RO113469B1 - Derivati de indolopirolocarbazol, procedeu pentru prepararea acestora si compozitie farmaceutica continand acesti derivati - Google Patents

Description

Invenția de față se referă la derivați de indolopirolocarbazol, la un procedeu pentru prepararea lor și la o compoziție farmaceutică ce conține acești derivați.

Această invenție este utilizabilă în domeniul medicinei, și se referă la noi derivați de indolopirolocarbazol care inhibă proliferarea celulelor tumorale deci prezintă un efect antitumoral, la un procedeu pentru prepararea acestora și la utilizarea lor într-o compoziție farmaceutică.

In domeniul chimioterapie! cancerului, mulți compuși au fost puși în utilizare practică astfel ca un agent antitumoral. Oricum, efectul acestora pe diverse tumori nu este întotdeauna adecvat, și problema rezistenței celulelor tumorale la aceste medicamente face utilizarea clinică a acestor agenți antitumorali complicată (referire la Articolul 47 al Congresului General contra Cancerului al Societății Japoneze, paginile 12 la 15 (1988)]. '

In astfel de situație, dezvoltarea unor noi substanțe carcinostatice este întotdeuna în atenția specialiștilor din domeniul terapiei cancerului. In special, sunt necesare substanțe care înving rezistența împotriva substanțelor carcinostatice existente și prezintă eficiență împotriva unor astfel de cancere asupra cărora substanțele carcinostatice existente nu pot prezenta efecte suficiente.

EP-A-O 269025 se referă la un compus având formula:

unde n este un număr întreg de la 1 la 6; A⁶ li A¹³ sunt selectați dintre H și (CH2)n-NR¹R² și cel puțin unul din A⁶ și A¹³ este -(CH2)_n-NR¹R²;

R¹ și R², independent, sunt selectați dintre hidrogen, alchil (C^Cg) ne substituit și substituit, aralchil având 1 la 3 atomi de carbon în jumătatea de alchil și fenil nesubstituit sau fenil substituit cu 1 la 3 grupe alchil, alcoxi, hidroxi, halo, carboxil, alcoxicarbonil și amino-, monoși di-alchilamino inferior în jumătatea de arii, și arii selectat dintre fenil nesubstituit și fenil substituit cu 1 la 3 grupe alchil, alcoxi, hidroxi, halo, amino, monoși di-alchilamino, nitro, carboxil, alcoxicarbonil și ciano, prevăzute astfel încât ambii R¹ și R² să nu fie fiecare arii și când sunt luați împreună, R¹ și R² pot fi selectați dintre -(CH2]4 - și (CH2)2-R³(CH2)₂- pentru a forma un ciclu cu 5- sau

6- membri împreună cu atomul -N, în care R³ este selectat dintre CH₂, NH, O și S;

X este selectat dintre H, F, CI, Br, alchil(C₁-C₃), OH, carboxil, alcoxicarbonil și alcoxi în care jumătatea de alchil este alchil(C_q-C₃), benziloxi, amino și mono- și dialchilamino; și R⁴ este selectat dintre H și CH₃; sărurile de adiție acide acceptabile farmaceutic și sărurile bazice ale acestuia.

EP-A-O 445736 descrie un analog de rebecamicin, având formula:

sau sarea de adiție acidă acceptabilă farmaceutic a acestuia.

EP-A-O 450327 descrie un analog de rebecamicin, având formula:

RO 113469 Bl în care Χ_η și X₂ sunt independent fluor sau hidrogen, cu condiția ca X-j și X_asă nu fie simultan hidrogen, ca și sărurile de adiție acide acceptabile farmaceutic ale acestuia.

In lumina unei astfel de stări de lucruri prezentă, autorii invenției au descris pe Isrg produșii metabolici microbieni și ca rezultat, au găsit un nou compus având activitate antitumorală BE13793C (12,13/dihidro-1,11 -di-hidroxi5H-indolo-2,3-a pirolo[3,4-C]carbazol-5,7 (6H]-dionă), și l-au descris [referire la Publicația Brevetului Japonez Laid-Open nr. 20277/1991 și J, Antibiotice 44,

723...728 (1991)].'

După aceasta, inventatorii au creat compuși de indolopirolocarbazol, având activitate antitumorală excelentă, prin modificarea chimică a compusului BE-13793C, și pe care l-au descris (referire la PCT/W091 /18003]

In scopul creării de compuși având o activitate antitumorală și mai bună, prin modificarea chimică a compușilor antitumorali indolopirolocarbazolici descriși mai sus, au fost sintetizați mulți derivați de indolopirolocarbazol, s-a investigat activitatea lor antitumorală și ca rezultat, s-a găsit că o serie de compuși, reprezentați prin următoarea formulă generală, sunt noi compuși având o activitate antitumorală deosebit de bună.

Astfel, invenția de față prezintă derivați de indolopirolocarbazol reprezentați prin formula structurală (I), precum și sărurile acceptabile din punct de vedere farmaceutic ale acestora.

în care:

R₁ și R₂ reprezintă fiecare în mod independent un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior, o grupă alchenil in ferior, o grupă alchinil inferior, o grupă arii, o grupă aralchil sau o grupă heterociclică (grupa alchil inferior, grupa alchenil inferior, grupa alchinil inferior, grupa arii, grupa aralchil și grupa heterociclică putând avea fiecare de la 1 la 5 substituenți selectați din grupele carboxil, carbamoil, sulfo, grupe amino, grupe ciano, grupe mono/alchil inferior amino, grupe dialchil inferior amino, grupe hidroxil și atomi de halogen), sau o grupă de formula -Y-R₃, în care Y reprezintă o grupă carbonil, o grupă tiocarbonil sau o grupă sulfonil, și R₃ reprezintă un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior, o grupă cicloalchil, o grupă cicloalchilalchil, o grupă arii, o grupă aralchil, o grupă alcoxi inferior, o grupă hidrazino, o grupă amino, o grupă arilamino, o grupă carbamoil sau o grupă heterociclică (grupa alchil inferior, grupa cicloalchil, grupa cicloalchilalchil, grupa arii, grupa aralchil și grupa heterociclică putând avea fiecare de la 1 la 4 substituenți selectați din grupa constând din atomi de halogen, grupe hidroxil eventual substituite, grupe amino, grupe carboxil, grupe carbamoil, grupe ciano și grupe alcoxicarbonil inferior, grupa amino și grupa carbamoil putând fi fiecare monosau di-substituite cu grupe alchil inferior substituite opțional cu substituenți selectați din grupa constând din atomi de halogen, grupe hidroxil, grupe amino, grupe carboxil, grupe carbamoil, și grupe alcoxi-carbonil); sau

R₁ și R₂ luați împreună formează o grupă alchilinden inferioară (grupa alchilinden inferioară putând avea de la 1 la 4 substituenți selectați din grupul constând din grupe amino, grupe monoalchil inferior amino, grupe dialchil inferio amino, grupe hidroxil, grupe carboxil și grupe sulfonil); sau

R_n și R_a luați împreună cu atomul de azot la care se leagă formează o grupă heterociclică putând avea pe ciclu grupări alchil inferior substituite opțional cu grupe selectate dintre grupe amino, grupe hidroxil, grupe carboxil și grupe sulfo);

G reprezintă o grupă pentoză sau

RO 113469 Bl o grupă hexoză, și

X-j și / reprezintă fiecare în mod independent un atom de hidrogen, un atom de halogen, o grupă amino, monoalchil inferior amino, o grupă dialchil inferior amino, o grupă hidroxil, o grupă alcoxi inferior, o grupă aralcoxi, o grupă carboxil, o grupă alcoxi inferior carbonil sau o grupă alchil inferior.

Termenul inferior utilizat în prezenta invenție are semnificația că, numărul atomilor de carbon al grupei sau compusul la care este atribuit acest termen, este 6 sau mai mic, preferabil 4 sau mai mic.

Termenul grupă alchil inferior înseamnă că este vorba despre o grupă alchil cu catenă liniară sau ramificată având de la 1 la 6 atomi de carbon, și exemple ale acestora sunt o grupă metil, o grupă etil, o grupă izopropil, o grupă butii, o grupă izobutil, o grupă sec-butil, o grupă terț-butil, o grupă pentil, o grupă izopentil, o grupă neopentil, o grupă hexil, etc.

Grupa alchenil inferior include o grupă alchenil cu catenă liniară sau ramificată având 3 până la 6 atomi de carbon, și exemple ale acestora sunt o grupă propenil, 2-butenil, o grupă 3butenil, o grupă 3-pentenil, o grupă 4hexenil, etc.

Grupa alchinil inferior include o grupă alchinil cu catenă liniară sau ramificată având 3 până la 6 atomi de carbon, și exemple ale acestora sunt o grupă propinil, 2-butinil, o grupă 3-butinil, o grupă 3-pentinil, o grupă 4-hexinil, etc.

Grupa cicloalchil include o grupă cicloalchil cu 3 până la 6 membri, și exemple de aceste grupe sunt o grupă ciclopropil, o grupă ciclobutil, o grupă ciclopentil, o grupă ciclohexil, etc.

Grupa cicloalchil alchil inferior înseamnă o grupă alchil substituită cu o grupă cicloalchil în care porțiunile cicloalchil și alchil inferior au semnificațiile de mai sus, respectiv, și exemple de acestea sunt o grupă ciclopropilmetil, o grupă ciclobutilmetil, o grupă ciclopentilmetil, o grupă ci cl oh exil metil, o grupă 1-ciclopro6 piletil, o grupă 2-ciclopropiletil, o grupă

-ciclobutiletil, o grupă 2-ciclobutiletil, o grupă 1 -ciclopentiletil, o grupă 2-ciclopentiletil, o grupă¹1-ciclohexiletil, o grupă

3- ciclohexilpropil, o grupă 3-ciclopentilpropil, o grupă 4-ciclohexilbutil, o grupă

4- ciclopentilbutil, etc., și de preferință, grupa cicloalchilalchil are de la 4 la 10 atomi de carbon în total.

Grupa arii poate fi monociclică sau policiclică și pot fi menționate grupări arii având de la 6 la 12 atomi de carbon cum ar fi o grupă fenil, o grupă naftil și o grupă tetrahidronaftil.

Grupa aralchil înseamnă o grupă alchil inferior substituită cu o grupă arii în acre porțiunile de arii și de alchil inferior au semnificațiile de mai sus, respectiv, și grupele aralchil având de la 7 la 15 atomi de carbon care pot fi menționate includ de exemplu, o grupă benzii, o grupă fenilbutil, o grupă fenilpentil, o grupă maftilmetil și o grupă neftiletil, sau o grupă fenetil, sau o grupă fenilpropil.

Grupa heterociclică include o grupă heterociclică de 5 sau 6 membri conținând de la 1 la 4 heteroatomi selecționați din grupa constând din azot, oxigen sau sulf, și pot fi menționate grupe heterociclice aromatice cum ar fi, de exemplu, o grupă pirolil, o grupă furii, o grupă tienil, o grupă oxazolil, o grupă izoxazolil, o grupă tiazolil, o grupă izotiazolil, o grupă imidazolil, o grupă pirazolil, o grupă oxadiazolil, o grupă tiadiazolil, o grupă triazolil, o grupă tetrazolil, o grupă furazinil, o grupă piridil, o grupă piridazinil, o grupă pirimidinil, o grupă pirazinil, și o grupă triazinil, și grupări hetero ciclice nearomatice cum ar fi, de exem piu, o grupă dihidrotienil, o grupă tetra hidrotienil, o grupă pirolinil, o grupă piro lidinil, o grupă imidazolidinil, o grupă imi dazolinil, o grupă piperidinol, o grupă pi perazinil, o grupă oxazolinil, o grupă oxa zolidinil, o grupă izoxazolinil, o grupă izoxazolidinil, o grupă tiazolinil, o grupă tiazolidinil, o grupă izotiazolinil, o grupă izotiazolidinil, o grupă 1,2-ditiolanil, o grupă 1,3-ditiolanil, o grupă 1,2-ditiolil, o grupă 1,3-ditiolil, o grupă dihidrotiopiRO 113469 Bl rănii, o grupă tetrahidrotiopiranil, o grupă 1,4-ditiinil, o grupă 1,4-oxatiinil, și o grupă timofolinil.

Cât despre grupele monoalchil inferior amino, acestea pot fi, de exemplu, o grupă metilamino, o grupă etilamino, o grupă propilamino, o grupă izopropilamino, o grupă butilamino, o grupă pentilamino, o grupă hexilamino, etc., și drept grupări dialchil inferior amino se pot menționa, de exemplu, o grupă dimetilamino, o grupă etilmetilamino, o grupă dietilamino, o grupă etilpropilamino, o grupă dipropilamino, o grupă butilmetilamino, o grupă dibutilamino, o grupă butiletilamino, o grupă metilpentilamino, o grupă hexilmetilamino, o grupă etilhexilamino, etc.

Grupa arilamino înseamnă o grupă amino substituită cu o grupă arii în care partea arilică are semnificațiile de mai sus, și grupa arilamino poate fi, de exemplu, o grupă fenilamino, și o grupă naftilamino.

Atomii de halogen includ un atom de fluor, un atom de clor, un atom de brom și un atom de iod.

Drept grupări alchiliden inferior se pot menționa grupe alchiliden cu catenă liniară sau ramificată având de la 1 la 6 atomi de carbon cum ar fi, de exemplu, o grupă metilen, o grupă etiliden, o grupă propiliden, o grupă izopropiliden, o grupă butiliden, o grupă izobutiliden, o grupă sec-butiliden, o grupă pentiliden, o grupă izopentiliden, o grupă neopentiliden, și o grupă hexiliden.

Grupa alcoxi inferior înseamnă o grupă (alchil inferiorJ-O-, în care porțiunea de alchil inferior are semnificațiile de mai sus, de exemplu, o grupă metoxi, o grupă etoxi, o grupă propoxi, o grupă izopropoxi, o grupă butoxi, o grupă izobutoxi, o grupă sec-butoxi, o grupă terț-butoxi, o grupă pentoxi, o grupă izopentoxi, o grupă neopentoxi, o grupă hexoxi, etc.

Grupa alchiloxi inferior carbonil înseamnă o grupă (alchil inferior)-CO- în care porțiunea de alcoxi inferior are semnificațiile de mai sus, și exemple de acestea sunt o grupă metoxicarbonil, o grupă etoxicarbonil, o grupă izopropilo8 xicarbonil, o grupă propiloxicarbonil, o grupă butiloxicarbonil, o grupă izobutiloxicarbonil, o grupă pentiloxicarbonil, o grupă hexiloxicarbonil, etc.

Grupa aralcoxi înseamnă o grupă alcoxi inferior substituită cu o grupă de arii în care porțiunile de arii și de alcoxi inferior au semnificațiile prezentate mai sus, respectiv, și exemple de acestea sunt o grupă benziloxi, o grupă fenetiloxi, o grupă fenilpropoxi, o grupă anaftilmetoxi, o grupă β-naftilmetoxi, o grupă naftilmetoxi, o grupă naftiloxi, o grupă tetrahidronaftilmetoxi, etc.

Menționate drept grupări protectoare pentru grupele hidroxil substituite opțional sunt grupările alcanoil având de la 2 la 6 atomi de carbon cum ar fi o grupă acetil, o grupă propionil și o grupă butiril, grupe aroil cum ar fi grupe benzoil, grupe aralchil substituite sau nesubstituite cum ar fi o grupă benzii și o grupă 4-metoxibenzil; grupe formând un acetal cum ar fi acetonidă; etc.

Grupa pentoză și grupa hexoză înseamnă o grupă pentoză sau o grupă hexoză a căror grupe hidroxil pot fi substituite cu 1 până la 3 grupe, aceleași sau diferite, selectate din grupe constând din atomi de hidrogen, grupe alchil inferior, grupe alchilcarboniloxi inferior, grupe alcoxi inferior și grupe amino, sau oxidate, și pot fi menționate grupe derivate de la pentoză cum ar fi de exemplu, riboză, arabinoză, xiloză și 2-deoxiriboză, și grupe derivate de la hexoză cum ar fi, de exemplu, aloză, glucoză, manoză, galactoză, glucozamină, galactozamină, 2deoxiglucoză, 4-0-metilglucoză, ramnoză și acid glucuronic.

Printre compușii cu formula (I] de mai sus descriși în această invenție sunt preferați compușii reprezentați de următoarea formulă generală (la):

(la)

RO 113469 Bl în care:

R_qi și R₂₁ reprezintă fiecare independent un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior, o grupă alchenil inferior, o grupă arii, o grupă aralchil, o grupă pirolil, o grupă oxazolil, o grupă izoxazolil, o grupă tiazolil, o grupă imidazolil, o grupă piridil, o grupă pirimidinil, o grupă oxazolinil, o grupă oxazolidinil, o grupă imidazolil, o grupă imidazolinil, o grupă pirolidinil, o grupă piperazinil, o grupă tiazinil, o grupă tiazolidinil, (grupa alchil inferior, grupa alchenil inferior, grupa arii, grupa aralchil și grupa heterociclică putând avea de la 1 la 5 substituenți selectați din grupa constând din grupe carboxil, grupe carbamoil, grupe ciano și grupe hidroxil), sau o grupă de formula Y-R₃₁, și în aceasta Y reprezintă o grupă carbonil, o grupă tiocarbonil sau o grupă sulfonil, și R₃₁ reprezintă un atom de hidrogen, o grupă arii (grupa alchil inferior și grupa arii pot avea de la 1 la 4 substituenți selectați din grupa constând din atomi de halogen, grupe hidroxil substituite opțional, grupe amino și grupe carboxil), o grupă amino, o grupă hidrazino, o grupă arilamino, o grupă alcoxi inferior, o grupă carbamoil, o grupă pirolil, o grupă oxazolil, o grupă izoxazolil, o grupă tiazolil, o grupă imidazolil, o grupă piridil, o grupă pirimidinil, o grupă oxazolinil, o grupă oxazolidinil, o grupă imidazolinil, o grupă piroldinil, o grupă piperazinil, o grupă tiazinil, și o grupă tiazolidinil; sau

R_in și R₂₁ luați împreună reprezintă o grupă alchilinden inferior având opțional o grupă sau grupări carboxil, sau

R_qi și R₂₁ luate împreună cu atomul de azot la care se leagă formează o grupă pirolidinil, o grupă imidazolidinil, o grupă imidazolidinil, o grupă piperidino sau o grupă piperazinil (aceste grupări heterociclice pot avea pe ciclu grupe alchil inferior substituite opțional cu grupări hidroxi);

G, reprezintă o grupă de formula:

în care R₇ reprezintă un atom de hidrogen sau o grupă alchil inferior și R_s reprezintă o grupă hidroxil sau o grupă amino, și și X₂₁ se leagă la inelele indolopirolocarbazolice în pozițiile 1- sau 2- și respectiv în pozițiile 10- sau 11- și fiecare reprezintă în mod independent un atom de halogen, o grupă hidroxil, o grupă alcoxi inferior sau o grupă aralcoxi.

