RO114320B1 - Metoda de indepartare a azotului din compusii cu azot in faza apoasa - Google Patents
Metoda de indepartare a azotului din compusii cu azot in faza apoasa Download PDFInfo
- Publication number
- RO114320B1 RO114320B1 RO93-01352A RO9301352A RO114320B1 RO 114320 B1 RO114320 B1 RO 114320B1 RO 9301352 A RO9301352 A RO 9301352A RO 114320 B1 RO114320 B1 RO 114320B1
- Authority
- RO
- Romania
- Prior art keywords
- compound
- nitrogen
- aqueous
- group
- approx
- Prior art date
Links
- IJGRMHOSHXDMSA-UHFFFAOYSA-N Atomic nitrogen Chemical compound N#N IJGRMHOSHXDMSA-UHFFFAOYSA-N 0.000 title claims abstract description 206
- 238000000034 method Methods 0.000 title claims abstract description 85
- 229910052757 nitrogen Inorganic materials 0.000 title claims abstract description 85
- 150000002830 nitrogen compounds Chemical class 0.000 title claims abstract description 38
- 229910017464 nitrogen compound Inorganic materials 0.000 title claims abstract description 36
- 239000008346 aqueous phase Substances 0.000 title claims description 14
- 150000001875 compounds Chemical class 0.000 claims abstract description 73
- 238000006243 chemical reaction Methods 0.000 claims abstract description 58
- 229910001873 dinitrogen Inorganic materials 0.000 claims abstract description 36
- 238000010438 heat treatment Methods 0.000 claims abstract description 30
- QJGQUHMNIGDVPM-UHFFFAOYSA-N nitrogen(.) Chemical compound [N] QJGQUHMNIGDVPM-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims abstract description 18
- 239000000203 mixture Substances 0.000 claims abstract description 10
- QGZKDVFQNNGYKY-UHFFFAOYSA-N Ammonia Chemical compound N QGZKDVFQNNGYKY-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims description 63
- JUJWROOIHBZHMG-UHFFFAOYSA-N Pyridine Chemical compound C1=CC=NC=C1 JUJWROOIHBZHMG-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims description 38
- DHMQDGOQFOQNFH-UHFFFAOYSA-N Glycine Chemical compound NCC(O)=O DHMQDGOQFOQNFH-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims description 36
- GRYLNZFGIOXLOG-UHFFFAOYSA-N Nitric acid Chemical compound O[N+]([O-])=O GRYLNZFGIOXLOG-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims description 34
- 229910017604 nitric acid Inorganic materials 0.000 claims description 34
- 229910021529 ammonia Inorganic materials 0.000 claims description 31
- CURLTUGMZLYLDI-UHFFFAOYSA-N Carbon dioxide Chemical compound O=C=O CURLTUGMZLYLDI-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims description 26
- 150000002823 nitrates Chemical class 0.000 claims description 23
- UMJSCPRVCHMLSP-UHFFFAOYSA-N pyridine Natural products COC1=CC=CN=C1 UMJSCPRVCHMLSP-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims description 19
- 239000004471 Glycine Substances 0.000 claims description 18
- MHAJPDPJQMAIIY-UHFFFAOYSA-N Hydrogen peroxide Chemical compound OO MHAJPDPJQMAIIY-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims description 18
- 150000001412 amines Chemical class 0.000 claims description 18
- 150000001408 amides Chemical class 0.000 claims description 17
- -1 nitrogen-containing compound Chemical class 0.000 claims description 17
- 239000012071 phase Substances 0.000 claims description 17
- QGZKDVFQNNGYKY-UHFFFAOYSA-O Ammonium Chemical compound [NH4+] QGZKDVFQNNGYKY-UHFFFAOYSA-O 0.000 claims description 15
- 229910002092 carbon dioxide Inorganic materials 0.000 claims description 13
- 239000001569 carbon dioxide Substances 0.000 claims description 13
- 229910052799 carbon Inorganic materials 0.000 claims description 12
- 230000001590 oxidative effect Effects 0.000 claims description 11
- RWSOTUBLDIXVET-UHFFFAOYSA-N Dihydrogen sulfide Chemical compound S RWSOTUBLDIXVET-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims description 8
- 150000001413 amino acids Chemical class 0.000 claims description 8
- 125000000751 azo group Chemical group [*]N=N[*] 0.000 claims description 8
- 239000007788 liquid Substances 0.000 claims description 8
- 150000002828 nitro derivatives Chemical class 0.000 claims description 8
- 239000012286 potassium permanganate Substances 0.000 claims description 8
- 239000002253 acid Substances 0.000 claims description 7
- 150000007513 acids Chemical class 0.000 claims description 7
- 239000001257 hydrogen Substances 0.000 claims description 6
- 229910052739 hydrogen Inorganic materials 0.000 claims description 6
- 229910052500 inorganic mineral Inorganic materials 0.000 claims description 6
- 239000011707 mineral Substances 0.000 claims description 6
- 238000001514 detection method Methods 0.000 claims description 5
- 238000004519 manufacturing process Methods 0.000 claims description 5
- 239000012047 saturated solution Substances 0.000 claims description 5
- PAWQVTBBRAZDMG-UHFFFAOYSA-N 2-(3-bromo-2-fluorophenyl)acetic acid Chemical compound OC(=O)CC1=CC=CC(Br)=C1F PAWQVTBBRAZDMG-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims description 4
- 229910000037 hydrogen sulfide Inorganic materials 0.000 claims description 2
- HYGWNUKOUCZBND-UHFFFAOYSA-N azanide Chemical compound [NH2-] HYGWNUKOUCZBND-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims 11
- 150000007524 organic acids Chemical class 0.000 claims 6
- 235000005985 organic acids Nutrition 0.000 claims 6
- 125000004435 hydrogen atom Chemical class [H]* 0.000 claims 3
- 150000002500 ions Chemical class 0.000 claims 2
- 239000007791 liquid phase Substances 0.000 claims 2
- 229920002472 Starch Polymers 0.000 claims 1
- 125000002924 primary amino group Chemical group [H]N([H])* 0.000 claims 1
- 235000019698 starch Nutrition 0.000 claims 1
- 239000008107 starch Substances 0.000 claims 1
- MYMOFIZGZYHOMD-UHFFFAOYSA-N Dioxygen Chemical compound O=O MYMOFIZGZYHOMD-UHFFFAOYSA-N 0.000 abstract description 9
- 229910001882 dioxygen Inorganic materials 0.000 abstract description 9
- 229930195733 hydrocarbon Natural products 0.000 abstract description 6
- 150000002430 hydrocarbons Chemical class 0.000 abstract description 6
- 150000001298 alcohols Chemical class 0.000 abstract description 5
- 150000004679 hydroxides Chemical class 0.000 abstract description 4
- 239000002699 waste material Substances 0.000 abstract description 3
- 239000000376 reactant Substances 0.000 abstract 1
- 239000007789 gas Substances 0.000 description 19
- XLYOFNOQVPJJNP-UHFFFAOYSA-N water Substances O XLYOFNOQVPJJNP-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 17
- 229910001868 water Inorganic materials 0.000 description 17
- 239000003570 air Substances 0.000 description 13
- 230000003647 oxidation Effects 0.000 description 10
- 238000007254 oxidation reaction Methods 0.000 description 10
- 230000008569 process Effects 0.000 description 10
- QVGXLLKOCUKJST-UHFFFAOYSA-N atomic oxygen Chemical compound [O] QVGXLLKOCUKJST-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 8
- 239000001301 oxygen Substances 0.000 description 8
- 229910052760 oxygen Inorganic materials 0.000 description 8
- 239000000047 product Substances 0.000 description 8
- OKTJSMMVPCPJKN-UHFFFAOYSA-N Carbon Chemical compound [C] OKTJSMMVPCPJKN-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 7
- 230000006872 improvement Effects 0.000 description 7
- MWUXSHHQAYIFBG-UHFFFAOYSA-N nitrogen oxide Inorganic materials O=[N] MWUXSHHQAYIFBG-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 7
- 239000007800 oxidant agent Substances 0.000 description 7
- 230000002285 radioactive effect Effects 0.000 description 7
- 229910002651 NO3 Inorganic materials 0.000 description 6
- NHNBFGGVMKEFGY-UHFFFAOYSA-N Nitrate Chemical compound [O-][N+]([O-])=O NHNBFGGVMKEFGY-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 6
- 230000001580 bacterial effect Effects 0.000 description 6
- 239000003054 catalyst Substances 0.000 description 6
- 239000003153 chemical reaction reagent Substances 0.000 description 6
- 239000000126 substance Substances 0.000 description 6
- 238000002474 experimental method Methods 0.000 description 5
- 238000012545 processing Methods 0.000 description 5
- VEXZGXHMUGYJMC-UHFFFAOYSA-N Hydrochloric acid Chemical compound Cl VEXZGXHMUGYJMC-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 4
- 230000008901 benefit Effects 0.000 description 4
- 150000002826 nitrites Chemical class 0.000 description 4
- 239000000243 solution Substances 0.000 description 4
- ZAMOUSCENKQFHK-UHFFFAOYSA-N Chlorine atom Chemical compound [Cl] ZAMOUSCENKQFHK-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 3
- GQPLMRYTRLFLPF-UHFFFAOYSA-N Nitrous Oxide Chemical compound [O-][N+]#N GQPLMRYTRLFLPF-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 3
- 238000005349 anion exchange Methods 0.000 description 3
- 239000007864 aqueous solution Substances 0.000 description 3
- 239000000460 chlorine Substances 0.000 description 3
- 229910052801 chlorine Inorganic materials 0.000 description 3
- 239000010865 sewage Substances 0.000 description 3
- 239000002351 wastewater Substances 0.000 description 3
