Se adaugă 1,28 ml soluție de malonilclorură de etil în 6 ml acetat de etil la o suspensie, sub agitare, conținând 5,8 g (+)-2-(2-metoxi-fenoximetil)-
1,3-tiazolidin-D-O-O’-dibenzoiltartrat în 40 ml acetat de etil și se răcește la 0°C.
Amestecul se agită pentru a da, după aproximativ 2 h, o soluție clară, apoi se tratează cu o soluție saturată 100 ml de bicarbonat de sodiu și se agită în continuare 15 min.
Faza organică se separă de faza apoasă, apoi faza organică se spală cu apă și se usucă pe sulfat de sodiu. După îndepărtarea solventului sub vacuum, se face purificarea cromatografică a uleiului rezidual pe 50 g SiO, (eluenți hexanacetat de etil 2:1), obținându-se 80 g
N. N’-(+)-[2-(2-etoxi-fenoximetil)-1,3-ti azolidințmalondiamida și (+)-[2-(2-metoxifenoximetil )-3-etoxicarbonilț-1,3-tiazol idină (1,5 g) cu punctul de topire 62... ...64C, /a/D = +74,3° (C = 2.8% etanol).
Exemplul 4. în aceleași condiții cu cele arătate în procedeul din exemplul 3. utilizând (-)-2-(2-metoxi-fenoximetil)-1.3tiazolidin-L-O.O'-dibenzoil-tartrat se prepară (-)-2-(2-metoxi—fenoximetil)-3-etoxicarbonil-1,3-tiazolidina, cu punct de topire
64.. .65C /a/D = 78 (C=2,2% etanol).
Exemplul 5. Se adaugă, pe o perioadă de 40 min. 10 ml soluție de malonilclorură (CICO-CH.-COC1) în 10 ml acetat de etil. la un amestec puternic agitat, răcit la
O. ..IOC. compus din 25 ml soluție apoasă de 22 g carbonat de potasiu și 200 ml soluție în acetat de etil de (R,S)-2-(2-metoxi-fenoximetil)-l,3-tiazolidină; după o oră, 25 ml soluție apoasă IN de hidroxid de sodiu și 100 ml apă se aduagă la amestec și se continuă agitarea încă 30 min.
Faza apoasă alcalină combinată este acidulată la pH=2 cu soluție apoasă de acid clorhidric 37% și apoi extrasă cu acetat de etil. Din fazele organice combinate după spălarea cu 2 x 25 ml apă, uscarea pe sulfat de sodiu și concentrarea la un volum mic, se colectează prin filtrare un solid compus din (R,S)-2-(2-metoxi-fenoximetil)-3-carboxiacetil-l,3-tiazolidină, cu punct de topire 120...122°C.
Exemplul 6. Un amestec de 25 g de (R,S)-2-(2-metoxi-fenoximetil)-3-etoxicarbonilacetil-1,3-tiazolidină și 75 ml soluție apoasă de hidroxid de sodiu IN în 250 ml etanol se agită, timp de 30 min, la temperatura camerei, pentru a se obține mai întâi o soluție clară și după precipitare un solid cristalin, suspensia se răcește la 0°C și se agită timp de încă o oră. Precipitatul cristalin se filtrează și se usucă pentru a obține 20,5 g de (R,S)-2-(2-metoxi-fenoximetil)-3-carboxiacetil-1,3-tiazolidină, sub formă de sare de sodiu, cu punct de topire
78...81°C. Lichidul filtrat este concentrat și acidulat la /?H=4,2 cu soluție acid sulfuric 2N pentru a da 4,2 g de (R.S)-2-(2-metoxifenoximetil)-3-carboxiacetil-tiazolidină.
Exemplul 7. Prin acilarea 2-substituittiazolidinei cu malonilclorură utilizând procedeul arătat în exemplul 5 sau prin saponificare utilizând procedeul din exemplul 6. pornind de la 3-alcoxi-carbonilacetiltiazolidină preparată, conform procedeului prezentat în exemplele 1.2 și 3 se prepară următorii compuși: (R.S)-2-(2-metoxifeniltiometil)-3-carboxiacetil-1,3-tiazolidină: (R,S )-2-( 2-al i loxi- fenox imeti 1 )-3carboxiacetil-1,3-tiazolidină; (R.S)-2-(2metoxi-fenil)etil-3-carboxiacetil-1,3-tiazol idină: ( + )-2-( 2-metoxi-fenoximetil )-3-car107656 boxiacetil-1,3-tiazolidină; (-)-2-(2-metoxifenoximetil)-3-carboxiacetil-1,3-tiazolidină.
Exemplul 8. Se aduagă 0,3 ml soluție acid sulfuric.96% la o soluție din 3 g (R, S)-2-(2-metoxi-fenoxi metil )-3-carboxiacetil-1,3-tiazolidină în 30 ml de 2propanol. Amestecul este încălzit, timp de 2 h, la temperatura de reflux, se concentrează la un volum mic, după care reziduul este împărțit între apă și acetat de etil. Faza organică este spălată cu apă, soluție de bicarbonat de sodiu 5% și apă, se usucă pe sulfat de sodiu și solventul este îndepărtat prin evaporare sub vacuum. Reziduul este purificat prin cromatografiere pe coloană (SiO2; hexanacetat de etil 2:1) pentru a obține 2 g de (R,S)-2-(2-metoxi-fenoximetil)-3-acetil-
1,3-tiazolidină.
Exemplul 9. Se adaugă 3.46 g dicilohexilcarbodiimidă la o soluție de 1.63 ml B-piridilmetilamină și 5 g (R,S)-2-(2metoxi-fenoximetil)-3-carboxiacetil-1,3tiazolidină în 50 ml dicloretan anhidru. Amestecul este agitat, timp de 2 h și precipitatul de N.N-diciclohexiluree se filtrează. După extragerea cu 2 x 10 ml soluție apoasă de bicarbonat de sodiu, 5%. 2 x 10 ml apă și 3 x 25 ml soluție apoasă de acid sulfuric 4N. faza organică este descărcată. Extractele acide combinate sunt alcalinizate la /?H=8.5 cu soluție 20% hidroxid de sodiu și extrase cu 3 x 20 ml acetat de etil. Fazele organice combinate după spălările cu apă. uscare pe sulfat de sodiu, evaporare sub vacuum dau 5.6 g ulei rezidual de Ν-βpiridilmetil.N' [(R.S )-2-( 2-metoxi-fenoximetil)-1,3-tiazolidinj-malondiamidă.
O soluție de 4.73 g din acest compus în 40 ml acetat de etil se tratează cu o soluție dc 1.37 g acid fumărie în 14 ml metanol. Amestecul este filtrat, diluat cu 150 ml eter dietilic. răcit la 0...5'’C. timp de 2 h. pentru a da Ν-β-piridilmetiI. N'[(R.S )-2 (2-metoxi-fenoximetil)-1,3-tiazolidinj-malondiamidă hemifumurat solid.
Utilizând același procedeu se prepară următorii compuși:
N-P-piridilmetil-N’-[(+)-2-(metoxifenoximetil)-1,3-tiazolidinăj-malondiamidă; Ν-βpiridilmetil, N’-[(-)-2-metoxifenoximetil)-
1,3-tiazolidin]-malonamida; N-β-piridil - metil, N’-[(R, S)-2-aliloxi-fenoximetil)-1,310 tiazolidinj-malondiamidă; Ν-β-piridil, N’[(R,S)-2-propargiloxifenoximetil)-1,3-tiazolidinj-malondiamidă; Ν-β-piridilmetil, N’-[(R,S)-2-metoxi-feniltiometil)-l,3-tiazolidinjmalondiamidă; Ν-β-piridilmetil,N’ [(+)15 2-metoxifenil)-l,3-tiazolidin]malondiamidă;
pornind de la 3-carboxiacetil-l ,3-tiazolidinele corespunzătoare.
