RO115017B1

RO115017B1 - Material fibros pe baza de esteri de acid hialuronic, destinat regenerarii tesuturilor si procedeu de obtinere a acestuia

Info

Publication number: RO115017B1
Application number: RO94-01047A
Authority: RO
Inventors: Franco Dorigatti; Lanfranco Callegaro; Aurelio Romeo
Original assignee: Murst Italian Ministry For Uni
Priority date: 1991-12-18
Filing date: 1992-12-18
Publication date: 1999-10-29
Also published as: BG98863U; FI942894L; IT1254704B; US5520916A; NZ246575A; RU2133127C1; FI115954B; ES2155832T3; HU216804B; CA2126085A1; ITPD910229A1; GR3036197T3; NO942330L; HUT68680A; BG98863A; PT618817E; KR940703945A; AU669147B2; KR100266137B1; DE69231796T2

Description

Invenția se referă la un nou material fibros conținând esteri ai acidului hialuronic, utilizat în medicină la regenerarea țesuturilor, precum și la un procedeu de fabricare a acestuia.

Acidul hialuronic este o heteropolizaharidă naturală compusă din fragmente de acid D- glucuronic și N- acetil- D- glucozamină care alternează între ele. Acesta este un polimer linear, cu o greutate moleculară cuprinsă între 50.000 și 13.000.000, în funcție de sursa din care este obținut și de metodele de preparare și determinare utilizate. Este prezent în natură, în gelurile pericelulare, în substanța fundamentală a țesuturilor conective ale organismelor vertrebratelor, în care este unul din componentele principale, în fluidul sinovial al articulațiilor, în umoarea sticloasă, în țesuturile cordonului ombilical uman, și în creasta cocoșilor.

Sunt cunoscute fracțiuni specifice de acid hialuronic cu greutăți moleculare diferite, care nu prezintă activitate inflamatoare și, ca urmare, pot fi folosite pentru a facilita vindecarea rănilor, pentru a substitui fluidele endobulbare, sau care pot fi utilizate în terapia patologiilor articulațiilor prin injecții intra-articulare, așa cum este descris în EP-B-0138572.

Sunt, de asemenea, cunoscuți esterii acidului hialuronic, în care toate sau numai unele din grupările carboxi ale acidului sunt esterificate, și utilizarea lor în domeniile farmaceutic și cosmetic, precum și în sfera materialelor plastice biodegradabile, așa cum este descris în brevetele US 4851521 și 4965353.

Acidul hialuronic este cunoscut ca jucând un rol fundamental în procesele de reparare a țesuturilor, în special în primele stadii de granulare, prin stabilizarea rețelei de coagulare și controlul degradării ei, favorizarea restabilirii celulelor inflamatoare cum ar fi leucocitele polimorfonucleare și monocitele, a celulelor mesenchimale cum ar fi fibroblastele și celulele endoteliale, precum și în orientarea migrării ulterioare a celulelor epiteliale.

Este cunoscut faptul că aplicarea soluțiilor de acid hialuronic poate accelera vindecarea la pacienții afectați de escare, răni și arsuri.

Rolul acidului hialuronic în diferitele stadii care constituie procesele de reparare a țesuturilor a fost descris, prin construirea unui model teoretic, de către Weigel P.N. ș.a. Model privind rolul acidului hialuronic și al fibrinei în cazurile premature pe durata răspunsului inflamator și vindecării rănii, J. Theor. Biol. ,119, 219, 1 986.

Studii având drept scop obținerea de produse artificiale pentru a fi aplicate pe piele, compuse din esteri ai acidului hialuronic ca atare sau în amestec cu alți polimeri, au condus la creșterea diferitelor tipuri de produse. Printre acestea se numără țesăturile, cum ar fi tifoanele de grosimi variabile (număr de fire pe centrimetru], cu dimensiuni variabile și cu fire având valoare denier (greutate/9000 m de fir) variabilă, De asemenea, sunt cunoscute filme cu grosimi variind în limite largi, așa cum este descris în brevetele US 485521 și 4965353.

Utilizarea unor asemenea materiale pentru acoperirea pielii este limitată de rigiditatea lor, care este determinată în măsură mai mare sau mai mică, în funcție de modul în care au fost obținute. Problema există atunci când materialul urmează a fi mulat el însuși pe suprafața ce trebuie acoperită. Un alt neajuns în utilizarea unor asemenea materiale, dacă există, îl constituie absorbabilitatea lor scăzută față de lichide cum sunt soluții de substanțe dezinfectante, antibiotice, antiseptice, antimicotice, proteine sau, în general, substanțe de vindecare a rănilor, chiar în cazul în care acestea nu sunt nici compacte nici vâscoase.

Problema pe care o rezolvă invenția este aceea de a se realiza un material fibros nețesut, pliabil. Materialul fibros pe bază de esteri de acid hialuronic, care face

RO 115017 Bl obiectul invenției, elimină dezavantajele stadiului cunoscut al tehnicii prin aceea că este 50 un material nețesut format din fibre, care sunt alcătuite din cel puțin un ester de acid hialuronic, sau cel puțin un ester al acidului hialuronic în combinație cu un alt polimer.

Invenția se referă și la un procedeu de obținere a unui material fibros pe bază de esteri de acid hialuronic, care cuprinde producerea unei rețele nețesute din material, pulverizarea opțională a rețelei cu o soluție de ester de acid hialuronic sau de 55 ester de acid hialuronic în combinație cu un polimer, care este aceeași sau diferită de soluția din care se formează fibrele de polimer ale rețelei, coagularea chimică a rețelei pulverizate pentru a fixa fibrele rețelei menționate una de alta și fie perforarea cu ace a rețelei, fie impregnarea materialului cu un lichid sau cu un gel, urmată în final de uscarea materialului. 60

Invenția prezintă avantajul că duce la obținerea unor biomateriale constând din materiale fibrose nețesute, biodegradabile, biocompatibile și bioabsorbabile, cu posibilitate largă de utilizare în special în chirurgie, pentru regenerarea dirijată a țesuturilor.

Materialele sunt caracterizate prin moliciunea lor, precum și prin abilitatea lor de a absorbi lichide. 65

Asemenea materiale nețesute pot fi impregnate cu soluții de produse antibiotice, antiseptice, antimicotice, sau proteine. Termenul de “materiele nețesute” acoperă în practică materiale cum sunt văluri, pâslă etc. formate din cantități mari de fibre lipite una de alta prin mijloace chimice sau mecanice. Materialul are aspectul unei țesături, deși el nu este țesut sau împletit în sensul strict al cuvântului. 70

Se dau în continuare 31 de exemple concrete de realizare a invenției, în legătură și cu figurile 1 și 2, care reprezintă:

-fig.1, diagrama schematică ilustrând fazele implicate în producerea de materiale nețesute din prezenta invenție;

- fig.2, imaginea fotografică a unui material nețesut conținând esterul benzii al 75 acidului hialuronic, HYAFF 11.

în cele ce urmează se prezintă o descriere detaliată a invenției, cu scopul înțelegerii mai bune a acesteia și facilitării aplicării practice de către specialiști.

Conținuturile fiecăreia dintre referințele citate în prezenta cerere sunt încorporate aici drept referințe în toată integritatea lor. 80

Conform invenției, se realizează de materiale nețesute cântărind aproximativ 20 g/m²...500g/m² și grosimi de aproximativ 0,2 ...5 mm. Materialul nețesut poate fi descris ca un văl compus dintr-o cantitate mare de fibre variind în diametru între aproximativ 12 și aproximativ 60 pm și în lungime între aproximativ 5 mm și aproximativ 1OO mm legate împreună prin coagulare chinină sau mijloace mecanice, sau cu 85 ajutorul unui material coeziv.

Materialele nețesute cuprind esteri ai acidului hialuronic utilizați singuri sau în amestec cu alți esteri în raporturi variabile, sau pot conține amestecuri de fibre de esteri ai acidului hialuronic cu fibre de polimeri naturali, cum ar fi colagen, sau coprecipitate ale colagenului și glicozaminoglicanilor, celuloză, polizaharide în formă de gel 90 cum ar chitina, chitosanul, pectina sau acidul pectic, agar, agaroză, gumă xantanică, gelan, acid alginic sau alginați, polimanan sau poliglicani, amidon, rășini naturale sau fibre obținute din derivați semisintetici ai polimerilor naturali, cum ar fi colagen reticulat cu agenți cum ar fi aldehidele sau precursori ai acestora, acizi dicarboxilici sau cloruri ale acestora, diamine, derivați ai celulozei, amidon, acid hialuronic, chitină sau 95 chitosan, gelan, xantan, pectină sau acid pectic, poliglicani, polimanan, agar, agaroză, cauciucuri naturale, glicozamino-glicani, sau fibre obținute din polimeri sintetici cum ar fi acidul polilactic, acidul poliglicolic, sau copolimeri ai acestora sau a derivaților

RO 115017 Bl acestora, polidioxani, polifosfazene, rășini polisulfonice, precum și rășini poliuretanice.