- OAKJQQAXSVQMHS-UHFFFAOYSA-N Hydrazine Chemical compound NN OAKJQQAXSVQMHS-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 2
- 239000003957 anion exchange resin Substances 0.000 description 2
- 230000015572 biosynthetic process Effects 0.000 description 2
- 150000004649 carbonic acid derivatives Chemical class 0.000 description 2
- 150000001768 cations Chemical class 0.000 description 2
- 239000007795 chemical reaction product Substances 0.000 description 2
- 239000003638 chemical reducing agent Substances 0.000 description 2
- 238000001816 cooling Methods 0.000 description 2
- 238000004817 gas chromatography Methods 0.000 description 2
- 229910052751 metal Inorganic materials 0.000 description 2
- 239000002184 metal Substances 0.000 description 2
- VNWKTOKETHGBQD-UHFFFAOYSA-N methane Chemical compound C VNWKTOKETHGBQD-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 2
- 230000008929 regeneration Effects 0.000 description 2
- 238000011069 regeneration method Methods 0.000 description 2
- LPXPTNMVRIOKMN-UHFFFAOYSA-M sodium nitrite Chemical compound [Na+].[O-]N=O LPXPTNMVRIOKMN-UHFFFAOYSA-M 0.000 description 2
- 238000012360 testing method Methods 0.000 description 2
- 238000004065 wastewater treatment Methods 0.000 description 2
- XVMSFILGAMDHEY-UHFFFAOYSA-N 6-(4-aminophenyl)sulfonylpyridin-3-amine Chemical compound C1=CC(N)=CC=C1S(=O)(=O)C1=CC=C(N)C=N1 XVMSFILGAMDHEY-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 1
- VHUUQVKOLVNVRT-UHFFFAOYSA-N Ammonium hydroxide Chemical compound [NH4+].[OH-] VHUUQVKOLVNVRT-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 1
- 239000004215 Carbon black (E152) Substances 0.000 description 1
- 241000195493 Cryptophyta Species 0.000 description 1
- 241000196324 Embryophyta Species 0.000 description 1
- UFHFLCQGNIYNRP-UHFFFAOYSA-N Hydrogen Chemical compound [H][H] UFHFLCQGNIYNRP-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 1
- 240000002778 Neonotonia wightii Species 0.000 description 1
- NINIDFKCEFEMDL-UHFFFAOYSA-N Sulfur Chemical compound [S] NINIDFKCEFEMDL-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 1
- 238000002441 X-ray diffraction Methods 0.000 description 1
- 230000009471 action Effects 0.000 description 1
- 230000004913 activation Effects 0.000 description 1
- 238000003915 air pollution Methods 0.000 description 1
- XKMRRTOUMJRJIA-UHFFFAOYSA-N ammonia nh3 Chemical compound N.N XKMRRTOUMJRJIA-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 1
- 150000003868 ammonium compounds Chemical class 0.000 description 1
- 150000003863 ammonium salts Chemical class 0.000 description 1
- 150000001450 anions Chemical class 0.000 description 1
- 238000009835 boiling Methods 0.000 description 1
- 238000004364 calculation method Methods 0.000 description 1
- 238000003763 carbonization Methods 0.000 description 1
- 238000010531 catalytic reduction reaction Methods 0.000 description 1
- 238000001311 chemical methods and process Methods 0.000 description 1
- 239000000356 contaminant Substances 0.000 description 1
- 238000007796 conventional method Methods 0.000 description 1
- 238000007872 degassing Methods 0.000 description 1
- 230000005611 electricity Effects 0.000 description 1
- 238000012851 eutrophication Methods 0.000 description 1
- 238000011156 evaluation Methods 0.000 description 1
- 238000001704 evaporation Methods 0.000 description 1
- 230000008020 evaporation Effects 0.000 description 1
- 235000011389 fruit/vegetable juice Nutrition 0.000 description 1
- 238000010574 gas phase reaction Methods 0.000 description 1
- 239000000383 hazardous chemical Substances 0.000 description 1
- 239000002920 hazardous waste Substances 0.000 description 1
- 239000011874 heated mixture Substances 0.000 description 1
- 150000002431 hydrogen Chemical class 0.000 description 1
- XLYOFNOQVPJJNP-UHFFFAOYSA-M hydroxide Chemical compound [OH-] XLYOFNOQVPJJNP-UHFFFAOYSA-M 0.000 description 1
- TUJKJAMUKRIRHC-UHFFFAOYSA-N hydroxyl Chemical compound [OH] TUJKJAMUKRIRHC-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 1
- 238000011005 laboratory method Methods 0.000 description 1
- 238000004949 mass spectrometry Methods 0.000 description 1
- 238000005259 measurement Methods 0.000 description 1
- IOVCWXUNBOPUCH-UHFFFAOYSA-M nitrite group Chemical group N(=O)[O-] IOVCWXUNBOPUCH-UHFFFAOYSA-M 0.000 description 1
- 150000002829 nitrogen Chemical class 0.000 description 1
- 239000011824 nuclear material Substances 0.000 description 1
- 230000008520 organization Effects 0.000 description 1
- 239000003002 pH adjusting agent Substances 0.000 description 1
- 239000012857 radioactive material Substances 0.000 description 1
- 239000002901 radioactive waste Substances 0.000 description 1
- 238000004064 recycling Methods 0.000 description 1
- 238000005067 remediation Methods 0.000 description 1
- 239000011347 resin Substances 0.000 description 1
- 229920005989 resin Polymers 0.000 description 1
- 229920006395 saturated elastomer Polymers 0.000 description 1
- 239000013049 sediment Substances 0.000 description 1
- 238000000926 separation method Methods 0.000 description 1
- 235000010288 sodium nitrite Nutrition 0.000 description 1
- 239000007787 solid Substances 0.000 description 1
- 238000001179 sorption measurement Methods 0.000 description 1
- 229910052717 sulfur Inorganic materials 0.000 description 1
- 239000011593 sulfur Substances 0.000 description 1
- 231100000331 toxic Toxicity 0.000 description 1
- 230000002588 toxic effect Effects 0.000 description 1
- 238000000870 ultraviolet spectroscopy Methods 0.000 description 1
- 238000009279 wet oxidation reaction Methods 0.000 description 1
Classifications
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C02—TREATMENT OF WATER, WASTE WATER, SEWAGE, OR SLUDGE
- C02F—TREATMENT OF WATER, WASTE WATER, SEWAGE, OR SLUDGE
- C02F1/00—Treatment of water, waste water, or sewage
- C02F1/02—Treatment of water, waste water, or sewage by heating
- C02F1/025—Thermal hydrolysis
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C02—TREATMENT OF WATER, WASTE WATER, SEWAGE, OR SLUDGE
- C02F—TREATMENT OF WATER, WASTE WATER, SEWAGE, OR SLUDGE
- C02F2101/00—Nature of the contaminant
- C02F2101/10—Inorganic compounds
- C02F2101/16—Nitrogen compounds, e.g. ammonia
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C02—TREATMENT OF WATER, WASTE WATER, SEWAGE, OR SLUDGE
- C02F—TREATMENT OF WATER, WASTE WATER, SEWAGE, OR SLUDGE
- C02F2303/00—Specific treatment goals
- C02F2303/08—Corrosion inhibition
-
- Y—GENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
- Y10—TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC
- Y10S—TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
- Y10S210/00—Liquid purification or separation
- Y10S210/902—Materials removed
- Y10S210/903—Nitrogenous
-
- Y—GENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
- Y10—TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC
- Y10S—TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
- Y10S210/00—Liquid purification or separation
- Y10S210/902—Materials removed
- Y10S210/908—Organic
Landscapes
- Organic Chemistry (AREA)
- Life Sciences & Earth Sciences (AREA)
- Hydrology & Water Resources (AREA)
- Engineering & Computer Science (AREA)
- Environmental & Geological Engineering (AREA)
- Water Supply & Treatment (AREA)
- Chemical & Material Sciences (AREA)
- Thermal Sciences (AREA)
- Physics & Mathematics (AREA)
- Treating Waste Gases (AREA)
- Treatment Of Water By Oxidation Or Reduction (AREA)
- Organic Low-Molecular-Weight Compounds And Preparation Thereof (AREA)
- Removal Of Specific Substances (AREA)
- Cleaning And De-Greasing Of Metallic Materials By Chemical Methods (AREA)
- Detergent Compositions (AREA)
- Physical Water Treatments (AREA)
- Purification Treatments By Anaerobic Or Anaerobic And Aerobic Bacteria Or Animals (AREA)
- Heat Treatment Of Water, Waste Water Or Sewage (AREA)
Description
Prezenta invenție se referă la o metodă de denitrificare a compușilor care conțin azot, incluzând nitrați, amoniac, compuși nitro-organici, amide și amine.
Astfel de compuși se găsesc în curenții reziduali apoși de la instalațiile de tratare a apei de canalizare și de finisare a metalelor și prin această metodă rezultă azot gaz, oxigen gaz, hidroxizi, alcooli și hidrocarburi mai puțin dăunătoare.
Așa cum este folosit aici, termenul apos se referă la apă sau ceva asemănător, într-o fază lichidă sau supercritică.
Compușii conținând azot, incluzând, dar nelimitându-se la nitrați, nitriți, compuși nitro-organici, amoniac, amine și amide, sunt adesea prezenți împreună în diferite combinații în curenți reziduali amestecați apoși, neradioactivi, cum ar fi, apa de canalizare, sedimente de canalizare, reziduuri cu nitrat sau nitrit de la instalațiile de tratare a apelor reziduale și de la uzinele chimice și de muniții.
Producerea de materiale nucleare facilitează, de asemenea, generarea de ape reziduale conținând atât compuși conținând azot,cât și materiale radioactive.
