RO116473B1 - Container flexibil - Google Patents

Abstract

Inventia se refera la un container flexibil, prevazut cu o captuseala din material plastic, utilizat pentru ambalarea materialelor in vrac, captuseala fiind prevazuta cu unul sau mai multe elemente de suspensie (122, 124), goale la interior, pentru fixarea, in pozitia corecta, in containerul exterior, elementele de suspensie (122, 124) prezentand niste orificii (152) pentru evacuare, din interiorul captuselii, a aerului atat in timpul, cat si dupa umplerea acestuia cu un material granular in vrac, elementele de suspensie (122, 124) fiind de preferinta de forma tubulara, pentru a functiona ca orificii de ventilare a interiorului captuselii, si care pot fi controlate printr-un sistem de tip supapa unidirectionala.

Description

Prezenta invenție se referă la un tip de container flexibil, ce incorporează o căptușeală și care este destinat a fi folosit, îndeosebi, dar nu exclusiv, la transportul și depozitarea de materiale în vrac, în special, de materiale pulverulente sau granulare.

Containerele flexibile, pentru materiale în vrac, așa numitele FINC-uri sunt alcătuite, de regulă, dintr-un sac exterior, prevăzut cu urechi de ridicat și o gură de umplere.

Pentru majoritatea utilizatorilor de asemenea containere flexibile se pune problema ca materialul ce se transportă să fie protejat împotriva pericolului de impurificare cu praf, apă etc., condiția astfel formulată este, de regulă, satisfăcută, prin utilizarea unei căptușeli impermeabile, executată dintr-un strat de material plastic, hârtie sau alt material asemănător și care se poziționează în sacul exterior, de regulă, în contact cu fața interioară a acestuia, după care căptușeala se umple cu materialul ce urmează a fi transportat și/sau depozitat.

Este indicat ca montarea căptușelii în containerul portant exterior să se facă la locul de fabricație a containerului, iar una din metodele de realizare a unui astfel de tip de container compus constă în prinderea, cu adeziv sau cu bandă adezivă, a căptușelii de materialul din care este executat containerul exterior, după care se trece la încheierea operației de coasere a containerului exterior.

S-a dovedit însă că se întâmpină dificultăți la dispunerea căptușelii în containerul exterior, de așa manieră încât să nu fie deteriorată sau mototolită și să capete o formă compatibilă cu cea a cantainerului exterior. în caz contrar, apare pericolul ca materialul de căptușire să plesnească, la umplerea cu materialul în vrac. în timpul utilizării, poate interveni deplasarea și desprinderea căptușelii, astfel încât dispunerea corectă a căptușelii, în momentul fabricației sacului, nu poate fi de nici un ajutor atunci când căptușeala se deplasează înainte sau în timpul operației de umplere.

Prin brevetul EP 0141429, s-a propus o metodă de centrare a căptușelii, potrivit căreia containerul este așezat în interiorul unui dispozitiv pliant, în formă de tunel sau de cutie fără fund și de secțiune pătrată, după care căptușeala se introduce în containerul exterior în stare finită și se umflă. Pereții longitudinali, laterali, ai cutiei sunt secționați și asamblați, de exemplu, prin articulații. După umflare, cutia este comprimată și în timpul acestei operații, pereții laterali articulați formează clinuri atât în căptușeală, cât și în containerul exterior. Containerul și căptușeala sunt presați laolaltă, putând fi extrași din cutie și, eventual, pliați transversal față de direcția longitudinală, fiind astfel pregătiți pentru a fi transportați în punctul de umplere cu material în vrac.

Având în vedere caracterul permeabil al țesăturii din care este executat containerul exterior, aerul în exces dintre containerul exterior și căptușeala interioară este evacuat, prin apăsare, și în forma sa finală, nu mai există aer între căptușeală și containerul exterior. Se evită astfel dificultățile ce pot apărea în fazele ulterioare de umplere și se asigură centrarea corectă a căptușelii și a containerului exterior.