Exemplul 10. Se adaugă 5,34 g diciclohexilcarbodiimidă la un amestec de 2,82 g 20 4-metilpiperazină și 8 g (R,S)-2-(2-metoxifenoximetil)-3-carboxiacetil-1,3-ti azol idină în 80 ml acetat de etil uscat. Amestecul se încălzește, timp de 3 h. la 40°C și după răcire precipitatul de N,N-diciclohexiluree 25 este descărcat prin filtrare. Faza organică filtrată este spălată cu soluție apoasă 2N de acid sulfuric, de câteva ori și apoi descărcată. Extractele acide combinate sunt alcalinizate la /?H=9, extrase cu acetat de 20 etil pentru a da, după prelucrarea uzuală, 7 g de N-(4-metilpiperazin-l-il), N-(R,S)-2(2-metoxi-fenoximetil)-1,3-tiazolidin/-malondiamida, cu punct de topire 78...8OC.
Utilizând același procedeu se prepară:
N-morfolin-N’-[(R.S)-2-(2-etoxi-fenoximetil)-1,3-tiazolidinj-malondiamidă; Nmorfolin-N’-[(R.S)-2-(2-metoxi-feniltiometil)-1,3-tiazolidinj-malondiamidă; N(4-benzil-piperazin -1 - il )-N-[( R.S )-2-(240 metoxi-fenoximetil)-1,3-tiazolidinj-malondiamidă; N-(4-difenil metil-pi perazin-1 il).N-[(R,S)-2-metoxi-fenoximetil)-1.3tiazolidinjmalondiamidă: N-[4-/7/5-(4-fluorofenilmetil)-piperazin-l -il], N-[(R.S )-2-(245 metoxi-fenoximetil)-1.3-tiazolidin]-malondiamidă; N-(4-hexahidrobenzil-piperazin-1 107656 i 1) ,Ν-[(R ,S )-2-(2-metoxi-fenil ti ometil)-1,3tiazolidinj-malondiamidă, pornind de la 3-carboxiacetil-1,3-tiazolidina corespunzătoare prin reacționarea cu o amină corespunzătoare.
Exemplul 11. Se adaugă 5 ml dicetena, în picături, la o soluție sub agitare conținând 4,5 g (R,S)-2-(2-metoxi-fenoximetil)-l,3-tiazolidină în 50 ml acetonă și se răcește la 0°C. Amestecul se agită, timp de o oră, la 0°C și timp de 2 h, la
15.. .18°C. După diluarea amestecului de reacție cu 10 ml soluție 5% de bicarbonat de sodiu și îndepărtarea excesului de acetonă sub vacuum, reziduul se împarte între apă și acetat de etil (20:60). Faza organică este separată și spălată cu soluție apoasă de acid sulfuric 0,5N. După îndepărtarea solventului în vacuum, reziduul uleios în cantitate de 6 g se purifică prin cromatografiere pe SiO, (100 g, eluenți: hexan-acetat de etil 2:1) pentru a da 4,2 g de (R,S)-2-(2-metoxi-fenoximetil)-3-(3-oxobutanoil)-1,3-tiazol idină, cu punct de topire 61...63°C (din eter etilic).
Exemplul 12. O soluție de 0,165 g acid 3-B-piridil-3-oxopropanoic în 4 ml tetrahidrofuran se adaugă, la o soluție de 0,18 g carbonildiimidazol în 4 ml tetrahidrofuran și se agită, timp de 25 min, la
5.. .10C. O soluție de 0,2 g (R,S)-2-(2metoxi-fenoximetil)-1,3-tiazolidină în 5 ml tetrahidrofuran se adaugă. în picături, la amestec și se lasă peste noapte la temperatura camerei. După îndepărtarea solventului sub vacuum, reziduul se adsoarbe pe Si(),. Prin el narea cu hexan-acetal de etil (2:1) se obțin 0.28 g de (R.S)-2-(2-metoxi-f'enoximetil)-3-(3-Bpiridil-3-oxopropanoil)-1,3-tiazolidină.
Utilizând același procedeu, se obțin următorii compuși:
(R.S )-2-( 2-metoxi-fenoximetil .)-3-(3 -i'enil-3-oxopropanoil)-1.3-tiazolidina; (R.S)2-( 2-metoxi-lenildiometil)-3-(3-fenil-3oxopropanoil)-1,3-tiazolidină; (R.S)-2-(214
-metoxi-fenoximetil)-3-(3-ciclohexil-3-oxopropanoil)-1,3-tiazolidină; (R,S)-2-(2-metoxi-feniletil)-3-(3-ciclohexil-3-oxopropanoil)-1,3-tiazolidină, prin reacționarea 1,3tiazolidinei corespunzătoare cu acidul Bcetonic corespunzător.
Exemplul 13. O soluție de 1 g (R,S)-2(2-metoxi-fenoximetil)-3-etoxicarbonilacștil-1,3-tiazolidină în 8 ml soluție 33% de metilamină în etanol, se încălzește, timp de 6 h, la temperatura de 35...40°C. După răcire și diluare cu 20 ml soluție apoasă 30% de NaH,PO4, amestecul se extrage cu 2 x 15 ml diclormetan. Fazele organice combinate se spală cu soluție apoasă 2N de acid sulfuric, soluție apoasă 5% bicarbonat de sodiu și apă și se usucă pe sulfat de sodiu. După evaporarea solventului, reziduul se cristalizează din acetat de etil pentru a da 0,8 g N-metilamino-N-[(R,S)-2(2-metoxi-fenoximetil)-1,3-tiazolidin]-malondiamidă, cu punctul de topire 136... ...138°C.
Exemplul 14. O soluție de 10,3 ml dietilaminoetilamină și 5 g (R,S)-2-(2metoxi-fenoximetil)-3-etoxicarbonilacetil-
1,3-tiazolidină în 50 ml etanol se refluxează, timp de 48 h. După îndepărtarea solventului, reziduul este porționat între acetat de etil și soluție apoasă de acid sulfuric 2N. Faza organică este descărcată, fazele apoase acide sunt combinate, alcalinizate la /?H=8,5 și extrase cu acetat de etil. Extractele organice combinate, după prelucrarea obișnuită, se evaporă la sec și reziduul se cristalizează din eter etilic pentru a da 2.1 g de N-(dietilaminoetil).N‘-[(R,S)-2-(2metoxi-fenoximetil)-1,3-tiazolidinJ-malondiamidă. cu punctul de topire de 63...66‘’C.
Exemplul 15. Se adaugă o soluție de 1.5 g etilmaloniclorură în 5 ml acetat de etil la un amestec agitat puternic, compus din o soluție de 1.13 g ciclohexilmetilamină în 20 ml acetat de etil și o soluție de 1.01 g bicarbonat de potasiu în 5 ml apă. După o oră. se separă fazele apoasă de cea orga107656 nică. Faza organică este spălată cu apă și este evaporată la sec. Reziduul se dizolvă în 20 ml etanol și se tratează cu 10 ml soluție apoasă IN de hidroxid de sodiu, la reflux, timp de o oră. După concentrarea la un volum mic, amestecul este diluat cu apă și extras cu 2 x 5 ml acetat de etil. Extractele sunt descărcate și faza apoasă este acidulată la /?H=2 cu soluție de acid clorhidric 37% și apoi extrasă de mai multe ori cu acetat de etil. Extractele organice combinate sunt spălate cu apă și evaporate la sec, obținându-se 2,1 g N-metil-N-ciclohexil-monomalondiamidă.
O soluție din acest compus în 20 ml tetrahidrofuran se tratează cu 2 g de carbonildiimidazol, la 0°C, se agită timp de o oră și apoi se adaugă 2,2 g (R,S)-2(2-metoxi-fenoxi metil)-1,3-tiazolidină, amestecul agitându-se timp de 3 h.
După îndepărtarea solventului, reziduul se adsoarbe pe silicagel pe coloană. Prin eluare cu amestec de hexan-acetat de etil (2:1) se obțin 3,45 g N,N-ciclohexil, metil-N’-[(R,S)-2-(2-metoxi-fenoximetil)- l, 3-tiazoIidin]-malondiamidă.
Compușii, conform prezentei invenții, pot fi utilizați ca agenți anitusivi, având o activitate de lungă durată.
Acțiunea de împiedicare a tusei pe timp îndelungat a compușilor, conform prezentei invenții, este în mod particular neașteptată. în ciuda faptului că restul de acil R|-CO-CH.-CO- al 1.3-tiazolidinelor prezentei invenții este parte a subgrupei particulare a restului acil de formula R', CO-(CH,)m| -CO- din tiazolidine similare (EP-A-169 581).