Materialele nețesute din prezenta invenție, posedând caracteristicile menționate mai sus, pot fi fabricate din multifilamente produse prin metode de filare umedă sau uscată obținute și apoi tăiate la lungimi dorite. Masa de fibre este alimentată întro mașină de cardare care le scoate sub formă de carde. Oardele sunt apoi alimentate într-o mașină de învăluit transversală, din care ele rezultă sub forma unui văl cu o anumită greutate specifică.

Vălul poate fi supus unui tratament chimic sau unui tratament coeziv mecanic cum ar fi umectarea cu solvenți și coagularea ulterioară, tratamentul de perforare cu ace, tratamentul cu agenți lianți din același material ca și constituenții materialului nețesut, sau cu diferite alte materiale, etc.

In ceea ce privește tratamentul coeziv mecanic, principiul ranforsării vălului fibros este bazat pe încâlcirea fibrelor și frecarea crescută dintre ele obținută prin consolidarea vălului fibros. Fibrele sunt încâlcite prin străpungerea verticală a vălului cu ace de tricotat. Aceste ace sunt montate în mașini, și vălul fibros este alimentat în mașinile cu ace, în vederea străpungerii, și în final într-o mașină de structurat care scoate o suprafață structurată.

în ceea ce privește tratamentul cu agenți de legare (lianți] tratamentul chimic coeziv cu agenți lianți așa cum este prezentat în fig. 1 este efectuat pe vălul fibros când acesta iese din mașina de cardare 9. Scopul acestui tratament este de a fixa fibrele în punctele lor de contact. în cazul materialelor nețesute, compuse esențial din esteri ai acidului hialuronic, aceasta se realizează prin pulverizarea 11a vălului fibros care iese din mașina de cardare cu o soluție de esteri ai acidului hialuronic în, de exemplu, dimetilsulfoxid. Dimetilsulfoxidul, fiind un solvent pentru fibrele conținute în văl, le dizolvă pe acestea, și apoi le”fuzionează” în baia de coagulare 12 care urmează. Vălul astfel fixat este spălat 13 și uscat 14

Băile de coagulare 3 și 15 sunt confecționate din oțel inoxidabil și au forma unui triunghi răsturnat, astfel încât materialul de solubilizare extras care se formează poate fi ținut în contact cu solventul de coagulare proaspăt.

Procesul de coagulare este în esență un proces de extracție, prin care, dintr-o soluție de polimer și solvent poate fi efectuată extacția solventului de solubilizare și solidificarea polimerului prin adăugarea unui al doilea solvent, de exemplu etanol, în care solventul de solubilizare, de exemplu dimetilsulfoxid, este solubil, și în care polimerul este insolubil.

Tratamentele descrise mai înainte au efectul de a fixa fibrele una de alta astfel încât să se producă o structură compusă, din fibre încâlcite plasate în mod întâmplător, constituind un material rezistent, moale.

Esterii acidului hialuronic

Esteri ai acidului hialuronic, utilizabili în prezenta invenție, sunt esteri cu alcooli alifatici, aralifatici, cicloalifatici sau heterociclici, în care sunt esterificate toate grupările carboxilice (așa numiți esteri totali”) sau numai o parte din grupările carboxilice ale acidului hialuronic (așa numiții “esteri parțiali”), și săruri ale esterilor parțiali cu metale sau cu baze organice, biocompatibile sau acceptate din punct de vedere farmacologic.

Esterii utilizabili în prezenta invenție includ esterii care derivă din alcooli care ei înșiși posedă o acțiune notabilă din punct de vedere farmacologic. Alcooli saturați din seriile alifatice sau alcoolii simpli din seriile cicloalifatice sunt utilizabili în prezenta invenție.

în esterii menționați anterior, în care unele din grupările carboxilice ale acidului

RO 115017 Bl rămân libere (respectiv esterii parțiali), acestea pot fi saponificate cu metale sau baze organice, ca de exemplu metale alcaline sau alcalino-pământoase sau baze organice, ca amoniac sau baze organice azotoase.

Majoritatea esterilor acidului hialuronic (HY”), spre deosebire de acidul hialuronic însuși, prezintă un anumit grad de solubilitate în solvenți organici. Această solubilitate depinde de procentajul de grupări carboxilice esterificate precum și de tipul de grupări alchil legate de carboxil. Ca urmare, un compus al acidului hialuronic cu toate grupările sale carboxilice esterificate prezintă, la temperatura camerei, o bună solubilitate de exemplu în dimetilsulfoxid (esterul benzii al acidului hialuronic se dizolvă în dimetilsulfoxid într-o măsură de 2OO mg/ml). Majoritatea esterilor totali ai acidului hialuronic prezintă, de asemenea, spre deosebire de acidul hialuronic și în special de sărurile sale, o slabă solubilitate în apă și sunt practic insolubili în apă. Caracteristicile privind solubilitatea, împreună cu proprietățile vâscoelastice speciale și remarcabile, fac ca esterii acidului hialuronic să fie în mod special preferați pentru a fi utilizați de exemplu la producerea membranelor compozite.

Alcoolii din seriile alifatice ce s-ar putea utiliza ca agenți de esterificare ai grupărilor carboxilice ale acidului hialuronic pentru utilizare în producerea membranelor compozite în conformitate cu prezenta invenție sunt, de exemplu, acei alcooli având un număr de atomi de carbon de maximum 34, care pot fi saturați sau nesaturați și care ar fi posibil, de asemenea, să fie substituiți cu alte grupări funcționale libere sau cu funcționalitate modificată, cum sunt amine, hidroxil, aldehide, cetone, mercaptani sau grupări carboxil, sau cu grupări derivate din acestea, cum ar fi grupe hidrocarbil sau dihidrocarbil amine (în continuare termenul “hidrocarbil” este utilizat cu referire numai la radicali monovalenți ai hidrocarburilor cum ar fi cele de tipul C₂H_2n+1, dar de asemenea și la radicali bivalenți sau trivalenți, cum ar fi “alchilene” C_nH_2n, sau “alchilidene” C_nH_2n), grupări eter sau ester, grupări acetal sau cetal, grupări tioester sau tioeter și grupări carboxil esterificate sau grupări carbamide și carbamide substituite cu una sau mai multe grupări hidrocarbil, cu grupări nitril sau cu halogeni.

Dintre grupările menționate mai sus, conținând radicali hidrocarbil, aceștia sunt, de preferință, radicali alifatici inferiori, cum sunt alchili cu un număr maxim de șase atomi de carbon. Asemenea alcooli pot fi, de asemenea, întrerupți în lanțul de atomi de carbon prin heteroatomi, cum ar fi oxigen, azot și atomi de sulf. De preferat sunt alcoolii substituiți cu una sau două din grupările funcționale menționate.

Alcoolii din grupul menționat, care sunt utilizați în mod preferențial, sunt acei cu un număr maxim de 12 atomi de carbon, și în mod special de șase atomi de carbon, și în care atomii hidrocarbil din amine, eteri, esteri, tioeteri, tioesteri, acetali, cetali menționate anterior reprezintă grupări alchil cu un număr maxim de patru atomi de carbon, și de asemenea în grupările carboxil esterificate sau în grupările carbamide substituite grupările hidrocarbil sunt alchili cu același număr de atomi de carbon, și în care gruparea amină sau carbamină poate fi alchilenamină sau alchilencarbamină cu un număr maxim de opt atomi de carbon. Dintre acești alcooli, preferați în mod special sunt alcoolii saturați și nesubstituiți, cum ar fi alcoolii metilic, etilic, propilic și izopropilic, alcoolul normal butilic, alcoolul izobutilic, terțiar butilic, alcoolii amilici, pentilici, hexilici, octilici, nonilici și dodecilici și, în special, cei cu catenă lineară, cum ar fi alcoolii normal octil și dodecil. Dintre alcoolii substituiți din această grupă, utilizabili sunt alcoolii bivalenți, cum ar fi etilenglicol, propilenglicol și butilenglicol, alcoolii trivalenți cum ar fi glicerina, alcoolii aldehidici cum ar fi alcoolul tartronic, alcoolii carboxilici cum ar fi acizii tactici, de exemplu acid glicolic, acid malic, acizii tartarici, acidul citric, aminoalcooli cum ar fi normal aminoetanol, aminopropanol, normal

150

155

160

165

170

175

180

185

190

195

RO 115017 Bl aminobutanol, precum și derivații dimetilați și dietilați ai acestora în funcția amină, colină, pirolidinil etanol, piperidinil etanol, piperazinil etanol și derivații corespunzătoari ai alcoolului normal propil sau ai alcoolului normal butii, monotioetilenglicol sau derivați alchil ai acestuia, cum ar fi derivatul etil în funcția mercaptanică.