Metoda expusă permite o introducere corectă, lină și fără formare de cute la contactul dintre căptușeală și sacul exterior; totuși presupune o fază suplimentară, în procesul tehnologic de fabricație. în afară de aceasta, metoda nu reușește să cezolve problema generată de aerul rămas în interiorul căptușelii în stare umflată și care este înglobat în materialul granular în vrac, în timpul umplerii sacilor. Acest aer, rămas în interiorul căptușelii, după umplerea sacului, poate reprezenta 10 -15 % din volumul total de material în vrac, în momentul în care, așa cum este recomandabil, se realizează un

RO 116473 Bl grad maxim de protecție, iar gura de umplere a căptușelii este închisă etanș. Aerul rămas în interior se evacuează lent, în timp, și creează probleme dificile, în ce privește operațiile ulterioare de manipulare, transport și depozitare a sacilor, în stare umplută.

în timpul manipulării și stivuirii sacilor, conținutul se tasează și se compactează, 50 permițând astfel formarea unei perne deformabile, de aer, în interiorul sacului. în asemenea condiții, sacul poate căpăta o formă rotunjită, ceea ce are efecte negative asupra stabilității stivelor de saci și crează dificultăți la manipularea mecanizată a sacilor plini. Mai mult decât atât, aerul din interior este supus dilatației sau contracției, în funcție de variațiile temperaturii exterioare, astfel încât perna de aer crește sau scade ca volum. 55 La limită, se poate ajunge la cedarea sacilor, atunci când intervine o dilatare excesivă a aerului.

Problema tehnică, pe care o rezolvă prezenta invenției, constă în realizarea unui container cu căptușeală interioară, prin care să se simplifice problemele create de aerul în exces și de aerul oclus, în cazul unor durate prelungite de depozitare. 60

Containerul flexibil, conform invenției, este alcătuit dintr-un sac flexibil, exterior, ce are o parte superioară, o parte inferioară și pereți laterali și o căptușeală flexibilă, executată dintr-un material plastic flexibil, ce este prevăzută cu cel puțin un mijloc de suspensie, prin care se asigură, într-o poziție prestabilită, legătura dintre căptușeală și containerul exterior și care servește totodată și la evacuarea aerului din căptușeală. 65

Căptușeala poate fi pliată după o schemă care să asigure evacuarea, practic completă, a aerului și apoi este introdusă în containerul exterior, fiecare dintre mijloacele de suspensie urmând a fi fixate de partea de sus a containerului.

De preferință, dimensiunile căptușelii sunt în așa fel alese, în raport cu dimensiunile containerului în care urmează a fi introdusă, încât, după executarea 70 legăturilor dintre mijloacele de suspensie și peretele containerului și respectiv umplerea căptușelii interioare, aceasta să corespundă dimensiunilor containerului.

De preferință, fiecare dintre mijloacele de suspensie se prezintă sub forma unei benzi tubulare, executată din materialul căptușelii.

După umplerea sacului cu căptușeala interioară, montată, se închide gura de 75 acces, iar aerul din interiorul căptușelii poate fi evacuat prin mijloacele tubulare de suspensie și/sau prin una sau mai multe răsuflători sau găuri de ventilație practicate în peretele mijlocului tubular, de suspensie și/sau în peretele căptușelii. Pentru a împiedica pătrunderea umezelii, se consideră indicat să se prevadă o supapă unidirecțională, prin care să se controleze circulația aerului/apei prin răsuflători și/sau orificiile de ventilație. 8o

Funcția de supapă unidirecțională poate fi preluată, prin acțiunea pereților opuși ai căptușelii, în contact etanș unul cu celălalt; un asemenea sistem de supapă unidirecțională se dovedește eficient mai cu seamă atunci când răsuflătorile sunt practicate într-un mijloc de suspensie, tubular.

Când găurile de ventilație sunt dispuse în vecinătatea unuia din colțurile de sus ale 85 containerului, debitul de aer ce se trece prin găurile de ventilație poate fi controlat cu ajutorul unei supape unidirecționale, având încorporată o etanșare de tip “labirint.