In mulți curenți reziduali sau de la unele procese, concentrația compușilor cu azot este sub 1%, care este insuficient pentru îndepărtarea efectivă a compușilor cu azot prin mijloace tradiționale. îndepărtarea azotului din curenții cu azot de concentrație mai mare poate fi împiedicată de prezența unor substanțe accidentale și/sau a radioactivității. In plus, compușii cu azot aflați în orice concentrație în curentul rezidual prezintă probleme, cum ar fi, emisia de oxid azotos (NDX) în cazul îndepărtării prin incinerare și eutroficarea algelor în cazul îndepărtării prin drenajul în masa de apă.
□in multele metode de denitrificare, foarte puține sunt eficiente pentru mai mult de un singur compus cu azot.
De exemplu, The Nalco Water Handbook,
1979, pag. 6...11, arată că “singurul procedeu chimic care îndepărtează nitratul este schimbul anionic”. Totuși, procedeul de schimb anionic suferă un număr de dezavantaje, incluzând:
1] alți compuși cu azot nu sunt afectați de schimbul de anioni;
2] este nevoie de chimicale adiționale pentru a regenera rășina de schimb anionic și
3] este nevoie de substanțe adiționale pentru a regenera rășina de schimb anionic și se produce un curent rezidual în urma regenerării rășinii.
Alte exemple de îndepărtare a unui singur compus cu azot includ metode de îndepărtare a amoniacului. The Handbook (pag.6... 10) arată, de asemenea, că amoniacul poate fi îndepărtat prin degazaificare, prin schimb de cationi pe ciclul de hidrogen, și pe adsorbția pe diferite argile, cum ar fi, clinoptitolit.
Dezavantajul acestor procedee este acela că, în timp ce ele sunt dirijate în primul rând către îndepărtarea amoniacului, alți compuși conținând azot sunt în general neafectați. Un alt dezavantaj al acestor procedee este că pH-ul curentului rezidual trebuie crescut pentru a mări presiunea vaporilor amoniacului apos.
altă metodă de îndepărtare a amoniacului este aceea de adăugare a clorului, pentru a forma azot gaz și acid clorhidric. Din motive de remediere a reziduului toxic, nu este de dorit să se manevreze clor sau să se producă acid clorhidric, și nu toți compușii cu azot eliberează azot gazos după adăugarea clorului.
Hidrazina (N2H4) poate fi îndepărtată prin reacția cu oxigen dizolvat pentru a produce azot gazos și apă. Totuși, oricare alt compus cu azot care poate fi prezent rămâne neafectat de reacție.
Fiecare procedeu de denitrificare descris mai sus este eficient pentru îndepărtarea unui tip de compus cu azot.
îndepărtarea mai multor compuși cu azot prin aceste metode necesită folosirea mai multor metode.
Există două metode curente capabile să îndepărteze mai mulți compuși cu
RO 114320 Bl azot, prelucrarea bacterială și incinerarea. Sistemele bacteriale convenționale necesită, de regulă, un bazin de limpezire sau un reactor biologic, o temperatură peste 3O°C, necesită echipament 5 pentru manevrarea cantităților mari de aer și timpi de rezidență de ordinul zilelor, pentru a reduce concentrațiile compusului de azot sub limitele acceptabile.
In cazurile în care curenții rezi- 10 duali conținând azot sunt incinerați, se produc emisii de oxid azotos nedorite (NOX), componente ale smogului. NOX poate fi combinat cu amoniac și distrus prin reacții în fază gazoasă la tempe- 15 râturi între 1OOO și 1100°C (cunoscute ca de NOX] sau prin reducerea catalitică selectivă, la temperaturi între 650 și 750°C, în prezența unui catalizator, pentru a transforma NQX în azot, oxigen și 20 apă. Dezavantajele tratării oxizilor azotoși în fază gazoasă includ, dar nu se reduc numai la următoarele: 1) mărimea echipamentului necesar pentru manevrarea gazelor, 2) temperatura înaltă de ope- 25 rare, 3) manevrarea potențialului condensat corosiv după ce curentul de gaz este răcit și 4) costul îndepărtării unui catalizator folosit după prelucrarea reziduurilor radioactive. 30
Compușii cu azot pot fi transformați într-un al doilea compus cu azot, dar aceasta nu îndepărtează total compușii cu azot. De exemplu, cazurile în care curenții reziduali au o mare nevoie 35 de oxigen chimic (COD), în prezența compușilor de carbon sau de azot, oxidarea cu aer umed poate fi folosită pentru a oxida cea mai mare parte sau toată porțiunea de carbon din reziduu. J.R. 40 Heimbuch și A.R. Wilhelmi arată în publicația lor “Wet Air Oxidation - A Treatment Means for Aqueous Hazardous Waste Streams”, Decembrie, 1985, Journal of Hazardous Materials, pag. 192: “Un 45 avantaj esențial al oxidării cu aer umed este acela că problemele de poluare a aerului sunt minime”. Substanțele contaminante tind să rămână în fază apoasă. Cantitatea unică de aer care este eli- 50 minată constă mai ales în aer folosit și dioxid de carbon. Emisiile de N0x nu se observă pentru că, compușii cu azot se transformă în amoniac. Astfel, în timp ce este efectuată oxidarea cu aer umed pentru a distruge porțiunea cu carbon a reziduului și transformarea porțiunii cu azot în amoniac, oxidarea cu aer umed, așa cum are loc în mod curent, nu se îndepărtează amoniacul prezent în curentul apos.
In cazurile în care curenții reziduali conțin mai mulți compuși cu azot, îndepărtarea azotului este o sarcină dificilă și scumpă. Conform invenției, numai acțiunea bacterială și incinerarea sunt capabile să îndepărteze mai mulți compuși cu azot dintr-un curent rezidual apos. Totuși, nici una dintre aceste metode nu au azot gazos ca produs final cu azot predominant și amândouă suferă de dezavantajele mai sus prezentate, mai ales când sunt luați în considerare curenții reziduali radioactivi.
Prezenta invenție se referă, prin urmare, la o metodă de îndepărtare a compușilor conținând azot dintr-un curent rezidual apos rezultând eliberarea azotului ca azot gazos fără formare de oxizi azotoși, cum ar fi NO, NOa și N204.
Metoda prezentei invenții se bazează pe reacțiile în fază apoasă la temperaturi și presiuni moderate, fără formarea unui catalizator și fără regenerarea ulterioară și/sau îndepărtarea unui catalizator atât în tratamentul reziduului ne-radioactiv, cât și a celui radioactiv.
Prezenta invenție cuprinde o metodă de îndepărtare a azotului prin reacții în fază apoasă din mai mulți compuși conținând azot, incluzând, dar nelimitându-se la nitrați, nitriți, amoniac, amide, amine și compuși nitro-organici. Astfel de compuși pot fi prezenți în curenți reziduali apoși neradioactivi și radioactivi și pot fi tratați cu metoda prezentei invenții, rezultând produși mai puțin dăunători, incluzând azot gazos și oxigen gazos, hidroxizi, alcooli și hidrocarburi. Hidroxizii pot reacționa mai departe cu dioxid de carbon pentru a produce carbonați solizi, uscați. Alcoolii și hidrocarburile pot fi separați din curentul rezidual
RO 114320 Bl pentru folosirea viitoare.
Metoda prezentei invenții poate fi folosită singură sau în combinație cu procedee existente, cum ar fi oxidarea cu aer umed. Combinarea procedeelor poate avea loc într-un vas de reacție separat sau pot fi combinate într-un singur vas de reacție existent. In ultima îmbunătățire, mai întâi poate avea loc oxidarea cu aer umed și apoi aplicată invenția descrisă aici.
Metoda prezentei invenții conține etapele identificării tipului și a concentrației compușilor conținând azot în curentul rezidual, echilibrând formele oxidate și reduse ale azotului, prin adăugarea unui reactiv conținând azotul potrivit, cum ar fi, amoniac sau un compus de nitrat sau nitrit, și încălzirea amestecului sub presiune pentru a obține reacția dorită.
Echilibrarea, care are loc prin adăugarea unui compus conținând azot, cum ar fi, acid azotic la un curent rezidual conținând amoniac și amine, va produce apă și azot gazos și oxigen gazos. Adăugarea unei săruri de nitriți produce produse similare, dar cu mai puțin oxigen gaz.
încălzirea este necesară pentru a învinge energia de acționare a reacțiilor dintre compușii cu azot echilibrați. încălzirea poate avea loc înainte sau după etapa de echilibrare. Amestecul echilibrat și încălzit este ținut sub presiune și ținut în aceste condiții un timp suficient pentru a lăsa reacțiile să se producă complet. Metoda poate fi extinsă pentru a include alte prelucrări a produselor apoase care rămân.
Avantajele metodei conforme prezentei invenții includ:
1] îndepărtarea azotului din mai mulți compuși care conțin azot în fază apoasă, 2) produșii de reacție sunt relativ benigni și stabili, permițând reciclarea sau alte prelucrări sau îndepărtarea prin metode convenționale, 3) volum redus al reactorului, în comparație cu tratamentul bacterial sau tratamentul fazei gazoase a oxizilor, 4) temperatură mai scăzută de operare în comparație cu tratamentul fazei gazoase, 5] tratament mai rapid în comparație cu tratamentul bacterial și 6] nu este necesar nici un catalizator.
Deși există multe metode de denitrificare a compușilor conținând azot, numai incinerarea și acțiunea bacterială s-a pretins că ar îndepărta azotul dintr-o mulțime de compuși cu azot. Această invenție prezintă o a treia variantă a metodei de denitrificare dintr-o mulțime de compuși conținând azot. Această metodă se bucură de avantajele unei prelucrări rapide, temperaturi moderate de operare, echipament mai mic și de faptul că nu este nevoie să se adauge catalizator. Metoda poate fi realizată într-un mod separat de alte procese de conversie, cum ar fi, oxidarea umedă cu aer. Produșii metodei sunt azot, dioxid de carbon, metan și oxigen gazoși, care pot fi tratați suplimentar, și alcooli și hidrocarburi care sunt separabili.