Dintre alcoolii alifatici saturați superiori, preferabili sunt cetii alcoolii și miricil alcoolii, dar în mod special importanți sunt alcoolii nesaturați superiori, cu una sau mai multe duble legături, cum sunt cei conținuți în multe uleiuri esențiale și cu afinitate pentru terpene, cum este citronelol, geraniol, nerol, nerolidol, linalool, farnesol, fitol. Dintre alcoolii nesaturați inferiori, este necesar a se lua în considerație alcoolul alilic și propargilic. Dintre alcoolii aralifatici, preferați sunt aceia cu numai un rest benzenic și în care lanțul alifatic are un număr maxim de patru atomi de carbon, în care restul benzenic poate fi substituit cu între 1 și 3 grupări metil sau hidroxil sau cu atomi de halogen, în mod special cu clor, brom și iod, și în care lanțul alifatic poate fi substituit cu una sau mai multe funcțiuni alese dintr-un grup conținând grupări amine inferioare sau mono-sau dimetilate, sau cu grupări de pirolidonă sau piperidină, dintre toți acești alcooli cei mai preferați sunt benzii alcool și fenetil alcool.

Alcoolii din seriile cicloalifatice sau alifatice - cicloalifatice pot deriva din hidrocarburi monociclice sau policiclice, pot avea în mod preferențial un număr maxim de 34 atomi de carbon, pot fi nesubstituiți și pot conține unul sau mai mulți substituienți, cum ar fi cei menționați mai înainte pentru alcoolii alifatici. Dintre alcoolii derivați din hidrocarburi ciclice monoinelare, sunt preferați cei cu număr maxim de 12 atomi de carbon, inele având preferabil între 5 și 7 atomi de carbon, care pot fi substituite, de exemplu, cu între una și trei grupări alchil, inferioare, cum ar fi metil, etil, propil sau izopropil. Dintre alcoolii specifici ai acestei grupe, următorii sunt cei mai preferați: ciclohexanol, ciclohexandiol, 1, 2, 3 - ciclohexan - triol și 1, 3, 5 - ciclohexantriol [fluoroglucitol], inositol precum și alcoolii care derivă din p-metan cum ar fi carvomentol, mentol, α - μ terpineol, 1-terpineol, 4-terpinol și piperitol, sau un amestec din acești alcooli cunoscuți sub denumirea de terpineol, 1,4-terpin și 1,8-terpin. Dintre alcoolii care derivă din hidrocarburi cu inele condensate, cum ar fi cele din thujan, pinan, sau comfan, sunt preferați următorii: thujanol, sabinol, pinol hidrat Dborneol și L-borneol, precum și D-izoborneol și L-izoborneol.

Alcoolii alifatici- cicloalifatici policiclici utilizabili pentru producerea esterilor din prezenta invenție sunt steroli, acizi colici și steroizi, cum ar fi hormonii sexuali și analogii lor sintetici, în mod special corticosteroizi și derivații acestora. Este prin urmare posibil a se utiliza: colesterol, dihidrocolesterol, epidihidrocolesterol, coprostanol, epicoprostanol, sitosterol, stigmasterol, ergosterol, acid colic, acid deoxicolic, acid litocolic, estriol, estradiol, echilenin, echilin, și derivați alchilați ai acestora precum și derivații etinil sau propinil ai acestora în poziția 17, cum ar fi 17a - etinil - estradiol sau 7 a - metil - 17a - etinil - estradiol, pregnenolonă, pregnandiol, testosteronă și derivații acestora cum ar fi 17 a - metiltestosteronă, 1,2- dehidrotestosteronă și 17 a - metil - 1,2 - dehidrotesteronă, derivații alchinilați în poziția 17 a testosteronei și 1, 2 dehidrotestosteronei, cum ar fi 17 a - etinil testosteronă, 17 a - propinil testosteronă, norgestrel, hidroxiprogesteronă, corticosteronă, deoxicorticosteronă, 19 nortestosteronă, 19 - nor - 17a - metiltestosteronă și 19 - nor - 17 a - etiniltestosteronă, antihormoni cum ar fi ciproteronă, cortizon, hidrocortizon, prednison, prednisolon, fluorocortizon, dexametazon, betametazon, parametazon, flumetazon, fluocinolon, flupredniliden, clobetazol, beclometazon, aldosteron, deoxicorticosteron, alfaxolon, alfadolon și bolasteron. Drept componenți de esterificare pentru producerea esterilor din prezenta invenție sunt utilizabile următoarele: genini [agliconi] ai glucoziRO 115017 Bl delor cardioactive, cum ar fi digitoxigenin, gitoxigenin, digoxigenin, strofantidin, tigoganin și saponin.

Alți alcooli ce pot fi utilizați în conformitate cu prezenta invenție sunt vitamine, cum ar fi axeroftol, vitaminele D₂ și D₃, aneurină, lactoflavină, acid ascorbic, riboflavină, tiamină și acid pantotenic.

Dintre acizii heterociclici, următorii pot fi considerați ca fiind derivați ai alcoolilor cicloalifatici sau alifatici-cicloalifatici menționați mai înainte dacă lanțurile lor lineare sau ciclice sunt întrerupte de unul sau mai mulți heteroatomi, de exemplu de 1 până la 3 heteroatomi, aleși de exemplu dintr-un grup format din -O-, -S- -N- și -NH- și în aceștia pot să existe una sau mai multe legături nesaturate, de exemplu duble legături, în mod special între una și trei, aceștia incluzând, de asmenea, compuși heterocliclici cu structuri aromatice. De exemplu, ar putea fi menționați următorii compuși: alcool furfurilic, alcaloizi și derivați cum sunt atropină, scopolamina, cinconina, lacinconidina, chinina, morfina, codeina, nalorfina, bromură de N-butil scopolamoniu, ajmalină, feniletilamine cum sunt efedrina, izoproterenol, epinehină, produse fenotiazinice cum ar fi perfenazină, pipotiazină, carfenazină, homofenazină, acetofenazină, fluofenazmă, și clorură de N-hidroxietil prometazină, produse medicamentoase tioxantene cum ac fi flupentixol și clopentixol, produse anticonvulsive cum ar fi meprofendiol, produse antisihotice cum ar fi opipramol, produse antiemetice cum ar fi oxipendil, produse analgesice cum ar fi carbetidina și fenoperidona și metadol; substanțe hipnotice cum ar fi etodroxizină, substanțe anorexice cum ar fi benzidrol și difemetoxidină, substanțe tranchilizante minore cum ar fi hidroxizină; substanțe relaxante musculare cum ar fi cinamedrină, difilină, mefenein, metocarbamol, clorofenezin, 2,2 - dietil -1,3propandiol, guaifenezin, hidrocilamidă, substanțe vasodilatatatoare coronare cum ar fi dipiridamol și oxifedrină; substanțe de blocare adrenergice cum ar fi propanolol, timolol, pindolol, bupranolol, atenolol, metroproplol, practolol, substanțe antineoplastice cum ar fi 6-azauridină, citarazină, floxuridină, substanțe antibiotice cum ar fi cloramfenicol, tiamfenicol, eritromicină, oleandomicina, lincomicină, substanțe antivirale cum ar fi idoxuridină; substanțe vasodilatatoare cum ar fi izonicotinil-alcool; inhibitori de anhidrază carbonică cum ar fi sulocarbilat; substanțe antiastmatice și antiinflamatoare cum ar fi tiaramida; substanțe sulfamidice cum ar fi 2-p-sulfanilonoetanol.

în unele cazuri, esterii acidului hialuronic pot prezenta interes acolo unde grupele ester derivă din două sau mai multe substanțe hidroxilice active din punct de vedere teraputic, și natural toate variantele posibile ce pot fi obținute. De un interes deosebit sunt substanțe în care două tipuri de grupări esterice diferite, derivând din substanțe medicamentoase cu caracter hidroxilic, sunt prezente și în care grupările carboxilice rămase sunt libere, saponificate cu metale sau cu baze, posibil de asemenea ca bazele să fie ele însele substanțe active din punt de vedere terapeutic, de exemplu cu aceeași activitate sau cu activitate similară ca cea a componentei de esterificare. în particular, este posibil a avea esteri ai acidului hialuronic derivând, pe de o parte, dintr-o substanță steroidă antiinflamatoare, cum ar fi una din cele menționate mai înainte, iar iar pe de altă parte, dintr-o vitamină, dintr-un alcaloid sau dintr-un antibiotic, cum ar fi unul din cele enumerate mai sus.