într-o altă variantă a acestei invenții, căptușeala ce urmează a fi folosită, la un container flexibil are o gură de intrare la unul din capete și una sau mai multe răsuflători dispuse în dreptul sau în vecunătatea gurii de intrare; în vecinătatea răsuflătorii sau 90 răsuflătorilor, între pereții opuși ai căptușelii, și anume, în partea dinspre corp a răsuflătorii, sunt prevăzute cel puțin două elemente de etanșare, de formă alungită și

RO 116473 Bl suprapuse parțial pe direcție axială, pentru a forma astfel un labirint între interiorul căptușelii și răsuflători.

Avantajele pe care le prezintă containerul flexibil, conform prezentei invenții, sunt următoarele:

- căptușeala este poziționată corect în raport cu sacul exterior, atunci când căptușeala este umflată;

- căptușeala rămâne corect poziționată în raport cu sacul exterior atât în timpul transportului și manipulării sacului gol, cât și în timpul umplerii și golirii sacului; căptușeala nu suferă deplasări nici la pătrunderi accidentale de apă, în interiorul sacului;

- se elimină din tehnologia de fabricație faza de umflare - pliere, ceea ce conduce la economii în fabricație;

- în stare golită, sacii de căptușeală, practic, nu mai conțin aer care, în caz contrar, ar fi putut crea probleme la ambalarea/paletizarea sacilor ce se transportă la punctele de umplere, se elimină pericolul de deteriorare, prin presiune interioară a sacilor de căptușeală, atunci când baloții sau paleții sunt comprimați;

- se îmbunătățește stabilitatea unităților paletizate, nemaifiind expuse la deplasări;

- prin prevederea de supape de evacuare, se asigură expulzarea aerului în exces, rămas în sac, după umplere, și se evită formarea de “perne de aer” deasupra materialului în vrac, după umplerea sacului și închiderea și etanșarea sacului de căptușeală. Se elimină astfel pericolul de plesnire a căptușelii, atunci când sacii sunt stivuiți unul peste celălalt, în mai multe straturi suprapuse.

în cele ce urmează, se prezintă mai multe exemple de realizare a prezentei invenții, cu referire și la fig. 1-^12 anexate:

- fig. 1, prezentare schematizată a unei variante de container flexibil.

- fig.2, vedere de capăt a căptușelii din fig.1, după pliere pe direcție transversală.

- fig.3, vedere a căptușelii din fig.2, după plierea pe direcție longitudinală.

- fig.4, vedere a unui container de tip combinat cu un sac interior sau o căptușeală similară cu cea prezentată în fig.1 - 3, în poziție definitivă și pregătită pentru a fi umplută.

- fig.5, secțiune transversală după planul de secționare V-V, din fig.4

-fig.6, prezentare schematizată a unui tip de căptușeală similar cu cel din fig. 1-3, dar având o etanșare de tip labirint, ce formează o supapă unidirecțională, pentru controlul găurilor de ventilație, practicate în mijloacele de suspensie.

- fig.7 t 10, variante schematizate de etanșări de tip labirint, pentru controlul găurilor de ventilație practicate în căptușeală.

- fig. 11, prezentare schematizată a unui tip de căptușeală sau sac prevăzut cu o gură de umplere și cu găuri de ventilație controlate prin etanșări de tip labirint.

-fig. 12, vedere schematizată, a capătului de sus, al unui tip de căptușeală similar cu cel din fig. 1 -=-3, în vederea ilustrării modului de folosire a unui dispozitiv de sudare.

Containerul flexibil, conform invenției, destinat umplerii cu material granular, cuprinde un sac flexibil, exterior 140, ce are o parte superioară, o parte inferioară, pereți laterali și o căptușeală flexibilă 1OO, după cum se observă și din fig.1- 3-, unde căptușeala flexibilă 100 este formată din două folii de material impermeabil și flexibil, de preferință un material plastic, asamblate printr-o cusătură sudată de capăt 102 și două cusături sudate laterale 104,106, obținându-se astfel un sac deschis la unul din capete

RO 116473 Bl

140 și unde zonele 110.112 au fost îndepărtate, conducând la realizarea unui aspect crenelat. La periferia fiecăreia din zonele 110,112 se execută apoi cusăturile sau sudurile 116,118 prin care se delimitează trei elemente tubulare 120,122 și 124. Elementul tubular 120 formează gura de umplere a sacului de căptușire iar elementele tubulare 122, 124 constituie elementele de suspensie prin care se realizează legătura dintre căptușeală și containerul exterior. Elementele de suspensie 122,124 mai preiau și funcția de evacuare a sacului, așa cum este prezentat în cele ce urmează.