Obiectul prezentei invenții este în special scos în evidență și prezentat în partea concluzivă a acestei specificări. Totuși, atât organizarea, cât și metoda de operare, împreună cu alte avantaje și obiective, pot fi mai bine înțelese prin referirea la următoarea descriere detaliată a îmbunătățirii preferate adusă de invenție.
Invenția înlătură dezavantajele menționate, prin aceea că, cuprinde: a) încălzirea acestui curent apos la o temperatură de reacție prestabilită de la cca. 3DO la 6DD°C, sub o presiune suficientă pentru a menține curentul apos în fază apoasă sau supercritică; b) eliberarea azotului sub formă de azot gaz.
In metoda preferată, compușii cu azot prezenți în curenții reziduali, cum ar fi apa de canalizare, reziduurile cu nitrați de la finisarea metalelor și reziduurile radioactive cu azot, se identifică și li se determină concentrațiile. Identificarea și determinarea concentrațiilor complecșilor cu azot pot conține una sau o combinație de etape: 1) evaluarea principalilor curenți și stabilirea compoziției, 2) evaporarea și analiza cu raze X, 3) măsurarea directă cu electrod, 4] metoda
RO 114320 Bl
Kjeldahl și variantele ei, 5) spectrometria in infraroșii, vizibil și ultraviolete, 6) cromatografia cu gaz, 7) spectrometria de masă, 8) determinarea cererii de oxigen chimic și 9) alte tehnici standard de la- 5 borator, după cum se cere și se practică în mod convențional. Când reactivii din grupul care conține, dar nu se limitează la, săruri de nitrat, săruri de nitrit, acid azotic, săruri de amoniu și amoniac, se io adaugă la un curent rezidual conținând azot, și amoniacul s-a încălzit la o temperatură de reacție mai joasă, sub o presiune suficientă pentru a menține o fază apoasă și ținut în aceste condiții 15 pentru o perioadă predeteminată de timp, azotul este îndepărtat ca azot ga-
1. nh4 - + N03 +
2. NH2CH2C02H + HNO3 + H20
3. C5H5N + 5HN03 + 3H20
4. NH4X + MN03
5. NH4X + MN02
6. R-NH2 + MN03
R-NH2 + MN02
8. R-NH2 + MN03
9. R-NH2 + MN02
10. R-NO + NH4X
11. R-N02 + NH4X
12. R-NO + NH4X
13. R-N02 + NH4X
14a. 2NH4X + 4H202
14b. NH4X + HN03 + HN + 5H2O ->
15a. 2HN03 + H2S -»
15b. NH4N03
16. 2HN03 + 5H2S
De exemplu, un curent rezidual 40 având amoniac, ion de amoniu, amine, glicină și piridină, poate fi tratat prin adăugarea de acid azotic, rezultând și azot gazos și oxigen (Ecuațiile 1 ...4,6 și 8). Adiția de nitrit de sodiu dă aceleași 45 produse, dar cu mai puțin oxigen (Ecuațiile 5,7 și 9). Echilibrarea lui R-NO și RNO2 cu NH4X produce azot gazos și lasă produși hidrocarbon, care pot fi tratați separat (Ecuațiile 10... 13). Deși nu se 50 arată în ecuații, ionii de amide, azo-compușii, nitro-derivații și amino-acizii pot fi tratați prin adăugarea de acid azotic, nitrați sau nitriți. Intr-un proces preferat, zos. Ordinea etapelor de echilibrare și încălzire poate fi inversată, astfel încât să permită mai întâi încălzirea și apoi echilibrarea. Pe lângă reactivi, pot fi folosiți și modificatori ai pH-ului, cum ar fi acizii minerali, dioxidul de carbon și oxiacizii organici, pentru a scădea pH-ul și astfel să crească randamentul azotului gazos.
Reacțiile folosite pentru denitrificare includ, dar nu se limitează la, următoarele ecuații de reacție. In următoarele reacții M este simbolul pentru un cation solubil în apă, X este un anion solubil în apă, și R este un lanț sau ciclu organic cu legături covalente.
2H20 + N2 + (1/2)02
N2 + CH4 + C02 + 302 + 2H2 3N2 + 5C02 + 8H20 2H20 + MX + N2 + (1/2)02 2H20 + MX + N2 R-H + MOH + N2 + 02 R-H + MOH + N2 + (1/2)02 R-OH + MOH + N2 +(1/2)02 R-OH + MOH + N2 R-H + H20 + N2 + HX R-H + H20 + Ns + HX+(1/2)02 R-OH + N2 + HX + H2 R-OH + H20 + N2 + HX NH4X + HN03 + HX + 5H20 2HX + N2 + 7H20 + 1/2 02 NH4N03 + S03 2H20 + N2 + 1/2 02 N2 + 5S + 6H20 un prim compus conținând azot preselectat se adăugă într-un curent apos având o a doua mulțime de compuși conținând azot. Cantitatea primului compus pre-selectat care conține azot este echivalentă cu fracțiunea molară a celei de-a doua mulțimi de compuși conținând azot, care poate varia între limitele de detectare TKN (azot Kjeldahl total) și o soluție saturată.
Variațiile metodei de bază sunt prezentate sub formă de metode alternative de echilibrare a formelor de azot oxidate și reduse. □ a doua îmbunătățire a prezentei invenții cuprinde echilibrarea
RO 114320 Bl formelor oxidate și reduse de azot, prin adăugarea unui reactiv potrivit care nu conține azot (cum ar fi, hidrogen, hidrogen sulfurat, peroxid de hidrogen sau permanganat de potasiu, ecuațiile (14 ... 16] într-o cantitate echivalentă cu jumătate din fracțiunea molară a compușilor cu azot prezenți în curentul rezidual. Adăugarea de agent oxidant suficient sau reducător la curentul rezidual determină un echilibru între formele oxidate și reduse ale compușilor cu azot și apoi reacțiile dorite între compușii cu azot vor elibera azot gazos și posibil alte componente, cum ar fi, oxigen gazos și/sau apă.
In cazul în care apa reziduală conține un exces de compuși cu azot reduși, cum ar fi, amine sau amoniac, pot fi folosiți agenți oxidanți, cum ar fi, aer, oxigen, peroxid de hidrogen sau permanganat de potasiu. Reacția 14 ilustrează o îmbunătățire, unde un curent - rezidual apos- conținând compuși cu amoniu, este reacționat cu un oxidant care transformă ionul de amoniu în acid azotos sau azotic. Din următoarea reacție, între ionul de amoniu care rămâne și acidul azotos nou creat rezultă azot gazos, apă, oxigen și un compus cu hidrogen.
Acolo unde apa reziduală conține un exces de compus oxidat de azot, cum ar fi, nitrați sau nitriți, hidrogenul sulfurat poate fi folosit ca agent reducător. Reacțiile 15a, 15b și 16 ilustrează o îmbunătățire, în care un curent rezidual apos conținând un compus nitrat este parțial supus reacției cu un reducător, care poate transforma o parte din azot în azotatul de amoniu sau în sulf și azot gazos. Când se produce azot din amoniu, poate fi reacționat mai departe ca în reacția 1, pentru a obține azot gazos și oxigen gazos. Dacă reacțiile 15a și b sau reacția 16 depind de cantitatea de hidrogen sulfurat, aceasta se adaugă la curentul rezidual.
□ variație a acestei a doua îmbunătățiri cuprinde despărțirea curentului rezidual apos într-un prim și secund curent, egali între ei. Compușii cu azot reduși din primul curent sunt oxidați în
1D compuși cu azot oxidați, cum ar fi, acid azotic sau săruri de azotat sau azotit. Mai mulți oxidanți puternici, incluzând, dar nelimitându-se la peroxid de hidrogen, radical hidroxil, permanganat de potasiu, pot produce această oxidare. De exemplu, oxidarea amoniacului în acid azotic poate avea loc cu peroxid de hidrogen la o temperatură între 90 și 15D°C. In final, primul curent oxidat și cel de-al doilea curent netratat sunt combinate, pentru a echilibra formele oxidate și reduse ale compușilor cu azot. Este cunoscut că pot fi folosite mai multe variații fără depărtarea de scopul invenției, depinzând de ordinea etapelor de încălzire până la 35D°C,împărțirea curentului rezidual și încălzirea sau răcirea primului curent între 90 și 150°C.
a treia îmbunătățire a prezentei invenții prezintă curenți având compuși conținând carbon și azot. In această îmbunătățire, fracțiunea de carbon este transformată în dioxid de carbon, prin oxidarea cu aer umed. Apoi formele oxidate și reduse ale azotului sunt echilibrate prin adăugarea unui reactiv potrivit conținând azot. Reactivul include, dar nu se limitează la, acidul azotic sau amoniac.
Simpla echilibrare a formelor oxidate și reduse a compușilor cu azot în condițiile ambiante nu este eficientă din cauza energiei de activare a reacțiilor. Deci, un astfel de amestec trebuie încălzit la o temperatură de reacție prestabilită, de la aproximativ 3DD la 6OO°C, pentru a învinge energia de acționare a reacțiilor, și trebuie menținut sub presiune suficientă pentru a menține curentul apos în fază lichidă, apoasă sau supercritică. Este de preferat să se folosească temperaturi de la aproximativ 300 la 350°C, pentru a reduce cantitatea de energie consumată în proces, și este de preferat să se folosească presiuni la/sau deasupra condițiilr de vapori saturați la temperatura de reacție. încălzirea este realizată prin electricitate, abur, flacără radiantă și/sau prin colectarea și a uleiului de transfer al căldurii. Curentul apos este încălzit la o presiune
RO 114320 Bl suficientă pentru a împiedica fierberea sau la presiune egală sau mai mare decât presiunea critică a apei. Pentru denitrificarea NH4N03, care este din punt de vedere chimic una dintre cele mai dificile reacții de la 1la16, temperatura minimă de reacție este de 35O°C. Despre alți compuși se crede că au temperaturi de reacție similare sau mai scăzute. Temperaturi mai mari până la 6OO°C pot fi folosite pentru a reduce timpul necesar pentru completarea reacțiilor. încălzirea la o temperatură mai scăzută decât cea mai joasă temperatură de reacție ar fi ineficientă, pentru că nu va avea loc nici o reacție sau viteză de reacție ar fi prea mică pentru a fi de folos.