Compușii și mai preferați sunt cei reprezentați de următoarea formulă generală (lb);

în care: R₁₂ reprezintă un atom de hidrogen sau o grupă alchil inferior;

R₂₂ reprezintă un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior (grupa alchil inferior poate avea de la 1 la 5 substituenți selectați din grupa constând dintr-o grupă carboxil, grupă carbamoil, grupă hidroxil, și grupe ciano), o grupă aralchil (grupă arii și grupă aralchil pot avea de la 1 la 4 substituenți selectați din grupa constând din grupa hidroxil, și grupe carboxil), o grupă piridil, o grupă imidazolil, o grupă imidazolinil, o grupă tiazolil, o grupă pirolidinil, o grupă piperazinil, sau o grupă de formula -Y-R₃₂, și în care Y reprezintă o grupă carbonil, o grupă tiocarbonil sau o grupă sulfonil, și atunci când Y este o grupă carbonil sau o grupă tiocarbonil, R₃₂ reprezintă o grupă alchil inferior, o grupă arii (grupa alchil inferior și grupa arii putând avea de la 1 la 4 substituenți selectați din grupa constând din atomi de halogen, grupe hidroxil protejate opțional, grupe amino și grupe carboxil], o grupă amino, o grupă hidrazino, o grupă arilamino, o grupă alcoxi inferior, o grupă carbamoil, o grupă piridil, o grupă pirimidinil, o grupă imidazolinil, sau o grupă pirolidinil, și atunci când Y este o grupă sulfonil, R₃₂ reprezintă o grupă alchil inferior sau

RO 113469 Bl o grupă arii; sau R₁₂ și R₂₂ luați împreună reprezintă o grupă alchiliden inferior având o grupă sau grupe carboxil;

sau

R₁₂ și R₂₂ luați împreună cu atomul de azot la care se leagă formează o grupă pirolidinil, o grupă piperidino sau o grupă piperazinil (aceste grupări heterociclice pot avea pe ciclu grupe alchil inferior, opțional având o grupă sau grupe hidroxil], și

G_v X₃₁ și X₂₁ au același semnificații cu cele definite în formula (la) de mai sus.

Pentru G₃ este preferată în general grupa cu formula de mai jos:

și Χ_1Ί și X₂₁ sunt grupe hidroxil legate în poziția -1 și la poziția -11a ciclului indolopirolocarbazolic respectiv.

Compușii descriși în prezenta invenție pot exista sub formă de săruri acceptabile din punct de vedere farmaceutic. Astfel de săruri includ săruri de adiție cu acizii organici cum ar fi de exemplu, acidul clorhidric și acidul sulfuric, și acizii organici cum ar fi de exemplu, acidul acetic, acidul citric, acidul tartric, acidul maleic. In plus, în cazul în care compușii din această invenție conțin o grupă acidă, grupa acidă poate exista sub formă de săruri de metal alcalin cum ar fi de exemplu, o sare de potasiu și o sare de sodiu; săruri de metal alcalinopământos cum ar fi de exemplu, o sare de magneziu și o sare de calciu; și săruri cu baze organice cum ar fi o sare de etilamină și o sare de arginină.

Un compus de formula (I) prezentat în această invenție poate fi preparat prin reacția unui compus reprezentat de următoarea formulă generală (II) sau (III) sau a unui derivat a acestuia în care grupele funcționale sunt protejate,

în care: Z reprezintă un atom de hidrogen sau o grupă alchil inferior substituită sau nesubstituită, și X_v X₂ și G au aceleași semnificații ca cele definite mai sus, cu un compus reprezentat de următoarea formulă generală (IV), sau de un derivat al acestuia, în cazul în care R₁₃ și R₂₃ conțin o grupă funcțională, aceasta este protejată,

X³

H-N-N (iv) și în care R₁₃ și R₂₃ reprezintă fiecare în mod independent un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior, o grupă alchenil inferior, o grupă alchinil inferior, o grupă arii, o grupă aralchil sau o grupă heterociclică (grupa alchil inferior, grupa alchenil inferior, grupa alchinil inferior, grupa arii, grupa aralchil și grupa heterociclică pot avea de la 1 la 5 substituenți selectați din grupa constând din grupe carboxil, grupe cabamoil, grupe sulfo, grupe amino, grupe ciano, grupe monoalchil inferior amino, grupe dialchil inferior amino, grupe hidroxil și atomi de halogen), sau o grupă de formula -Y-R₃, în care Y reprezintă o grupă carbonil, o grupă tiocarbonil sau o grupă sulfonil, și

RO 113469 Bl

R₃ reprezintă un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior, o grupă cicloalchil, o grupă cicloalchilalchil, o grupă arii, o grupă aralchil, o grupă alcoxi inferior, o grupă hidrazino, o grupă amino, o grupă arilamino, sau o grupă carbamoil sau o grupă heterociclică (grupa alchil inferior, grupa cicloalchil, grupa cicloalchilalchil, grupa arii, grupa aralchil și grupa heterociclică pot avea fiecare de la 1 la 4 substituenți selectați din grupa constând din atomi de halogen, grupe hidroxil protejate opțional, grupe amino, grupe carboxil, grupe carbamoil, grupe ciano, și grupe alcoxicarbonil, și grupa amino și grupa carbamoil pot fi fiecare mono sau disubstituite cu o grupă sau cu grupe alchil inferior opțional substituite cu grupe selectate din grupa constând din atomi de halogen, grupa hidroxil, grupa amino, grupe carboxil, grupe carbamoil, și grupe alchiloxicarbonilj; sau

R₁₃ și R₂₃ luați împreună cu atomul de azot la care se leagă pot forma o grupă heterociclică (grupa heterociclică poate avea pe ciclu grupări alchil inferior substituite opțional cu grupări selectate din grupul constând din grupe amino, grupe hidroxil, grupe carboxil și grupe sulfo); dacă este necesar se îndepărtează grupările protectoare existente în compus pentru a prepara un compus reprezentat de formula generală (Ic):

în care R₁₃, R₂₃, X₅, X₂, G au aceleași seminificații cu cele definite mai sus; sau se supune reacției de formilare, alchilare, alchenilare, aralchilare, carbamoilare, tiocarbamoilare, alcanoilare sau ( sulfonilare, grupa amino l^-N\ I a compusului cu formula (Ic) de mai sus sau derivatul acestuia în care grupele funcționale sunt protejate când R₁₃ și R₂₃ reprezintă un atom de hidrogen, sau condensând compusul de mai sus sau derivatul său cu un compuus reprezentat de următoarea formulă generală (V) sau un derivat al acestuia în care o grupă funcțională este protejată,

OHC - R_s în care R_s reprezintă un atom de hidrogen sau o grupă carboxil, sau o grupă alchil inferior opțional substituită având de la 1 la 4 substituenți selectați din grupa constând din grupe amino, grupe monoalchil inferior amino, grupe hidroxil, grupe carboxil și grupe sulfo, și dacă este necesar se îndepărtează grupele protectoare existente în produs; sau se reduc legăturile duble ale compusului cu formula (Ic) de mai sus atunci când R₁₃ și/sau R₂₃ conțin o legătură dublă, sau se condensează compusul (Ic) și compusul (V), sau derivatul acestuia în care grupele funcționale sunt protejate, și dacă este necesar se îndepărtează grupele protectoare care există în compus; sau dacă este necesar se transformă compusul rezultat cu formula (I) într-o sare acceptabilă din punct de vedere farmaceutic.

Aici, termenul de alchilare, alchenilare, alchinilare, aralchilare, alcanoilare și sulfonilare este interpretat în sens larg, și cuprinde toate reacțiile de introducere a substituenților corespunzând lui R., și R₂ în structura compușilor din această invenție, și de exemplu, alchilare înseamnă introducerea unei grupări alchil substituite sau nesubstituite menționate în această invenție.

Reacția unui compus cu formula (II) sau (III) (incluzând în cele ce urmează un derivat al acestora în care este introdusă o grupă funcțională] cu un compus de formula (IV] (incluzând în cele ce urmează un derivat al acestuia în care grupele sale funcționale sunt protejate] poate fi realizată conform cu reacția în sine cunoscută a unei imide sau anhidride acide cu o hidrazină sau un derivat de hidrazină, și poate fi de exemplu,

RO 113469 Bl realizată în absența unui solvent sau întrun solvent inert, de exemplu, un solvent cum ar fi Ν,Ν-dimetilformamidă la o temperatură între circa Q°C și punctul de fierbere al solventului, preferabil în intervalul de la aproximativ temperatura camerei la aproximativ 8O°C.

Cantitatea de utilizare a compusului de formula (IV) față de compusul de formula (II) sau (III) nu este limitată în mod deosebit și poate varia de-a lungul unui interval larg, în funcție de tipul compusului, de condițiile de reacție, etc., dar în mod obișnuit este de dorit ca, compusul de formula (IV) să fie utilizat într-o cantitate de cel puțin un mol, preferabil de la 1 la 10 moli, în special de la 3 la 5 moli pentru un mol de compus de formula (II) sau (III). In plus, atunci când compusul de formula (IV) este lichid la temperatura de reacție, este de asemenea posibil ca, compusul să fie utilizat într-o cantitate în exces mai mare, de exemplu în proporție de la 10 la 40 moli pentru un mol de compus de formula (II) sau (III), astfel încât acestea să servească drept solvent.

Astfel se pot obține compuși cu formula (Ic) de mai sus în care grupele funcționale existente sunt uneori protejate în mod adecvat.

Compusul de formula (Ic) astfel obținut, în cazul în care R₁₃ și R₂₃ reprezintă un atom de hidrogen, sau un derivat al acestuia în care grupele sale funcționale sunt protejate (în cele ce urmează, în general, la acestea făcându-se referire ca fiind compusul (lc-1 ]) poate fi formilat, alchilat, alchenilat, alchinilat, aralchilat, carbamoilat, tiocarbamoilat, alcanoilat sau sulfonilat, pentru a da un compus corespunzător de formula (Ic) în care cel puțin unul dintre R₁₃ și R₂₃ reprezintă o grupă, cu excepția hidrogenului, definită printre aceste grupe.

Formilarea unui compus de formula (lc-1) poate fi realizată conform unui procedeu uzual folosit la formilarea unei grupe amino, și poate, de exemplu, fi realizată prin încălzirea sa împreună cu acid formic, formamidă, dimetilformamidă sau altele asemenea, sau printr16 un procedeu de a-l aduce în reacție cu un amestec de acid formic și anhidridă acidă într-un solvent care nu are influență negativă sau fără nici un solvent, sau prin oricare alte mijloace.

Reacția compusului de formula (Ιοί) cu acid formic, formamidă, dimetilformamidă sau altele asemenea, este realizată în mod obișnuit la o temperatură în intervalul dintre 30°C și punctul de fierbere a solventului, dacă este necesar, aceasta poate fi realizată de asemenea la o temperatură peste sau sub aceste temperaturi și timpul de reacție este în mod obișnuit între 30 min și 2 zile. Reacția este realizată de preferință în mod obișnuit în prezența unui catalizator cum ar fi acid clorhidric sau acid sulfuric.

Formilarea utilizând un amestec de acid formic cu o anhidridă acidă, este realizată în mod obișnuit la o temperatură comparativ joasă, în intervalul de la -5°C până la temperatura camerei, dar poate fi, dacă este necesar, realizată peste sau sub acestea. In plus, timpul de reacție este în mod obișnuit de la 10 min la 5 h, dar poate fi lungit sau scurtat dacă este necesar.

Alchilarea, alchenilarea, alchinilarea și aralchilarea unui compus de formula (lc-1) poate fi realizată conform unui procedeu cunoscut în sine, de exemplu, prin reacția cu un agent alchilant, alchenilant, alchinilat sau aralchilant cum ar fi o halogenură de alchil, o halogenură de alchenil, o halogenură de alchinil, o halogenură de aralchil, un mezilat de alchil, un mezilat de alchenil, un mezilat de alchinil, un mezilat de aralchil, un tosilat de alchil sau un tosilat de aralchil, sau printr-un procedeu de condensare cu un compus aldehidic sau cu un compus cetonic și de reducere a condensatului rezultat, sau altele asemenea. Reacția de reducere la acel moment poate fi realizată conform unei metode care utilizează acid formic, un metal sau o hidrură metalică sau printr-o metodă uzuală cum ar fi reducerea catalitică utilizând paladiu pe cărbune sau altele asemenea.

RO 113469 Bl

Carbamoilarea și tiocarbamoilarea unui compus de formula (lc-1) poate fi realizată prin reacția acestuia cu un derivat izocianat sau cu un derivat de tioizocianat corespunzător în absență de solvent sau într-un solvent adecvat. Temperatura de reacție poate fi cuprinsă în intervalul de la circa -2O°C până la punctul de fierbere al solventului, de preferință de la circa O la circa 5O°C.

Alcanoilarea unui compus de formula (lc-1) poate fi realizată prin reacția cu o halogenură acidă sau cu o anhidridă acidă corespunzătoare în absență de solvent sau într-un solvent corespunzător. Reacția poate fi realizată în mod uzual la o temperatură în intervalul de la -5°C până la punctul de fierbere al solventului, și dacă este necesar, poate fi realizată de asemenea la o temperatură inferioară acesteia.

Halogenură acidă sau anhidrida acidă este utilizată de obicei într-o cantitate în exces mic față de compusul cu formula (lc-1), dar dacă este necesar poate fi utilizată într-o cantitate sub sau peste aceasta, și timpul de reacție poate fi de obicei de la 30 min la 2 zile.

Sulfonilarea unui compus de formula (lc-1 ] poate fi realizată prin reacționarea sa cu un reactiv cum ar fi o anhidridă de acid sulfonic organic sau o halogenură de sulfonil organică în prezența sau absența unei baze. Temperatura de reacție poate fi suficientă dacă se află în intervalul de la circa -10 până la 50°C, dar poate fi, dacă este necesar, o temperatură peste sau sub aceasta, și timpul de reacție poate fi de obicei de la 30 min la 3 zile. Un reactiv cum este o anhidridă de acid sulfonic sau o halogenură de sulfonil organică este utilizată în mod obișnuit într-o cantitate în axces mic, dar poate fi utilizată și într-o cantitate peste sau sub aceasta.

In plus, reacția de condensare a unui compus de formula (lc-1) cu un compus cu formula (V) de mai sus (incluzând un derivat al acestuia în care grupările funcționale sunt protejate) este așa numită reacția de formare a unei baze Schiff, și poate fi realizată în mod obișnuit, de exemplu, într-un solvent inert de reacție, de exemplu într-un solvent cum ar fi tetrahidrofuran, la o temperatură între circa 0°C până la punctul de fierbere al solventului, preferabil în intervalul de la temperatura camerei la circa 50°C. Timpul de reacție este de obicei cuprins în intervalul de la 30 min la 2 zile, dar dacă este necesar poate fi peste sau sub acesta.

Cantitatea de utilizare a compusului de formula (V) față de compusul de formula (lc-1) nu este strict limitată, dar de obicei este dorit ca compusul de formula (V) să fie utilizat într-un raport de 1 la 50 moli, în special 3 la 10 moli pentru mol de compus de formula (lc-1).

Derivatul hidrazonic obținut prin reacția de mai sus poate fi de obicei supus reacției de hidrogenare catalitică obișnuită, utilizând paladiu pe cărbune sau alt catalizator asemănător pentru a da un compus de formula (I) în care Rt sau R₂ reprezintă un atom de hidrogen.

In procedeele precedente, protecția grupelor funcționale în compușii de materii prime și îndepărtarea grupelor protectoare, existente în compușii formați, poate fi realizată utilizând metode uzuale și la alegere, cunoscute pe scară largă în domeniul chimiei.

Apoi, izolarea și purificarea compușilor obținuți prin reacțiile de mai sus poate fi realizată conform metodelor în sine cunoscute în domeniul sintezei chimice organice, de exemplu, metoda de precipitare, metode de extracție cu solvenți, recristalizare, cromatografie, etc.

Un compus cu formula (II) de mai sus, utilizat ca materie primă în procedeele menționate mai sus, poate fi preparat prin glicozidarea unui compus reprezentat de formula generală (VI) de

RO 113469 Bl în care X_v X₂ și Y au aceleași semnificații cu cele definite mai sus, preparat printr-un procedeu cunoscut în sine (referință la J. Chem. Soc. Perkin Transactions I. pag. 2475...2480, 1990) sau a 5 unui derivat al acestuia în care grupările funcționale sunt protejate.

Glicozidarea unui compus de formula (VI) sau a unui derivat al acestuia în care grupele funcționale sunt protejate io poate fi realizată printr-un procedeu cunoscut în sine (referință la J.Am. Chem. Soc. 60, 2559,1988), de exemplu prin condensarea sa cu un derivat reactiv al unei pentoze sau hexoze în care grupele 15 hidroxil sunt protejate, de exemplu 1brom-2,3,4,6-0-tetracetilglucoză, utilizând drept agent activant cianură de mercur, carbonat de argint, oxid de argint sau altele asemenea, de preferință 20 oxid de argint, într-un solvent aprotic, de exemplu un solvent cum ar fi benzen, toluen sau clorură de metilen, la o temperatură de la circa □ la circa 100°C, preferabil la circa 8G°C. 25

In mod alternativ, un compus de formula (II) poate fi preparat de asemenea conform procedeului descris în PCT/WO 91/18003, menționat mai sus.

In plus, un compus de formula (III) poate fi preparat prin tratarea compusului cu formula (II) astfel obținut sau a unui derivat al acestuia în care grupele funcționale sunt protejate cu o bază.

Drept bază este preferată o soluție apoasă de hidroxid de potasiu, și tratarea cu această bază poate fi realizată în mod obișnuit la temperatura camerei, dar în unele cazuri, poate fi realizată de asemenea cu încălzire până la o temperatură de circa 50°C.

Neutralizarea sau acidularea amestecului de reacție poate fi realizată dacă este necesar, utilizând acid clorhidric, și prin aceasta este posibil să fie precipitat compusul cu formula (III) sub formă de cristale.

Compușii cu formula (II) oferiți de această invenție au o excelentă activitate antitumorală, așa cum se arată în următoarele exemple de teste farmacologice.

1) Efectul terapeutic față de tumoarea de șoarece [P388].

Efectul terapeutic al compușilor din această invenție împotriva tumorii de șoarece (P388) este prezentată în tabelele 1 și 2 de mai jos.

Tabelul 1

Efectul compusului din exemplul 2 Împotriva P388

Tumoră (11	Doză’21, i.p. (mg/kg/injecție)	MST(3] (zi)	T/C (%]t4!
P388	0	12,3±1,06	100
1	15,8+0,84	128
3	17,8±1,92	145
10	>26,4±18,82	>245
30	>42,2±24,38	>343
100	>47,2±18,90	>384

RO 113469 Bl

Tabelul 2

Efectul compusului din exemplul 5 împotriva P388

Tumoră '11	Doză'21, i.p. (mg/kg/injecție)	MST'31 (zi)	T/C (%)'41
P388	0	12,3±0,95	100
1	16,8±0,84	137
3	17,8±1,92	145
10	26,2±1O,18	>213
30	23,4+9,74	>190
100	36,4±8,05	>296

Note explicative ale tabelelor 1 și 2.

1] Inoculare tumorală: 10® celule tumorale sunt inoculate intraperitoneal.

(2) Doză: După inocularea tumorii, fiecare doză este administrată intraperitoneal o dată pe zi din prima până în a 10-a zi.

(3) MST: Media supraviețuirii în număr de zile.

(4) T/C (%): (MST al grupului tratat/MST al controlului] x 100 (5) Standard: în cazul în care T/C>125, compusul de testat a fost considerat a avea un efect antitumoral remarcabil la doza respectivă.

[2] Activitatea de inhibare a proliferării împotriva celulelor de leucemie de șoarece.