Acil-1.3-liazolidinele cunoscute în care m, din radicalul R’^CO-țCHO/u^CO- este zero și/sau un număr întreg 2 sau 3 poseda numai o activitate selectivă de reglare a mucusului, în timp ce compușii, conform prezentei invenții, în care /u, este I. sunt dotați cu activitate împotriva tusei.
care este complet absentă la compușii omologi superiori sau inferiori.
Proprietățile antitusive, de inhibare a expectorației de mucus. pot fi nedorite într5 o substanță de reglare a mucusului, în mod analog proprietățile de reglare a mucusului pot fi nenecesare sau nefolositoare într-o substanță folosită împotriva tusei. De aceea, activitatea împotriva tusei a com10 pușilor cu formula generală I este de dorit din punct de vedere terapeutic.
Compușii, conform invenției, sunt substanțe utile din punct de vedere terapeutic, în mod particular fără efecte acute, suba15 cute sau cronice toxice. Valorile LD50, de obicei depășind 1 g/kg corp greutate sunt măsurate la șoarece și șobolan după administrarea orală sau peritoneală (i.p.) a compușilor conform prezentei invenții. 20 Numai compușii, cum sunt N-dietilaminoetilamino-N’-[(R.S)-2-(2-metoxifenoximetil)-
1,3-tiazoIidin]-malondiamida și Ν-β-piridilmetilamino-N'[(R.S)-2-(2-metoxi-fenoximet i 1)-1,3-tiazolidin]-malondiamida prezintă 25 valorile DL50 de 0,25 și 0,85 g/kg respectiv, după administrarea orală la șobolani, în a 14-a zi de observație. Activitatea antitusivă a compușilor, conform invenției, s-a determinat prin metodele descrise de R. Charlier 30 ș.a. Arch. int. Pharmacodyn. 134. 306, 1961. adaptate cu mici modificări. Acțiunea de protecție a acestor substanțe împotriva etapelor de tuse induse de expunerea la aerosol de acid citric, este evalu35 ată la animale (cobai) după administrarea orală și administrarea subcutanată. La fiecare din animalele folosite la control, etapele de tuse sunt incluse prin expunerea la aerosol de soluție apoasă de acid citric 40 7.5%. timp de 5 min. atât la 24 h înainte cât și la o oră după administrarea medicamentului.
Pentru fiecare nivel de doză, o grupă de 6 (masculi) animale este tratată: numărul 45 total de crize de tuse >e înregistrează pentru fiecare animal cât și pentru fiecare nivel de doză.
Activitatea farmacologică (de exemplu efectul de protejare împotriva tusei) a medicamentului este evaluată pe baza procentului de reducere a numărului de crize de tuse după administrarea medicamentului, în comparație cu numărul de crize de tuse, înregistrate pentru fiecare animal, 24 h înainte de administrarea medicamentului (de exemplu în absența medicamentului).
Pentru fiecare din compușii invenției, efectul farmacologic este corelat cu doza administrată. Codein fosfatul (CP) a fost utilizat ca un compus de referință pozitiv; la o doză de 30 mg/kg se produce o reducere de 50% la animalele tratate.
Pentru a ilustra mai bine invenția și proprietățile antitusive ale compușilor cu formula generală l, rezultatele comparării directe a compușilor, conform invenției, cu unele acil-1.3-tiazolidine cu structură similară, prezentate în EP-A-169 581. sunt raportate în tabelul 1; toate substanțele și codein fosfatul, ca standard intern, sunt administrate pe cale orală, la doza de 30 mg/kg.
Compararea relevă că derivații de formula I prezintă efecte protective pronunțate, cel puțin similare, dacă nu mai ridicate decât standardul de referință, în opoziție cu efectul slab prezentat de compușii 10 menționați, de 2 la 4 ori. De subliniat că, compușii 7 și 10, conform invenției, sunt practic la fel de activi după administrarea subcutanată, datorită reducerii procentuale de durată lungă (respectiv 90 și 83%) ce 15 este observată la doza de 60 mg/kg. Această comportare este diferită de cea a derivatului acetil (1) din EP-A-169 581, al cărui efect declină în timp, de la 40% la 25%. 2 h după administrare.
Tabelul 2 prezintă rezultatele compușilor cu formula I în testul de criză de tuse stimulată electric. în comparație cu cel al codein fosfatului.
Tabelul 1
Nr. Substanțe:3-acil-2-(2-metoxi fenoximetil)-1,3-tiazolidină doză 30 mg/kg corp Procentajul de reducere a crizelor de tuse ed50 mg/kg
1 CH.-CO- 40
2 >—C0- / 12
CJfO-CO-CO- 18
4 C,H,O-CO-(CH,),-CO- - 22
5 C2H5O-CO-(CH2),-CO- 17
6 CH;CO-CH2-CO- ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1 45 30
7 (±)C2H5C)CO-CH2-CO 51
8 (+)C2H5OCO-CH2-CO- 66
! 9 i (-)C2HsOCO-CH2-CO- 64
10 HOCO-CH.-CO- 35
Nr. Substanțe: dozare 15 mg/kg 3-aciltiazolidin-2-(2-metoxifenoximetil)-l ,3-tiazolidin (doză 15 mg/kg) Procentajul de reducere al crizelor de tuse ED50 mg/kg
1 CH.-CO- 12
2 >— CO/ 1/ n.a.
Π 3 EtO-CO-CO- n.a.
4 (±)EtO-CO-CH,-CO- 62 I 1
5 (+)Et()-CO-CHrCO- 78
. 6 (-)ElO-CO-CH.-CO- 14
7 CH;NHCO-CH2-CO- 18
22
Tabelul 2 (continuare)
Nr. Substanțe: dozare 15 mg/kg 3-aciltiazolidin-2-(2-metoxifenoximetil)-1,3-tiazolidin (doză 15 mg/kg) Procentajul de reducere a crizelor de tuse ED50 mg/kg
8 /CH,-NH-CO-CH2-CO- & 12
Codein fosfat 58
Crizele de tuse sunt provocate prin stimularea electrică la cobai asupra mucoasei traheei, conform metodei Cavanaugh și colaboratorii Arch. In. Pharmacodyn., 220,258,1976. Crizele de tuse sunt stimu- 5 late atât înainte (de exemplu în absența tratamentului medicamentos) cât și la o oră după administrarea medicamentului. De asemenea, în acest caz. activitatea medicamentului este măsurată în cazul 10 fiecărui animal ca procentaj de reducere a numărului de crize de tuse, după adminis trarea medicamentului, comparativ cu valorile din absența tratamentului medicamentos. Un grup de 6 animale se utilizează pentru fiecare nivel de doză; acest test este în mod particular util pentru evaluarea efectelor de lungă durată până și după 3 h, de la administrare.
Rezultatele privind persistența de lungă durată a acțiunii împotriva tusei sunt prezentate în tabelul 3. în comparație cu codein fosfatul; toate substanțele sunt administrate pe cale orală la doza de 30 mg/kg.
Tabelul 3
Substanțe: doza de 30 mg/kg Procentajul de reducere
3-acil-2-(2-metoxifenoxi- a crizelor de tuse pe