Metoda conform invenției, așa cum este descrisă în cele trei îmbună12 tățiri, necesită menținerea condițiilor de încălzire și presiune pentru un timp predeterminat. Timpul predeterminat este de la 1 min la 2 h, destul de lung pentru a completa reacțiile. Dacă reacțiile sunt exoterme, curentul de reacție poate fi trecut printr-un schimbător de căldură pentru a recupera căldura. Produșii de azot, dioxid de carbon și oxigen gazos sunt eliberați prin răcire și/sau descărcare, utilizând supape standard de expansiune a presiunii pentru gaz și lichid.
Curentul de produse poate fi amestecat cu dioxid de carbon gazos la temperaturi și presiuni normale sau ridicate, pentru a reacționa cu orice hidroxid prezent, și formează carbonați conform cu oricare dintre următoarele ecuații 17 sau 18.
17. 2M0H + C02
18. M(0H)2+C02
In continuare se dau cinci exemple de realizare a invenției.
Exemplul 1. Un experiment pentru a demonstra că reacția 1 are loc în condiții apoase la temperaturi de sau sub 35O°C, are loc prin adăugarea a 3,34 g de nitrat de amoniu la 3DO ml de apă și plasarea soluției într-o autoclavă de 1 I. Autoclava este gradat încălzită la 35O°C și se iau eșantioane de gaz de la fiecare creștere de temperatură de 5O°C. Presiunea din autoclavă era 2400 psi, suficientă pentru a menține soluția în fază apoasă. Bazat pe criteriile cromatografiei cu gaz, amoniacul reacționează cu nitratul undeva între 3D0 și 350°C.
Procentajul azotului din soluția apoasă care este transformat în azot gazos se calculează în două etape. In prima etapă, se calculează cantitatea de azot din gazul eliberat, care este de fapt extras din soluția apoasă. A doua etapă este de a obține raportul de azot gazos îndepărtat față de cantitatea inițială de azot prezentă în soluția apoasă sau azotul transformabil, înmulțind apoi cu 100, pentru a obține procentul de azot trans== M2C03 + H20, sau
MC03 + H20 format, care este denumit rata (gradul) denitrificării.
In acest exemplu, 3,34 g de azotat de amoniu apos conțin 1,169 g de azot. Volumul de gaz care se scurge din autoclavă, combinat cu gazul din autoclavă, se ridică la 6,1 I cu o concentrație de azot în volum de 15,7%, ceea ce înseamnă 1,197 g de azot gazos. Prin urmare, rata denitrificării este 102%, ceea ce înseamnă o denitrificare practic completă, ținând cont de eroarea experimentală. Volumul de gaz se măsoară prin trecerea gazului în autoclavă printrun contor umed de testare și apoi se adaugă volumul cunoscut în autoclavă. In timp ce gazul care a trecut prin contorul umed de testare este la temperatura camerei (aproximativ 20°C), gazul care rămâne în autoclavă s-ar putea să fie mai ciad. Acest lucru poate introduce o ușoară eroare, conducând la calcularea unui volum mai mare de gaz.
Exemplul 2. Conform procedeului din exemplul 1, se face un experiment, pentru a demonstra că glicina (NH2 CH2
C02H) este denitrificată (Reacția 2) în
RO 114320 Bl condiții apoase, la temperaturi de sau sub 35O°C. Glicina într-o cantitate de 15,8 g (0,21 g moli), împreună cu acid azotic (HN03) într-o cantitate de 49,3 ml de concentrație 70% (0,773 g moli) se adaugă la 285 g de apă. Deoarece acidul azotic este în exces, producția de azot gazos în reacția 2 este determinată prin cantitatea de azot în 0,21 gram moli de glicină și 0,21 gram moli de acid azotic care reprezintă 5,90 g de azot.
Volumul de gaz care iese din reactor este 17,7 I, și fracțiunea de azot gazos este de 19,8%, ceea ce reprezintă 4,38 g de azot gazos. Gradul de denitrificare este, prin urmare, de 74,2%.
Exemplul 3.Conform procedurii din exmeplul 1, este dirijat un experiment, arătând că simpla încălzire a unei soluții apoase de glicină nu duce la o denitrificare semnificativă, și anume, se adaugă 15,8 g de glicină la 300 g de apă, 15,8 g (0,21 gram moli] de glicină conțin 2,95 g de azot. Volumul de gaz ieșit din reactor este de 4,1 I, și fracțiunea de azot gazos este de 1,5% în volum, ceea ce înseamnă 0,077 g de azot gazos. Gradul de denitrificare este, prin urmare, de 2,6%.
Această denitrificare de 2,6% a glicinei obținută prin încălzire, în absența unui oxidant (acid azotic), este mult mai mică decât denitrificarea de 74,2% realizată în prezență de oxidant acid azotic.
Exemplul 4.Conform procedurii din exemplul 1, este realizat un experiment pentru a demonstra că piridina (C5H5N) este denitrificată (reacția 3) în condiții apoase, la temperaturi de sau sub 350°C. Piridina într-o cantitate de 15,8 g (0,20 grammoli], împreună cu acid azotic (HN03) în cantitate de 56,0 ml, de concentrație 70% (0,878 grame moli), se adaugă la 285 g de apă. Deoarece piridina este în exces, producerea de azot gazos în reacția 3 este determinată prin cantitatea de azot în 0,878 gram moli de acid azotic și 0,878/5 (0,176 gram moli) de piridină, care asigură un total de 14,76 g de azot.
Volumul de gaz ieșit din reactor este de 34,0 I, și fracțiunea de azot gazos este de 27,1%, ceea ce reprezintă 11,5 g de azot gazos. Gradul de denitrificare este, prin urmare, de
77,9%.
Exemplul 5.Conform procedeului din exemplul 1, se realizează un experiment, arătând că simpla încălzire a unei soluții apoase de piridină nu conduce la o denitrificare semnificativă. Piridina, în cantitate de 15,8 g, se adaugă la 285 g de apă. 15,8 g (0,20 gram moli) de piridină conțin 2,80 g de azot. Volumul de gaz ieșit din reactor este de
7,5 I, și fracțiunea de azot gazos este de 1,4% în volume, ceea ce reprezintă 0,13 g de azot gaz. Gradul de denitrificare este, prin urmare, de 4,6%.
Această denitrificare de 4,6% a piridinei, realizată prin încălzire în absența unui oxidant (acid azotic), este mult mai mică decât cea de 77,9% realizată în prezența de acid azotic oxidant.
Aceste exemple ilustrează denitrificarea semnificativă a compușilor cu azot, care se poate realiza prin compensarea formelor reduse de azot cu o formă oxidată, cum ar fi, acid azotic, și încălzind până la o temperatură de reacție. Totuși, numai în exemplul 1 se realizează o denitrificare de 100%. Celelalte exemple pot fi limitate de carbon. Prin urmare, într-o îmbunătățire preferată, înainte de compensarea și încălzirea compușilor s-ar putea îndepărta carbonul, pentru a realiza denitrificarea de 100%.
In cele de față s-au descris îmbunătățiri aduse de invenție și se subînțelege, totuși, că astfel de îmbunătățiri nu sunt unicele proceduri de punere în practică a invenției, astfel că scopul invenției ar trebui determinat numai prin revendicările anexate în cele ce urmează.
Claims (39)
- Revendicări1. Metodă pentru denitrificarea cel puțin a unui compus conținând azot, în curent apos, caracterizată prin aceea că, conține următoarele faze:RO 114320 Bla) încălzirea acestui curent apos la o temperatură de reacție prestabilită, de la cca. 3OO la cca. 600°C, sub o presiune suficientă pentru a menține curentul apos în fază apoasă sau supercritică; b) eliberarea azotului sub formă de azot gaz.
- 2. Metodă pentru denitrificarea cel puțin a unui compus conținând azot, în curent apos, caracterizată prin aceea că, conține următoarele faze:a) identificarea cel puțin a unui compus conținând azot într-un curent rezidual în fază apoasă; b) determinarea concentrației (ilor) acestui(or) compus(i) cu azot; c] echilibrarea formelor oxidate și reduse ale azotului; d) încălzirea amestecului echilibrat din faza [c] la o temperatură de reacție predeterminată, de la cca 300 la 600°C, sub o presiune suficientă să mențină curentul apos în fază lichidă sau supercritică, formând și eliberând azot gazos.
- 3. Metodă conformă revendicării 2, caracterizată prin aceea că, acest compus conținând azot poate fi nitrat de amoniu și este selectat din grupul constând din ion de amoniu, ion de amidă, amide, amine, amino acizi, amoniac, nitro derivați, azo compuși, glicină, piridină, acid azotic, azotiți și azotați.
- 4. Metodă conformă revendicării 2, caracterizată prin aceea că, echilibrarea formelor oxidate și reduse ale azotului în faza (c) cuprinde:a] adăugarea unui compus selectat din grupa constând din hidrogen, hidrogen sulfurat, peroxid de hidrogen și permanganat de potasiu, într-o cantitate echivalentă cu jumătate din fracțiunea molară a compusului conținând azot; b] încălzirea la o temperatură de reacție predeterminată, de la cca 90 la cca 150°C, la o presiune suficientă pentru a menține o fază apoasă lichidă sau supercritică.