Metoda de măsurare: porțiuni de 20 100 pl dintr-un mediu de cultură celulară (10 % ser bovin fetal-conținând mediu RPMI-1640) conținând 3x 10³ celule de leucemie de șoarece (P388) sunt puse într-o microplacă cu 96 adâncituri. Celu- 25 lele sunt cultivate sub o atmosferă conținând 5 % C0₂ la 37°C timp de 24 h și 10 pl din fiecare soluție test conținând compușii respectivi se adaugă la fiecare celulă. Apoi celulele sunt cultivate supli- 30 mentar sub C0₂ 5% la 37°C timp de 24 h. La cultura sub formă de bulion, se adaugă porțiuni de 0,5 % albastru tiazolil, și se incubează sub atmosferă conținând 5 % C0₂ la 37°C timp de 2 h, pentru a se realiza reacția enzimatică. Se adaugă 20 % dodecil sulfat de sodiu (SDS) pentru a întrerupe reacția. Incubarea este condusă suplimentar la 37°C timp de 4 h pentru a dizolva clorantul format, și se măsoară adsorbția la 550 nm, care este comparată cu grupul de control. Rezultatele sunt reprezentate în tabelul 3.

Tabelul 3 Activitate de inhibare a proliferării împotriva celulelor de leucemie de șoarece (P388)

Compus de testat	Concentrația de inhibare cu 50 % ' dC50, pM)
Compusul din exemplul 1	<0,030
Compusul din exemplul 2	0,29
Compusul din exemplul 3	0,065
Compusul din exemplul 4	0,096
Compusul din exemplul 5	0,28

RO 113469 Bl

24

Tabelul 3 (continuare)

Compusul din exemplul 6	0,059
Compusul din exemplul 7	0,091
Compusul din exemplul 8	0,30
Compusul din exemplul 9	0,028
Compusul din exemplul 10	0,46
Compusul din exemplul 11	<0,026
Compusul din exemplul 12	0,042
Compusul din exemplul 13	0,22
Compusul din exemplul 14	<0,027
Compusul din exemplul 15	0,31
Compusul din exemplul 17	0,044
Compusul din exemplul 22	0,11
Compusul din exemplul 23	<0,025
Compusul din exemplul 24	0,001
Compusul din exemplul 25	0,048
Compusul din exemplul 27	0,027
Compusul din exemplul 28	<0,029
Compusul din exemplul 29	0,005
Compusul din exemplul 30	0,003
Compusul din exemplul 31	0,011
Compusul din exemplul 33	0,11
Compusul din exemplul 34	0,019
Compusul din exemplul 35	0,17
Compusul din exemplul 36	0,002
Compusul din exemplul 37	0,095

După cum reiese din rezultatele 45 testelor farmaceutice de mai sus, compușii din această invenție prezintă o excelentă acțiune antitumorală și sunt utili ca agenți antitumorali pentru controlul sau prevenirea bolilor, în particular pen- 50 tru tratamentul cancerelor. Atunci când un compus din această invenție este folosit pentru astfel de utilizări, el este de obicei formulat ca preparat farma ceutic cuprinzând o cantitate eficientă din acesta și un purtător sau diluant acceptabil din punct de vedere farmaceutic.

Drept forme de administrare în momentul utilizării unui compus conform acestei invenții, pot fi menționate cele pe cale orală cum ar fi, de exemplu, tablete, capsule, pulberi, granule sau lichide, sau pe cale parenterală sub formă sterilizată

RO 113469 Bl cum ar fi de exemplu, soluții sau suspensii, sau supozitoare, unguente, sau altele asemenea.

Preparatele solide pot fi preparate ca atare, sub formă de tablete, capsule, granule sau pulberi, sau se pot prepara deasemenea utilizând aditivi adecvați. Astfel de aditivi pot fi aditivi utilizați în mod obișnuit și includ zaharide cum ar fi, de exemplu, lactoză și glucoză, amidon cum ar fi, de exemplu, de porumb, grâu și orez; acizi grași cum ar fi, de exemplu, acid stearic; săruri anorganice cum ar fi, de exemplu, aluminat metasilicat de magneziu și fosfat de calciu anhidru; macromolecule sintetizate cum ar fi, de exemplu, polivinilpirolidonă și polialchilenglicol; săruri de acizi grași cum ar fi, de exemplu, stearat de calciu și stearat de magneziu; alcooli cum ar fi, de exemplu, alcool stearilic și alcool bentilic; derivați de celuloză sintetizați cum ar fi, metilceluloză, carboximetilceluloză, etilceluloză și hidroxipropilmetilceluloză; și în plus, gelatină, talc, uleiuri vegetale, gumă arabică, etc.

Preparatele solide cum ar fi aceste tabelete, capsule, granule și pulberi conțin o cantitate eficientă de ingredient activ, în general □, 1... 1 □□ % în greutate, preferabil 5... 1OO % în greutate.

Compozițiile lichide sunt preparate sub forme cum ar fi suspensii, siropuri, injecții sau picături, utilizând aditivi adecvați utilizați în mod uzual în preparatele lichide cum ar fi apa, alcooli sau uleiuri de origine vegetală cum ar fi, de exemplu, ulei de soia, ulei de arahide și ulei de susan.

In particular, solvenții adecvați în cazul administrării parenterale sub formă de soluții injectabile intramuscular, intravenos sau subcutanat includ, de exemplu, apă distilată pentru injectare, soluții apoase de clorhidrat de lidocaină (pentru injectarea intramusculară], ser fiziologic, soluții apoase de glucoză, etanol polietilenglicol, lichide pentru injectarea intravenoasă (de exemplu soluții apoase de acid citric și citrat de sodiu, etc.], soluții de electrolit (pentru perfuzii sau injecții intravenoase], etc. și amestecuri de acești solvenți.

Aceste injecții pot lua forme care sunt transformate în pulberi ca atare sau la care au fost adăugați aditivi și sunt dizolvate la momentul utilizării, ca și forme în care ingredienții sunt dizolvați în prealabil. Astfel de injectabile conțin în mod obișnuit 0,1...10 % în greutate, preferabil 1...5 %în greutate ingredient activ.

In plus, un agent lichid al unei suspensii, sirop sau altele asemenea pentru administrare orală pot conține în mod uzual 0,5...10 % în greutate ingredient activ.

Doza preferată de compus conform invenției poate varia funcție de tipul de compus utilizat, tipul și frecvența aplicării compoziției formulate, locul specificat de tratat, gradul bolii, vârsta pacienților, diagnosticul medicilor, tipul de tumoră, etc., dar ca un standard aproximativ, doza zilnică și de adult poate, de exemplu, fi în intervalul de la 10 la 500 mg în cazul administrării orale, și în intervalul administrării parenterale, preferabil injecții intravenoase. Frecvența administrării variază funcție de metodele de administrare și de simptome, dar este de 1 la 5 ori pe zi. In plus, pot fi adoptate și metode de administrare cum ar fi administrare la două zile sau adminsitrare la trei zile.

Invenția de față prezintă avantajul obținerii unui compus ce prezintă o acțiune antitumorală îmbunătățită, utilizați ca agenți antitumorali pentru controlul sau prevenirea bolilor, în mod deosebit pentru tratamentul diferitelor tipuri de tumori canceroase.

Se dau, în continuare, exemple de realizare a invenției.

Exemplul A. Compusul reprezentat prin formula de mai jos se obține

RO 113469 Bl

3,4 g din compusul 12,13-dihidro-1,11 -dihidroxi-13-(p-D-glucopiranozil]5H-indolo(2,3-a)pirolo(3,4-c)carbazol5,7(6H)-dionă se dizolvă în 120 ml soluție apoasă 10 % de hidroxid de potasiu, și soluția se agită la temperatura camerei timp de două ore. Amestecul de reacție se neutralizează prin adăugarea a 120 ml acid clorhidric 2N, și precipitatul sub formă de cristale roșii este filtrat, spălat cu apă și este uscat pentru a se obține 3,0 g de compus din titlu.

FAB-MS(m/z): 520 (M)⁺, 521 (M+H)^{+ 1}H RMN (400 MHz, DMS0-d₆)0 (ppm): 3,42 (1H, m); 3,56-3,70 (2H,m); 3,76 (1H, m); 3,95-4,10 (2H, m); 4,95 [1 H,d,J=4,6Hz); 5,24 (1H, d, J=5,4Hz); 5,32 (1H,dd,J=5,1Hz); 7,06 (2H,dd,J=7,6, 7,8Hz); 7,09 (1H, d.J = 8,0Hz); 7,20 (1 H,d,7,8Hz); 7,40 (1H, D,J=7,8Hz); 8,36 (1H,d,J=7,6Hz); 8,51 (1 H,D,J=7,6Hz); 10,13 (1 H.s); 10, 52 (1 H.s); 11,11 (1H,s).

Exemplul B. Compusul reprezentat prin formula de mai jos se obține astfel:

mg de rebecamicină se dizolvă în 5 ml Ν,Ν-dimetilformamidă, se adaugă 5 ml soluție apoasă de hidroxid de sodiu 2N, și amestecul se agită la 80°C timp de 3 h. Se adaugă 60 ml de apă, amestecul de raecție se răcește pe gheață și produsul galben, care precipită, este recuperat prin filtrare. Acesta este supus cromatografierii pe coloană pe silicagel (diametru intern 1,5 cm, lungime 45 cm), coloana este spălată cu cloroform, eluarea este realizată cu cloroform-tetrahidrofuran (10:1), și fracțiunea conținând produsul dorit este concentrată la sec. Pulberea galbenă rezultată este spălată cu cloroform pentru a de obține 6,4 mg de compus din titlu.

Valoarea Rf: 0,51 (produs de

Merck Co. Kiesel gel 60F₂₅₄, solvent de developare cloroform + metanol: tetrahidrofuran: acid acetic = 10:1:0,2) FABMS (m/z) : 571 (M+H)^{+ 1}H RMN (300 MHz, DMSO-d₆), 0(ppm): 10,9 (1H, s); 9,07 (1H, d, J =7,8Hz); 8,92 (1 H,d,J=7,8Hz); 7,78 (2H,t,J=7,8Hz); 7,53(1 H,d,J=7,8Hz);

7,50 (1H,d,7,8Hz); 7,03 (1H, D, J =8,9Hz); 3,96 (2H,m); 3,87 (1H,m);

3,61 (3H,s); 3,54-3,73 (3H,m).

Exemplul 1. Compusul reprezentat prin formula 1 de mai jos se obține astfel:

NH,

(1)

3,51 g compus 12,13-dihidro1,11 -dihidroxi-13-(p-D-glucopiranozil]-5Hindolo(2,3-a)pirolo(3,4-c)carbazol5,7(6H]-dionă sunt dizolvate în 8 ml de hidrat de hidrazină (Wako Pure Chemical Industries, Ltd), și reacția este condusă la tempratura camerei timp de două ore. Apoi se adaugă 180 ml de apă purificată, pH-ul soluției este ajustat la 5,0 cu acid clorhidric concentrat, amestecul se răcește cu gheață și precipitatul rezultat este colectat prin filtrare, spălat cu apă purificată și este uscat sub presiune redusă pentru a da 3,51 g de compus din titlu reprezentat prin formula (1).

(Randament: 97 %).

FAB-MS(m/z): 535 (M+H)^{+ 1}H RMN (400 MHz, DMS0-d_s], δ(ρριτι): 10,9 (1H,brs); 10,4 (1H, s); 10,0 (1H,s); 8,72 (1 H,d,J=7,8Hz); 8,54 (1 H,d,J=7,8Hz); 7,19 (2H,t,J =7,8Hz); 7,79 (2H,t,J=7,8Hz); 7,05 (1 H,d,J=9,3Hz); 7,02 (1 H,d,J=7,8Hz);

5,42 (1H,brd,J=5,8Hz); 5,35 (1H,brs);

5,22 (1 H,brd,J=4,5Hz); 4,96 (2H,brs); 4,91 (1 H,brd,J=5,3, 3Hz); 4,01 (2H,m);

RO 113469 Bl

3,73[1H,m); 3,63(2H,m); 3,39 (1H,m).

Compusul reprezentat prin formula 2 se obține astfel:

N = CH — COOH

3,47 g compus obținut în exemplul 1 sunt dizolvate în 20 ml de N,N-dimetilformamidă (DMF); în timp ce soluția este agitată la temperatura camerei, se adaugă în porțiuni 20 ml dintr-o soluție de 100 mg/ml acid glioxilic (Sigma Co.), și astfel se formează un precipitat care se solidifică sub formă asemănătoare unui gel. Ulterior se adaugă 200 ml de apă purificată, soluția rezultată este răcită cu gheață, și precipitatul este colectat prin filtrare, este spălat cu apă purificată și se usucă sub presiune redusă pentru a se obține 3,85 g de compus din titlu, reprezentat prin formula (2).

(Randament: 100%).

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), δ(ρριτι): 11,1 (1H,brs); 10,5 (1H, brs);

10,1 (1H,brs); 9,01 (1H,s); 8,69 (1H, d,J=7,8Hz); 8,53 (1 H,d,J=7,8Hz); 7,23 (2H,t,J=7,8Hz); 7,10 (1H, d , J=9,3Hz); 7,06 (1 H,d,J=7,8Hz); 7,04 (1H ,d, J=7,8Hz); 5,44 (1H,brs); 5,34 (1H, brs,); 5,24 (1H,bds); 4,95 (1H, brd, J=5,9Hz); 4,02 (2H,m); 3,76 (1H,m); 3,64 (2H,m); 3,40 (1H,m).

Exemplul 3. Compusul reprezentat prin formula 3 de mai jos, se obține astfel:

N — CH — CHîCH₂ - COOH

(3) mg din compusul obținut în exemplul 1 sunt dizolvate în 0,5 ml de Ν,Ν-dimetilformamidă (DMF); în timp ce soluția este agitată la tempratura camerei se adaugă 0,2 ml semialdehidă succinică 15 % (Aldrich Chemical Co.), și o oră mai târziu, se adaugă 5 ml de apă purificată. Apoi soluția de reacție este răcită cu gheață, și precipitatul rezultat este colectat prin filtrare, este spălat cu apă purificată și este usucat la presiune redusă pentru a se obține 25,3 mg de compus din titlu reprezentat prin formula (3).

(Randament: 91 %).

FAB-MS (m/z): 619 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), δ(ρριτι): 12,1 (1H,brs); 11,0(1H, brs);

10,4 (1H,brs); 10,0 (1H,brs); 8,69 (1H,brs); 8,68 (1 H,d,J=7,8Hz); 8,51 (1 H,d,J=8,3Hz); 7,19 (2H,t,J=7,8Hz); 7,07· (1 H,d,J=9,3Hz); 7,04 (1H, d, J=7,8Hz); 7,01 (1 H,d,J=7,8); 5,43 (1H,brd,J=5,4Hz); 5,33 (1H,brs); 5,22 (1H,Brs); 4,93 (1 H,brd,J=4,9Hz); 4,01 (2H,m); 3,74 (1H,m); 3,63 (2H,m);

3,40 (1H,m).

Exemplul 4. Compusul reprezentat prin formula 4 de mai jos, se prepară astfel:

nh₂

511 mg de rebecamicină (compusul descris în J.Antibiotics 40, 668 ...678 (1987)] se dizolvă în 3 ml de hidrat de hidrazină (Wako Pure Chemical Industries, Ltd.) și soluția se menține la temperatura camerei timp de o oră. Se adaugă 200 ml apă purificată și precipitatul rezultat este colectat prin filtrare, este spălat cu apă purificată 100 ml, și este uscat la presiune redusă pentru a se obține 497 mg compus din titlu: 6-N-aminorebecamicină, reprezentat prin formula (4).

RO 113469 Bl (Randament: 95 %].

FAB-MS (m/z): 585 (M+H]⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), 0(ppm): 10,64 (1H,brs); 9,24 (1H, brs);

10,4 (1 H,d,J=7,8Hz); 9,07 (1H, d, J=7,8Hz); 7,70 (2H,t,J=7,8Hz); 7,45 (1 H,d,J=7,8Hz); 7,42 (1 H,d,J=7,8Hz); 6,93(1 H,d,J=8,8Hz); 5,42 (1H, d, J =5,8Hz); 5,33 (1H,t,J=5,4Hz); 5,03 (3H,Brs); 3,97 (2H,m); 3,84 (1H,m); 3,59 (3H,s); 3,5O~3,7O(3H,s).

Exemplul 5. Compusul reprezentat prin formula 5 de mai jos, se prepară astfel:

NH-CHO

Procedeul A. 5 g de compus din exemplul 1 se dizolvă în 60 ml N,N-dimetilformamidă, se adaugă apoi 1,8 ml acid clorhidric concentrat, amestecul se încălzește la 60°C timp de 4 h, după care se mai adaugă 0,8 ml acid clorhidric concentrat, și amestecul de reacție este încălzit la 37°C timp de 16 h. Acesta se amestecă cu 1 I de acetat de etil. Amestecul este spălat succesiv cu soluție apoasă 2 % de bicarbonat de sodiu și apă, și apoi stratul acetat este deshidratat pe sulfat de sodiu anhidru, este concentrat la sec pentru a se obține 3,3 g de pulbere portocalie. Acesta se dizolvă în metanol și este supusă cromatografiei pe Sephadex LH 20 (diametru intern 3 cm, lungime 54 cm] cu metanol drept eluant, iar fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a se obține 2413,6 mg din compusul din titlu reprezentat prin formula (5) sub forma de pulbere portocalie.

Procedeul B. 25,9 mg compus obținut în exemplul A sunt dizolvate în 0,5 ml de Ν,Ν-dimetilformamidă, se adaugă 15,0 mg de formaldehidă și amestecul este agitat la 70°C timp de două ore. Acesta se amestecă cu 70 ml de acetat de etil și amestecul se spală cu 20 ml de apă. Stratul de acetat de etil se usucă pe sulfat de sodiu anhidru și se concentrează la sec pentru a da 26,9 mg pulbere portocalie. Aceasta se dizolvă în metanol și se supune cromatografiei pe coloană pe Sephadex LH 20 (diametru interior 1,5 cm, lungime 48 cm, eluare cu metanol), și fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a se obține 16,3 mg din compusul din titlu reprezentat prin formula (5) sub formă de pulbere portocalie.

Valoare Rf: 0,35 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄ solvent de developare: cloroform-metanol-tetrahidrofuran=2:1:1)

FAB-MS (m/z): 562 (M+H)⁺.

Ή RMN (400 MHz, DMSO-d_B), δ(ρριτι): 11,0 (1H, brs); 10,8 (1H,s);

10,4 (1H,s); 8,69 (1H,brs); 10,0 (1H,s); 8,64 (1 H,d, J=8,3Hz); 8,47 (1H, d,J=8,3Hz); 8,44 (1H,s); 7,21 (2H, t, J=7,8Hz); 7,06 (1 H,d,J=9,7Hz); 7,05 (1H,d,J=7,8Hz); 7,02 (1 H,d,J=7,8);

5,43 (1 H,d,J=5,8Hz); 5,36 (1H,brs);

5,22 (1 H,d,J=5,4Hz); 4,92 (1H, d, J=5,4Hz); 4,02 (2H,m); 3,75 (1H,m);

3,62 (2H,m); 3,39 (1H,m).