metil)-1,3-tiazolidină durata tratamentului
EtO-CO-CH2-CO- 70 60 40
CH,-MH-CO-CH, - CO -
C°T 80 67 60
N CH;NH-CO-CH.-CO- • 24 48 60
Codein fosfat 77 53 46
Compușii, conform prezentei invenții, sunt eficienți în mod particular în prevenirea crizelor de tuse, generate de diferiți 15 slimuli. Efectele de protecție sunt în particular. dc lungă durată și atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ, efici ența terapeutică este comparativă cu cea a codeinfosfatului. un medicament de referință recunoscut în investigațiile împotriva tusei.
Deoarece compușii, conform invenției, nu prezintă afinitate de legare la receptorii opiacei, fiind incapabili să deplaseze /3H/-naloxona din locurile de legare a membranei sale, mecanismul lor de acțiune este diferit de cel al codeinei.
Experimentele in vivo cu naloxonă 5 arată că această substanță Ia doza de 5 mg/kg (prin administrare subcutanată, s.c.) este incapabilă să protejeze cobaiul împotriva crizei de tuse, evocată de două modele experimentale. 10
Cu toate câ pretratamentul cu naloxonă (5 mg/kg; s.c.) anihilează complet efectul protectiv al tratamentului subsecvent cu fosfat de codeină (30 mg/kg, l.s.) un tratament subsecvent cu (R,S)-2-(2-me- 15 toxifenoximetil-3-etoxicarbonilacetil-1,3tiazolidină per os, la o doză de 30 mg/kg produce o protecție completă față de crizele de tuse induse de ambele modele experimentale. 20
Deci, compușii, conform prezentei invenții, pot fi utili din punct de vedere terapeutic ca agenți împotriva tusei, fără limitări caracteristice ale receptorilor opiacei de legare a substanțelor. 25 în plus, compușii cu formula generală I sunt dotați cu noi. surprinzătoare și particulare proprietăți; aceste substanțe sunt capabile să prevină și/sau să reducă hiperactivitatea pe calea aerului, a simpto- 30 mului clinic adesea observat la pacienții astmatici, de exemplu contractilitatea anormală a mușchilor netezi bronhiei după expunerea la stimuli externi cât și la exerciții fizice, inhalări de ceață, poluan- 35 ți. alergeni și autocoizi.
Pentru a demonstra această proprietate farmacologică surprinzătoare, compușii conform invenției au fost testați pentru hiperactivitatea bronșică la animal printr- 40 un model recent prezentat (Omini c. și colaboratorii.. 23 Ann. Med. S.E.P.C.R.. Atena 1988). Hiperactivitatea aeriană este măsurată ca și creșterea anormală a presiunii dc inflamare pulmonară (PIP) 45 cauzată de răspunsul bronhoconstrictiv exacerbat ce urmează schimbării autocoide după expunerea forțată la fum de țigară, timp de 10 min. Creșterea anormală a PIP este comparată cu creșterea PIP, observată la același animal, înainte de fumul de țigară și după schimbarea autocoidă. Au fost utilizați masculi de cobai (400-450 g) anesteziați cu etiluretan și bromură de pancoroniu; înregistrarea PIP este efectuată în concordanță cu metodele lui Konzett și Rossler Naumm. Schiederberg Arch. Exp. Path/Pharmacol., 195, 71, 1940. Pentru a evidenția astfel de hiperactivitate a mușchiului neted bronhial autocoizi corespunzători sunt acetilcolina, histamina, serotonina, bradichininele. Corticosteroizii, de exemplu, 6-oc-metilprednisolon 21 hemisuccinatul de sodiu (6MPHE) (10...50 mg/kg greutate pe cale intramusculară, 7 h înaintea expunerii la fumul de tutun), constituie medicamente eficiente și sunt utilizate ca substanțe de referință pozitive.
Dichromglicatul (DSCG) (20... 100 mg/kg greutate corp, pe calea intramusculară, tratament 2 h înainte de expunerea la fum de țigară) și salbutamolul (0,5 mg/kg greutate corp, pe cale intravenoasă, tratament 20 min înainte de expunerea la fum) constituie. de asemenea, medicamente eficiente și pot fi utilizate ca medicamente de referință pozitive.
Studiile citologice ale fluidelor de spălare bronhoalveolare (BAL) ale animalelor expuse la fumul de țigară și netratate cu medicamente, au arătat o creștere substanțială statistic seminificativă a numărului total de celule. Specific, numărul celulelor epiteliale și euzinofilelor este crescut, față de conținutul celular al animalelor neexpuse.
Dozele efective de 6-MPHE (50 mg/kg) și DSCG (100 mg/kg) în prevenirea hiperactivității de ventilație, sunt, de asemenea, capabile să nominalizeze modelul celular la Fluidele BAL ale animalelor tratate, expuse la fum.
Prin contrast, solbutamolul la doza sa complet eficientă (0,5 mg/kg) în reacția de hiperactivitate nu are puterea să modifice schimbările, induse de fum la citologia fluidului BAL.
(R,S)-2-(2-metoxi-fenoximetil)-3-etoxicarbonil-acetil-1,3-tiazolidina, (R,S )-2-(2metoxi-fenoximetil)-3-(carboxiacetil)-1,3tiazolidina și Ν-β-piridilmetil, N’-[(R,S)2-(2-rnetoxifenoximetil)-1,3-tiazolidinJmalondiamida sunt exemple semnificative de compuși cu formula I care sunt testați pe cale orală ca inhibatori eficienți ai reacției hiperactive, în doze ce variază de la 20 ia 60 mg/kg și/sau pe cale intravenoasă în doze de la 0,25 la 5 mg/kg și/sau pe cale subcutanată de la 2 la 15 mg/kg.
Utilizând aceeași cale de administrare și aceleași doze, tratamentul faamacologic de asemenea nominalizează modelul citologic al fluidelor BAL la animalele expuse la fumul de tutun.
Schimbările modelului citologic BAL (mai mult de 2 celule epiteliale și euzinofile crescute) după expunerea la fum de tutun activ, format, sunt observate la acele animale ce mimează evenimentele observate la fumătorii umani (astmatici sau neastmatici) și se crede că sunt indicații clare și ambigue asupra stării de inflamare serioase a țesutului pulmonar. Deci, abilitatea compușilor, conform prezentei invenții, de a normaliza numărul celuleor și modelul citologic al fluidelor BAL poate fi dc corespunzătoare utilitate din punct de vedere terapeutic. Astfel, compușii cu formula generală I pot fi utili nu numai ca medicamente antitusive ci și pentru tratamentul bolilor inflamatorii respiratorii, cum ar fi. de exemplu bronșitele acute și bronșitele subacute. bolile conlractive. bronhice cronice și patologiile legate de ele.