Procedee de preparare a esterilor acidului hialuronic din prezenta invenție Procedeul A

Esterii acidului hialuronic pot fi preparați prin procedee în sine cunoscute de esterificare a acizilor carboxilici, de exemplu prin tratarea acidului hialuronic liber cu

250

255

260

265

270

275

280

285

290

RO 115017 Bl alcoolii doriți în prezența unor substanțe ce joacă rolul de catalizatori, cum ar fi acizi anorganici puternici sau schimbători de ioni de tipul acid, sau cu un agent de esterificare capabil să introducă fragmentul alcoolic dorit în prezența unei baze anorganice sau a unei baze organice. Drept agenți de esterificare este posibil a se utiliza cei cunoscuți în literatură, cum ar fi în mod special esterii diferiților acizi anorganici sau esteri ai acizilor organici sulfonici, cum ar fi hidracizii, adică hidrocarbil halogenuri, cum ar fi iodură de metil sau iodură de etil, sau sulfați neutri sau acizi hidrocarbil, alfite, carbonați, silicați, fosfiți sau hidrocarbil sulfonați cum ar fi metil benzen sau ptoluen sulfonat sau metil clorosulfinat sau etilclorosulfonat. Reacția poate avea loc întrun solvent corespunzător, de exemplu în alcool, preferabil ca acesta să corespundă unei grupe alchil care să fie introdusă în gruparea carboxil. Dar reacția poate avea loc, de asemenea, în solvenți nepolari, cum ar fi cetone, esteri, cum ar fi dioxan sau solvenți aprotici, cum ar fi dimetilsulfoxid. Drept bază, este posibil să se utilizeze de exemplu un hidrat de metal alcalin sau alcalino-pământos sau oxid de magneziu sau argint sau o sare bazică a unuia din aceste metale, cum ar fi carbonat și baze organice, o bază terțiar azotoasă, cum ar fi piridina sau colidina. în locul bazei, este, de asemenea, posibil să se utilizeze un schimbător de ioni de tipul bazic.

ϋ altă metodă de esterificare utilizează săruri metalice sau săruri cu baze organice azotoase, de exemplu săruri de amoniu sau amoniu substituit. Sunt utilizate în mod preferabil săruri de metale alcaline și alcalino-pământoase, dar pot utilizate, de asemenea, orice alte săruri metalice. Agenții de esterificare sunt în acest caz, de asemenea, cei menționați anterior și același lucru se aplică și pentru solvenți. Este preferabil a se utiliza solvenți aprotici, de exemplu dimetilsulfoxid și dimetilformamidă.

în esterii obținuți în conformitate cu această procedură sau în conformitate cu alte proceduri descrise în continuare, grupările carboxilice ale esterilor parțiali pot fi saponificate, dacă se dorește, într-o manieră în sine cunoscută.

Procedeul B

Esterii acidului hialuronic pot fi preparați, de asemenea, printr-un procedeu care constă în tratarea sării cuaternare de amoniu a acidului hialuronic cu un agent de esterificare, preferabil într-un solvent organic aprotic.

Drept solvenți organici este preferabil a se utiliza solvenți aprotici, cum ar fi dialchilsulfoxizi inferiori, în special dimetil-sulfoxid, și alchil dialchilamide inferioare ale acizilor alifatici inferiori, cum ar fi dimetil- sau dietil- formamidă sau dimetil- sau dietilacetamidă.

Totuși, trebuie luați în considerare și alți solvenți, care nu sunt întotdeauna aprotici, cum ar fi alcooli, eteri, cetone, esteri, în special alcooli alifatici sau heterociclici și cetone cu punct de fierbere scăzut, cum ar fi hexafluoroizopropanol, trifluoroetanol și N - metilpirolidonă.

Reacția este efectuată preferabil într-un domeniu de temperatură cuprins între aproximativ O și 100°C, în special între aproximativ 25 și 75°C, de exemplu la aproximativ 30°C.

Esterificarea este efectuată, preferabil, prin adăugarea gradată a agentului de esterificare la sarea cuaternară de amoniu menționată mai sus, la unul dintre solvenții menționați anterior, de exemplu la dimetil-sulfoxid.

Drept agenți de alchilare, este posibil a se utiliza cei menționați anterior, în special hidrocarbil halogeni, ca de exemplu alchil halogeni. Drept săruri cuanternare de amoniu inițiale este preferabil a se utiliza tetraalchilați inferiori de amoniu, cu grupări alchil având preferabil între 1 și 6 atomi de carbon. în majoritatea cazurilor, se utilizează hialuronat de tetrabutilamoniu. Este posibil a se prepara sărurile cuaternare de

RO 115017 Bl amoniu prin reacția dintre o sare metalică a acidului hialuronic, preferabil una dintre cele menționate mai înainte, în mod special o sare de sodiu sau de potasiu, în soluție apoasă cu o rășină sulfonică saponificată cu o bază cuaternară de amoniu.

□ variantă a procedurii descrise anterior constă în reacționarea sării de potasiu sau de sodiu a acidului hialuronic, suspendată într-o soluție corespunzătoare, cum ar fi cea de dimetilsulfoxid, cu un agent de alchilare corespunzător în prezența unor cantități catalitice de sare cuaternară de amoniu, cum ar fi, de exemplu, iodură de tetrabutilamoniu.

Pentru prepararea esterilor acidului hialuronic este posibil a se utiliza acizi hialuronici de orice proveniență, cum ar fi ,de exemplu, acizii extrași din materiile prime naturale menționate mai înainte, de exemplu din crestele de cocoș. Prepararea unor asemenea acizi este descrisă în literatură: este preferabil a se utiliza acizi hialuronici purificați. Utilizați în mod special sunt acizii hialuronici cuprinzând fracțiuni moleculare ale acizilor integrali obținuți direct prin exracția materialelor organice cu greutăți moleculare variind într-un domeniu lag, de exemplu de la aproximativ 90-80% (greutate moleculară 11,7-10,4 milioane) până la 0,2% (greutate moleculară egală cu 30.000) din greutatea moleculară a acidului integral având o greutate moleculară de 13 milioane, preferabil cuprins între 5% și aproximativ 0,2%. Asemenea fracțiuni pot fi obținute prin diferite procedee descrise în literatură, cum ar fi de exemplu prin hidroliză, oxidare, procedee enzimatice sau fizice, ca de exemplu procedee mecanice sau cu radiații extracte primordiale. Adesea în timpul acestora, prin proceduri cunoscute se formează (de exemplu publicare în articolele Balazs s a. Cosmetics and Toiletries], Separarea și purificarea fracțiuniunilor moleculare obținute este realizată prin tehnici cunoscute în practică, ca de exemplu prin filtrare moleculară.

Utilizabile suplimentar sunt fracțiunile purificate obținute din acid hialuronic, cum ar fi, de exemplu, unele descrise în EP-0138572.

Saponificarea acidului hialuronic cu metalele de mai sus pentru prepararea sărurilor inițiale utilizate în procedura de esterificare deosebită descrisă mai înainte, este efectuată într-o manieră în sine cunoscută, de exemplu prin reacția acidului hialuronic cu o cantitate calculată de bază, de exemplu cu hidrați alcalini sau cu săruri bazice ale unor asemenea metale, cum ar fi, de exemplu carbonați sau bicarbonati.

în esteri parțiali este posibil să se saponifice toate grupările carboxilice rămase sau numai o parte din acestea, dozând cantitățile de bază astfel încât să se obțină gradul de saponificare stoichiometric dorit. Cu un grad de saponificare corect este posibil a se obține esteri cu un domeniu larg de constante de disociere diferite și care, prin urmare, dau pH-ul dorit, în soluție sau in situ, pe durata aplicării terapeutice.

Prepararea esterilor acidului hialuronic în cele ce urmează se exemplică prepararea esterilor acidului hialuronic utilizabili în producerea materialelor fibroase care fac obiectul prezentei invenții.

Exemplul 1. Prepararea esterului propil (parțial) al acidului hialuronic (HY)

- 50% din grupările carboxilice esterificate

- 50% din grupărle carboxilice saponificate (Na)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 170.000, corespunzând la 20 mEq dintr-o unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la 25°C, se adaugă 1,8 g (10,6 m eq) de iodură de propil, iar soluția rezultată este menținută la o temperatură de 30° C timp de 12 h.

Se adaugă o soluție conținând 62 ml de apă și 9 g de clorură de sodiu, iar soluția rezultată este turnată încet în 3.500 ml de acetonă, sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de trei ori consecutiv cu 500 ml

345

350

355

360

365

370

375

380

385

390

RO 115017 Bl dintr-un amestec acetonă/apă în raport de 5:1 și de trei ori consecutiv cu acetonă, iar în final uscat sub vacuum timp de 8h, la temperatura de 30°C.