Exemplul 6. Compusul reprezentat prin formula 6 de mai jos, se prepară astfel:

NH - COCH₃

(6) mg acid acetic și 2 ml anhidridă acetică se adaugă la 5 mg de compus obținut în exemplul 1 și compusul se dizolvă în acestea cu încălzire la 90°C. Se adaugă apă pentru a aduce amestecul la un volum de 300 ml și produsul de reacție este absorbit pe o coloană cu Diaion HP 20 (diametru intern 3 cm, lungime 13,5 cm). După spălarea coloanei cu 600 ml de apă, se face

RO 113469 Bl eluarea cu 3OO ml etanol. Metanolul din eluat este evaporat la sec, reziduul este dizolvat în 50 ml metanol și soluția este concentrată la circa 5 ml. La aceasta, se adaugă 100 ml acetat de etil; amestecul este lăsat peste noapte la 4°C și precipitatul rezultat este colectat prin filtrare pentru a da 426 mg de compus numit în titlul reprezentat prin formula (6).

Valoare Rf: 0,43 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄ solvent de developare: cloroform: metanol: tetrahidrofuran=2:1:1 ]

FAB-MS (m/z): 575 (M+H)⁺.

Ή RMN (400 MHz, DMS0-d₆), 0(ppm): 11,0 (1H,s); 10,7 (1H,s); 10,4 (1H,brs); 10,5 (1H,s); 8,64 (1H, d, J=7,8Hz); 8,47 (1 H,d,J=7,8Hz); 7,20 (2H,t,J=7,8Hz); 7,01-7,06 (3H,m);

5,35-5,45 (2H,m); 5,23 (1H,brs); 4,92 (1H,brs); 4,02 (2H,m); 3,74 (1H,m); 3,58-3,70 (2H,m); 3,40 (1H,m); 2,10 (3H,s).

Exemplul 7. Compusul reprezentat prin formula 7 de mai jos, se prepară astfel:

72,5 mg de compus obținut în exemplul 1 sunt dizolvate într-un amestec de 8 ml tetrahidofuran și 5 ml metanol, se adaugă apoi 140 ml de acid clorhidric 2N și 13,2 ml de soluție apoasă 37 % de formaldehidă. Amestecul este agitat la temperatura camerei timp de două ore și este concentrat la sec. Reziduul se dizolvă în 5 ml de N,Ndimetilforamidă, se adaugă 80 mg de paladiu 10 % pe cărbune și amestecul este supus reducerii sub hidrogen gazos la temperatura camerei timp de două ore și apoi este filtrat pe Celită. Se adaugă 80 ml de acetat de etil la filtratul care rezultă, apoi amestecul este spălat succesiv cu soluție apoasă 2 % de bicar bonat de sodiu și apă, și stratul de acetat de etil este uscat și concentrat pentru a da 28,8 mg de pulbere portocalie. Aceasta se dizolvă într-o cantitate mică de metanol, iar soluția este supusă cromatografierii, iar soluția este supusă cromatografierii pe coloană pe Sephadex LH 20 (diametru intern 1,5 cm, lungime 90 cm] eluând cu metanol pentru a se obține 17,1 mg din compusul reprezentat prin formula (7] sub formă de pulbere portocalie.

Valoare Rf: 0,49 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄ solvent de developare: cloroform: metanol: tetrahidrofuran:acid acetic=20:10:10:1 ] FAB-MS (m/z): 549 (M+H]⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMSO-d_B), 0(ppm): 10,9 (1H,s); 10,4 (1H,s); 9,98 (1H,s); 8,72 (1 H,d,J=7,8Hz); 8,54 (1H, d,J=7,8Hz); 7,19 (2H,t,J=7,8Hz); 7,007,06 (3H,m); 5,73 (1 H,q,J=5,4Hz);

5,43 (1H,d,J=5,7Hz); 5,35 (1H,brs);

5,22 (1 H,d,J=5,4Hz); 4,90 (1H, d, J=5,4Hz); 3,96-4,03 (2H,m); 3,74 (1H,m); 3,58-3,70 (2H,m); 3,40 (1H,m); 2,74 (3H,d,J=5,4Hz).

Exemplul 8. Compusul reprezentat prin formula 8 de mai jos, se prepară astfel:

NHCH₂COOH

(8)

500 mg de compus obținut în exemplul 1 sunt dizolvate în 6 ml N,N-dimetilforamidă (DMF), se adaugă 75 mg de paladiu 10 % pe cărbune (Pd/C) și se realizează hidrogenarea la temperatura camerei timp de 3,5 h sub agitare. Amestecul de reacție se filtrează, utilizând hârtie de filtru pe care s-a presărat pământ de diatomee, pentru îndepărtarea Pd-C, și la filtrat se adaugă 150 ml apă. Amestecul este ajustat la pH=5 cu NaOH 1N și apoi este extras cu acetat

RO 113469 Bl de etil (2OO x 5). Stratul de etil se concentrează și cristalele sunt colectate prin filtrare pentru a da 182,3 mg de compus dorit reprezentat prin formula (8].

FAB-MS (m/z): 593 (M+H]⁺.

Ή RMN (400 MHz, DMSO-d₆), 0(ppm): 12,6 (1H,brs); 10,9 (1H,s);

10,4 (1H,s); 10,0 (1 H,s); 8,69 [1H. d, J=8,3Hz); 8,52 (1 H,d,J=7,8Hz]; 7,18 (2H,t,J=7,8Hz); 6,99^.7,05 (3H,m); 5,90 (1H,brs); 5,42 (1 H,d,J=5,4Hz]; 5,35 (1H,t,J=5,4Hz); 5,21 (1H, d, J=4,9Hz); 4,89 (1 H,d,J=5,4Hz); 4,03 (2H,m); 3,83 (2H,s); 3,74 (1H,m);

3,63 (2H,m); 3,39 (1H,m).

Exemplul 9. Compusul reprezentat prin formula 9 de mai jos, se prepară astfel:

(9)

La 501,7 mg de compus obținut în exemplul A și 501,7 mg clorhidrat de semicarbazidă se adaugă 0,325 ml de trietilamină. Amestecul este refluxat cu încălzire timp de 8 h. După terminarea reacției, soluția rezultată este concentrată la sec, se adaugă 300 ml de metil etil cetonă și 200 ml apă, se face operația de extracție și se mai adaugă încă 300 ml de metil etil cetonă [MEC] la stratul apos pentru a face o a doua extracție. Stratul MEC (extractele reunite) este concentrat la sec; la reziduu se adaugă 300 ml de metanol pentru a-l dizolva. Soluția este supusă apoi cromatografierii pe un turn cu Sephadex LH20 (3x28 cm], și se face eluarea cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a da 461 mg de produs numit, reprezentat prin formula (9], sub formă de pulbere cristalină roșie.

Valoarea Rf: 0,15 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄ solvent de developare: cloroform: metanol : tetrahidrofuran=2:1:1]

FAB-MS (m/z): 577 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆], 0(ppm): 11,0 (1H,s); 10,4 (1H,ms); 10,0 (1H,s); 8,68 (1 H,d,J=7,8Hz);

8,66 (1H,brs); 8,51(1H,d,J=7,8Hz);

7,20 (2H,t,J=7,8Hz); 7,01—7,07 (3H,m); 6,41 (2H,brs); 5,44 (1H, d, J=5,4Hz); 5,38 (1 H.brs); 5,23 (1H, d, J=4,9Hz); 4,91 (1H,brs); 4,00—4,09 (2H,m); 3,75 (1H,m); 3,60—3,68 (2H,m); 3,39 (1H,m).

Exemplul 10. Compusul reprezentat prin formula 10 de mai jos, se obține astfel:

(1O)

La 22 mg de compus obținut în exemplul A și 20 mg de tiosemicarbazidă se adaugă 4 ml de metanol și amestecul este refluxat cu încălzire timp de 22 h. Soluția rezultată este concentrată la sec, reziduul se dizolvă în 4 ml metanol. Soluția este supusă apoi cromatografierii pe un turn cu Sephadex LH-20 (1,8x35 cm), și eluarea este realizată cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a da

10,7 mg de produs dorit reprezentat prin formula (10).

Valoarea Rf: 0,29 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄ solvent de developare: cloroform: metanol: tetrahidrofuran=2:1:1)

FAB-MS (m/z): 594 (M+H]⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), 6(ppm): 11,0 (1H,s); 10,4 (IH.brs);

10,1 (1H,brs); 9,73 (1H,brs); 8,65 (1H,d,J=7,8Hz); 8,49(1 H,d,J=7,8Hz); 8,27 (2H,s); 7,21 (2H,t,J=7,8Hz); 7,01 —7,12 (3H,m); 5,45 (1H,brs); 5,37 (1H,brs); 5,24 (1H,brs); 4,91 (1H,brs);

RO 113469 Bl

3,97^4,10 (2H,m); 3,74(1H,m); 3,62 (2H,m); 3,40 (1H,m).

Exemplul 11. Compusul reprezentat prin formula 11 de mai jos, se

9,5 mg de compus obținut în exemplul 1 se dizolvă în 2 ml tetrahidrofuran (THF); la soluția formată se adaugă 30 mg anhidridă metan sulfonică și amestecul este lăsat la temperatura camerei timp de 48 h. Soluția rezultată în urma reacției este concentrată la sec și reziduul este dizolvat în 2 ml de metanol, și se supune cromatografierii pe un turn cu Sephadex LH-20 (1,8x34 cm) eluând cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a da 8,3 mg de produs dorit reprezentat prin formula (11).

Valoarea Rf: 0,48 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄ solvent de developare: cloroform: metanol: tetrahidrofuran=2:1:1)

FAB-MS (m/z): 612 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMSO-d_B), 0(ppm): 11,0 (1H,s); 10,5 (1H,brs);

10,4 (1 H,s); 10,1 (1 H,s); 8,67 (1H, d, J=7,9Hz); 8,50(1 H,d,J=7,7Hz); 7,22 (2H,t,J=7,6Hz); 7,02^7,07 (3H,m);

5,43 (1H,d,J=5,8Hz); 5,36 (1H,brs);

5,22 (1 H,d,J=5,2Hz); 4,89 (1H, d, J=8Hz); 4,03 (2H,m); 3,75 (1H,m);

3,63 (2H,m); 3,40 (1H,m).

Exemplul 12. Compusul reprezentat prin formula 11 de mai jos, se ob-

(12)

La 11,7 mg de compus obținut în exemplul 1 se adaugă 1 ml de metanol și 2 ml de tetrahidrofuran pentru a se obține o soluție, apoi se adaugă 0,1 ml anhidridă propionică (Aldrich Chemical Co.) și amestecul este agitat la temperatura camerei timp de 4 h. Se adaugă 2 ml de apă și 3 ml de metanol la soluția rezultată. Amestecul este lăsat să stea 30 de min și apoi este concentrat la sec și se adaugă 3 ml de metanol, pentru a se obține o soluție. Soluția este cromatografieată pe un turn cu Sephadex LH-20 (1,8x30 cm) și este eluată cu metanol, fracțiunile conținând produsul dorit fiind concentrate la sec pentru a da 6,2 mg de produs dorit reprezentat prin formula (12).

Valoarea Rf: 0,55 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄ solvent de developare: cloroform: metanol: tetrahidrofuran=2:1:1). Ή RMN (400 MHz, DMS0-d₆), 6(ppm): 11,0 (1H,s); 10,6 (1H,brs); 10,4 (1H,brs); 10,0 (1 H,s);

8,64 (1H,d,J=7,8Hz); 8,47 (1H, d, J=7,8Hz); 7,20 (2H,t,J=7,8Hz); 7,00 _7,08 (3H,m); 5,30-5,45 (2H,m);

5,21 (1H,m); 4,92 (1H,m); 4,02 (2H,m); 3,75 (1H,m); 3,62 (2H,m);

3,38 (1H,m); 2,39 (2H,q,J=9,3Hz);

1,16 (3H,t,J=7,3Hz).

Exemplul 13. Compusul reprezentat în formula 13 de mai jos, se obține astfel:

9,9 mg de compus obținut în exemplul 1 se dizolvă în 2 ml de tetrahidrofuran, se adaugă 0,06 ml anhidridă trifluoracetică (Aldrich Chemical Co.) și amestecul este lăsat să stea la temperatura camerei timp de 15 min. Se adaugă 2 ml apă la soluția rezultată și amestecul este concentrat la sec; la reziduu se adaugă 2 ml apă și 10 ml acetat de etil, efectuându-se operațiunea de extracție și stratul de acetat de etil este concentrat la sec. Substanața brută

RO 113469 Bl rezultată se dizolvă în 3 ml de metanol și este supusă cromatografierii pe un turn cu Sephadex LH-20 (1,8x30 cm), eluând cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a da compusul dorit reprezentat prin formula (13).

Valoarea Rf: 0,53 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄ solvent de developare: cloroform: metanol: tetrahidrofuran=2:1:1).

FAB-MS (m/z): 630 (M+H)⁺.

¹H RMN (500 MHz, DMSO-d_B), δ(ρριτι): 12,7 (1H,brs); 11,0 (1 H.brs);

10,5 (1H,brs); 10,1 (1H,brs); 8,61 (1H,d,J=7,6Hz); 8,45 (1H,d,J=7,9Hz);

7.21 (2H,t,J=7,6Hz); 7,02—7,07 (3H, m); 5,42 (1H,d,5,8Hz); 5,35 (1H, brs);

5.21 (1H,brs); 4,91 (1H, d, J=5,5Hz); 4,02 (2H,m); 3,76 (1H,m); 3,61 (2H,m); 3,39 (1H,m).

Exemplul 14. Compusul reprezentat în formula 14 de mai jos, se prepară astfel:

La 31,6 mg de compus obținut în exemplul 8 se adaugă 4 ml metanol și 4 ml de benzen pentru a se obține o soluție, apoi se adaugă 0,15 ml trimetilsilildiazometan (soluție 10 % în hexan, Tokyo Kasei Co.); amestecul este lăsat să stea la temperatura camerei timp de 1 □ min și este concentrat la sec pentru a da 29,3 mg ester metilic al compusului obținut în exemplul 8. Acesta se dizolvă în 5 ml metanol, se adaugă 0,6 ml apă amoniacală concentrată și amestecul se agită la temperatura camerei timp de 16 h.

Soluția rezultată este concentrată la sec, se adaugă 3 ml metanol la reziduu pentru a se obține o soluție, care este supusă cromatografierii pe un turn cu

Sephadex LH-20 (1,8x36 cm) și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit fiind concentrate la sec pentru a da 16,9 mg de compus dorit reprezentat prin formula (14).

Valoare Rf: 0,22 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄ solvent de developare: cloroform: metanol: tetrahidrofuran=2:1:1).

FAB-MS (m/z): 592 (M+H)⁺.

¹H RMN (500 MHz, DMSO-d₆), 6(ppm): 10,9 (1H,s); 10,4 (1H,brs); 10,0 (1H,brs); 8,69 (1 H,d,J=7,3Hz); 8,52(1 H,d,J=8,3Hz); 7,77 (1H,brs);

7,39 (1H,brs); 7,19 (2H,t,J=7,8Hz); 6,98-7,05 (3H,m); 6,25 (1H, t, J=3,9Hz); 5,41 (1 H,d,J=5,4Hz); 5,35 (1H,brs); 5,20 (1H,d,J=5,4); 4,87 (1 H,d,J=5,4Hz); 4,02 (2H,m); 3,74 (1H,m); 3,68—3,70 (4H,m); 3,39 (1H,m).

Exemplul 15. Compusul reprezentat în formula 15 de mai jos, se prepară astfel:

La 11 mg de compus obținut în exemplul A se adaugă 2 ml de metanol și 4 mg de 2-hidrazinopiridină (Aldrich Chemical Co.) pentru a se obține o soluție care refluxează cu încălzire timp de 1,5 h. Soluția rezultată este concentrată la sec, se adaugă la reziduu 30 ml de apă și 30 ml de acetat de etil, pH-ul stratului apos este ajustat apoi la 5 cu acid clorhidric 1N, se execută operația de extracție și stratul de acetat de etil rezultat este concentrat la sec. Substanța brută rezultată este dizolvată în 2 ml de metanol și este supusă cromatografierii pe un turn cu Sephadex LH-20 (1,8x36 cm] și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit sunt

RO 113469 Bl concentrate la sec pentru a da 10 mg de compus dorit reprezentat prin formula (15).

Valoare Rf: 0,46 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄ solvent de developare: cloroform: metanol: tetrahidrofuran=2:1:1).

FAB-MS (m/z): 612 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), δ(ρρτη): 11,0(1H,s); 10,4 (1H,s); 10,0 (1 H,s); 9,34 (1H,s); 8,65 (1H, d, J= 8,3Hz); 8,48(1 H,d,J=7,8Hz); 7,95 (1H, d,J=4,9Hz); 7,62 (1 H,t,J=7,8); 7,18 (2H,t,J=7,8Hz); 7,00^7,08 (3H,m); 6,86 (1 H,t,J=7,8Hz); 6,78 (1H, dd, J=4,9; 7,8Hz); 5,44 (1 H,d,J=5,8Hz); 5,37 (1H,brs); 5,23 (1 H,d,J=5,8); 4,92 (1H,brs); 4,02 (2H,m); 3,76 (1H,m);

3,64 (2H,m); 3,41 (1H,m).

Exemplul 16. Compusul repre-

(16)

La 24 mg de compus obținut în exemplul A și acid hidrazinobenzoic (Aldrich Chemical Co.) se adaugă 4 ml de metanol și amestecul se refluxează cu încălzire timp de 2 h. Soluția rezultată în urma reacției este cromatografiată pe un turn cu Sephadex LH-20 (1,8x44 cm) și este eluată cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a da 20,9 mg de compus dorit reprezentat prin formula (16) sub forma unei pulberi cristaline roșii.

Valoare Rf: 0,31 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄ solvent de developare: cloroform: metanol: tetrahidrofuran=2:1:1).

FAB-MS (m/z): 655 (M+H)⁺.

Ή RMN (500 MHz, DMS0-d₆),

0(ppm): 11,0 (1H,s); 10,5 (1H,brs);

10,1 (1H,brs); 9,11 (1H,s); 8,65 (1H, d, J=7,9Hz); 8,48(1 H,d,J=7,9Hz); 7,80 (2H,d,J=8,3Hz); 7,18 (2H, t, J=7,6Hz); 7,01^7,08 (3H,m); 6,84 (2H, t, J=8,3Hz); 5,20-5,60 (3H,brs); 4,96 (1H,brs); 4,03 (2H,m); 3,76 (1H,m);

3,65 (2H,m); 3,41 (1H,m).

Exemplul 17. Compusul reprezentat în formula 17 de mai jos, se obține astfel:

(17)

La 26 mg de compus obținut în exemplul A și 38 mg acid hidrazină oxamică (Aldrich Chemical Co.) se adaugă 6 ml de metanol 50 % și amestecul este agitat cu încălzire la 80°C timp de 20 h. Soluția rezultată este concentrată la sec, se adaugă 15 ml de apă și 50 ml de acetat de etil, amestecul este ajustat la pH=2 cu acid clorhidric 1N și se realizează operațiunea de extracție. Stratul de acetat de etil este concentrat și cristalele precipitate sunt colectate prin filtrare pentru a da 10 mg de compus dorit reprezentat prin formula (17).

Valoare Rf: 0,38 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄ solvent de developare: cloroform: metanol: tetrahidrofuran=2:1:1).

FAB-MS (m/z): 606 (M+Z)⁺.