Proprietatea dc normalizare a mitologiei BAL și a păstrării contractibilității exa26 cerbate și pronunțate a mușchiului bronșic neted datorită schimării stimulilor externi, oprită de compusul cu formula I, corticoizi și DSCG, îi face de potențială utilitate terapeutică în tratamentul profilactic al pacienților astmatici pentru înlăturarea durerilor și atacurilor bronhoconstrictive.
Compușii, conform prezentei invenții, pot fi administrați oral, sublingual, intravenos, subcutanat, intramuscular, rectal sau pe cale inhalatorie. Calea inhalatorie este particular preferată când se cere tratamentul hiperactivității ventilatorii. Dozele preferate de compuși merg de la 0,05 la aproximativ 5 mg/kg/zi, conform condițiilor pacienților, greutatea, vârsta și calea de administrare. Dozele preferate pe calea inhalatorie merg de la 0,02 la 1 mg/kg/zi.
Doze mai ridicate, de asemenea pentru perioade prelungite, nu sunt contraindicate, luându-se în considerare toxicitatea limitată a produselor conform prezentei invenții. Compușii, conform invenției, pot fi utilizați din punct de vedere terapeutic în preparatele farmaceutice cele mai convenabile, utilizând metode cunoscute și excipienți obișnuiți (Remingtoii ’s Pharmaceutical Sciences Handbook, Hack Publ. Co. New York, USA). Exemple de compoziții ca cele amintite includ capsulele, tabletele, pachetele, siropurile, soluțiile buvabile, soluțiile de spălare, fiolele pentru administrarea parenterală sau administrarea prin inhalare, dispozitivele de eliberare controlată etc.
în continuare, se prezintă un exemplu ilustrativ.
Cobai masculi. în greutate de 400...450 g sunt anesteziați cu etiluretan (i.p.) și bromură de pancuroniu (i.v.). trahea este canulată și plămânii sunt venitlați la volum constant cu ajutorul unui aparat adecvat. Presiunea de umflare pulmonară (PIP) este măsurată prin legarea laterală a unui braț al canulei traheale la un traductor de presiune adecvat, ce se leagă la dinogra ful
Beckmann. Vena dreaptă jugulară este cateterizată prin injecție intravenoasă cu autocoizi și medicamente. Experimentul farmacologic începe cu tratarea animalului cu autocoizi (de exemplu acetilcolină pe cale intravenoasă în domeniul de la 2,5 la 10 mcg/kg) în scopul de a induce un răspuns bronhoconstrictiv reversibil măsurat prin creșterea presiunii intrapulmonare (PIP). Această creștere este înregistrată și este considerată că reprezintă valoarea bazală a răspunsului bronhoconstrictor al animalului la schimbarea cu autocoidul.
Animalul este apoi expus activ, timp de 10 min. la fumul de tutun al unei țigări aprinse (direct inspirat de animal). După aceea animalul este provocat din nou cu autocoid. utilizând doza injectată anterior pentru evocarea răspunsului bronhoconstrictor bazai. Noua solicitare induce un răspuns bronhoconstrictor exacerbat și hiperactivitatea pulmonară este măsurată ca diferența creșterii dintre PIP, după expunerea la fumul de țigară, față de valoarea bazală. Provocarea poate fi repetată în timp (de 2-3 ori după expunerea la fum) până ce se obțin răspunsuri hiper-reactive reproductibile la diferiți timpi de expunere la fum de tutun.
La sfârșitul experimentului și/sau la timpul dorit după expunerea la fum. animalul este deconectat și conținutul bronhoalveolar este examinat prin spălare, injectând în trahee soluții alcaline fiziologice (3 x 10 ml). Fluidele BAL sunt combinate. centrifugate, timp de 15 min. la 150 rotații, pentru a da peleți ce sunt suspendați în 1 ml soluție salină fiziologică. Numărul total de celule de BAL din fluid se numără în camera de numărare Biirchner. Numărările diferențiale ale celulelor se efectuează din preparatele centrifugate colorate cu Diff-Quick(R), numărând cel puțin 300 celule pentru fiecare probă și procentajul de celule epiteliale, euzinofile, neutrofile, limfocite și macrofage se determină.
O substanță poate fi administrată pe cale intravenoasă, oral, subcutanat sau intramuscular, la diferite perioade, înaintea expunerii la fumul de țigară. Un compus este considerat eficient când este capabil să prevină cel puțin complet creșterea diferențială exacerbată în PIP și normalizează modelul citologic al celulei BAL la același nivel de doză.
Creșterile diferențiale ale presiunii intrapulmonare față de valoarea bazală, după provocarea autocoidă, merg de la 150... 200% și se observă după expunerea la fum la animalele din grupa de control (de exemplu în absența oricărui tratament farmacologic).
Tratamentul medicamentos poate fi efectuat utilizând diferite căi: intravenoasă. orală, subcutanată și/sau intramusculară; substanțele pot fi administrate Ia diferiți timpi înainte de expunerea la fumul de tutun, la diferite doze.
Doza legată de răspunsuri a fost determinată pentru diferite medicamente, cum ar fi 6-a-metil-prednisolon-21 -hemisuccinat de sodiu (6 MPHE. pe cale intramusculară. 7 h, înainte de prima expunere la fum b.s.l.). dicromoglicat de sodiu (DCSG) (pe cale intramusculară, 2 h înainte de expunerea la fum b.s.l) și salbutamol (pe cale intravenoasă, 20 min înainte de expunerea la fum). Rezultatele sunt prezentate în tabelul 4 și exprimate ca % de protejare față de reacția hiper-reactivă. O protecție de 50 % înseamnă că animalele tratate au creșterea diferențială a PIP de 50% față de creșterea PIP a animalelor din grupul de control (6 animale per grup).
Tabelul 4
6MPHE DECG Salbutamol
mg/kg % protecție mg/kg % protecție mg/kg % protecție
50 100 100 100
25 85 50 64 5 90
10 65 25 27
Compusul (R,S)-2-(2-metoxifenoximetil)-3-etoxicarbonil-1,3-ti azol idi nă când este administrat pe diferite căi. 2 h înainte de expunerea la fum, apare puternic efi cient pentru acest model farmacologic. Rezultatele obținute cu acest compus și cu alți compuși ai prezentei invenții sunt prezentate în tabelul 5.
Tabelul 5
Substanța Doza mg/kg Calea de administrare % protecție
1 60 o.s. 96
10 i.m. 95
1 i.v. 100
2 1 i.v. 90
60 o.s. 30
•Ί 5 i.v. 100
1) (R.S )-2-(2-metovifcnoximetil )-3-ctoxicarbonilacetil-1.3-tiazolidină.
2) (R.S)-2-(2-mctoxifenoxiinetil)-3-carboxiacetil-1.3-tiazolidină
3) N-piiidilmeii 1. N’-|2-(2-meioxifcnoximetil)-1.3-tiazolidină]-malondiainidă.