Produsul este apoi dizolvat în 550 ml de apă conținând 1% de clorură de sodiu, iar soluția este turnată încet în 300 ml de acetonă, sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de două ori consecutiv cu 500 ml de amestec acetonă/apă în raport de 5:1 și de trei ori consecutiv cu 500 ml de acetonă, iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h, la temperatura de 30°C. S-au obținut 7,9 g de ester propil parțial al compusului din titlu. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda R.H. Cundiff și P.C. Markunas /Anal. Chem. 33-1028-1030, [1961],

Exemplul 2. Prepararea esterului izopropil [parțial) al acidului hialuronic (HY) 50% din grupările carboxilice esterificate - 50% din grupările carboxilice saponificate (Na)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutil amoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 160.000 corespunzând la 20 m.Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 1,8 g (10,6 m. Eq] de iodură de izopropil, iar soluția rezultată este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Se adaugă o soluție conținând 62 ml de apă și 9 g de clorură de sodiu, iar amestecul rezultat este turnat în 3.500 ml de acetonă sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de trei ori consecutiv cu 500 ml dintrun amestec acetonă/apă în raport de 5:1 și de trei ori consecutiv cu acetonă, iar în final uscat sub vacuum timp de 8 h la temperatura de 30°C.

Produsul este apoi dizolvat în 550 ml de apă conținând 1% clorură de sodiu, iar soluția este turnată în 3.000 ml de acetonă sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de două ori consecutiv cu 500 ml dintr-un amestec acetonă/apă în raport de 5:1 și de trei ori consecutiv cu 500 ml de acetonă, iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h latemperatura de 30°C. S-au obținut 7,8 g izopropil ester parțial de compus din titlu. Determinarea cantitativă a grupărilor ester s-a efectuat folosind metoda R.H. Cundiff și P.H. Markunas/ Anal.Chem. 33, 1028-1030(1961],

Exemplul 3. Prepararea esterului etil (parțial) al acidului hialuronic (HY) - 75% din grupările carboxilice esterificate, 25% din grupările carboxilice saponificate (Na)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutil amoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 250.000 corespunzând la 20 m.Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 2,5 g (15,9 m.Eq.] de iodură de etil, iar soluția rezultată este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Se adaugă o soluție conținând 62 ml de apă și 9 g de clorură de sodiu, iar amestecul rezultat se toarnă în 3.500 ml de acetonă sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de trei ori consecutiv cu 500 ml dintr-un amestec acetonă/apă în raport de 5:1 și de trei ori consecutiv cu acetonă, iar în final, uscat sub vacuum timp de 8 h, la temperatura de 30°C.

Produsului este apoi dizolvat în 550 ml de apă conținând 1% clorură de sodiu, iar soluția este turnată încet în 3.000 ml de acetonă sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de două ori consecutiv cu 500 ml de amestec acetonă/apă în raport de 5:1 și de trei ori consecutiv cu 500 ml de acetonă, iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h, la temperatura de 300°C. S-a obținut 7,9 g etil ester parțial de compus din titlu. Determinarea cantitativă a

RO 115017 Bl grupărilor ester este efectuată folosind metoda cunoscută din exemplele anterioare R.H. Cundiff și P.C. Markunas/ Anal. Chem. 33, 1028-1030, (1961).

Exemplul 4. Prepararea esterului metilic (parțial) al acidului hialuronic (HY) 75% din grupările carboxilice esterificate - 25% din grupările carboxilice saponificate (Na)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 80.000 corespunzând la 20 m.Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 2,26 g (15,9 m.Eq.) de iodură de metil, iar soluția rezultată este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Se adaugă o soluție conținând 62 ml de apă și 9 g de clorură de sodiu, iar amestecul rezultat este turnat încet în 3.500 ml de acetonă sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de trei ori consecutiv cu 500 ml dintr-un amestec acetonă/apă în raport de 5 : 1 și de trei ori consecutiv cu acetonă, iar în final, uscat sub vacuum timp de 8 h ,la temperatura de 30°C.

Produsul este apoi dizolvat în 550 ml de apă conținând 1% de clorură de sodiu, iar soluția este turnată cu încetinitorul în 3000 ml de acetonă sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de două ori consecutiv cu 500 ml dintr-un amestec de acetonă/apă într-un raport de 5:1 și de trei ori consecutiv cu 500 ml de acetonă, iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h, la temperatura de 30°C. S-au obținut 7,8 g metil ester parțial de compus din titlu. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda din exemplele anterioare a lui R.H. Cundiff și P. C. Markunas/ Anal. Chem. 33, 1028-1030 (1961)/.

Exemplul 5. Prepararea metil esterului acidului hialuronic (HY)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidul hialuronic cu o greutate moleculară de 120.000 corespunzând la 20 m.Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetil sulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 3 g (21,2 m.Eq) de iodură de metil, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Amestecul rezultat este turnat încet în 3.5000 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil, iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h, temperatura de 30°C.

Amestecul rezultat este turnat încet în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat si spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil, iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h, la temperatura de 30°C.

S-au obținut 8 g de etil ester al compusului din titlu. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda din exemplele anterioare a lui R. H. Cundiff și P.C. Markunas/ Anal, Chem. 33, 1028-1030 (1961) /.

Exemplul 6. Prepararea esterului etil al acidului hialuronic (HY)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutil amoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 85.000 corespunzând la 20 m.Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 3,3 g (21,2 m. Eq) de iodură de etil, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Amestecul rezultat este turanat cu încetinitorul în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat cu etil, iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h, la temperatura de 30°C.

S-au obținut 8 g etil ester al compusului din titlu. Determinarea contitativă a

445

450

455

460

465

470

475

480

485

490

RO 115017 Bl grupărilor ester este efectuată folosind metoda din exemplele anterioare a lui R.H. Cundiff și P. C. Markunas/ Anal. Chem. 33, 1028-1030 (1961) /.

Exemplul 7. Prepararea esterului propil al acidului hialuronic (HY)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 170.000 corespunzând la 20 m.Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 3,6 g (21,2 m. Eq.) de iodură de propil, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Amestecul rezultat este turnat încet în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil, iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h, la temperatura de 30°C.

S-au obținut 8,3 g de propil ester al compusului din titlu.

Exemplul 8. Prepararea esterului butii (parțial) al acidului hialuronic (HY) - 50% grupe carboxilice esterificate - 50% grupe carboxilice saponificate (Na)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 620.000 corespunzând la 20 m. Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 1,95 g (10,6 m.Eq.) de iodură de n-butil, iar soluția rezultată este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Se adaugă o soluție conținând 62 ml de apă și 9 de clorură de sodiu, iar amestecul rezultat este turnat încet în 3.500 ml de acetonă sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de trei ori consecutiv cu 500 ml de amestec acetonă/apă în raport 5 : 1 și de trei ori consecutiv cu acetonă, iar în final uscat sub vacuum timp de 8 h, la temperatura de 30°C.

Produsul este apoi dizolvat în 550 ml de apă conținând 1% de clorură de sodiu, iar soluția este turnată încet în 3.000 ml de acetonă sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de două ori consecutiv cu 500 ml de amestec acetonă/apă în raport de 5:1 și de trei ori consecutiv cu 500 ml de acetonă, iar în final uscat sub vacuum de 24 h la temperatura de 30°C. S-au obținut 8 g butii ester parțial al compusului din titlu. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda din exemplele anterioare a lui R.H. Cundiff și P.C. Markunas / Anal. Chem. 33, 1028-1030 (1961) /.

Exemplul 9. Prepararea esterului etoxi - carbonilmetil (parțial) al acidului hialuronic (HY) - 75% grupe carboxilice esterificate - 25% grupări carboxilice saponificate (Na)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 180.000 corespunzând la 20 m.Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 2 g de iodură de tetrabutilamoniu și 1,84 g (15 m.Eq.) de cloroacetat de etil, iar soluția rezultată este menținută timp de 24 h la temperatura de 30°C.

Se adaugă o soluție conținând 62 ml de apă și 9 g de clorură de sodiu, iar amestecul rezultat este turnat în 3.500 ml de acetonă sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de trei ori consecutiv cu 500 ml dintr-un amestec acetonă/apă în raport de 5:1 și de trei ori consecutiv cu acetonă, iar în final uscat sub vacuum timp de 8 h, la temperatura de 30°C.

Produsul este dizolvat în 550 ml de apă conținând 1% de clorură de sodiu, iar soluția este turnată încet în 3000 ml de acetonă sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de două ori consecutiv cu 500 ml dintr-un amestec acetonă/apă în raport cu 5:1 și de trei ori consecutiv cu 500 ml de

RO 115017 Bl acetonă, iar în final uscat timp de 24 h, la temperatura de 3O°C. S-au obținut 10 g etoxicarbonil metil ester (parțial] de compus din titlu.

Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda din exemplele anterioare a lui R.H. Cundiff și P.C. Markunas / Anal, Chem. 33, 10281030 (1961] /.