¹H RMN (500 MHz, DMS0-d₆), δ(ρριτι): 11,4 (1H,s); 11,0 (1H,s); 10,4 (1H,s); 10,0 (1H,s); 8,63 (1H, d, J=7,9Hz); 8,46 (1 H,d,J=7,9Hz); 8,38 (1H,s); 8,11 (1H,s); 7,21 (2H, t, J=7,9Hz); 7,02^,7,07 (3H,m); 5,41 (1H,d,J=5,8Hz); 5,35 (1 H,t,J=5,8Hz); 5,19(1H,d,J=5,2Hz); 4,89 (1H, d, J=5,5Hz); 4,03 (2H,m); 3,76 (1H,m); 3,63 (2H,m); 3,40 (1H,m).

RO 113469 Bl

Exemplul 18. Compusul reprezentat în formula 18 de mai jos, se obține astfel:

(3H,m); 5,42 (2H,brs); 5,22 (1H,brs);

4,92(1 H,brs); 4,02 (2H,m); 3,75 (1H,m); 3,63 (2H,m); 3,40 (1H,m);

2,65 (2H,t,J=7,3Hz); 2,52 (2H, t,

J=7,3Hz).

Exemplul 19. Compusul reprezentat în formula 19 de mai jos, se ob-

(18)

26,7 mg de compus obținut în exemplele 1 și 5,5 mg anhidridă succinică se dizolvă în 0,5 ml de piridină și soluția este agitată la temperatura camerei timp de 18 h. Aceasta este concentrată la sec la presiune redusă și reziduul este dizolvat într-o cantitate mică de Ν,Ν-dimetilformamidă și este supusă cromatografiei lichide de înaltă performanță (HPLC) (Chromatolex QDS, 20x250 mm, fază mobilă: acetonitril 20 %). Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate pentru a îndepărta acetonitrilul, sunt ajustate la pH=2 și sunt extrase cu 100 ml acetat de etil. Stratul de etil este deshidratat cu sulfat de sodiu anhidru și este concentrat la sec. Reziduul se dizolvă în metanol și este supus cromatografierii pe Sephadex LH-20 (diametru intern: 1,5 cm, lungime: 90 cm, eluând cu metanol]. Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a da 9,7 mg de compus dorit reprezentat prin formula (18] sub formă de pulbere portocalie.

HPLC: Rt, 5,3 min (coloană Chromatolex ODS, diametru interior 4,6 mm, lungime 250 mm, detectare: UV 305 nm, viteză de scurgere: 1 ml/min, fază mobilă; acetonitril 27,5 %: acid trifluoracetic = 1000:1).

FAB-MS (m/z): 657 (M+H]⁺.

Ή RMN [400 MHz, DMS0-d₆), 6(ppm): 11,0 (1H,s); 10,7 (1H,brs);

10,4 (1H,brs); 10,1 (1H,brs); 8,64 (1 H,d,J=7,9Hz); 8,47(1 H,d,J=7,9Hz); 7,19 (2H,t,J=7,8Hz); 7,01—7,07

ml de compus obținut în exemplul 1 se dizolvă în 0,5 ml N,N-dimetilforamidă, se adaugă 0,1 ml iodură de metil, și amestecul este agitat la temperatura camerei timp de 18 h. Aceasta se amestecă cu 50 ml acetat de etil, amestecul se spală succesiv cu soluție aposă 1 % de bicarbonat de sodiu și apoi cu apă, și stratul de acetat de etil este deshidratat cu sulfat de sodiu anhidru și este concentrat la sec. Reziduul se dizolvă în metanol și este supus cromatografiei pe Sephadex LH-20 (1,5 x 90 cm, eluând cu metanol). Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a da18,0 mg de compus dorit reprezentat prin formula (19).

Valoare Rf: 0,51 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare: cloroform: metanol: tetrahidrofuran: acid acetic=20:10:10:1).

FAB-MS (m/z): 563 (M+H]⁺.

Ή RMN (400 MHz, DMS0-d₆], 6(ppm): 10,9 (1H,s); 10,3 (1H,s); 9,95 (1H,s); 8,70 (1 H,d,J=8,3Hz); 8,53 (1 H,d,J=8,3Hz); 7,18 (2H,t,J=7,8Hz); 7,00—7,06 (3H,m); 5,41 (1H, d, J=5,4Hz); 5,34 (1 H,t,J=5,4Hz); 5,19 (1 H,d,J=5,4Hz); 4,86 (1 H,d,J=5,4Hz); 4,02 (2H,m); 3,75 (1H,m); 3,62 (2H,m); 3,39 (1H,m); 3,02 (6H,s).

Exemplul 20. Compusul reprezentat în formula 20 de mai jos, se obRO 113469 Bl (1H,brs); 5,34 (1H,brs); 5,27(1 H,brs);

4,91 (1 H,brd,J=4,9Hz); 4,03 (2H,m);

3,98 (2H,m); 3,76 (1H,m); 3,64 (2H,m); 3,40 (1H,m).

Exemplul 21. Compusul reprezentat de formula 21 de mai jos, se ob-

(20)

82,1 mg de terț-butiloxicarbonil (Boc)-glicină se dizolvă în 1 ml de clorură de metilen, soluția se agită sub răcire cu gheață timp de 15 min, se adaugă 96,7 mg de diciclohexilcarbodiimidă dizolvate în 1 ml de clorură de metilen și amestecul se agitată sub răcire cu gheață timp de 15 min. La aceasta, se adaugă 227,6 mg de compus obținut în exemplul 1 dizolvat în 6 ml piridină, și amestecul este agitat la temperatura camerei timp de 17 h. Soluția rezultată este concentrată la sec, reziduul se dizolvă în acetat de etil, se spală succesiv cu saramură saturată, apă acidulată (pH=2) și apoi apă, și stratul de acetat de etil se usucă pe sulfat de sodiu anhidru și se concentrează la sec. Reziduul este suspus cromatografiei pe Sephadex LH-20 (1,5 x 38] cm, eluând cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a da 63,7 mg de clorhidrat al compusului dorit reprezentat prin formula [20] sub formă de pulbere portocalie.

HPLC: Rt, 8,7 min (coloană: Chromolex ODS, diametru interior 4,6 mm, lungime 250 mm, detecție: UV 305 mm, viteză de scurgere: 1 ml/min, fază mobilă: acetonitril 20 %: acid trifluoracetic - 1000:1 acetonitril 70 % : acid trifluoracetic - 1000:1, gradient liniar 30 min).

FAB-MS (m/z): 592 (M+H)\ ¹H RMN (clorhidrat, 400 MHz, DMS0-d₆], δ(ρριτι): 11,3 (1H,brs); 11,0 (1H,brs); 10,5 (1H,s); 10,1 (1H,s); 8,62 (1H,d,J=8,3Hz); 8,46 (1H, d, J=8,3Hz); 8,31 (2H,s); 7,19 (2H, t,

J=7,8Hz); 7,03^7,08 (3H,m); 5,46

(21)

40,0 ml de compus obținut în exemplul A sunt dizolvate în 3 ml N,Ndimetilforamidă, se adaugă 42,2 mg de 1-deoxi-1-hidrazino-D-sorbitol și 0,1 ml de trietilamină, și amestecul este refluxat cu încălzire timp de 16 h. Acesta este adus din nou la temperatura camerei, este supus cromatografiei pe Sephadex LH-20 (1,8 x 20) cm, apoi este eluat cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a da 20,0 mg de compus reprezentat prin formula (21).

FAB-MS (m/z): 699 (M+HJL ¹H RMN (400 MHz, DMSO-d_e), δ(ρριτι): 10,91 (1H,s); 10,35 (1H,brs);

9,96 (1H,brs); 8,73 (1 H,d,J=8,9Hz); 8,54 (1 H,d,J=8,9Hz); 7,20 (2H, t, J=8,4Hz); 7,00^7,10 (3H,m); 5,76 (1H,t,J=3,8Hz); 5,42 (1H,d,J=5,5Hz); 5,37 (1H,brs); 5,22 (1 H,d,J=5,5Hz);

4,89 (1H,brs); 4,67 (1 H,d,J=7,0Hz);

4,45 (1 H,d,J=5,1); 4,37 (1H, d,

J=7,0Hz), 4,37 (1H,d,J=7,0Hz); 4,25 ~2,43 (2H,m); 4,00 (2H,m); 3,55 ~3,80 (7H,m); 3,44^3,52 (2H,m); 3,35^3,44 (2H,m); 3,05-3,20 (2H,m).

Exemplul 22. Compusul reprezentat de formula 22 de mai jos, se obține astfel:

RO 113469 Bl

(22)

100 ml de compus obținut în exemplul A se dizolvă în 5 ml N,Ndimetilforamidă, se adaugă 100 mg de carbohidrazidă, amestecul se agită la 80°C timp de 3 h și se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în metanol și materiile insolubile se îndepărtează prin filtrare pe Celită.Filtratul rezultat se concentrează și reziduul se dizolvă într-o cantitate mică de metanol, se supune apoi cromatografierii pe un turn de cromatografie Sephadex LH-20 (1,5 x 20 cm), apoi se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a da 91,2 mg de compus reprezentat prin formula (22).

Valoare Rf: 0,1 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare- cloroform: metanol: tetrahidrofuran=2:1:1).

FAB-MS (m/z): 593 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), δ(ρριτι): 10,96 (1H,s); 10,40 (1H,s); 10,01 (1H,s); 8,65 (1H,d,J=8,2Hz);

8,50 (1 H,d,J=8,2Hz); 7,90 (1H,s);

7,17 (2H,t,J=6,9Hz); 7,00—7,10 (3H,m); 5,43 (1H,d,J=4,1Hz); 5,38 (1H,brs); 5,20 (1H,s); 4,90 (1H,s);

4,39 (2H,brs); 4,04 (2H,m); 3,75 (1H,m); 3,55—3,70 (2H,m); 3,38 (1H,m).

Exemplul 23. Compusul reprezentat prin formula 23 de mai jos, se obține astfel:

(23)

15,0 mg de compus obținut în exemplul A se dizolvă în 1 ml de N,Ndimetilformamidă, se adaugă 32 mg de clorhidrat de 3-hidroxibenzilhidrazină și 0,1 ml de soluție apoasă 10 % de bicarbonat de sodiu. Amestecul este agitat la 80°C timp de 4 h. Acesta se amestecă cu 50 ml de acetat de etil, se spală în mod succesiv cu acid clorhidric 0,2 N și apoi cu saramură, stratul de acetat de etil de deshidratează pe sulfat de sodiu anhidru și se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă într-o cantitate mică de metanol, se supune cromatografierii pe un turn de cromatografie Sephadex LH20 (1,8 x 15 cm), și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit se concentrează la sec pentru a da

15,3 mg de compus dorit reprezentat prin formula (23).

Valoare Rf: 0,22 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F_S54, solvent de developare- cloroform: metanol : tetrahidrofuran=5:1:1).

FAB-MS (m/z): 641 (M+H)⁺.

¹H RMN (200 MHz, 0MS0-d₆), δ(ρρτη): 10,90 (1H,s); 10,38 (1H,s); 9,99 (1H,s); 9,30 (1 H,s); 8,70 (1H, d, J=8,1 Hz); 8,53 (1H,d,J=8,5Hz); 6,86-

7,22 (8H,m); 6,61 (1 H,dd,J=2,2-

8,4Hz); 6,03 (1H,t,J=5,1Hz); 5,43 (1H, d, J=5,4Hz); 5,35 (1 H,t,J=5,0Hz); 5,22 (1H,d,J=5,4Hz); 4,89 (1H,d,J=5,4Hz); 4,19 (1H,d,J=5,1Hz); 4,00 (2H,m); 3,72 (1H,m); 3,53-3,70 (2H,m); 3,38

RO 113469 Bl (1H,m).

Exemplul 24. Compusul reprezentat prin formula 24 de mai jos, se obține astfel:

(24)

64,6 mg de compus obținut în exemplul A se dizolvă în 2 ml Ν,Ν-dimetilformamidă, se adaugă 30 mg de 2-cianoetilhidrazină și amestecul se agită la 90°C timp de 1,5 h. Se adaugă 50 ml de acid clorhidric 0,2 N și amestecul format se extrage cu acetat de etil (50 ml x 2). Stratul de acetat de etil se concentrează la sec și reziduul se dizolvă într-o cantitate mică de metanol, fiind apoi supus cromatografierii pe un turn de cromatografie Sephadex LH-20 (1,80 x 30 cm), eluând cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a da 45,0 mg de compus reprezentat prin formula (24).

Valoare Rf: 0,39 (produs de IVIerck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare- cloroform+metanol=3:1).

FAB-MS (m/z): 588 (M+H)⁺.

¹H RMN (200 MHz, DMS0-d₆), 0(ppm): 10,91 (1H,s); 10,36 (1H,s); 9,98 (1H,s); 8,70 (1 H,d,J=8,4Hz); 8,53 (1 H,d,J=8,4Hz); 7,18 (2H, t, J=8,4Hz); 6,95-7,10 (3H,m): 6,15 (1H, t,J=4,2Hz); 5,42 (1 H,d,J=5,7Hz); 5,34 (1H,brs); 5,23 (1 H,d,J=4,4Hz); 4,91 (1H,d,J=5,3Hz); 4,00 (2H,m); 3,72 (1H,m); 3,55^3,70 (2H,m); 3,39 (1H,m); 3,30 (2H,td,J=4,2, 6,2Hz); 2,69 (2H,t,J=6,2Hz).

Exemplul 25. Compusul reprezentat prin formula 25 de mai jos, se obține astfel:

(25)

1,09 mg de compus obținut în exemplul A se dizolvă în 35 ml Ν,Ν-dimetilformamidă - 2 ml de apă, se adaugă 455 mg de bromhidrat de 2-hidrazino-2imidazolină și 211 mg de bicarbonat de sodiu și amestecul este agitat la 80°C timp de 2 h și este concentrat la sec. Reziduul se dizolvă în 300 ml de acid clorhidric 0,2 N și se extrage cu n-butanol (1L 2). Stratul de butanol se concentrează la sec și reziduul se dizolvă într-o cantitate mică de metanol, soluția rezultată fiind aplicată pe un turn de cromatografie Sephadex LH-20 (3,0 x 80 cm], și eluând cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec pentru a da 650 mg de compus dorit reprezentat prin formula (25).

Valoare Rf: 0,55 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare- n-butanol:acid acetic: apă =4:1:1).

FAB-MS (m/z): 603 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMSO-dJ 6(ppm): 11,2 (1H,s); 10,90 (1H,brs);

10,50 (1H,s); 10,14 (1H,s); 9,42 (1H,brs); 8,92 (1H,brs); 8,62 (1H, d, J=10,6Hz); 8,45 (1 H,d,J=9,5Hz); 7,22 (2H,t,J=6,5Hz); 7,02^7,10 (3H,m);

5,48 (1 H,d,J=4,7Hz); 5,32 (2H,brm); 4,94 (1 H,d,J=3,5Hz); 4,04 (2H,m); 3,70^/3,90 (5H,m); 3,54^3,70 (2H,m); 3,41 (1H,m).

Exemplul 2B. Compusul reprezentat prin formula 26 de mai jos, se obține astfel:

RO 113469 Bl

OH $

Γ'-'Ί

(27)

48,3 mg de compus obținut în exemplul A se dizolvă în 1 ml N,N-dimetilformamidă.se adaugă 14,3 mg1amino-4-(2-hidroxi-etil)piperazină și 0,1 ml de soluție apoasă saturată de bicarbonat de sodiu și amestecul se agită la 80°C timp de două ore. Acesta este distribuit între 50 ml de acetat de etil și 50 ml apă, se adaugă 5 ml de acid clorhidric 0,2 N la stratul apos și amestecul se extrage cu n-butanol (100 ml x 2). Stratul de />butanol se concentrează la sec și reziduul se dizolvă într-o cantitate mică de metanol și se cromatografiază pe un turn de cromatografie Sephadex LH-20 (1,80 x 30 cm], eluând cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit se concentrează la sec pentru a se obține 22 mg de compus dorit reprezentat prin formula (26).

Valoare Rf: 0,53 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare- n-butanol:acid acetic: apă = 4:1:1).

FAB-MS (m/z): 648 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), δ(ρριτι): 10,92 (1 H.brs); 10,50 (1H,s);

10,10 [1H,sJ; 8,66 (1 H,d,J=7,2Hz);

8,50 (1 H,d,J=8,9Hz); 7,18 (2H, t, J=8,9Hz); 7,02—7,12 (3H,m); 5,46 (1H,d,J=5,6Hz); 5,25—5,40 (3H,brm); 4,86 (1H,d,J=5,6Hz); 3,95—4,20 (4H,m); 3,70-3,90 (4H,m); 3,55—3,70 (4H,m); 3,20-3,50 (6H,m).

Exemplul 27. Compusul reprezentat prin formula 27 de mai jos, se obține astfel:

mg de compus obținut în exemplul A se dizolvă în 0,6 ml N,N-dimetilformamidă, se adaugă 10 mg de tbutilcarbazinat și amestecul se agită la 80°C, timp de 6 h. Acesta se amestecă cu 50 ml de acetat de etil, amestecul se spală succesiv cu apă (30 ml x 2); saramura saturată și stratul de acetat de etil se usucă pe sulfat anhidru și se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în 1 ml de metanol, se aplică pe un turn de cromatografie Sephadex LH-20 (1,6 x 20 cm) și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec pentru a da 27,2 mg de compus dorit reprezentat prin formula (27).

Valoare Rf: 0,42 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform:metanol = 4:1).

FAB-MS (m/z): 634 (M+H)⁺.

^ΊΗ RMN (400 MHz, DMS0-d₆), d(ppm): 10,99 (1H,brs); 10,42 (1H,s); 10,02 [1 H,s); 9,82 (1H,brs); 8,65 (1H, d,J=7,7Hz); 8,49 (1 H,d,J=7,7Hz); 7,18 (2H,t,J=7,7Hz); 7,00—7,10 (3H,m); 5,421 (1H,brs); 5,35 (1H,brs); 5,21 (1H,brs); 4,90 (1H,brs); 4,02 (2H,m); 3,72(1H,m); 3,56—3,70 (2H,m); 3,40 (1H,m); 1,50 (9H,s ).

Exemplul 28. Compusul reprezentat prin formula 28 de mai jos:

RO 113469 Bl

(28) și compusul reprezentat prin formula 29 de mai jos se prepară astfel:

(29)

177 mg de compus obținut în exemplul 1 se dizolvă în 6 ml N,N-dimetilformamidă, se adaugă 0,68 mg debromură de alil și amestecul se agită la temperatura camerei timp de o zi. La amestec, se adaugă 200 ml, apoi amestecul se extrage cu acetat de etil [200 ml x 2), și stratul de acetat de etil se usucă cu saramura saturată și se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în 3 ml de metanol, se aplică pe un turn de cromatografie Sephadex LH-20 (2,5 x 40 cm) și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsele sunt colectate și concentrate la sec pentru a da 42,1 mg de compus reprezentat prin formula (28) și 67,5 mg de compus reprezentat prin formula (29).

Pentru compusul reprezentat prin formula 28, rezultatele analizelor sunt următoarele:

- valoare Rf: 0,68 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol = 2:1).

FAB-MS (m/z): 575 (M+H]⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), δ(ρριτι): 10,90 (1H,s); 10,38 (1H,s);

9,98 (1H,s); 8,70 [1 H,d,J=9,0Hz);

8,52 (1H,d,J=10,2Hz); 7,20 (2H, t,

J=7,7Hz); 6,95-7,08 (3H,m); 5,92 (2H,m); 5,40 (1H,d,J=6,4); 5,32 (1H,m); 5,20 (1H,m); 5,05 (1H, d, J=21,5Hz); 4,88 (1 H,d, J=5,8Hz); 4,00 (2H,m); 3,67^3,78 (3H,m); 3,58 ~3,65 (2H,m); 3,35 (1H,m).