După fabricație, căptușeala flexibilă 100 se pliază astfel încât să se obțină un colet compact, conform fig.3, din care aerul a fost expulzat în cea mai mare măsură, în acest scop, căptușeala flexibilă 100 se pliază după liniile de pliere L1, L2, L3 și L4, marcate prin linii întrerupte, în fig. 1, ajungându-se la o formă compactă a cărei vedere în plan este redată în fig.2. Căptușeala este apoi pliată, în afara planului hârtiei, după liniile de pliere L5, L6 și L7, conform fig.3. în ordinea arătată, ajungându-se astfel la un colet complet pliat 130, ce este reprezentat în fig.3. Căptușeala este menținută în stare pliată, folosind în acest scop bandă adezivă.

Așa cum este prezentat schematic, în fig.4 și 5, căptușeala pliată 130 este apoi orientată față de sacul flexibil 140 și fixată în interiorul acestuia.

Sacul flexibil exterior 140 este executat, de exemplu, din polipropilenă țesută, cu laturile din față și din spate 142,144 și cu două cute interioare 146,148.

Sacul flexibil este prevăzut cu o bandă de ridicare, dintr-o singură bucată, dispusă în partea de sus și executată prin pliere și coasere conform procedeelor uzuale. Banda de ridicare poate avea o structură simplă sau multiplă. Partea de jos a containerului exterior poate fi de forma arătată care, la depliere, capătă o formă rectangulară, stelată sau dublu pătratică.

Căptușeala pliată 130 se așează între fețele 142,144 și între cutele 146,148. Căptușeala se prinde de sacul flexibil exterior cu ajutorul elementelor de suspensie 122,124 ce sunt prevăzute cu mijloace de fixare nefigurate, centrate și aliniate față marginea superioară 150 a sacului flexibil 140 și legate, așa cum se vede în fig.4, de colțurile opuse pe diagonală de pe laturile 142,144.

în condiții de utilizare, atunci când se dorește umplerea containerului, se introduce, în gura de umplere 120 a căptușelii 100, un aparat de umplere, prevăzut cu un tub de umplere nefigurat, căptușeala flexibilă 100 se umflă până la contactul cu sacul flexibil exterior 140, se depliază și își mărește volumul până la contactul cu sacul exterior și fără a face cute. Numai în acest moment, căptușeala flexibilă 100 se umple cu material în vrac sau granular.

Există și posibilitatea ca materialul în vrac să fie introdus direct în căptușeala interioară 130 în stare strânsă și care își mărește volumul pe parcursul umplerii. în felul acesta, în căptușeală nu pătrunde alt aer decât aerul oclus în materialul în vrac însuși.

După încheierea operației de umplere, orificiul 120 se închide sau se etanșează.

Elementele de suspensie 122,124 mai preiau și funcțiunea de supape unidirecționale, permițând evacuarea aerului oclus în materialul în vrac. Funcțiunea de supape unidirecționale este asigurată de către porțiunile de folii de material flexibil care, de regulă, sunt în contact între ele, constituind cele două fețe ale fiecărui element tubular și care, sub acțiunea unei creșteri de presiune în interiorul sacului de căptușire, asigură

145

150

155

160

165

170

175

180

RO 116473 Bl evacuarea aerului. Această evacuare a aerului poate fi favorizată de găurile de ventilație sau de orificiile 152 practicate în pereții elementelor de suspensie. în momentul în care aerul a fost evacuat din căptușeală, cele două părți ale elementelor de suspensie 122,124 se lipesc pentru a închide aceste elemente și orificiile 152 și a împiedica astfel accesul aerului sau apei.