Exemplul 10. Prepararea esterului n-pentil al acidului hialuronic (HY)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 620.000 corespunzând la 20 m. Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 3,8 g (25 m. Eq.] de bromură de /7-pentil și 0,2 g de iodură de tetrabutil amoniu, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Amestecul rezultat este turnat încet în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil și uscat în final timp de 24 h, la temperatura de circa 30°C.

S-au obținut 8,7 g de ester n-pentil de compus din titlu. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda descrisă la pag. 169-172 de Siggia S. și Hann J.G. Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția a 4-a John Wiley and Sons.

Exemplul 11. Prepararea esterului izopentil al acidului hialuronic (HY)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 170.000 corespunzând la 20 m.Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 3,5 g [25 m.Eq ] de bromură de izopentil și 0,2 g de iodură de tetrabutilamoniu, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Amestecul rezultat este turnat încet în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu acetat de etil și în final uscat timp de 24 h, la temperatura de circa 30°C.

S-au obținut 8,6 g izopentil ester al compusului din titlu. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată în conformitate cu metoda descrisă la pag. 1 69172 de către Siggia S. și Hanna J.G. Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția a 4-a, John Wiley and Sons.

Exemplul 12. Prepararea esterului benzii al acidului hialuronic (HY)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 170.000 corespunzând la 20 m. Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 4,5 g (25 m. Eq.] de bromură de benzii și 0,2 g de iodură de tetrabutilamoniu, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Amestecul rezultat este turnat în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil, iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h, la temperatura de 30°C.

Se obțin 9 g de benzii ester al compusului din titlu. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată în conformitate cu metoda descrisă la pag. 169-172 de către Siggia S. și Hanna J.G.Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția 4-a, John Wiley and Sons.

Exemplul 13. Prepararea esterului β-feniletil al acidului hialuronic (HY)

Se solubilizează 12,4 g de sare tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 125.000 corespunzând la 20 m.Eq. de unitate monomerică

540

545

550

555

560

565

570

575

580

585

RO 115017 Bl

590

595

600

605

610

615

620

625

630 în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 4,6 g (25 m.Eq) de

2-bromoetilbenzen și 185 mg de iodură de tetrabutilamoniu, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Amestecul rezultat este turnat în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează astfel un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil și în final uscat sub vacuum timp de 24h la temperatura de 30°C.

S-au obținut 9,1 g ester feniletil. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată în conformitate cu metoda descrisă la pag. 169-172 de către Siggia S. și Hanna J.G. Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția a 4-a, John Wiley and Sons.

Exemplul 14. Prepararea esterului benzii al acidului hialuronic (HY)

Se aduc în suspensie 3 g de sare de potasiu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 162.OOD în 200 ml de dimetilsulfoxid; se adaugă 120 mg de iodură de tetrabutilamoniu și 2,4 g de bromură de benzii.

Suspensia este menținută sub agitare timp de 48 h la temperatura de 30°C. Amestecul rezultat este turnat încet în 1000 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 1 50 ml de acetat de etil, iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h ,la temperatura de 30°C.

S-au obținut 3,1 g ester benzii. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată în conformitate cu metoda descrisă la pag. 169-1 72 de către Siggia S. și Hanna J.G. Analiza organică cantitativă via grupări funcționale. Ediția a 4-a, John Wiley and Sons.

Exemplul 15. Prepararea esterului propil (parțial) al acidului hialuronic (HY) 85% grupe carboxilice esterificate - 15% grupe carboxilice saponificate (Na)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu greutate moleculară de 165.000 corespunzând la 20 m.Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 2,9g (17 m. Eq) de iodură de propil, iar amestecul rezultat sub formă de soluție este menținut timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Se adaugă apoi o soluție conținând 62 ml de apă și 9 g de clorură de sodiu, iar amestecul rezultat este turnat în 3.500 ml de acetonă sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de trei ori consecutiv cu 500 ml dintrun amestec de acetonă/apă în raport de 5:1 și de trei ori consecutiv cu acetonă, iar în final uscat sub vacuum timp de 8 h, la temperatura de aproximativ 30°C.

Produsul este apoi dizolvat în 550 ml de apă conținând 1% de clorură de sodiu, iar soluția este turnată încet în 3000 ml de acetonă, sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de două ori consecutiv cu 500 ml dintrun amestec acetonă/apă în raport de 5:1 și de trei ori consecutiv cu 500 ml de acetonă, iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h, la temperatura de 30°C.

Se obțin 8 g ester propil parțial. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosită metoda cunoscută din exemplele anterioare a lui R. H. Cundiff și P.C. Markunas / Anal, Chem. 33, 1028-1030 (1961) /.

Exemplul 16. Prepararea esterului n-octil al acidului hialuronic (HY)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabultilamoniu a acidului hialuronic cu greutatea moleculară de 170.000 corespunzând la 20 m. Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura 25°C, se adaugă 4,1 g (21,2 m.Eq.) de

1-bromooctan, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

635

RO 115017 Bl

Amestecul rezultat este turnat încet în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil, iar în final uscat sub vacuum timp de 24h, la temperatura de 30°C.

S-au obținut 9,3 g ester octil. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda descrisă de Siggia S. si Hanna J.G. Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția a 4-a, John Wiley and Sons, paginile 169172.

Exemplul 17. Prepararea esterului izopropil al acidului hialuronic [HY]

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 17D.D00 corespunzând la 20 m. Eq. de unitate monomerică în 62D ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 2,6 g [21,2 m.Eq.) de bromură de izopropil, iar soluția este menținută timp de 1 2 h la temperatura de aproximativ 3D°C.

S-au obținut 8,3 g de ester izopropil. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda R.H. Cundiff și P.C. Markunas/ Anal. Chem. 33, 1028-1030, [1961] /.

Exemplul 18. Prepararea esterului 2,6 - diclorobenzil al acidului hialurinic [HY]

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 170.000 corespunzând la 20 m. Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 5,08 g [21,2 m. Eq.) de bromură de 2,6 - diclorobenzil, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

S-au obținut 9,7 g de produs 2,6 - diclorobenzil ester. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda descrisă de Siggia S. și Hanna J.G. în Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția a 4-a, John Wiley and Sons, pag. 169-172.

Exemplul 19. Prepararea esterului 4 - tetrabutilbenzil al acidului hialuronic [HY]

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 170.000 corespunzând la 20 m. Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 4,81 g [21,2 m.Eq.) de bromură de 4-terțbutilbenzil, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Amestecul rezultat este turnat în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil, iar în final sub vacuum timp de 24 h, la temperatura de 30°C.

S-au obținut 9,8 g de produs 4 - terțbutilbenzil ester. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda descrisă de Siggia S. și Hanna J.G. în Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția a 4-a, John Wiley and Sons, pag. 169-172.

640

645

650

655

660

665

670

675

680

685

RO 115017 Bl

Exemplul 20. Prepararea esterului heptadecil al acidului hialuronic [HY]

Se solubilizează 12,4 g de sare tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 170.000 corespunzând la 20 m. Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 6,8 g de bromură de heptadecil, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Amestecul rezultat este turnat în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil,iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h, la temperatura de 30°C.

S-au obținut 11 g de heptadecil ester. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda Siggia S. și Hanna J.G. descrisă în Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția a 4-a John Wiley and Sons, paginile 169-172.

Exemplul 21. Prepararea esterului octadecil al acidului hialuronic (HY)

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 170.000 corespunzând la 20 m. Eq. de unitate monomerică în 620 ml dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 7,1 g de octadecil bromură (21,2 m. Eq.), iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de aproximativ 30°C.

Amestecul rezultat este turnat în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil, iar în final uscat sub vacuum, la temperatura de 30°C timp de 24 h.

S-au obținut 11 g de produs octadecil ester. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda descrisă de Siggia S. și Hanna J.G. în Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția a 4-a, John Wiley and Sons, paginile 169-172.

Exemplul 22. Prepararea esterului 3 - fenilpropil al acidului hialuronic [HY]

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu o greutate moleculară de 170.000 corespunzând la 20 m. Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 4,22 g (21,2 m. Eq.) de bromură de fenilpropil, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

Amestecul rezultat este turnat încet în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h , la temperatura de 30°C.

S-au obținut 9 g de produs ester 3 - fenilpropil. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda descrisă de Siggia S. și Hanna J.G. în Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția a 4-a, John Wiley and Sons, pag. 169-1 72.

Exemplul 23. Prepararea esterului 3, 4, 5 - trimetoxibenzil al acidului hialuronic [HY]

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu greutatea moleculară de 170.000 corespunzând la 20 m. Eq. de unitate monomerică in 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 4,6 g (21,2 m. Eq.) de clorură de 3, 4, 5 -trimetoxibenzil, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30 °C.

Amestecul rezultat este turnat în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare

RO 115017 Bl

740 constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil, iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h, la temperatura de 30°C.