Pentru compusul reprezentat prin formula 29, rezultatele analizelor sunt următoarele:

- valoare Rf: 0,75 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroforrrrmetanol = 2:1).

Ή RMN (400 MHz, DMS0-d₆), 0(ppm): 10,91 (1H,s); 10,40 (1H,brs); 10,0 (1H,brs); 8,66 (1H,d,J=9,4Hz);

8,50 (1H,d,J=9,4Hz); 7,18 (2H, t, J=8,0Hz); 7,00-7,10 (3H,m); 5,90 (2H, ddt,J=6,3,10,2,17,OHz); 5,42 (1H, d, J=5,3Hz); 5,33 (1H,brs); 5,23 (2H, d, J=17,0Hz); 5,22 (1H,brs); 5,04 (2H, d, J=10,2Hz); 4,91 (1H,brs); 4,02 (2H,m); 3,97 (4H,d,J=6,3Hz); 3,70 (1H,m); 3,51^3,66 (2H,m); 3,35 (1H,m).

Exemplul 29. Compusul reprezentat prin formula 30 de mai jos:

(30) și compusul reprezentat prin formula 31 de mai jos se prepară astfel:

(31)

RO 113469 Bl

La 20 mg de compus obținut în exemplul 1, se dizolvă în 1 ml de N,N-dimetilformamidă, se adaugă 0,3 mg de bromură de benzii și amestecul se agită peste noapte. Acesta se amestecă cu 40 ml acetat de etil, amestecul se spală succesiv cu apă (30 ml x 2) și apoi cu saramură saturată și stratul de acetat de etil se deshidratează cu sulfat de sodiu anhidru și se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă într-un ml de metanol, se aplică pe un turn de cromatografie Sephadex LH-20 (1,6 x 30 cm] și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsele respective dorite se colectează și se concentrează la sec pentru a da 13,2 mg de compus dorit reprezentat prin formula (30] și 7,2 mg de compus reprezentat prin formula (31).

Analiza pentru compusul reprezentat prin formula (30) are următoarele rezultatele:

- valoare Rf: 0,44 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol = 3:1).

FAB-MS (m/z): 715 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMSO-d_B), 0(ppm): 10,85 (1H,s); 10,35 (1 H,s);

9,96 (1H,s); 8,65 (1 H,d,J=9,5Hz);

8,45 (1H,d,J=9,0Hz); 7,50^7,65 (4H,m); 7,10^7,40 (8H,m); 6,95 ~7,10 (3H,m); 5,40 (1 H,d,J=5,4); 5,30 (1H,brs); 5,18 (1 H,d,J=4,9Hz); 4,88 (1H,d,J=4,9Hz); 4,58 (2H,s); 4,55(2H,s); 4,00 (2H,m); 3,46-3,80 (3H,m); 3,36 (1H,m).

Analiza pentru compusul reprezentat prin formula (31) are următoarele rezultate:

- valoare Rf: 0,38 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol = 2:1).

FAB-MS (m/z): 625 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), 6(ppm): 10,88 (1H,s); 10,40 (1H,brs); 10,0 (1H,brs); 8,67 (1 H,d,J=7,9Hz);

8,51 (1 H,d,J=7,3Hz); 7,50 (2H, t, J=6,9Hz); 7,30 (2H,t,J=6,9Hz); 7,21 (1 H,t,J=6,9Hz); 7,16 (2H,t,J=7,3Hz); 6,96-7,07 (3H,m); 6,13 (1H, t,

J=5,3Hz); 5,42 (1 H.d,J=5,9Hz); 5,21 (1 H,d,J=5,3Hz); 4,91 (1H,brs); 4,55 (H.brs); 4,28 (2H,d,J=5,3Hz); 4,02 (2H,m); 3,55—3,70 (2H,m); 3,40 (1H,m).

Exemplul 30. Compusul reprezentat prin formula 32 de mai jos se prepară astfel:

o

HN X

OMe

(32)

1,4 mg de compus obținut în exemplul A se dizolvă în 30 ml de N,Ndimetilformamidă, se adaugă 1 g de metil carbazinat și amestecul se agită la 80°C timp de două ore. Se adaugă 400 ml de apă la amestec și acesta se extrage cu acetat de etil (500 ml x 3). Stratul de acetat care rezultă se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în 5 ml de metanol și se aplică pe un turn de cromatografie Sephadex LH-20 (3,0 x 80 cm) și se eluează cu metanol. Fracțiunile se concentrează la sec pentru a da 1,3 mg de produs dorit, reprezentat prin formula (30) și 7,2 mg de compus reprezentat prin formula (32).

Valoarea Rf: 0,18 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol = 4:1).

FAB-MS (m/z): 592 [M+H]⁺.

Ή RMN (400 MHz, DMS0-d₆), 6(ppm): 11,0 (1H,s); 10,42 (1H,brs); 10,18 (1H,s); 10,04 (1H,brts); 8,64 (1H,d,J=7,6Hz); 8,47 (1 H,d,J=8,3Hz); 7,20(2H,t,J=8,3Hz); 7,00-7,10 (3H,m);

5,42 (1H,brs); 5,35 (1H,brs); 5,21 (1H,brs); 4,91 (1H,brs); 4,02 (2H,m);

3,75 (3H,m); 3,50-3,70 (3H,m); 3,40 (1H,m).

Exemplul 31. Compusul reprezentat prin formula (33) de mai jos se prepară astfel:

RO 113469 Bl prepară astfel:

(33) mg de compus obținut în exemplul A se dizolvă în 1 ml de N,Ndimetilformamidă, se adaugă 67 mg de (2R,3S)-3,4-O-izopropoliden-2,3,4trihidroxibutan carohidrazidă și amestecul se agită la 80°C timp de 7 h și apoi la temperatura camerei timp de 3 zile. Se adaugă 50 ml de apă la amestec și amestecul se extrage cu acetat de etil (50 ml x 2], Stratul de acetat rezultat se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în 3 ml de metanol, se aplică pe un turn de cromatografie Sephadex LH-20 (1,8 x 25 cm) și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec pentru a da 112 mg de produs dorit reprezentat prin formula (33).

Valoarea Rf: 0,14 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol = 4:1).

FAB-MS (m/z): 692 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), δ(ρρτη): 11,01 (1H,s); 10,70 (1H,s);

10,45 (1H,s); 10,05 (1 H,s); 8,75 (1H, d,J=7,4Hz); 8,47 (1 H,d,J=7,4Hz); 7,21 (2H,t,J=7,4Hz);7,00-7,10 (3H,m); 6,26 (1H,d,J=6,7); 5,44 (1H, d,J=5,9Hz);

5,39 (1H,brs); 5,24 (1 H,d,J=5,9Hz); 4,93 (1H,d,J=5,9Hz); 4,31 (1H, dd, J=6,7, 11,9Hz); 4,22 (1 H,t,J=6,7Hz);

4,10 (1H,ddd,J=6,7, 6,7, 11,9Hz); 4,05 (2H,m); 3,91 (1 H,t,J=6,7Hz);

3,76 (1H,m); 3,57-3,71 (2H,m); 3,40 (1H,m); 1,45 (3H,s); 1,36 (3H,s).

Exemplul 32. Compusul reprezentat prin formula (34) de mai jos se

(34) mg de compus obținut în exemplul 1 se dizolvă în 5 ml tetrahidrofuran, se adaugă 10 mg de anhidridă ptoluen-sulfonică și amestecul se agită la temperatura camerei timp de o zi. Amestecul de reacție se concentrează la sec și reziduul se dizolvă în 1 ml de metanol și este supus cromatografierii pe o coloană cu Sephadex LH-20 (1,8 x 20 cm) și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec pentru a se obține

12,3 mg de produs dorit reprezentat prin formula (34).

Valoarea Rf: 0,49 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol: tetrahidrofuran = 3:1:1).

FAB-MS (m/z): 688 (M+H)⁺.

Ή RMN (300 MHz, DMSO-d_B), δ(ρριτι): 10,98 (1H,s); 10,87 (1H,s);

10,42 (1H,s); 10,05 (1H,s); 8,54 (1H, d,J=7,9Hz); 8,38 (1 H,d,J=7,9Hz); 7,84 (2H,t,J=8,7Hz); 7,44 (1 H,d,H=8,7Hz); 7,19(2H,t,J=7,9Hz); 7,00-7,8 (3H,m); 5,43 (1H,d,J=4,7Hz); 5,35 (1H,brs);

5,23 (1 H,d,J=4,9Hz); 4,90 (1H, d, j=4,4Hz); 4,00 (2H,m); 3,75 (1H,m); 3,55-3,70 (2H,m); 3,40 (1H,m); 2,42 (3H,s).

Exemplul 33. Compusul reprezentat prin formula (35) de mai jos se prepară astfel:

RO 113469 Bl

mg de compus obținut în exemplul 1 se dizolvă în 2 ml tetrahidrofuran, se adaugă 0,1 ml de fenil izocianat și amestecul este agitat la temperatura camerei timp de două ore. Soluția rezultată este concentrată la sec și reziduul se dizolvă în 1 ml de metanol, se supune cromatografierii pe coloană Sephadex LH-20 (1,6 x 30 cm) eluând cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se colectează și se concentrează la sec pentru a da 12 mg de compus dorit reprezentat prin formula (35).

Valoarea Rf: 0,38 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol: tetrahidrofuran = 2:1:1).

FAB-MS (m/z): 653 (M+Hf.

¹H RMN (300 MHz, DMS0-d₆), d(ppm): 11,00 (1H,s): 10,40 (1H,s);

10,10 (1H,brs); 9,48 (1H,s); 9,50 (1H,s); 8,67 (1 H,d,J=8,3Hz); 8,50 (1H,d,J=8,3Hz); 7,48 (2H,d,J=7,8Hz); 7,27 (2H,t,J=7,8Hz); 7,20 (2H, t, J=7,8Hz); 6,95-7,10 (4H,m); 5,43 (1H, d,J=4,2Hz); 5,30 (1H,brs); 5,23 (1H, brs); 4,95 (1H,brs); 4,03 (2H,m); 3,75 (1H,m); 3,58-3,70 (2H,m); 3,38 (1H,m).

Exemplul 34. Compusul reprezentat prin formula (36) de mai jos se (36) mg compus obținut în exemplul 1 se dizolvă în 2 ml tetrahidrofuran, se adaugă 16 ml de clorură de benzoil și amestecul se agită la temperatura camerei timp de două ore. Solventul este îndepărtat prin distilare și reziduul se dizolvă în 1 ml de metanol, se aplică pe o coloană cu Sephadex LH-20 (1,6 x 20 cm) și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec pentru a da 12 mg de compus dorit, reprezentat prin formula (36).

Valoarea Rf: 0,57 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol: tetrahidrofuran = 2:1:1).

FAB-MS (m/z): 639 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), δ(ρριτι): 11,35 (1H,brs); 11,04 (1H, brs); 10,45 (1H,brs); 10,08 (1H,brs);

8,66 (1 H,d,J=8Hz); 8,49 (1H, d,

J=8,5Hz); 8,04 (2H,d,H=7,1 Hz); 7,55-

7,78 (3H,m); 7,20 (2H,t,J=8,5Hz);

7,00-7,15 (3H,m); 5,45 (2H,brs); 5,25 (1H,brs); 4,97 (1H,brs); 4,02 (2H,m); 3,55-3,82 (3H,m); 3,41 (1H,m).

Exemplul 35. Compusul reprezentat prin formula (37) de mai jos se prepară astfel:

RO 113469 Bl

mg compus obținut în exemplul A se dizolvă în 1,5 ml de N,N-dimetilforamidă, se adaugă apoi 30 mg de α-picolinohidrazidă și amestecul se agită la 80°C, timp de două ore. Acesta se amestecă cu 50 ml de acetat de etil și amestecul se spală succesiv cu apă și apoi saramură saturată, se deshidratează cu sulfat de sodiu anhidru și se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în 1 ml de metanol, se supune cromatografierii pe o coloană cu Sephadex LH-20 (1,8 x 15 cm] și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec pentru a da 30 mg de compus dorit, reprezentat prin formula (37],

Valoarea Rf: 0,58 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol:

tetrahidrofuran = 2:1:1],

FAB-MS (m/z): 640 (M+H)⁺.

¹H RMN (300 MHz, DMS0-d₆), δ(ρριτι): 11,43 (1H,s); 11,02 (1H,s);

10,45 (1H,s); 10,07 (1H,s); 8,82 (1 H,d,J=4,2); 8,75 (1 H,d,J=7,3Hz);

8,48 (1 H,d,J=7,8Hz); 8,12 (2H,m);

7.75 (1H,m); 7,20 (2H,t,J=7,0Hz);

7,00-7,15 (3H,m); 5,45 (1H, d,

J=6,3Hz); 5,40 (1H,brs); 5,25 (1H, d, J=6,3Hz); 4,96 (1H,brs); 4,04 (2H,m);

3.76 (1H,m); 3,55-3,72 (2H,m); 3,42 (1H,m).

Exemplul 36. Compusul reprezentat prin formula (38) de mai jos se prepară astfel:

(38) mg compus obținut în exemplul A se dizolvă în 1 ml de N,N-dimetilforamidă, se adaugă 30 mg de 2-hidrazinoetanol și amestecul se agită la 80°C, timp de două ore. Acesta se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în 1 ml de metanol, se supune cromatografierii pe o coloană cu Sephadex LH-20 (1,8 x 15 cm] și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec pentru a da 32 mg de compus dorit, reprezentat prin formula (38).

Valoarea Rf: 0,32 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol = 2:1).

FAB-MS (m/z): 640 (M+HJL

Ή RMN (300 MHz, DMS0-d₆), 0(ppm]: 10,91 (1H,s); 10,35 (1H,brs); 9,98 (1H,brs); 8,70 (1 H,d,J=6,7); 8,53 (1 H,d,J=6,9Hz); 7,18 (2H,t,J=6Hz);

6,99-7,06 (3H,m); 5,76 (1H, t,

J=5,2Hz); 5,41 (1 H,d,J=5,6); 5,32 (1H,brs); 5,20 (1 H,d,J=5,2Hz); 4,90 (1H,brs); 4,51(1H,t,J=4,9); 3,96-4,06 (2H,m); 3,73 (1H,m); 3,55-3,70 (4H,m); 3,39(1H,m); 3,12 (2H,m).

Exemplul 37. Compusul reprezentat prin formula (39) de mai jos se prepară astfel: .—.

(38)

RO 113469 Bl mg compus obținut în exemplul A se dizolvă în 2 ml Ν,Ν-dimetilforamidă, se adaugă 10 mg declorhidrat de 1-amino-pirolidină și 0,1 ml soluție apoasă de bicarbonat de sodiu și amestecul se agită la 80°C timp de două ore. La acesta, se adaugă 40 ml apă și amestecul se extrage cu acetat de etil (40 ml x 2). Stratul de acetat de etil care rezultă se deshidratează pe sulfat de sodiu anhidru și se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în 1 ml metanol, este supus cromatografierii pe o coloană cu Sephadex LH-20 (1,8 x 20 cm), eluând cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec pentru a da 10,0 mg de compus dorit reprezentat prin formula (39).

Valoarea Rf: 0,33 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol = 4:1).

FAB-MS (m/z): 589 (M+H)⁺.

¹H RMN (300 MHz, DMS0-d₆), δ(ρριτι): 10,91 (1H,s); 10,35 (1H,s); 9,95 (1 H.s); 8,78 (1H,d,J=8,13); 8,52 (1H,d,J=8,3Hz); 7,16 (2H,t,J=7,6Hz); 6,98-7,06 (3H,m); 5,40 (1H, d.

J=5,5Hz); 5,33 (1 H,t,J=5,7Hz); 5,18 (1H,d,J=5,5Hz); 4,85 (1H,d,J=4,8Hz); 4,02 (2H,m); 3,74 (1H,m); 3,53-3,68 (5H,m); 1,97 (4H,m).

Exemplul 38. Compusul reprezentat prin formula (40) de mai jos se prepară astfel:

In 30 ml benzen anhidru se suspendă 90 mg de 6-benziloximetil-1,11dibenziloxi-12,13-dehidro-5H-indolo(2,3a)pirolo(3,4-c)-carbazol-4,7(6H)-dionă, compus descris în PCT/WO91/18003,

1,3 g de oxid de argint și 550 mg de site moleculare 4Â. După reflux cu încălzire timp de 20 min, se adaugă în picătură, timp de 10 min, 416,4 mg de a-brom-3-deoxi-3-azidă-2,4,6-triacetil-Dglucoză în 5 ml de benzen anhidru. După refluxare, în continuare, cu încălzire timp de două zile, materialele insolubile sunt filtrate, utilizând Celite. Filtratul este concentrat la sec și reziduul este dizolvat în 150 ml acetat de etil, este spălat succesiv cu 0,2 N acid clorhidric, apă și apoi cu saramură saturată, este uscat cu sulfat de sodiu anhidru și este concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în 5 ml de cloroform, se supune cromatografierii pe o coloană cu Sephadex LH-20 (3,0 x 80 cm) și se eluează cu cloroform. Fracțiunile conținând produsul dorit sunt concentrate la sec și reziduul este purificat prin cromatografie, în strat subțire, preparativă [n-hexan: acetonă: tetrahidrofuran = 3:1:1 (Rf=0,5), apoi toluen:acetonă = 10:1 (Rf=0,5)] pentru a da 9,2 mg de 6-benziloximetil-1,11-dibenzoxi-12,13-dehidro-13-(p-D-glucopiranozil)-5H-indolo(2,3-a)pirolo(3,4-c)carbazol-5,7(6H)-dionă.

9,2 mg din compusul rezultat se dizolvă în 1 ml de monohidrat de hidrazină și soluția se agită la temperatura camerei timp de 4 h. Aceasta se amestecă cu 30 ml de acetat de etil și amestecul se spală succesiv cu acid clorhidric 0,2N, apă și apoi saramură saturată, se deshidratează cu sulfat de sodiu anhidru și se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în 0,5 ml de tetrahidrofuran 1 ml de metanol, se adaugă cărbune/ paladiu și amestecul se agită sub curent de hidrogen, la temperatura camerei timp de trei ore. Materiile insolubile se filtrează, utilizând Celită, se adaugă 1,5 ml de soluție de acid clorhidric 10 % în metanol, la filtrat, și amestecul se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în 0,5 ml de metanol, se supune cromatografierii pe o coloană Sephadex LH-20 (10 x 15 cm] și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec pentru a da 2,0 mg de produs dorit, reprezentat prin formula (40).

RO 113469 Bl

Valoarea Rf: 0,5 (produs de

Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-n-butanol:acid acetic:apă =

4:1:1).

FAB-MS (m/z): 534 (M+H]⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), δ(ρρτη): 10,8 (1H,s); 10,48 (1H,s); 10, 20 (1H,s); 8,79 (1 H,d,J=7,9); 8,52 (3H,br); 8,5 (1H,d,J=9,2Hz); 7,61 (1H, d,J=6,6Hz); 7,16 (1 H,dd,J=9,2, 9,2Hz);

6,42 (1H,d,J=5,2Hz): 6,16 (1H, d, J=5,2Hz); 7,10 (1H,dd,J=9,2, 9,2Hz): 7,05 (1H,dd,J=9,2, 9,2Hz); 7,00 (1H, dd,J=9,2, 9,2Hz); 6,16 (1H,d,J=3,9Hz);

5,18 (1H,br); 4,40 (1H,m); 4,16 (1H,m); 4,03 (1H,m); 3,78 (1H,m); 3,68 (1H,m); 3,42 (1H,m).