Materialul de căptușire poate fi mono sau polietilenă extrudată, în grosime de 80100 microni. Ca alternativă se are în vedere și executarea căptușelilor din material mai gros alcătuit din polipropilenă multistrat în grosime de circa 80-85 microni, diversele straturi componente pot prezenta caracteristici diferențiale: astfel, straturile exterioare pot fi rezistente dar permeabile iar cele exterioare pot fi impermeabile și cu caracteristici favorabile de sudabilitate. Se consideră indicat ca materialul din care se execută căptușeala să fie rezistent la rupere și perforate și să fie și permeabil; aceste condiții nu pot fi lesne satisfăcute de un material într-un singur strat. Ca variantă, se pot folosi materiale laminate utilizate la executarea containerului.

într-un exemplu de realizare, în locul celor două elemente de suspensie 122,124 se poate folosi un singur element de suspensie, după cum se pot folosi și trei sau mai multe asemenea elemente de suspensie. Forma și dimensiunile gurii sau gurilor de umplere pot fi modificate în funcție de anumite condiții specifice - de exemplu, dimensiunile și modul de dispunere a orificiilor 152. De asemenea, se poate renunța complet la orificiile 152.

Cu toate că s-a prezentat un tip de căptușeală flexibilă, executată din două bucăți, căptușeala poate fi executată și dintr-o singură bucată de material de formă tubulară, în care caz cusăturile laterale 104,106 nu mai sunt necesare.

Căptușeala mai poate face parte integrantă din container, caz în care se aplică varianta de ventilare cu răsuflători conform invenției, prevăzute cu închideri de tip labirint, în ce privește ventilarea containerelor de mici dimensiuni, acestea pot fi executate din materiale impermeabile cu condiția însă de a găsi soluții pentru problemele de ventilație.

în varianta din fig.6, funcțiunile ventilare - etanșare sunt gruparte în cele două elemente de suspensie 122 și 124 astfel: se perforează două orificii de ventilație 152 și 154, de regulă cu un diametru de 5 mm fiecare, dispuse în partea de sus și de jos a celor două elemente de suspensie, aproximativ așa cum se arată în figură, în partea de jos a fiecăreia din cele două elemente, realizându-se două linii discontinue de etanșare 156 și 158 dispuse transversal. Colurile prevăzute în aceste linii de etanșare și distanța dintre aceste linii sunt prezentate, în detaliu, în fig.7 ce se referă la un sac cu o căptușeală dintr-o bucată.

Orificiile de ventilație 152 pot fi realizate prin practicarea unuia sau a mai multor orificii în peretele containerului; decuparea unei fante în perete sau perforarea unui orificiu circular sau de orice altă formă în materialul peretelui. Dacă se consideră indicat, materialul din care este executat peretele poate fi decupat doar parțial, obținându-se astfel o clapă ce acoperă orificiul ce are rolul de a împiedica pătrunderea apei sau umidității în interiorul sacului. De regulă, orificiul prezintă o dimensiune maximă ce nu depășește 10 mm, iar suprafața sa în plan nu depășește 3 până la 15 mm² în mod curent, se folosesc orificii de ventilație, circulare, cu diametrele de circa 5-7,5mm. De preferință, unul din orificiile de ventilație este deplasat axial către partea inferioară a peretelui de căptușire, astfel încât atunci când în spațiul mort pătrunde apă prin orificiul

RO 116473 Bl

230 superior, acesta poate fi evacuată prin orificiul inferior și nu traversează linia de etanșare pentru a pătrunde în corpul sacului.

închiderea răsuflătorilor se poate face cu ajutorul unor elemente de etanșare de tip labirint, fiecare etanșare prezentându-se sub forma unui șir liniar de suduri la cald, executate între pereții sau închiderile containerului - de exemplu, prin aplicarea unei bare de sudare la cald, în timpul fabricației sacului sau prin aplicarea de adeziv în anumite puncte de pe fețele opuse ale pereților sacului. Zonele de etanșare se pot prezenta în formă de linii drepte, după cum pot avea și forme mai complexe. Astfel, de exemplu, zonele de etanșare pot fi de formă curbă, în unghi sau ondulată. Din considerente de simplitate, în exemplele de realizare a invenției, se fac referiri la etanșări simple, rectilinii.