Claims (7)

  1. Revendicări
    I. Derivați de β-carbonil-carboxiamidă ai 1,3-tiazolidinei. caracterizați prin aceea că prezintă structura chimică corespunzătoare formulei generale 1:
    în care R reprezintă un atom de hidrogen, o grupare alchil C1...C4. liniară sau ramificată. o grupă alil sau propargil: X reprezintă O. CH, sau S: R, reprezintă o grupare aleasă dintre -(CH.ioRa. hidroxi. -O-tCILfRa. - NRbRc. - NH(CH,)n/-NRbRc: Ra reprezintă un atom dc hidrogen, o grupare alchil Cr..C4. lini
    5 ară sau ramificată, fenil, p-metoxifenil,
  2. 2.4.5-trimetoxifenil, β -piridil, ciclopentil sau ciclohexil; Rb și Rc, pot fi identici sau diferiți și sunt selectați independent dintre hidrogen, alchil Cp-.Cj. liniar sau ramificat, 10 ciclopentil. ciclohexil, benzii, hexahidrobenzil. α, β sau γ - piridil metil sau Rb și Rc împreună cu atomul de azot de care sunt legați formează gruparea morfoli no sau piperazino cu formula Rd-N(CH2-CH,).-N 15 în care Rd este hidrogen, alchil C;...C4. liniar sau ramificat, benzii, hexahidrobenzil. (C(,Hs)2CH-, (p-F-C6H4),CH sau β-piridilmetil; n este zero sau un număr întreg de la 1 la 3 și m este 2 sau 3.
    20 2. Derivați, conform revendicării I.
    caracterizați prin aceea că X reprezintă oxigen.
  3. 3. Derivați, conform revendicării 1. ca107656 racterizați prin aceea că R reprezintă metil.
  4. 4. Derivați, conform revendicărilor 1... ...3, caracterizați prin aceea că Rj este ales din grupul format din metil, etoxi, hidroxi, aminometil, dietilamino-etilamino,
    4-metil-piperazino, β-piridiletil-amino.
  5. 5. Derivați, conform revendicărilor 1... ...4, caracterizați prin aceea că împreună cu substanțe acceptabile farmaceutic formează compoziții medicamentoase cu proprietăți antitusive.
  6. 6. Procedeu pentru prepararea compușilor cu formula generală I, caracterizat prin aceea că un compus cu formula generală II:
    în care R și X au semnificațiile prezentate anterior, reacționează cu un compus cu formula generală III:
    R-, - CO - CH, - COOH (III) sau cu un derivat activ al acestuia, în care R', are aceleași semnificații ca și R, din formula generală I sau este o grupă ce poate fi transformată în R,, reacția având loc în mediu de solvent organic inert, utilizând cantități stoichiometrice de reactivi 5 sau un mic exces de agent de acilare, eventual în prezența sau absența unei baze, iar produsul astfel rezultat poate fi supus uneia sau mai multor din următoarele faze:
    a) când R^ este diferit de R,, conversiei 10 lui R’j în R], rezultând un compus cu formula generală I;
    b) când R\ este același cu R conversiei grupării R, existente într-un alt grup R,, cu obținerea unui compus cu formula generală
    15 I;
    c) transformarea compusului cu formula generală I într-o sare sau un compus solvatat;
    d) separarea stereoizomerilor compusului 20 cu formula generală I.
  7. 7. Procedeu, conform revendicării 6, caracterizat prin aceea că pentru prepararea unui compus cu formula generală I. în care R, este metil, se utilizează dicetena.
    25 ca agent activ al acidului CH.-CO-CH,COOH.
RO145944A 1988-03-17 1989-03-02 Derivati de beta-carbonil-carboxiamide ale 1,3-tiazolidinelor si procedeu pentru prepararea acestora RO107656B1 (ro)