Exemplul 39. Compusul reprezentat prin formula (41) de mai jos se prepară astfel: θ

JL -CN

(41) mg compus obținut în exemplul A se dizolvă în 1,5 ml de N,N-dimetilforamidă, se adaugă 60 mg cianoacetohidrazidă și amestecul se agită la 80°C, timp de 9 h. Acesta se amestecă cu 30 ml acetat de etil, amestecul se spală succesiv în apă și apoi saramură saturată, și stratul de acetat de etil se deshidratează pe sulfat de sodiu anhidru și se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă într-o cantitate mică de metanol, se supune cromatografierii pe o coloană cu Sephadex LH-20 (1,5 x 15 cm) și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec pentru a da 217,8 mg decompus dorit, reprezentat prin formula (41).

Valoarea Rf: 0,53 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol:

tetrahidrofuran = 3:1:0,1).

FAB-MS (m/z): 601 (M+H)⁺.

¹H RMN (300 MHz, DMSD-d_B),

6(ppm): 11,14 (1H,s); 11,01 (1H,s);

10.41 (1H,s); 10,04 (1H,s); 8,65 (1H, d,J=7,6Hz); 8,47 (1H,d,J=7,6Hz); 7,21 (2H,t,J=7,6Hz); 7,05 (3H,t,J=7,6Hz);

5.41 (2H,d,J=4,5Hz); 5,19 (1H, t, J=6,8Hz); 4,90 (1 H,d,J=6,8Hz); 4,13 (2H,s); 4,04 (2H.br); 3,75 (1H,m); 3,64 (2H,m); 3,43 (1H,m).

Exemplul 40. Compusul reprezentat prin formula (42) de mai jos se prepară astfel:

(42) g 12,13-dihidro-1,11-dihidroxi1 3-(p-glucopiranozil)-5H-indolo(2,3-a) pirolo (3,4-c]carbazol-5,7(6H)-dionă se dizolvă în 25 ml tetrahidrofuran, se adaugă o soluție eterică, conținând o cantitate în exces de diazometan, amestecul se agită la 4°C peste noapte și precipitatul galben format se colectează prin filtrare. Acesta se dizolvă în 3 ml de monohidrat de hidrazină și soluția este lăsată să reacționeze la temperatura camerei, timp de 1,3 h. După reacție, se adaugă 200 ml de apă purificată și precipitatul rerultat se colectează prin filtrare, se spală succesiv cu apă purificată și apoi metanol și se usucă sub presiune redusă pentru a da 683,4 mg de compus dorit, reprezentat prin formula (42).

HPLC: Rt, 10,5 min (coloană: Chromatolex ODS, diametru interior 4,6 mm, lungime 250 mm, detectare: UV 305 mm, viteză de scurgere: 1 ml/min, fază mobilă: metanol-apă = 6,4).

FAB-MS (m/z): 563 (M+H)⁺.

¹H RMN (300 MHz, DMSO-d_B],

RO 113469 Bl

0(ppm): 10,09 (1H,s); 8,87 (1H, d, J=7,8Hz); 8,65 (1 H,d,J=7,8Hz); 7,35 (1 H,t,J=7,8Hz); 7,23 (1H,t,J=7,8Hz);

7,25 (1H,d,J=7,8Hz); 7,18 (1H, d, J=7,8Hz); 6,90 (1 H,d,J=9,3Hz); 5,40 (1H,brs); 5,18 (1H,brs); 5,00 (2H,brs);

4,90 (2H,brs); 4,06 (6H,s); 4,00 (2H,m); 3,78 (1H,m); 3,63 (2H,m);

3,42 (1H,m).

Exemplul 41. Compusul reprezentat prin formula (43) de mai jos se prepară astfel:

(43)

Din 679 mg compus obținut în exemplul 40 se obțin, conform procedeului din exemplul 2, 708,8 mg de compus dorit, reprezentat prin formula (43).

HPLC: Rt: 10,9 min [coloană: Chromatolex ODS, diametru interior 4,6 mm, lungime 250 mm, detecție: UV 310 mm, viteză de scurgere: 1 ml/min, fază mobilă:acetonitril-apă = 2,8 acetonitrikapă = 6,4, gradient liniar 30 min).

FAB-MS (m/z): 618 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), 0(ppm): 13,5 (1H,s); 11,1 (1H,s); 9,01 (1H,s); 8,83 (1H,d,J=7,8Hz); 8,63 (1H, d,J=7,8Hz); 7,39 (1 H,t,J=7,8Hz); 7,29 (1H,t,J=7,8Hz); 7,22 (1 H,d,J=7,8Hz); 6,94 (1 H,d,J=9,3Hz); 5,43 (1H, d,J=5,4Hz); 5,22 (1 H,d,J=5,4Hz); 5,01 (1H,brs); 4,93 (1 H,d,J=5,4Hz); 4,07 (6H,s); 4,05 (1H,m); 3,96 (1H,m);

3,79 (1H,m); 3,60 (2H,m); 3,44 (1H,m).

Exemplul 42. Compusul reprezentat prin formula (44) de mai jos se prepară astfel:

(44)

704 mg compus obținut în exemplul 41 se dizolvă în 10 ml de Ν,Νdimetilformamidă, se adaugă 60 mg 10 % paladiu pe cărbune (Pd-C) și amestecul se supune hidrogenării la temperatura camerei, timp de 6 h, sub agitare. Amestecul de reacție se filtrează, utilizând hârtie de filtru pe care a fost împrăștiată Celită, pentru a îndepărta Pd-C, se adaugă 200 ml acetat de etil la filtrat și amestecul se extrage cu 50 ml de soluție apoasă de bicarbonat de sodiu (pH=8). Stratul apos se ajustează la pH=2 și se extrage cu 500 ml acetat de etil. Stratul de acetat de etil se extrage cu 70 ml de soluție apoasă 2 % de bicarbonat de sodiu. Stratul apos de bicarbonat de sodiu 2% se concentrează la presiune redusă, se adsoarbe pe o coloană de Diaion HP 20 (diametru interior 3 cm, lungime 30 cm], spălată cu apă și apoi eluată cu 300 ml metanol. Eluantul metanolic se concentrează la sec, reziduul se dizolvă într-o cantitate mică de Ν,Ν-dimetilformamidă, si soluția este supusă la HLPC preparativ (coloană: Chromatolex ODS, diametru interior 20 mm, lungime 250 mm, detecție: UV 310 mm, viteză de scurgere: 9 ml/min, fază mobilă: acetonitril-apă = 25,75). Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec și reziduul se dizolvă într-o cantitate de apă mică, se supun cromatografierii pe o coloană Sephadex G-15 (diametru interior 3 cm, lungime 63 cm) și se eluează cu metanokapă = 1:9. Fracțiunile conținând produsul se concentrează și apoi se

RO 113469 Bl zentat prin formula (46) de mai jos se prepară astfel:

usucă prin congelare pentru a da

84,2 mg de sare de sodiu a compusului dorit, reprezentat prin formula (44).

HPLC: Rt: 8,9 min (coloană: Chromatolex ODS, diametru interior 4,5 mm, lungime 250 mm, detectare: UV 310 mm, viteză de scurgere: 1 ml/min, fază mobilă:apă:acid trifluoracetic: acetonitril = 700:1:300).

FAB-MS (m/z): 643 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMSO-d_s), 0(ppm): 10,9 (1H,brs); 8,85 (1H, d , J=7,8Hz); 8,63 (1 H,d,J=7,8Hz); 7,33 (1 H,t,J=7,8Hz); 7,31 (1 H,t,J=7,8Hz);

7,24 (1H,d,J=7,8Hz); 7,16 (1H, d, J=7,8Hz); 6,89 (1 H,d,J=9,3Hz); 5,63 (1H,brs); 5,42 (1H,brs); 5,10 (1H,brs); 4,99 (1H,brs); 4,06 (6H,s); 4,02 (2H,m); 3,80 (1H,m); 3,67 (1H, t, J=8,8); 3,58 (1H,m); 3,42 (1H, t , J=8,3Hz); 3,34 (2H,s).

Exemplul 43. Compusul reprezentat prin formula (45) de mai jos se prepară astfel:

(45)

Din 70 mg compus obținut în exemplul 4, se obțin, prin același procedeu ca cel din exemplul 2; o cantitate

23,8 mg compus dorit, reprezentat prin formula (45).

FAB-MS (m/z): 641 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d_B), δ(ρριτι): 10,8 (1H,s); 9,26 (1H, d, J=7,8Hz); 9,09 (1 H,d,J=7,8Hz); 8,94 (1 H.s); 7,78 (1 H,d,J=7,8Hz); 7,74 (1H, d,J=7,8Hz); 7,50 (1H,t,J=7,8Hz); 6,98 (1H,d,J=9,3Hz); 5,44 (1 H,d,J=5,9Hz);

5,33 (1H,brs); 5,09 (1 H,d,J=5,4Hz);

3,96 (2H,m); 3,85 (1H,m); 3,67 (2H,m); 3,59 (3H,s); 3,56 (1H,m).

Exemplul 44. Compusul repre-

(46)

Din 1 g de compus obținut în exemplul 43, prin același procedeu ca cel din exemplul 42, se obțin 210 mg de compus dorit, reprezentat prin formula (46).

FAB-MS (m/z): 643 (M+H)⁺.

¹H RMN (500 MHz, DMS0-d₆), 6(ppm): 10,7 (1H,s); 9,26 (1H, d, J=7,8Hz); 9,09 (1 H,d,J=7,8Hz); 7,74 (1 H,d,J=7,8Hz); 7,71 (1 H,d,J=7,8Hz); 7,46 (2H,t,J=7,8Hz); 6,93 (1H, d, J=9,2Hz); 6,00 (1H,brs); 5,42 (1H, brs); 5,31 (1H,brs); 5,03 (1H,brs);

3,96 (2H,brs); 3,85 (2H,brs); 3,59 (3H,s); 3,50-3,70 (3H,m).

Exemplul 45. Compusul reprezentat prin formula (47) de mai jos se prepară astfel:

(47)

Din 51,4 g compus obținut în exemplul 4, prin procedeul din exemplul 5, se obține o cantitate de 48,2 mg compus de mai sus, reprezentat prin formula (47).

FAB-MS (m/z): 613 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆),

RO 113469 Bl

0(ppm): 10,9 (1 H.brs); 10,8 (1 H.brs); 9,20 (1H,m); 9,03 (1H,m); 8,48 (1H,s); 7,75 (1H,d,J=7,8Hz); 7,70 (1H, d, J=7,8Hz); 7,45 (2H,t,J=7,8Hz); 6,93 (1H,brt,J=9,3Hz); 5,41 (2H,m); 5,04 (1H,d,J=5,9Hz); 3,99 (2H,brs); 3,86 (1H,m); 3,60 (1H,m); 3,52-3,67 (3H,m).

Exemplul 46. Compusul reprezentat prin formula (48) de mai jos se prepară astfel:

(48)

Din 14,1 g de compus obținut în exemplul 4, se obțin conform aceluiași procedeu ca cel din exemplul 6, o cantitate de 13 mg de compus de mai sus, reprezentat prin formula (48).

FAB-MS (m/z): 627 (M+H)⁺.

¹H RMN (500 MHz, DMSO-d_s), 0(ppm): 10,8 (2H,s); 9,20 (1H,m); 9,04 (1H,m): 7,74 (2H,m); 7,47 (2H,m); 6,93 (1H,m); 5,41 (1H,m); 5,32 (1 H.brs); 5,04 (1H,m); 3,96 (2H,brs); 3,85 (1H,m); 3,58 (3H,s); 3,50-3,70 (3H,m); 2,12 (3H,s).

Exemplul 47. Compusul reprezentat prin formula (49) de mai jos se

(49)

La 3,2 mg 12,13-dihidro-2,1O dihidoxi-13-(P-D-glucopiranozil)-5H-indolo (2,3-a)pirolo(3,4-c)carbazol-5,7(6H)dionă se adaugă 1 ml de monohidrat de hidrazină și amestecul se agită la temperatura camerei timp de două ore. Acesta se distribuie în acetat de etil acid clorhidric 0,2N și stratul de acetat de etil se spală succesiv cu apă și saramură saturată și se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă într-o cantitate mică de metanol, se supune cromatografierii pe o coloană cu Sephadex LH-20 (1,0 x 5 cm) și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec pentru a da 3,0 mg de compus dorit, reprezentat prin formula (49).

Valoarea Rf: 0,22 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol: tetrahidrofuran = 3:1:1).

FAB-MS (m/z): 534 (M+H)⁺.

¹H RMN (300 MHz, DMS0-d₆), 6(ppm): 11,16 (1H,s); 9,76 (1h,s); 9,73 (1H,s); 8,90 (1H,d,J=7,3Hz);

8,82 (1 H,d,J=7,3Hz); 7,18 (1H, d, J=2,0Hz); 6,98 (1H,d,J=2,0Hz); 6,83 (2H,dt,J=2,0, 7,3Hz); 5,97 (1H, d, J=7,2Hz); 5,84 (1 H,t,J=5,3Hz); 5,32 (1 H,d,J=5,3Hz); 5,10 (1 H,d,J=5,3Hz); 4,93 (1H,d.J=5,2Hz); 4,93 [1H, d, J=5,2Hz); 4,90 (2H,s); 4,04-3,86 (2H,m); 3,78 (1H,m); 3,60-3,35 (3H,m).

Exemplul 48. Compusul reprezentat prin formula (50) de mai jos se

(50)

La 7,1 mg 2,1O-difluor-12,13dihidro-1 3-(p-D-glucopiranozil)-5H-indolo (2,3-a) pirolo (3,4-c) carbazol-5,7(6HJ

RO 113469 Bl dionă se adaugă 0,4 ml de hidrat de hidrazină și amestecul se agită la temperatura camerei timp de 40 min. La acesta, se adaugă 1,34 ml acid clorhidric concentrat și amestecul se extrage cu acetat de etil. Stratul de acetat de etil se spală succesiv cu apă și se concentrează. Reziduul se dizolvă în 3,7 ml Ν,Ν-dimetilforamidă și 0,37 ml acid clorhidric concentrat, și soluția se agită la temperatura camerei peste noapte. Acesta se distribuie între acetat de etil și apă și stratul de acetat de etil se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă într-o cantitate mică de metanol și se supune cromatografierii pe o coloană cu Sephadex LH-20 (1,0 x 5 cm) și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec pentru a da 4,6 mg de compus dorit, reprezentat prin formula (50).

Valoarea Rf: 0,22 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol: tetrahidrofuran = 3:1:1).

FAB-MS (m/z): 566 (M+H]⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), δ(ρριτι): 11,9 (1H,s); 10,8 (1H,brs); 9,07 (1 H,dd,J=5,8Hz); 9,07 (1H, dd, J=5,8Hz); 9,01 (1 H,dd,J=9,8Hz); 8,45 (1H,s); 7,93 (1 H,brd,J=8,8Hz); 7,44 (1 H,brd,J=8,8Hz); 7,27 (2H,m); 6,28 (1H,d,J=8,8Hz); 6,20 (1H,brs); 5,42 (1H,brs); 5,13 (1 H,brd,J=5,4Hz); 4,96 (1H,d,J=5,4Hz); 4,09 (1H, brd,

J=7,3Hz); 3,94 (2H,m); 3,83 (1H, brd, J=7,3Hz); 3,58 (1H,m); 5,45 (1H,m).

Exemplul 49. Compusul reprezentat prin formula (51) de mai jos se prepară astfel:

(51) în care Bn reprezintă o grupă benzii.

100 mg de 6-benziloximetil-11, 11-dibenziloxi-1 2,1 3-dihidro-5H-indolo [2,3-a]pirolo(3,4-c]carbazol-5,7(6H]dionă, 1,4 g oxid de argint și 0,7 g de site moleculare 4Â se suspendă în 40 ml de benzen anhidru, suspensia se refluxează cu încălzire, timp de 20 min și apoi se adaugă o soluție din 1-brom-

2,3,5-tri-o-acetil-D-riboză în 10 ml de benzen anhidru, în picătură, de-a lungul unei perioade de 10 min. Amestecul se refluxează cu încălzire încă 3 h și materiile insolubile se filtrează, utilizând Celita. Filtratul se concentrează la sec și reziduul se dizolvă în 100 ml acetat de etil; soluția se spală succesiv cu acid clorhidric 0,2N, apă și apoi cu saramură saturată, se usucă pe sulfat se sodiu anhidru și se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în cloroform, se supune cromatografierii pe o coloană cu Sephadex LH-20 (2,5 x 20 cm) și se eluează cu cloroform. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec și reziduul se supune cromatografierii pe o coloană cu silicagel (2,5 x 25 cm) și se eluează cu tuluen-acetat de etil (3:1); fracțiunile conținând produsul dorit se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în cloroform, se supune cromatografierii pe o coloană Sephadex LH-20 (2,5 x 20 cm) și se eluează cu cloroform. Fracțiunile conținând produsul dorit se concentrează la sec și reziduul se supune cromatografierii pe o coloană cu silicagel (2,5x25 cm) și se eluează cu toluenacetat de etil (3:1); fracțiunile conținând produsul dorit se concentrează la sec. Reziduul se purifică suplimentar prin cromatografie preparativă în strat subțire (toluen-acetat de etil = 5:1 (Rf=0,6J) pentru a da 20,8 mg de 6-benziloximetil-1, 11 -dibenziloxi-1 2,1 3-dihidro-1 3-(β-ϋribufuranozil)-5H-indolo (2,3-a)pirolo(3,4c)carbazol-5,7(6H)-dionă.

20,8 mg din acest compus se dizolvă în 2 ml de monohidrat de hidrazină și soluția se agită la temperatura camerei timp de două ore. Aceasta se amestecă cu 30 ml acetat de etil și amestecul se spală succesiv cu acid clor

RO 113469 Bl hidric O,2N, apă și apoi cu saramură saturată și se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă în metanol, se supune cromatografierii pe o coloană Sephadex LH-20 (1,0 x 15 cm) și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec și reziduul se purifică prin cromatografie preparativă în strat subțire (cloroform - metanol = 10:1 (Rf=0,5) pentru a da 2,9 mg de compus dorit, reprezentat prin formula (51).

Valoarea Rf: 0,5 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroforrrr.metanol = 10:1).

FAB-MS (m/z): 684 (M+H)⁺.

¹H RMN (400 MHz, DMS0-d₆), 0(ppm): 10,45 (1H,s); 8,90 (1H, d, J=0,75Hz); 8,68 (1 H,d,J=75Hz); 7,18 (2H,d,J=0,75Hz); 7,11 (2H, d, J= 0,75Hz); 7,20-7,50 (1H,m); 5,35-5,45 (5H,m); 5,17 (1H,d,J=0,38Hz); 5,10 (1 H,d,J=0,45Hz); 4,98 (2H,s); 3,904,00 (2H,m);3,60-3,70 (2H,m).