Labirintul se realizează, acoperind parțial cel puțin două din etanțările drepte, de exemplu pe 10 până la 50 % din lungime. Dacă se consideră indicat, se pot folosi mai mult decât două etanșări, realizându-se astfel suprapuneri multiple, ce conduc la un traseu mai întortochiat între interiorul sacului și răsuflătoare. Ca variantă, o linie de etanșare poate prezenta întreruperi prin care să se realizeze două sau mai multe tronsoane aliniate axial și separate între ele prin discontinuități axiale; se execută o a doua etanșare sau un șir liniar de etanșări decalate, ce se suprapun peste discontinuitatea sau discontinuitățile dintre punctele de etanșare. Linia de etanșare se prelungește, de preferință, către latura exterioară a containerului. De regulă, distanța între două etanșări are o secțiune transversală de cel mult 0,5 până la 5 mm². De preferință, etanșările sunt distanțate cu cel mult 20 mm, de exemplu cu 5 până 10 mm, așa fel încât materialul granular să nu se poată scurge din sac printre etanșări, iar zona respectivă să tindă să se autoetanșeze, atunci când sacul este îndoit la manipulări și există tendința de a aspira aer în sac, prin răsuflători. Acolo unde se folosește o linie de etanșare cu întreruperi între porțiunile etanșe, întreruperile reprezintă, de regulă, între 10 și 50 % din lungimea etanșărilor adiacente. Astfel, întreruperile pot fi de 10 până la 15 mm lungime, iar porțiunile etanșe reprezintă lungimi între 25 și 50 mm.

Cele două etanșări liniare 156, 158 prezintă întreruperi, pentru a forma două serii paralele de porțiuni scurte de etanșare 160a, 160b, 160c etc. și 162a, 162b, 162c etc., cu porțiuni de întrerupere 164 și 166 dispuse axial între porțiunile scurte de etanșare. Porțiunile etanșe 160 și 162 sunt dispuse decalat, iar capetele lor se suprapun cu aproximativ 20 până la 30%, în timp ce porțiunile de întrerupere 164 și 166 dispuse între porțiunile etanșe scurte au lungimi cuprinse între 10 și 15 mm, iar distanța între liniile de etanșare este cuprinsă între 10 și 30 mm. în felul acesta, se formează un spațiu mort 168 la exteriorul etanșărilor, iar în acest spațiu mort sunt practicate în peretele de căptușire răsuflătorile 152 și 154.

Sistemele de etanșare de tip cu labirint pot fi dispuse așa cum se arată în fig. 8, în special, atunci când răsuflătorile sunt amplasate în colțurile de sus ale căptușelii sau ale sacului de tipul cu un singur orificiu de umplere, așa cum se prezintă schematizat în fig. 11. Asemenea etanșări pot fi utilizate la sacii de căptușire, prevăzuți cu elemente de suspensie sau ventilare.

într-o altă variantă, elementul de etanșare 12 poate fi realizat printr-o linie curbată de etanșare 20, așa cum se arată în fig.9 sau sub forma unor elemente ondulate sau în formă de dinți de ferăstrău 21, așa cum se arată în fig. 10. în acest din urmă caz, elementele de etanșare pot fi în concordanță de fază sau defazate, pentru a

235

240

245

250

255

260

265

270

RO 116473 Bl permite astfel alcătuirea unui traseu fără a trebui să se recurgă la o extremă precizie, în ce privește dispunerea etanșărilor.

în cazul în care se urmărește fabricarea unor căptușeli de dimensiuni diferite, s-a ajuns la concluzia că decupările 110, 112 în formă de U, dispuse între gura centrală de umplere 120 și elementele de suspensie 122,124 pot fi păstrate constante. Devine astfel posibilă folosirea unei unice scule pentru sudarea părților interioare în forma de U -170, vezi fig.12.

Atunci când marginea exterioară 172 a dispozitivelor de suspensie 122,124 este practic în aliniament cu cusăturile laterale 174 aparținând sacului de căptușire, nu mai este necesar să se prevadă o sudură separată în lungul marginii exterioare a dispozitivelor de suspensie și aceasta, deoarece acestea au fost sudate în prealabil în momentul fabricării sacului.