Applications Claiming Priority (2)

Application Number Priority Date Filing Date Title
IT8819813A IT1216119B (it) 1988-03-17 1988-03-17 Beta_carbonil_carbossiamidi di 1,3_tiazolidine.
PCT/EP1989/000205 WO1989008648A1 (en) 1988-03-17 1989-03-02 beta-CARBONYL-CARBOXYAMIDES OF 1,3-THIAZOLIDINES

Publications (1)

Publication Number Publication Date
RO107656B1 true RO107656B1 (ro) 1993-12-30

Family

ID=11161493

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
RO145944A RO107656B1 (ro) 1988-03-17 1989-03-02 Derivati de beta-carbonil-carboxiamide ale 1,3-tiazolidinelor si procedeu pentru prepararea acestora

Country Status (19)

Country Link
US (1) US5206254A (ro)
EP (2) EP0407403A1 (ro)
JP (1) JPH0688987B2 (ro)
KR (1) KR960011381B1 (ro)
AT (1) ATE95814T1 (ro)
AU (1) AU624124B2 (ro)
BG (1) BG60459B1 (ro)
CA (1) CA1325632C (ro)
DE (1) DE68909815T2 (ro)
DK (1) DK168486B1 (ro)
ES (1) ES2059595T3 (ro)
FI (1) FI95247C (ro)
HU (1) HU205920B (ro)
IT (1) IT1216119B (ro)
NO (1) NO179370C (ro)
RO (1) RO107656B1 (ro)
RU (1) RU1833378C (ro)
WO (1) WO1989008648A1 (ro)
ZA (1) ZA892014B (ro)