- 5. Metodă conformă revendicării 2, caracterizată prin aceea că, echilibrarea formelor oxidate și reduse ale azotului în faza (c) cuprinde:a) încălzirea la o temperatură de reacție predeterminată, de la cca 90 la cca. 150°C, la o presiune suficientă pentru a menține o fază apoasă lichidă sau supercritică; b) adăugarea unui compus, selectat din grupa constând din hidrogen, hidrogen sulfurat, peroxid de hidrogen și permanganat de potasiu, într-o cantitate echivalentă cu jumătate din fracțiunea molară a compusului conținând azot.
- 6. Metodă conformă revendicării 2, caracterizată prin aceea că, echilibrarea formelor oxidate și reduse de azot în faza (c) cuprinde adăugarea unui compus, selectat din grupul constând din azotați, azotiți, acid azotic, amide, amino, nitro derivați, azo compuși, glicina, piridină, ion de amoniu, ion de amidă și amino acizi.
- 7. Metodă conformă revendicării 2, caracterizată prin aceea că, scăderea pH-ului cuprinde adăugarea unui compus din grupul constând din acizi minerali, dioxid de carbon și acizi organici.
- 8. Metodă pentru denitirficarea cel puțin a unui compus conținând azot, în curent apos, caracterizată prin aceea că, conține următoarele etape:a] identificarea cel puțin a unui compus conținând azot într-un curent în fază apoasă; b) determinarea concentrației(ilor) acestui(or) compus(i) cu azot;c) încălzirea curentului apos la o temperatură de reacție predeterminată, de la cca. 300 la 600°C, sub o presiune suficientă să mențină curentul apos în fază lichidă sau supercritică; d) echilibrarea formelor oxidate și reduse ale azotului, formând și eliberând azot sub formă de azot gazos.
- 9. Metodă conformă revendicării 8, caracterizată prin aceea că, echilibrarea formelor reduse și oxidate ale azotului în fază (d) cuprinde:a) încălzirea la o temperatură de reacție predeterminată, de la cca. 90 la cca. 150°C, la o presiune suficientă pentru a menține o fază apoasă lichidă sau supercritică, și b] adăugarea unui compus selectat din grupa constând din hidrogen, hidrogen sulfurat, peroxid de hidrogen și permanganat de potasiu, într-oRO 114320 Bl cantitate echivalentă cu jumătate din fracțiunea molară a compusului conținând azot.
- 10. Metodă conformă revendicării 2, caracterizată prin aceea că, echilibrarea formelor oxidate și reduse de azot în faza (c) cuprinde adăugarea unui compus selectat din grupul constând din azotați.azotiți, acid azotic, amide, amine, nitroderivați, azo compuși, glicina, piridina, ion de amoniu, ion de amidă și amino acizi.
- 11. Metodă conformă revendicării 8, caracterizată prin aceea că, scăderea pH-ului cuprinde adăugarea unui compus din grupul constând din acizi minerali, dioxid de carbon și acizi organici.
- 12. Metodă de denitrificare a cel puțin unui prim compus conținând azot într-un curent apos, caracterizată prin aceea că, cuprinde fazele de:a) amestecare a cel puțin unui al doilea compus în curentul apos, într-o cantitate echivalentă cu fracțiunea molară a compușilor conținând azot în curentul apos, această fracțiune molară fiind cuprinsă între limitele de detecție TKN până la o soluție saturată; b) încălzirea acestui amestec la o temperatură de reacție predeterminată, de la cca. 3OO la cca. 600°C, la o presiune suficientă pentru a menține amestecul menționat în fază apoasă lichidă sau supercritică într-o perioadă de la cca 1 min până la cca. 2 h, cu eliberare de azot gazos.
- 13. Metodă conformă revendicării 12, caracterizată prin aceea că, scăderea pH-ului cuprinde adăugarea unui compus din grupul constând din acizi minerali, dioxid de carbon și acizi organici.
- 14. Metodă conformă revendicării 12, caracterizată prin aceea că, compusul prim-menționat, conținând azot, este glicină, și cel de-al doilea compus din faza (a) este acid azotic.
- 15. Metodă conformă revendicării 12, caracterizată prin aceea că, primul compus menționat, conținând azot, este piridină, și cel de-al doilea compus menționat în faza (a) este acid azotic.
- 16. Metodă conformă revendicării 12, caracterizată prin aceea că, primul compus menționat, conținând azot, este acid azotic, și al doilea compus menționat în faza (a) este glicină.
- 17. Metodă conformă revendicării 12, caracterizată prin aceea că, primul compus menționat, conținând azot, este acid azotic, și al doilea compus menționat în etapa (a) este piridină.
- 18. Metodă conformă revendicării 12, caracterizată prin aceea că, acest compus prim, conținând azot, este selectat din grupul constând din ion de amoniu, ion de amidă, amide, amine, amino acizi, amoniac, azo compuși, glicină, piridină, și cel de-al doilea compus din faza (a) este selectat din grupul constând din azotiți, azotați și acid azotic.
- 19. Metodă conformă revendicării 12, caracterizată prin aceea că, acest prim compus, conținând azot, este selectat din grupul constând din azotați, azotiți și acid azotic, și cel de-al doilea compus din faza (a) este selectat din grupul constând din ion de aminiu, ion de amidă, amide, amine, amino acizi, amoniac, azo compuși, glicină și piridină.
- 20. Metodă conformă revendicării 12, caracterizată prin aceea că, acest prim compus, conținând azot, este selectat din grupul constând din R-NO și nitro derivați, și cel de-al doilea compus din fază [a] este selectat din grupul constând din amoniac, ion de amidă, amide, amine și ion de amoniu.
- 21. Metodă conformă revendicării 12, caracterizată prin aceea că, acest prim compus, conținând azot, este selectat din grupul constând din amoniac, ion de amidă, amine, amide și ion de amoniu, și cel de-al doilea compus din faza (a) este selectat din grupul constând din R-NO și nitro derivați.
- 22. Metodă de denitrificare a cel puțin unui prim compus conținând azot, într-un curent apos, caracterizată prin aceea că, cuprinde fazele de: a) încălzire a curentului apos la o temperatură de reacție predeterminată, de la cca. 300 la cca. 600°C, la o presiune suficientă pentru a menține amestecul menționatRO 114320 Bl în fază apoasă lichidă sau supercritică într-o perioadă de la cca. 1 min până la cca. 2 h, cu eliberare de azot gazos; b) amestecarea cel puțin a unui al doilea compus în curentul apos, într-o cantitate echivalentă cu fracțiunea molară a compușilor conținând azot în curentul apos, această fracțiune molară fiind cuprinsă între limitele de detecție TKN până la o soluție saturată.
- 23. Metodă conformă revendicării22, caracterizată prin aceea că, scăderea pH-ulu cuprinde adăugarea unui compus din grupul constând din acizi minerali, dioxid de carbon și acizi organici.
- 24. Metodă conformă revendicării22, caracterizată prin aceea că, compusul prim menționat, conținând azot, este glicină, și cel de-al doilea compus din faza (a) este acid azotic.
- 25. Metodă conformă revendicării 22, caracterizată prin aceea că, primul compus menționat, conținând azot, este piridină, și cel de-al doilea compus menționat în fază (a) este acid azotic.
- 26. Metodă conformă revendicării22, caracterizată prin aceea că, primul compus menționat, conținând azot, este acid azotic, și al doilea compus menționat în faza (a) este glicină.
- 27. Metodă conformă revendicării22, caracterizată prin aceea că, primul compus menționat, conținând azot, este acid azotic, și al doilea compus menționat în etapa (a) este piridină.
- 28. Metodă conformă revendicării22, caracterizată prin aceea că, acest compus prim, conținând azot, este selectat din grupul constând din ion de amoniu, ion de amidă, amide, amine, amino acizi, amoniac, azo compuși, glicină, piridină, și cel de-al doilea compus din faza (a) este selectat din grupul constând din azotiți, azotați și acid azotic.
- 29. Metodă conformă revendicării22, caracterizată prin aceea că, acest prim compus, conținând azot, este selectat din grupul constând din acid azotic, azotiți și azotați, și cel de-al doilea compus din faza (a) este selectat din grupul constând din ion de amoniu, ion de amidă, amide, amine, amino acizi, amoniac, azo compuși, glicină și piridină.
- 30. Metodă conformă revendicării 22, caracterizată prin aceea că, acest prim compus, conținând azot, este selectat din grupul constând din R-NO și nitro derivați, și cel de-al doilea compus din faza (a) este selectat din grupul constând din amoniac, ion de amidă, amide, amine și ion de amoniu.
- 31. Metodă conformă revendicării 22, caracterizată prin aceea că, acest prim compus, conținând azot, este selectat din grupul constând din amoniac, ion de amidă, amide, amine și ion de amoniu, și cel de-al doilea compus din faza (a) este selectat din grupul constând din R-NO și nitro derivați.
- 32. Metodă de denitrificare a cel puțin unui prim compus conținând azot, într-un curent apos, caracterizat prin aceea că, cuprinde fazele de; a) împărțire a curentului rezidual apos într-un prim și al doilea curent; b) adăugarea unui compus oxidant într-o cantitate echivalentă cu fracțiunea molară a acestui compus conținând azot în acest prim curent și care fracțiune molară este cuprinsă între cca. limitele de detecție TKN până la o soluție saturată; c) încălzirea primului curent la o primă temperatură de reacție predeterminată, de la cca. 90 la 150°C, sub o presiune suficientă pentru a menține acest amestec în fază lichidă apoasă, oxidând compusul menționat conținând azot într-un compus conținând azot diferit și distinct; d) combinarea primului curent cu cel de-al doilea curent; și e] încălzirea la o a doua temperatură de reacție predeterminată, de la cca. 300 la cca. 600°C, sub o presiune suficientă pentru a menține o fază apoasă sau supercritică pentru o perioadă de timp între cca. 1 min și cca 2 h, și supunerea la reacție a compușilor conținând azot în al doilea curent cu compușii oxidați conținând azot din primul curent, eliberarea de azot gazos și producerea unui produs apos.