Dacă, totuși, lățimea sacului este mai mare, astfel încât marginea laterală 174 a sacului de căptușire este sensibil depărtată de marginea laterală 172 a elementelor de suspensie 122,124 (ceea ce înseamnă că aceste dispozitive sunt destul de înguste pentru a putea funcționa corect ca răsuflători, respectiv au lățimi de 4O-8O mm), atunci este necesar ca materialul sacului să fie sudat de-a lungul liniei curbe 176.

în acest scop, partea de sculă de sudat reprezentată în fig.12 se folosește la realizarea marginii interioare 172, urmând ca partea curbată 17B să fie folosită numai atunci când este necesar. Când acest lucru nu este necesar, respectiva porțiune rămâne rece și poate fi încălzită numai când se impune operația de sudare. în felul acesta, sacii de căptușire, cu lățimi între 1270 și 2030 mm, pot fi fabricați folosind un singur tip de sculă.

Revendicări

Claims (11)

1. Container flexibil, destinat umplerii cu material granular, ce cuprinde un sac flexibil exterior (140), ce are o parte superioară, o parte inferioară și pereți laterali, și o căptușeală flexibilă (100) prevăzută cu o parte superioară, o parte inferioară și pereți laterali îndreptați în jos față de partea sa superioară, caracterizat prin aceea că, căptușeala flexibilă (100) este prevăzută la partea sa superioară cu cel puțin un element de suspensie (122,124), care realizează legătura între căptușeala (100) și sacul flexibil exterior (140), astfel încât, la umplerea cu material granular, căptușeala flexibilă (100) are o orientare predeterminată în sacul flexibil (140), pereții laterali ai căptușelii flexibile (100) neintrând în contact direct cu pereții laterali ai sacului flexibil (140), căptușeala flexibilă (100) având dispusă adiacent părții sale superioare un orificiu de aerisire (152), care face legătura între interiorul căptușelii (100) și exteriorul acesteia și care permite expulzarea aerului din interiorul căptușelii flexibile (100).

2. Container flexibil, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că elementul de suspensie (122,124) reprezintă structura de legătură a căptușelii flexibile (100) cu sacul exterior (140).

3. Container flexibil, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că orificiul de aerisire (152) trece prin elementul de suspensie (122,124).

RO 116473 Bl

320

4. Container flexibil, conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că elementul de suspensie (122,124) are o configurație tubulară.

5. Container flexibil, conform revendicărilor 1 și 3, caracterizat prin aceea că orificiul de aerisire (152) este prevăzut în spațiul gol din interiorul elementului de suspensie (122,124).

6. Container flexibi.l conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că orificiul de aerisire (152) este practicat într-un perete lateral al elementului de suspensie tubular (122,124).

7. Container flexibil, conform revendicărilor H6, caracterizat prin aceea că peretele lateral al elementului de suspensie, tubular (122,124) vine în contact, la interior, cu peretele său opus, închizând astfel orificiul de aerisire (152) și funcționând ca o supapă unidirecțională, care împiedică accesul aerului dinspre spațiul exterior căptușelii (100), spre interiorul acesteia.

8. Container flexibil, conform revendicărilor 1-/7, caracterizat prin aceea că elementul de suspensie tubular (122,124) are prevăzute niște etanșări (156,158) formate între pereții laterali, opuși, adiacentă orificiului de aerisire (152), etanșări ce definesc un traseu în formă de labirint între interiorul căptușelii (100) și orificiul de aerisire (152).

9. Container flexibil, conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că etanșările (156,158) prezintă niște porțiuni de întrerupere (164,166) amplasate decalat.

10. Container flexibil, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, căptușeala flexibilă (100) include două elemente de suspensie (122,124), ce se extind în sus, față de laturile opuse ale părții sale superioare.

11. Container flexibil, conform revendicării 10, caracterizat prin aceea că, căptușeala flexibilă (100) include o gură tubulară, de umplere (120), dispusă la partea superioară a căptușelii (100), între cele două elemente de suspensie (122,124).