S-au obținut 10 g de produs ester 3, 4, 5 - trimetoxibenzil. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda descrisă de Siggia S. și Hanna

J.G. în Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția a 4-a, John Wiley and Sons, pag. 169-172.

Exemplul 24. Prepararea esterului cinamil al acidului hialuronic [HY]

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu greutatea moleculară de 170.000 corespunzând 20 m. Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 4,2 g (21,2 m. Eq.] de bromură de cinamil, iar soluția este menținută timp de 1 2 h la temperatura de aproximativ 30°C.

Amestecul rezultat este turnat încet în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil, iar în final uscat sub vacuum la temperatura de 30°C, timp de 24 h.

S-au obținut 9,3 g de produs cinamil ester. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda descrisă de Siggia S. și Hanna J.G. Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția a 4-a, John Wiley and Sons, pag. 169-172.

Exemplul 25. Prepararea esterului deci! al acidului hialuronic [HY]

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu greutatea moleculară de 170.000 corespunzând la 20 m. Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 4,7 g (21,2 m. Eq.) de 1-bromodecan, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C. Amestecul rezultat este turnat încet în 3.500 ml de acetat de etil sub agitare constantă. Se formează un precipitat care este filtrat și spălat de patru ori consecutiv cu 500 ml de acetat de etil, iar în final uscat sub vacuum timp de 24 h, la temperatura de 30°C.

S-au obținut 9,5 g de produs decil ester. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda descrisă de Siggia S. și Hanna J.G. în Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția a 4-a, John Wiley and Sons, pag. 169-172.

Exemplul 2G. Prepararea esterului nonil al acidului hialuronic [HY]

Se solubilizează 12,4 g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu greutatea moleculară de 170.000 corespunzând la 20 m. Eq. de unitate monomerică în 620 ml de dimetilsulfoxid la temperatura de 25°C, se adaugă 4,4 g (21,2 m. Eq.) de 1-bromononan, iar soluția este menținută timp de 12 h la temperatura de 30°C.

S-au obținut 9 g de produs nonil ester. Determinarea cantitativă a grupărilor ester este efectuată folosind metoda descrisă de Siggia S. și Hanna J.G. în Analiza organică cantitativă via grupări funcționale, Ediția a 4-a, John Wiley and Sons, pag. 169-172.

745

750

755

760

765

770

775

780

RO 115017 Bl

Prepararea esterilor acidului alginic

Esterii acidului alginic care pot fi utilizați în prezenta invenție pot fi preparați asa cum este descris în EP-A 0251905 pornind de la săruri cuaternare de amoniu ale acidului algenic cu un agent de esterificare într-un solvent organic preferabil aprotic, cum ar fi, de exemplu, dialchilsulfoxizi, dialchilcarboxamide, cum ar fi în mod special alchil dialchisulfoxizi inferiori, în special dimetilsulfoxid și alchil dialchilamide inferioare ale acizilor alifatici inferiori, cum ar fi dimetil sau dietilformamidă sau dimetil sau dietil acetamidă. Este posibil, totuși, a se utiliza și alți solvenți care nu sunt întotdeauna aprotici, cum ar fi de exemplu alcooli, eteri, cetone, esteri, în mod special alcooli alifatici sau heterociclici și cetone cu temperatură de fierbere coborâtă, cum ar fi de exemplu hexafluoroizopropanol și trifluoroetanol. Reacția este condusă, în mod preferabil la o temperatură cuprinsă între aproximativ O și 100°C, dar în special între aproximativ 25 și 75°C, de exemplu la temperatura de aproximativ 30°C.

Esterificarea este efectuată preferabil prin introducerea treptată a agentului de esterificare în sarea de amoniu mai sus menționată, dizolvată într-unul dintre solvenții menționați mai înainte, de exemplu în dimetilsulfoxid. Drept agenți de alchilare pot fi utilizați cei menționați mai înainte, în special hidrocarbil halogenuri, ca de exemplu halogenuri de alchil.

Procedeele de esterificare preferate cuprind, prin urmare, reacția într-un solvent organic, a sării cuaternare de amoniu a acidului alginic cu o cantitate stoichiometrică de compus având formula:

A-X în care A este selectat dintr-un grup constând din radicali alifatici, aralifatici, cicloalifatici, alifatic-cicloalifatici și heterociclici, iar X este un atom de halogen și în care cantitatea stoichiometrică menționată A-X este determinată prin gradul de esterificare dorit.

Drept săruri cuaternare de amoniu, este preferabil a se utiliza tetraalchilați de amoniu inferiori, grupele alchil având în mod preferabil între 1 și 6 atomi de carbon, în majoritatea cazurilor se folosește alginatul de tetrabutilamoniu. Aceste săruri cuaternare de amoniu pot fi preparate prin reacția dintre sarea metalică a acidului alginic, preferabil una dintre cele menționate mai înainte, în mod special sarea de sodiu sau sarea de potasiu, în soluție apoasă cu o rășină sulfonică saponificată cu bază cuaternată de amoniu.

O variantă a procedurii specificate anterior constă în reacția dintre sarea de potasiu sau sodiu a acidului alginic, suspendată într-o soluție adecvată cum ar fi dimetilsulfoxid, cu un agent de alchilare corespunzător în prezența unei cantități catalitice de sare cuaternară de amoniu, cum ar fi de exemplu iodura de tetrabutilamoniu. Această procedură face posibilă a se obține esteri totali ai acidului alginic.

Pentru prepararea noilor esteri, este posibil a se utiliza acizi alginici de orice proveninență. Prepararea acestor acizi este descrisă și cunoscută din literatură. Este preferabil însă a se utiliza acizi alginici purificați.

în esterii parțiali, este posibil a saponifica toate grupările carboxi sau numai o parte a acestora, dozându-se cantitatea bazei astfel încât să se obțină gradul stoichiometric dorit de saponificare. Prin măsurarea corectă a gradului de saponificare, este posibil a se obține esteri cu un domeniu larg al diferitelor constante de disociere, asigurându-se în acest fel pH-ul dorit în soluții sau in situ, în timpul aplicației terapeutice.

ALAFF 11, esterul benzii al acidului alginic, și ALAFF 7, esterul etil al acidului alginic, sunt în mod special utilizabil în producerea unor membrane compozite.

RO 115017 Bl

Obținerea materialelor nețesute conform invenției

Exemplul 27. Un material nețesut cuprinzând esterul benzii al acidului hialuronic HYAFF 11, cântărind 40 g/mg, grosime 0,5 mm, a fost produs prin următoarea procedură (vezi fig.1).

Soluția de HYAFF 11 în dimetilsulfoxid la o concentrație de 135 mg/ml este preparată în rezervorul 1 și alimentată cu ajutorul pompei dozatoare cu roți dințate 2 într-o mașină de filare pentru extrudare umedă conținând 3000 de găuri, fiecare măsurând 65 de microni în diametru.

Masa extrudată de fibre trece în baia de coagulare 3 conținând etanol absolut. Aceasta este apoi transportată cu ajutorul unor role transportoare în două băi de spălare succesive 4 și 5, conținând alcool etilic absolut. Raportul de tragere al primei role este stabilit la zero, în timp ce raportul de tragere dintre celelalte role este stabilit la 1,05. Odată trecut prin băile de spălare, sculul de fibre este uscat prin suflare de aer cald S la temperatura de 45...50°C, și tăiat cu cuțitul rolă 7 în fibre de 40 mm.

Masa de fibre astfel obținută este răsturnată pe un plan înclinat către mașina de cardare/înfășurare încrucișată 9 din care ea iese sub forma unui văl, de 1 mm grosime și cântărind 40 mg/m². Vălul este apoi pulverizat cu o soluție 11 de HYAFF 11 în dimetilsulfoxid la 80 mg/ml, trecut în baia de coagulare în etanol 12, în camera de spălare 13 și în final, în camera de uscare 14.

Grosimea finală a materialului este de 0,5 mm. Aspectul său se observă în fig.2.

Exemplul 28. Un material nețesut cuprinzând esterul etil al acidului hialuronic, HYAFF 7, cântărind 200 g/m^ași având grosimea de 1,5 mm a fost produs prin următorul procedeu.

Fibre de HYAFF 7, având lungimea de 3 mm, obținute prin procedeul de filare descris în exemplul 27, se alimentează printr-un plan înclinat într-o mașină de cardare, din care ele ies sub forma unui văl nețesut în grosime de 1,8 mm, cântărind 200 g/m². Vălul este trecut printr-o mașină de perforat cu ace (fig.1, reperele 16, 17 și 18), care îl transformă într-un material nețesut cântărind 200 g /m^a și având grosimea de 1,5 mm.

Exemplul 29. Un material nețesut cântărind 200 g/m² și având grosimea de

1,5 mm conținând un amestec de ester etil al acidului hialuronic, HYAFF 7, si esterul benzii al acidului hialuronic, HYAFF 11, în cantități egale, se obține prin următorul procedeu.