Families Citing this family (9)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
IT1245712B (it) * 1991-04-09 1994-10-14 Boehringer Mannheim Italia Ammine eterocicliche utili terapia dell'asma e dell'infiammazione delle vie aeree
IT1270594B (it) * 1994-07-07 1997-05-07 Recordati Chem Pharm Composizione farmaceutica a rilascio controllato di moguisteina in sospensione liquida
US6586466B2 (en) 1995-10-30 2003-07-01 Smithkline Beecham Corporation Carbohydrazide-protease inhibitors
US6083964A (en) * 1998-02-18 2000-07-04 K And K Biosciences, Inc. Optical resolution of racemic aminoalkylpyridine anticonvulsants and (+) aminoalkylpyridine enantiomers as highly potent orally effective anticonvulsant drugs and excitatory amino acid antagonists
US7939522B1 (en) 1998-11-23 2011-05-10 Bonnie M Davis Dosage formulations for acetylcholinesterase inhibitors
CN1319955C (zh) * 2003-06-10 2007-06-06 浙江海正药业股份有限公司 莫吉斯坦晶型
WO2008144956A1 (fr) * 2007-05-28 2008-12-04 Tianjin Institute Of Pharmaceutical Research Nouveaux composés ambroxol, leurs procédés de préparation et leurs utilisations
EP2070915A1 (en) * 2007-12-03 2009-06-17 A.M.S.A. ANONIMA MATERIE SINTETICHE E AFFINI S.p.A. New process for the synthesis of moguisteine
CN102653527A (zh) * 2011-12-22 2012-09-05 东莞达信生物技术有限公司 一种莫吉司坦合成工艺

Family Cites Families (4)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
GB2164333B (en) * 1984-07-27 1988-11-16 Boehringer Biochemia Srl Antitussive and mucus regulating 2-substituted thiazolidines
HU195492B (en) * 1984-07-27 1988-05-30 Boehringer Biochemia Srl Process for producing 2-substituted thiazolidine derivatives with antitussive and mucus regulating action and pharmaceuticals comprising these compounds as active ingredient
IT1201489B (it) * 1985-11-13 1989-02-02 Chiesi Farma Spa Derivati di tiazolidina,loro procedimento di preparazione e formulazioni farmaceutiche
IT1228251B (it) * 1987-07-02 1991-06-05 Boehringer Biochemia Srl Amidi di amino-tioacetali ciclici, procedimento per la loro preparazione e composizioni farmaceutiche che li contengono

Also Published As

Publication number Publication date
NO179370B (no) 1996-06-17
EP0407403A1 (en) 1991-01-16
AU624124B2 (en) 1992-06-04
NO904031L (no) 1990-11-16
IT1216119B (it) 1990-02-22
ATE95814T1 (de) 1993-10-15
CA1325632C (en) 1993-12-28
HUT56355A (en) 1991-08-28
FI95247B (fi) 1995-09-29
WO1989008648A1 (en) 1989-09-21
FI95247C (fi) 1996-01-10
ZA892014B (en) 1989-11-29
BG92842A (bg) 1993-12-24
DE68909815T2 (de) 1994-03-24
EP0333080A1 (en) 1989-09-20
JPH0688987B2 (ja) 1994-11-09
DK221490A (da) 1990-09-14
NO904031D0 (no) 1990-09-14
JPH03504123A (ja) 1991-09-12
BG60459B1 (bg) 1995-04-28
ES2059595T3 (es) 1994-11-16
US5206254A (en) 1993-04-27
NO179370C (no) 1996-09-25
RU1833378C (en) 1993-08-07
KR960011381B1 (ko) 1996-08-22
DE68909815D1 (de) 1993-11-18
HU891559D0 (en) 1991-06-28
AU3189289A (en) 1989-10-05
HU205920B (en) 1992-07-28
DK168486B1 (da) 1994-04-05
KR900700470A (ko) 1990-08-13
EP0333080B1 (en) 1993-10-13
IT8819813A0 (it) 1988-03-17
FI904512A0 (fi) 1990-09-13
DK221490D0 (da) 1990-09-14

Similar Documents

Publication Publication Date Title
KR100359631B1 (ko) 뉴로키닌길항제로서유용한헤테로고리화합물
SU1340589A3 (ru) Способ получени 2-(4-замещенных пиперазино-4-амино-6,7-диметокси)хинолинов или их гидрохлоридов
CZ281669B6 (cs) Nové dihydroisochinolinové deriváty
JP2001519812A (ja) ソマトスタチン作動薬
US5225409A (en) Benzoxazinone compounds
US5486526A (en) Histamine H3 -receptor antagonists and therapeutic uses thereof
WO1993020061A1 (en) 4-[4'-piperidinyl or 3'-pirrolidinyl] substituted imidazoles as h3-receptor antagonists and therapeutic uses thereof
US6420424B1 (en) CCR-3 receptor antagonists
CN107200734B (zh) 奎宁环衍生物及其制备方法和用途
RO107656B1 (ro) Derivati de beta-carbonil-carboxiamide ale 1,3-tiazolidinelor si procedeu pentru prepararea acestora
JPH11513376A (ja) 選択的β▲下3▼−アドレナリン作動剤
FR2581382A1 (fr) Derives n-(quinolyl) glycinamides, leur procede de preparation et leur application therapeutique en tant que psychotropes
PL172933B1 (pl) Sposób wytwarzania nowych pochodnych 3(2H)-pirydazononu PL
US4868175A (en) 4-Benzyl-1-(2H)-phthalazineone derivatives having an amino acid radical
RU2081872C1 (ru) Производные дигидропиридина, смесь их изомеров, индивидуальные изомеры или их физиологически переносимые соли, способы их получения, промежуточные соединения и способ их получения
KR960016123B1 (ko) 디-t-부틸페닐 알킬 및 벤질 에테르류
JPH05506440A (ja) アルコキシ置換ジヒドロベンゾピラン―2―カルボン酸およびその誘導体
US5639775A (en) 4-[4'-piperodinyl or 3'-pirrolidinyl] substituted imidazoles as H3 -receptor antagonists and therapeutic uses thereof
WO1997013751A1 (en) Indole carbamates as leukotriene antagonists
US4479952A (en) Monosubstituted piperazines
US4298742A (en) Esters of benzoxa(thia)zole-2-carboxylic acids
US5179089A (en) Isoquinoline compounds, compositions and use
JPH06135943A (ja) 新規なウラシル誘導体及びそれを有効成分とするアレルギー疾患治療薬
JPH11508588A (ja) キナゾリン誘導体
JPS642596B2 (ro)