- 33. Metodă conformă revendicării 32, caracterizată prin aceea că, scăderea pH-ului cuprinde adăugarea unui compus din grupul constând din acizi miRO 114320 Bl nerali, dioxid de.carbon și acizi organici.
- 34. Metodă conformă revendicării32, caracterizată prin aceea că, acest compus conținând azot este selectat din grupul constând din amoniac, ion de a- 5 midă, amide, amine și ion de amoniu.
- 35. Metodă conformă revendicării32, caracterizată prin aceea că, acest compus conținând azot este selectat din grupul constând din peroxid de hidrogen, io hidrogen sulfurat și permanganat de potasiu.
- 36. Metodă de denitrificare a cel puțin unui prim compus conținând azot într-un curent apos, caracterizată prin 15 aceea că, cuprinde fazele de: a) împărțire a curentului rezidual apos într-un prim și al doilea curent; b) încălzire a primului curent la o primă temperatură de reacție predeterminată, de la cca. 90 20 la15O°C, sub o presiune suficientă să mențină acest amestec în fază lichidă apoasă; c) adăugarea unui compus oxidant într-o cantitate echivalentă cu fracțiunea molară a acestui compus con- 25 ținând azot în acest prim curent și care fracțiune molară este cuprinsă între cca. limitele de detecție TKN până la o soluție saturată, oxidându-se compușii cu azot și obținându-se compuși cu azot diferiți și 30 distincți; d) combinarea primului curent cu al doilea curent; e) încălzirea la o a doua temperatură de reacție predeterminată, de la cca. 300 la cca. 600°C, sub o preisune suficientă pentru a menține o fază apoasă sau supercritică pentru o perioadă de timp între cca. 1 min și cca. 2 h și supunerea la reacție a compușilor conținând azot în al doilea curent cu compușii oxidanți conținând azot din primul curent, eliberarea de azot gazos și producerea unui produs apos.
- 37. Metodă conformă revendicării 36, caracterizată prin aceea că, scăderea pH-ului cuprinde adăugarea unui compus din grupul constând din acizi minerali, dioxid de carbon și acizi organici.
- 38. Metodă conformă revendicării 36, caracterizată prin aceea că, acest compus conținând azot este selectat din grupul constând din amoniac, ion de amide, amide, amine și ion de amoniu.
- 39. Metodă conformă revendicării 36, caracterizată prin aceea că, acest compus oxidant menționat este selectat din grupul constând din peroxid de hidrogen, hidrogen sulfurat și permanganat de potasiu.Președintele comisiei de examinare: chim. Hăulică MarielaExaminator: fiz. Coliu Elena
Applications Claiming Priority (2)
| Application Number | Priority Date | Filing Date | Title |
|---|---|---|---|
| US07/685,259 US5221486A (en) | 1991-04-12 | 1991-04-12 | Aqueous phase removal of nitrogen from nitrogen compounds |
| PCT/US1992/000373 WO1992018426A1 (en) | 1991-04-12 | 1992-01-16 | Aqueous phase removal of nitrogen from nitrogen compounds |
Publications (1)
| Publication Number | Publication Date |
|---|---|
| RO114320B1 true RO114320B1 (ro) | 1999-03-30 |
Family
ID=24751415
Family Applications (1)
| Application Number | Title | Priority Date | Filing Date |
|---|---|---|---|
| RO93-01352A RO114320B1 (ro) | 1991-04-12 | 1992-01-16 | Metoda de indepartare a azotului din compusii cu azot in faza apoasa |
Country Status (14)
| Country | Link |
|---|---|
| US (1) | US5221486A (ro) |
| EP (1) | EP0580595B1 (ro) |
| JP (1) | JPH06506391A (ro) |
| KR (1) | KR100196084B1 (ro) |
| AT (1) | ATE156459T1 (ro) |
| AU (1) | AU658613B2 (ro) |
| BR (1) | BR9205866A (ro) |
| CA (1) | CA2108118C (ro) |
| DE (1) | DE69221477T2 (ro) |
| HU (1) | HUT71429A (ro) |
| RO (1) | RO114320B1 (ro) |
| RU (1) | RU2104951C1 (ro) |
| UA (1) | UA26266C2 (ro) |
| WO (1) | WO1992018426A1 (ro) |
Families Citing this family (45)
| Publication number | Priority date | Publication date | Assignee | Title |
|---|---|---|---|---|
| JPH0696151B2 (ja) * | 1985-05-08 | 1994-11-30 | 大阪瓦斯株式会社 | 高濃度硝酸アンモニウム含有廃水の処理方法 |
| WO1993002969A1 (en) * | 1991-08-09 | 1993-02-18 | Board Of Regents, The University Of Texas System | High temperature wet oxidation using sintered separators |
| US5770174A (en) * | 1992-04-16 | 1998-06-23 | Rpc Waste Management Services, Inc. | Method for controlling reaction temperature |
| US5582715A (en) * | 1992-04-16 | 1996-12-10 | Rpc Waste Management Services, Inc. | Supercritical oxidation apparatus for treating water with side injection ports |
| US5370528A (en) * | 1992-08-03 | 1994-12-06 | Martin Marietta Energy Systems, Inc. | Submergible torch for treating waste solutions and method thereof |
| DE4239487A1 (de) * | 1992-11-25 | 1994-05-26 | Basf Ag | Verfahren zum Abbau von Ammoniumionen und organischem Kohlenstoff in Abwässern |
| US5358646A (en) * | 1993-01-11 | 1994-10-25 | Board Of Regents, The University Of Texas System | Method and apparatus for multiple-stage and recycle wet oxidation |
| US5409617A (en) | 1993-07-13 | 1995-04-25 | Sri International | Environmentally acceptable waste disposal by conversion of hydrothermally labile compounds |
| US5433868A (en) * | 1993-09-09 | 1995-07-18 | Battelle Memorial Institute | Sewage treatment method |
| US5591415A (en) * | 1994-01-27 | 1997-01-07 | Rpc Waste Management Services, Inc. | Reactor for supercritical water oxidation of waste |
| US5552039A (en) * | 1994-07-13 | 1996-09-03 | Rpc Waste Management Services, Inc. | Turbulent flow cold-wall reactor |
| US5551472A (en) | 1994-08-01 | 1996-09-03 | Rpc Waste Management Services, Inc. | Pressure reduction system and method |
| US5755974A (en) | 1994-08-01 | 1998-05-26 | Rpc Waste Management Services, Inc. | Method and apparatus for reacting oxidizable matter with a salt |
| US5620606A (en) | 1994-08-01 | 1997-04-15 | Rpc Waste Management Services, Inc. | Method and apparatus for reacting oxidizable matter with particles |
| WO1996008447A1 (de) * | 1994-09-15 | 1996-03-21 | Dynamit Nobel Aktiengesellschaft | Nitratrückgewinnungsanlage |
| FR2727634A1 (fr) * | 1994-12-06 | 1996-06-07 | Electrolyse L | Procede en milieu reducteur de transformation chimique de structures chimiques complexes dans un fluide supercritique |
| US5785868A (en) * | 1995-09-11 | 1998-07-28 | Board Of Regents, Univ. Of Texas System | Method for selective separation of products at hydrothermal conditions |
| US5641413A (en) * | 1995-10-27 | 1997-06-24 | Zimpro Environmental, Inc. | Removal of nitrogen from wastewaters |
| RU2136612C1 (ru) * | 1996-03-20 | 1999-09-10 | Восточный научно-исследовательский углехимический институт | Способ очистки сточных вод от аммонийного азота |
| US6017460A (en) | 1996-06-07 | 2000-01-25 | Chematur Engineering Ab | Heating and reaction system and method using recycle reactor |
| RU2123211C1 (ru) * | 1996-12-20 | 1998-12-10 | Производственное объединение "МАЯК" | Способ утилизации жидких отходов, содержащих азотистоводородную кислоту |
| US5888389A (en) * | 1997-04-24 | 1999-03-30 | Hydroprocessing, L.L.C. | Apparatus for oxidizing undigested wastewater sludges |
| WO1998057894A1 (en) * | 1997-06-18 | 1998-12-23 | Anan Kasei Co., Ltd. | Method for treating waste water containing nitrate ions |
| US6121179A (en) * | 1998-01-08 | 2000-09-19 | Chematur Engineering Ab | Supercritical treatment of adsorbent materials |
| US6171509B1 (en) | 1998-06-12 | 2001-01-09 | Chematur Engineering Ab | Method and apparatus for treating salt streams |
| US6414143B1 (en) | 1999-02-24 | 2002-07-02 | Alliant Techsystems Inc. | Extraction and recovery of nitramines from propellants, explosives, and pyrotechnics |
| SE518803C2 (sv) | 1999-09-03 | 2002-11-26 | Chematur Eng Ab | Metod och reaktionssystem med högt tryck och hög temperatur som är lämpat för superkritisk vattenoxidation |
| GB9921659D0 (en) * | 1999-09-14 | 1999-11-17 | Imi Cornelius Uk Ltd | Water treatment |