Fibre de HYAFF 7 și HYAFF 11, măsurând 3 mm în lungime, obținute prin procedeul de filare descris în exemplul 27 au fost perfect amestecate într-un amestecător spiral. Amestecul de fibre se alimentează într-o mașină de cardare, de unde iese sub forma unui văl nețesut cu grosimea de 1,8 mm și având greutatea de aproximativ 200 g/m².

Vălul respectiv se trece printr-o mașină de perforat cu ace (fig.1, reperele 16, 17 și 18), care 11 transformă într-un material nețesut având grosimea de 1,5 mm și cântărind 200 g/m² în care cele două materiale sunt perfect amestecate împreună.

Exemplul 30. Un material nețesut, cântărind 40 g/m^ași având grosimea de 0,5 mm constând dintr-un amestec de ester benzii al acidului hialuronic, HYAFF 11, și un ester benzii parțial (75%) al acidului hialuronic, HYAFF 11 p75, în procentaj egal, se obține în conformitate cu următorul procedeu.

HYAFF 11p75 este preparat după cum urmează, 10g de sare de tetrabutilamoniu a acidului hialuronic cu greutate moleculare de 620,76, corespunzând la 16,1 nmoli

835

840

845

850

855

860

865

870

875

RO 115017 Bl sunt solubilizate într-un amestec de N-metil pirolidonă/apă în raport de 90/10, 2,5% în greutate, pentru a se obține 400 ml de soluție. Soluția este răcită până la temperatura de 10°C, apoi se barbotează în ea azot purificat timp de 30 min. Aceasta este apoi esterificată cu 1,49 ml (corespunzând la 12,54 nmoli) de bromură de benzii. Soluția este ușor agitată timp de 60 h, la temperatura de 15...20°C.

Purificarea următoare este realizată prin precipitare în acetat de etil, ca urmare a adăugării unei soluții saturate de clorură de sodiu, si prin spălări repetate cu un amestec de acetat de etil/etanol absolut în raport de 80/20. Faza solidă este separată prin filtrare și tratată cu acetonă anhidră. S-au obținut 6,8 g de produs, corespunzând unui randament de aproximativ 95%.

Fibrele de HYAFF 11 și HYAFF 11p75, cu lungimea de 40 mm, obținute prin procedeul descris în exemplul 1, au fost perfect amestecate într-un amestecător spiral.

Amestecul de fibre a fost alimentat într-o mașină de cardare din care a ieșit sub forma unui văl cu grosimea de 1 mm, cântărind 40 g /m². Vălul a fost apoi pulverizat cu o soluție de HYAFF 11 în dimetilsulfoxid la 80 mg/ml {fig. 1, reperul 11), trecut prin baia de coagulare cu etanol 12, apoi prin camera de spălare 13 conținând apă sau un amestec de apă și etanol într-un raport de 10 până 95% etanol, iar în final prin camera de uscare 14.

Materialul are o grosime finală de 0,5 mm, iar fibrele de HYAFF 11 și HYAFF 11p75 dunt perfect amestecate și aderă unele față de altele.

Exemplul 31. Un material nețesut cuprinzând ester benzii al acidului hialuronic, HYAFF 11, cântărind 200 g/ m² și având grosimea de 1,5 mm, impregnat cu vancomicină, a fost produs în conformitate cu următoarea procedură.

Material nețesut, obținut așa cum este descris în exemplul 28 ,a fost imersat timp de 4 h într-o soluție apoasă de vancomicină la o concentrație de 0,1 mg/ml. în faza următoare, după tratare într-o sită strecurătoare încălzită, materialul nețesut este uscat timp de 2 h într-un cuptor. Testele efectuate in vitro au arătat că vancomicină este conținută în material în cantități active din punct de vedere farmacologic.

Materialele nețesute din prezenta invenție pot fi utilizate în mod avantajos în diferite tipuri de proceduri microchirurgicale, cum ar fi în odotologie, stomatologie, otorinolaringologie, ortopedie, neurochirurgie etc., în care este necesar a se utiliza o substanță care poate fi metabolizată de către organism și care este capabilă să faciliteze vindecarea rănilor, reepitelizarea membranelor mucoase, stabilizarea grefelor și umplerea cavităților. Noile materiale nețesute pot fi, de asemenea, utilizate ca mediu tampon în chirurgie pentru nas și urechea internă.

Claims

Revendicări

1. Material fibros, pe bază de esteri de acid hialuronic, utilizat pentru regenerarea țesuturilor, caracterizat prin aceea că este un material nețesut format din fibre, în care fibrele sunt alcătuite din cel puțin un ester de acid hialuronic sau cel puțin un ester al acidului hialuronic în combinație cu un alt polimer.
2. Material fibros conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că polimerul este cel puțin un membru selectat din grupul constând din colagen, un coprecipitat de colagen și un glicozaminoglican, celuloză, o polizaharidă sub forma unui gel, un derivat semisintetic al unui polimer și un polimer sintetic.
3. Material fibros conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că

RO 115017 Bl polizaharida sub forma unui gel este un membru selectat din grupul constând din chitină, chitosan, pectină, acid pectic, agar, agaroză, gumă xantanică, gelan, acid alginic, un alginat, polimanan, un poliglican, un amidon și un cauciuc natural.
4. Material fibros conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că derivatul semisintetic al unui polimer este un membru selectat din grupul constând din colagen reticulat chimic, un derivat de celuloză, un derivat de acid alginic, un derivat al unui amidon, un derivat al chitinei, un derivat al chitosanului, un derivat al gelanului un derivat al xantanului, un derivat al pectinei, un derivat al acidului pectic, un derivat al poliglicanului, un derivat al polimananului, un derivat al agarului, un derivat al agarozei, un derivat al unui cauciuc natural și un derivat al glicozaminoglicanului.
5. Material fibros conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că polimerul sintetic este un membru selectat din grupul constând din acid polilactic, acid poliglicolic, un copolimer de acid polilactic și acid poliglicolic, un copolimer al unui derivat al acidului polilactic și unui derivat al acidului poliglicolic, un polidioxan, o polifosfazenă, o rășină polisulfonică și o rășină poliuretanică.
6. Material fibros conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că esterul acidului hialuronic este etil esterul acidului hialuronic.
7. Material fibros conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că esterul acidului hialuronic este benzii esterul acidului hialuronic.
8. Material fibros conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că esterul acidului hialuronic este un amestec de etil ester și benzii ester ai acidului hialuronic.
9. Material fibros conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că esterul acidului hialuronic este un amestec de benzii ester al acidului hialuronic și benzii ester parțial al acidului hialuronic.
10. Material fibros conform revendicării 9, caracterizat prin aceea că benzii esterul parțial al acidului hialuronic este un benzii ester 75%.
11. Material fibros conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că este impregnat cu o substanță activă din punct de vedere farmacologic, de preferință un antibiotic, un antiseptic, un antimicotic sau o proteină.
12. Material fibros conform revendicării 11, caracterizat prin aceea că antibioticul este vancomicina.
13. Material fibros conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că acesta cântărește aproximativ 20...500 g/m², are o grosime de aproximativ 0,2...5 mm, un diametru al fibrelor de aproximativ 12...60 pm și o lungime a fibrelor de aproximativ 5...100 mm.
14. Material fibros conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că acesta cântărește aproximativ 40 g/m², are o grosime de aproximativ 0,5 mm, un diametru al fibrelor de aproximativ 20 pm și o lungime a fibrelor de aproximativ 40 mm.
1 5. Material fibros conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că acesta cântărește aproximativ 200 g/m², are o grosime de aproximativ 1,5 mm, un diametru al fibrelor de aproximativ 20 pm și o lungime a fibrelor de aproximativ 3 mm.
16. Material fibros conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că umiditatea sa reziduală este aproximativ 0,01 ...10%.
1 7. Material fibros conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că esterul acidului hialuronic este derivat dintr-un alcool activ sau inactiv din punct de vedere farmacologic, de preferință un alcool alifatic, aralifatic, cicloalifatic sau heterociclic.
18. Procedeu de obținere a unui material fibros pe bază de esteri de acid hialuronic, ca la revendicarea 1, caracterizat prin aceea că acesta cuprinde

930

935

940

945

950

955

960

965

970

975

RO 115017 Bl producerea unei rețele nețesute din material, pulverizarea opțională a rețelei cu o soluție de ester de acid hialuronic sau de ester de acid hialuronic în combinație cu un polimer, care este aceeași sau diferă de soluția din care se formează fibrele de 980 polimer ale rețelei, coagularea chimică a rețelei pulverizate pentru a fixa fibrele rețelei menționate una de alta și fie perforarea cu ace a rețelei, fie impregnarea materialului cu un lichid sau cu un gel, urmată în final de uscarea materialului.