| US6342163B1 (en) | 1999-11-12 | 2002-01-29 | United States Filter Corporation | Apparatus and method for sanitizing and cleaning a filter system |
| US6610156B2 (en) | 2000-03-10 | 2003-08-26 | Alliant Techsystems Inc. | Method for recovery of nitramines from aluminized energetic materials |
| US6416601B1 (en) | 2000-03-10 | 2002-07-09 | Alliant Techsystems Inc. | Method of recovery for nitramines from aluminized energetic materials |
| RU2160710C1 (ru) * | 2000-05-17 | 2000-12-20 | Закрытое акционерное общество "Агро-Череповец" | Способ очистки сточных вод от мочевины |
| US6332986B1 (en) | 2000-07-10 | 2001-12-25 | Air Products And Chemicals, Inc. | Treatment of water containing organic wastes with ammonium nitrate |
| US6391203B1 (en) * | 2000-11-22 | 2002-05-21 | Alexander G. Fassbender | Enhanced biogas production from nitrogen bearing feed stocks |
| EP1243562A3 (en) * | 2001-03-21 | 2003-10-22 | Air Products And Chemicals, Inc. | Treatment of water containing organic wastes with aromatic amine nitrate salts |
| US6379562B1 (en) | 2001-03-21 | 2002-04-30 | Atr Products And Chemicals, Inc. | Treatment of water containing organic wastes with aromatic amine nitrate salts |
| RU2196740C1 (ru) * | 2001-08-02 | 2003-01-20 | Дочернее открытое акционерное общество "Центральное конструкторское бюро нефтеаппаратуры" Открытого акционерного общества "Газпром" | Способ обработки воды |
| JP4645157B2 (ja) * | 2004-11-01 | 2011-03-09 | 株式会社日立プラントテクノロジー | アンモニア含有液の処理方法及び装置 |
| SE529006C2 (sv) * | 2004-11-15 | 2007-04-03 | Chematur Eng Ab | Förfarande och system för överkritisk vattenoxidation av en ström som innehåller oxiderbart material |
| SE528840C2 (sv) * | 2004-11-15 | 2007-02-27 | Chematur Eng Ab | Reaktor och förfarande för överkritisk vattenoxidation |
| US20080053913A1 (en) * | 2006-09-06 | 2008-03-06 | Fassbender Alexander G | Nutrient recovery process |
| US20080053909A1 (en) * | 2006-09-06 | 2008-03-06 | Fassbender Alexander G | Ammonia recovery process |
| US20080156726A1 (en) * | 2006-09-06 | 2008-07-03 | Fassbender Alexander G | Integrating recycle stream ammonia treatment with biological nutrient removal |
| DE102007004164A1 (de) * | 2007-01-22 | 2008-07-24 | Lanxess Deutschland Gmbh | Verfahren zur Eliminierung von stickstoffhaltigen organischen Verbindungen aus salzhaltigem Wasser |
| US8197689B2 (en) | 2010-07-01 | 2012-06-12 | Alexander Fassbender | Wastewater treatment |
Family Cites Families (14)
| Publication number | Priority date | Publication date | Assignee | Title |
|---|---|---|---|---|
| DE2818680A1 (de) * | 1978-04-27 | 1979-10-31 | Bayer Ag | Verfahren zur aufarbeitung von nitro-hydroxy-aromaten enthaltenden abwaessern |
| DE2930442A1 (de) * | 1978-07-29 | 1980-02-07 | Furukawa Electric Co Ltd | Abwasserbehandlungsverfahren |
| DE2852475C2 (de) * | 1978-12-05 | 1980-05-22 | Deutsche Gold- Und Silber-Scheideanstalt Vormals Roessler, 6000 Frankfurt | Verfahren zur automatisch steuerbaren Entgiftung von Nitritionen enthaltenden Abwässern |
| JPS5929317B2 (ja) * | 1979-05-16 | 1984-07-19 | 大阪瓦斯株式会社 | 廃水処理方法 |
| DE3048002C2 (de) * | 1980-12-19 | 1985-09-19 | Kernforschungszentrum Karlsruhe Gmbh, 7500 Karlsruhe | Verfahren zur Entfernung von Ammoniumnitrat aus wäßrigen Lösungen |
| DE3685674T2 (de) * | 1985-03-28 | 1993-01-28 | Osaka Gas Co Ltd | Verfahren fuer die behandlung von ammoniumnitrat-haltigem abwasser. |
| US4680169A (en) * | 1985-12-30 | 1987-07-14 | Allied Corporation | Removal of ammonium ion from acidic liquors |
| US4861497A (en) * | 1988-03-18 | 1989-08-29 | Welch James F | Method for the processing of organic compounds |
| DE3813184A1 (de) * | 1988-04-20 | 1989-11-02 | Dynamit Nobel Ag | Verfahren zur zersetzung von in abwaessern geloesten explosionsfaehigen salpetersaeureestern |
| DE3830850A1 (de) * | 1988-09-10 | 1990-03-22 | Gutec Gmbh | Verfahren zur entfernung des nitrit- und/oder nitratgehaltes in wasser |
| IT1232670B (it) * | 1989-09-15 | 1992-03-02 | Snam Progetti | Procedimento per la purificazione delle acque reflue prodotte dagli impianti di produzione dell'urea. |
| DE4016715A1 (de) * | 1990-05-24 | 1991-11-28 | Bayer Ag | Verfahren zur reinigung von ammoniumsulfat-loesungen |
| US5082573A (en) * | 1990-07-24 | 1992-01-21 | Aquarium Pharmaceuticals, Inc. | Method for detoxifying ammonia and chloramine in aquatic environments |
| US5118447A (en) * | 1991-04-12 | 1992-06-02 | Battelle Memorial Institute | Thermochemical nitrate destruction |
-
1991
- 1991-04-12 US US07/685,259 patent/US5221486A/en not_active Expired - Lifetime
-
1992
- 1992-01-16 WO PCT/US1992/000373 patent/WO1992018426A1/en not_active Ceased
- 1992-01-16 EP EP92905259A patent/EP0580595B1/en not_active Expired - Lifetime
- 1992-01-16 UA UA93004464A patent/UA26266C2/uk unknown
- 1992-01-16 KR KR1019930703096A patent/KR100196084B1/ko not_active Expired - Fee Related
- 1992-01-16 CA CA002108118A patent/CA2108118C/en not_active Expired - Fee Related
- 1992-01-16 RO RO93-01352A patent/RO114320B1/ro unknown
- 1992-01-16 DE DE69221477T patent/DE69221477T2/de not_active Expired - Fee Related
- 1992-01-16 HU HU9302864A patent/HUT71429A/hu unknown
- 1992-01-16 JP JP4504756A patent/JPH06506391A/ja active Pending
- 1992-01-16 AU AU13283/92A patent/AU658613B2/en not_active Ceased
- 1992-01-16 AT AT92905259T patent/ATE156459T1/de not_active IP Right Cessation
- 1992-01-16 BR BR9205866A patent/BR9205866A/pt not_active IP Right Cessation
- 1992-01-16 RU RU93058298/25A patent/RU2104951C1/ru not_active IP Right Cessation
Also Published As
| Publication number | Publication date |
|---|---|
| EP0580595A1 (en) | 1994-02-02 |
| HU9302864D0 (en) | 1994-03-28 |
| DE69221477D1 (de) | 1997-09-11 |
| HUT71429A (en) | 1995-11-28 |
| CA2108118A1 (en) | 1992-10-13 |
| JPH06506391A (ja) | 1994-07-21 |
| BR9205866A (pt) | 1994-08-02 |
| EP0580595B1 (en) | 1997-08-06 |
| CA2108118C (en) | 2001-09-18 |
| KR100196084B1 (ko) | 1999-06-15 |
| US5221486A (en) | 1993-06-22 |
| RU2104951C1 (ru) | 1998-02-20 |
| UA26266C2 (uk) | 1999-07-19 |
| AU658613B2 (en) | 1995-04-27 |
| WO1992018426A1 (en) | 1992-10-29 |
| AU1328392A (en) | 1992-11-17 |
| ATE156459T1 (de) | 1997-08-15 |
| KR940700288A (en) | 1994-02-21 |
| DE69221477T2 (de) | 1998-03-19 |
Similar Documents
| Publication | Publication Date | Title |
|---|---|---|
| RO114320B1 (ro) | Metoda de indepartare a azotului din compusii cu azot in faza apoasa | |
| US4529577A (en) | Oxygen/nitrogen production with molten alkali salts | |
| US4434144A (en) | Absorption of CO2 and/or H2 S utilizing solutions containing two different activators | |
| US3054653A (en) | Method of removing acidic organic constituents from gases | |
| NO138435B (no) | Anordning for stoeping av metall. | |
| CN110102009A (zh) | 一种催化氧化硫氰化物的方法 | |
| JPS5959290A (ja) | シアン化鉄錯塩の分解法 | |
| US2943910A (en) | Method of removing hydrogen sulfide from gaseous mixtures | |
| US3695828A (en) | Method of purification of exhaust gases from nitric oxides | |
| GB1570469A (en) | Sulphur oxides production of alkaline solutions usable as absorbents for | |
| JPS61257292A (ja) | 高濃度硝酸アンモニウム含有廃水の処理方法 | |
| JPS5892492A (ja) | 青化第１銅イオンを含むシアン液の処理方法 | |
| RU2251167C2 (ru) | Способ очистки радиоактивных нефтешламов | |
| CN105174583B (zh) | 一种稀碱废水的资源化处理方法 | |
| JPS58289A (ja) | ガス液から硫化水素およびシアン化水素を除去する方法 | |
| JPS61189500A (ja) | 放射性廃棄物の酸化分解処理方法 | |
| JPS5952582A (ja) | 廃液中の微量水銀除去法 | |
| JPS6216153B2 (ro) | ||
| SU997759A1 (ru) | Способ выделени окиси углерода из кислородсодержащего газа | |
| JPS608853B2 (ja) | 地熱発電流体中の硫化水素を除去する方法 | |
| Gogolashvili et al. | Detoxication of hydrazine in waste waters | |
| CZ198486A3 (en) | Process for removing sulfur dioxide from gases | |
| JPH0574040B2 (ro) | ||
| Yoshida et al. | The wet oxidation treatment of wastewater from SOx removal facilities. | |
| JPS61245884A (ja) | 硝酸アンモニウム含有廃水の処理方法 |