Exemplul 50. Compusul reprezentat prin formula (52) de mai jos se

(52)

33,0 mg compus obținut în exemplul A se dizolvă în 3 ml de N,N-dimetilforamidă, se adaugă 8,4 mg hidroxiacetohidrazidă și amestecul se agită la 80°C, timp de 2 zile. Acesta se concentrează la sec și reziduul se dizolvă într-o cantitate mică de metanol, se supune cromatografierii pe o coloană cu Sephadex LH-20 (1,5 x 20 cm) și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul dorit se concentrează la sec și reziduul se dizolvă în 30 ml de acetat de etil. Soluția se spală cu apă și stratul de acetat de etil se usucă pe sulfat de sodiu anhidru și se concentrează la sec. Reziduul se dizolvă într-o cantitate mică de metanol și se supune cromatografierii pe o coloană Sephadex LH-20 (1,5x15 cm), eluând cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec pentru a da 29,0 mg de compus reprezentat prin formula (52).

FAB-MS (m/z): 593 (M+H)⁺.

¹H RMN (300 MHz, DMS0-d_e), 0(ppm]: 11,0 (1H,s); 10,55 (1H,s); 10,4 (1H,s); 10,02 (1H,s); 8,63 (1H, d,J=7,8Hz); 8,47 (1H,d,J=7,8Hz); 7,20 (2H,t,J=7,8Hz); 7,04 (3H,m); 5,83 (1H,t,J=7,0Hz); 5,41 (1 H,d,J=6,2Hz); 5,35 (1H,br); 5,20 (1 H,d,J=6,2Hz);

4,90 (1 H,d,J=6,2Hz); 4,16 [2H, d, J=5,7Hz); 4,03 (2H,m); 3,74 (1H,m); 3,59-3,68 (2H,m); 3,39 (1H,m).

Exemplul 51. Compusul reprezentat prin formula (53) de mai jos se obține astfel:

(53)

35,0 mg compus obținut în exemplul A se dizolvă în 0,1 ml N,N-dimetilforamidă, se adaugă 35,0 mg oxalat de etilhidrazină și 0,5 ml soluție apoasă saturată de bicarbonat de sodiu, și amestecul se agită la 80°C, timp de o zi. Acesta se concentrează la sec si reziduul se dizolvă într-o cantitate mică de metanol, se supune cromatografierii pe o coloană cu Sephadex LH-20 (1,5x15 cm) și se eluează cu metanol. Fracțiunile conținând produsul se concentrează la sec pentru a da 20,8 mg de compus dorit, reprezentat prin formula (53).

Valoarea Rf: 0,5 (produs de Merck Co., Kiesel gel 60 F₂₅₄, solvent de developare-cloroform: metanol: tetrahi

RO 113469 Bl drofuran = 2:1:1).

FAB-MS (m/z): 563 (M+H)⁺.

¹H RMN (300 MHz, DMS0-d₆), δ(ρριτι): 10,90 (1H,s); 10,35 (1H,s);

9,96 (1H,s); 8,72 (1H,d,J=7,8Hz);

8,54 (1H,d,J=7,9Hz); 7,17 (2H, t, J=7,9Hz); 7,03 (3H,m); 5,72 (1H, t, J=4,8Hz); 5,41 (1 H,d,J=6,3Hz); 5,35 (1 H,t,J=4,0Hz); 5,21 (1 H,d,J=4,0Hz); 4,87 (1 H,d,J=6,3Hz); 3,96-4,09 (2H,m); 3,73-2,77 (1H,m); 3,58-3,77 (2H,m); 3,37-3,45 (1H,m); 3,07 (2H,m); 1,09 (3H,t,J=7,1 Hz).

Exemplul 52 50 mg de compus din exemplul 5 se dizolvă într-o soluție în care s-a dizolvat 600 g de macrogel (Japanese Pharmacopoeia) în 400 g de apă distilată pentru injectare, și soluția se filtrează pentru îndepărtarea bacteriilor, utilizând un filtru de 0,2. Porțiuni de 5 ml din filtrat se introduc în flacoane spălate și sterilizate conform unei metode convenționale, și flacoanele sunt astupate și capsate pentru a da o soluție injectabilă conținând 250 mg de compus din exemplul 5. Administrarea este făcută utilizând un agent pentru perfuzie intravenoasă în care se adaugă de la 5 la 10 ml din soluția de injectare (250 până la 500 mg de compus din exemplul 5) și se diluează cu 500 ml de soluție de infuzie, cum ar fi glucoză 5 %.

Claims (15)

1. Revendicări

   1. Derivați de indolopirolocarbazol, caracterizați prin aceea că sunt reprezentați prin formula generală structurală (I) sau o sare acceptabilă din punct de vedere farmaceutic a acestora, în care: R_q și R₂ reprezintă fiecare în mod independent un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior, o grupă alchenil inferior, o grupă alchinil inferior, o grupă arii, o grupă aralchil sau o grupare heterociclică, grupa alchil inferior, grupa alchenil inferior, grupa alchinil inferior, grupa arii, grupa aralchil și grupa heterociclică putând avea fiecare de la 1 la 5 substituenți aleși dintre grupa carboxil, grupa carbamoil, grupa sulfo, grupa amino, ciano, monoalchil inferior amino, dialchil inferior amino, hidroxil și atom de halogen: sau o grupă de formula -Y-R₃, în care Y reprezintă o grupă carbonil, tiocarbonil sau o grupă sulfonil, și R₃ reprezintă un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior, o grupă cicloalchil, o grupă cicloalchilalchil, o grupă arii, o grupă aralchil, o grupă alcoxi inferior, o grupă hidrazino, o grupă amino, o grupă arilamino, o grupă carbamoil sau o grupă heterociclică, grupa alchil inferior, grupa cicloalchil, grupa cicloalchilalchil, grupa arii, grupa aralchil și grupa heterociclică putând avea fiecare de la 1 la 4 substituenți selectați din grupa constând din atomi de halogen, grupe hidroxil, grupe amino, grupe carboxil, grupe carbamoil, grupe ciano și grupe alcoxi inferior carbonil, protejate opțional, iar grupa amino și grupa carbamoil pot fi fiecare monosau di-substituite cu grupe alchil inferior opțional substituite cu substituenți selectați din grupa constând din atomi de halogen, grupe hidroxil, grupe amino, grupe carboxil, grupe carbamoil, și grupe alchiloxi inferior carbonil; sau R₃ și R₂ luați împreună reprezintă o grupă alchilinden inferioară (grupa alchiliden inferioară putând avea de la 1 la 4 substituenți selectați din grupa constând din grupe amino, grupe monoalchil inferior amino, grupe dialchil inferior amino, grupe hidroxil, grupe carboxil și grupe sulfonil); sau R₃ și R₂ luați împreună cu atomul de azot la care se leagă, formează o grupă heterociclică, grupa heterociclică putând avea pe ciclu grupe alchil inferior, substituite opțional cu grupe selectate din grupa constând din grupe amino, hidroxil sau grupe sulfo; G reprezintă o grupă pentoză sau o grupă

   RO 113469 Bl hexoză, și Xt și X₂ reprezintă fiecare în mod independent un atom de hidrogen, un atom de halogen, o grupă amino, o grupă monoalchil inferior amino, o grupă dialchil inferior amino, o grupă hidroxil, o grupă alcoxi inferior, o grupă ariloxi, o grupă carboxil, o grupă alcoxi inferior carbonil sau o grupă alchil inferior.
2. 2. Derivat de indolopirolocarbazol, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că este reprezentat prin formula (I a):

   în care:

   R_n și R₂₁ reprezintă fiecare în mod independent un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior, o grupă alchenil inferior, o grupă arii, o grupă aralchil, o grupă pirolil, o grupă oxazolil, o grupă izoxazolil, o grupă tiazolil, o grupă imidazolinil, o grupă piridil, o grupă pirimidinil, o grupă oxazolinil, o grupă oxazolidinil, o grupă imidazolil, o grupă imidazolidinil, o grupă pirolidinil, o grupă piperazinil, o grupă tiazinil, o grupă tiazolidinil, grupa alchil inferior, grupa alchenil inferior, grupa arii, grupa aralchil și grupa heterociclică putând avea de la 1 la 5 substituenți selectați din grupa constând din grupe carboxil, grupe carbamoil, grupe ciano și grupe hidroxil, sau o grupă de formula -Y-R₃₁, în care Y reprezintă o grupă carbonil, o grupă tiocarbonil sau o grupă sulfonil, și R₃₁ reprezintă un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior, o grupă arii, grupa alchil inferior și arii putând avea de la 1 la 4 substituenți selectați din grupa constând din atomi de halogen, grupe hidroxil, grupe amino și grupe carboxil protejate opțional, o grupă amino, o grupă hidrazino, o grupă arilamino, o grupă alcoxi inferior, o grupă carbamoil, o grupă pirolil, o grupă oxazolil, o grupă izoxazolil, o grupă tiazolil, o grupă imidazolil, o grupă imidazonil, o grupă piridil, o grupă pirimidinil, o grupă oxazolinil, o grupă oxazolidinil, o grupă imidazolidinil, o grupă pirolidinil, o grupă piperazinil, o grupă tiazinil, sau o grupă tiazolidinil; sau R_n și R₂₁ împreună reprezintă o grupă alchiliden inferior având în mod opțional grupe carboxil, sau R_1d și R₂₁ luați împreună cu atomul de azot la care se leagă formează o grupă pirolidinil, o grupă imidazolinil, o grupă imidazolidinil, o grupă piperidino sau o grupă piperazinil, aceste grupe heterociclice pot avea pe ciclu grupe alchil inferior substituite opțional cu grupe hidroxil; G-i reprezintă o grupă de formula:

   OR’ OH OH în care: R₇ reprezintă un atom de hidrogen sau o grupă alchil inferior și R₈ reprezintă o grupă hidroxil sau o grupă amino, și X_n și X₂₁ legați la ciclul indolopirolocarbazolic la poziția 1- sau 2- și respectiv la poziția 10- sau 11-, fiecare în mod independent reprezintă un atom de halogen, o grupă hidroxil, o grupă alcoxi inferior sau o grupă aralcoxi.
3. 3. Derivat de indolopirolocarbazol, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că este reprezentat de următoarea formulă generală (I b):

   în care: R₁₂ reprezintă un atom de hidrogen sau o grupă alchil inferior, R₂₂ reprezintă un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior, care poate avea de la 1 la 5 substituenți selectați din grupa cons

   RO 113469 Bl tând din grupe carboxil, grupe carbamoil, grupe hidroxil, grupe ciano; o grupă arii, o grupă aralchil, grupa arii și grupa aralchil putând avea de la 1 la 4 substituenți selectați din grupa constând din hidroxil, și carboxil; piridil, imidazolil, imidazolinil, tiazolil, pirolidinil, piperazinil, sau o grupă de formula -Y-R₃₂, și în care Y reprezintă o grupă carbonil, o grupă tiocarbonil sau o grupă sulfonil, și atunci când Y este o grupă carbonil sau o grupă tiocarbonil R₃₂ reprezintă un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior, o grupă arii, grupa alchil inferior și grupa arii putând avea de la 1 la 4 substituenți selectați din grupa constând din atomi de halogen, grupe hidroxil opțional protejate, grupe amino și grupe carboxil; o grupă amino, o grupă hidrazino, o grupă arii amino, o grupă alcoxi inferior, o grupă carbamoil, o grupă piridil, o grupă pirimidinil, o grupă imidazolinil sau o grupă pirolidinil, și atunci când Y este o grupă sulfonil, R₃₂ reprezintă o grupă alchil inferior sau o grupă arii; sau R₁₂ și R₂₂ luați împreună reprezintă o grupă alchiliden inferior având grupe carboxil; sau R₁₂ și R₂₂ luați împreună cu atomul de azot la care se leagă formează o grupă pirolidinil, o grupă piperidino sau o grupă piperazinil, aceste grupe heterociclice putând avea pe ciclu grupe alchil inferior având opțional grupări hidroxil, și G_v X_1n și X₂₁ au același semnificații cu cele definite în revendicarea 2.
4. 4. Procedeu pentru prepararea unui derivat de indolopirolocarbazol de formula generală (I) sau a unei sări acceptabile din punct de vedere farmaceutic a acestuia, caracterizat prin aceea că se supune reacției un compus reprezentat prin formulele generale (II) sau (III) sau ale unui derivat al acestuia în în care:Z reprezintă un atom de hidrogen sau o grupă alchil inferior substituită sau nesubstituită, și X_n X₂ și G au aceleași semnificații ca cele definite în revendicarea 1, cu un compus reprezentat prin formulă generală (IV) sau cu un derivat al acestuia în cazul în care R₁₃ și R₂₃ conțin o grupă funcțională, grupa funcțională fiind protejată,

   H N-N

   V³ (iv) în care R₁₃ și R₂₃ reprezintă fiecare în mod independent un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior, o grupă alchenil inferior, o grupă alchinil inferior, o grupă arii, o grupă aralchil sau o grupă heterociclică, (grupa alchil inferior, grupa alchenil inferior, grupa alchinil inferior, grupa arii, grupa aralchil sau grupa heterociclică putând avea de la 1 la 5 substituenți selectați din grupa constând din grupe carboxil, grupe cabamoil, grupe sulfo, grupe amino, grupe ciano, grupe monoalchil inferior amino, grupe dialchil inferior amino, grupe hidroxil și atomi de halogen); sau o grupă de formula -Y-R₃, în care Y reprezintă o grupă carbonil, o grupă tiocarbonil sau o grupă sulfonil, și R₃ reprezintă un atom de hidrogen, o grupă alchil inferior, o grupă cicloalchil, o grupă cicloalchilalchil, o grupă arii, o grupă aralchil, o grupă alcoxi inferior, o grupă hidrazino, o grupă amino, o grupă arilamino, sau o grupă carbamoil sau o grupă heterociclică, grupa alchil inferior, grupa cicloalchil, grupa cicloalchilalchil, grupa arii, grupa aralchil și grupa heterociclică putând avea fiecare de la 1 la 4 substituenți selectați din grupa constând din atomi de halogen, grupe hidroxil opțional protejate, grupe amino, grupe car

   RO 113469 Bl boxil, grupe carbamoil, grupe ciano, și grupe alcoxicarbonil inferior, grupele amino și grupele carbamoil putând fi fiecare mono- sau disubstituite cu o grupă sau cu grupe alchil inferior substituite opțional cu grupe selectate din grupa constând din atomi de halogen, grupe hidroxil, grupe amino, grupe carboxil, grupe carbamoil, și grupe alcoxi inferior carbonil; sau R₁₃ și R₂₃ luate împreună cu atomul de azot la care se leagă pot forma o grupă heterociclică, grupa heterociclică putând avea pe ciclu grupe alchil inferior substituite opțional cu grupe selectate din grupa constând din grupe amino, grupe hidroxil, grupe carboxil și grupe sulfo; dacă este necesar; se îndepărtează grupele protectoare existente în compus, pentru a se obține compusul reprezentat de formula generală (Ic);

   în care R₁₃, R₂₃, X_v X₂, G au aceleași semnificații cu cele definite mai sus, fie prin formilare, alchilare, alchenilare, alchinilare, aralchilare, carbamoilare, tiocarbamoilare, R₁₃ alcanoilare sau sulfo pusului cu formula (Ic) de mai sus sau derivatul acestuia în care grupele funcționale sunt protejate atunci când R₁₃ și R₂₃ reprezintă un atom de hidrogen, fie prin condensarea compusului de mai sus, sau a unui derivat al acestuia, cu un compus reprezentat de formula (V), sau un derivat al acestuia în care gruparea funcțională este protejată:

   □HC - R₆ (V) în care R₆ reprezintă un atom de hidrogen sau o grupă carboxil, sau o grupă alchil inferior opțional substituită având de la 1 la 4 substituenți selectați din grupa constând din grupări amino, grupări monoalchil inferior amino, dialchil inferior amino, grupe hidroxil, grupe carboxil și grupe sulfo, iar dacă este necesar se îndepărtează grupele protectoare existente în compus; sau se reduce dubla legătură a compusului cu formula (Ic) de mai sus când R₁₃ și/sau R₂₃ conțin o dublă legătură, sau dubla legătură a compusului preparat prin condensarea compusului cu formula (Ic) cu compusul de formula (V), sau derivatul acestuia atunci când grupele funcționale sunt protejate, și dacă este necesar se îndepărtează grupele protectoare care există în compus; și apoi dacă este necesar, se transformă compusul rezultat de formula (I), într-o sare acceptabilă din punct de vedere farmaceutic.
5. 5. Procedeu conform revendicării

   4, caracterizat prin aceea că, formularea se realizează prin metode convenționale, ca de exemplu prin încălzirea compusului (Ic) cu acid formic, formamidă, dimetilforamidă și alți asemenea compuși.
6. 6. Procedeu conform revendicării

   4, caracterizat prin aceea că, alchilarea, alchenilarea, alchinilarea și aralchilarea compusului cu formula (Ic) se realizează prin metode convenționale, de exemplu prin reacția cu un agent de alchilare, alchenilare, alchinilare sau aralchilare cum ar fi o halogenură de alchil, o halogenură de alchenil, o halogenură de alchinil, o halogenură de aralchil, mezilat de alchil, mezilat de alchenil, mezilat de aralchil, tosilat de alchil, tosilat de aralchil, sau prin reacția de condensare cu o aldehidă sau o cetonă și apoi reducerea condensatului rezultat,
7. 7. Procedeu conform revendicării

   4, caracterizat prin aceea că, carbamoilarea și tiocarbamoilarea compusului cu formula (Ic) se realizază prin reacția acestuia cu un derivat izocianat sau tioizocianat corespunzător.
8. 8. Procedeu conform revendicării 4, caracterizat prin aceea că, alcanoilarea compusului cu formula (Ic) se realizază prin reacția acestuia cu o haloRO 113469 Bl tratează cu o bază, un compus reprezentat de formula generală (II) sau un derivat al acestuia în care grupele funcționale sunt protejate, genură acidă sau cu o anhidridă acidă corespunzătoare.
9. 9. Procedeu conform revendicării

   4, caracterizat prin aceea că, sulfonilarea compusului cu formula (Ic) se 5 realizează prin reacția acestuia cu o anhidridă a unui acid sulfonic organic sau o halogenură de sulfonil organică în prezența sau absența unei baze.
10. 10. Procedeu conform revendi- io cării 4, caracterizat prin aceea că, condensarea compusului cu formula (Ic) cu un compus cu formula (V), se realizează într-un solvent inert la o temperatură de 0°C ... punctul de fierbere al 15 solventului.
11. 11. Compus intermediar utilizat la prepararea derivaților de indolopirolocarbazol, caracterizat prin aceea că este reprezentat prin formula generală (III) 20 sau un derivat al acestuia în care grupele funcționale sunt protejate:

    30 în care: X_v X₂ și G au aceleași semnificații ca în revendicarea 1.
12. 12. Procedeu pentru prepararea unui derivat de indolopirolocarbazol de formula generală (II), conform revendi- 35 cării 4, caracterizat prin aceea că se drogen sau o grupă alchil inferior substituită sau nesubstituită, și X,, X₂ și G au aceleași semnificații cu cele definite în revendicarea 1.
13. 13. Compoziție farmaceutică, caracterizată prin aceea că, conține 0,1 ... 100 %în greutate derivat cu formula generală (I) drept ingredient activ în cazul preparatelor solide și 0,1 ... 10 % în cazul preparatelor lichide, asociat cu un purtător sau diluant acceptabil din punct de vedere farmaceutic.
14. 14. Derivați de indolopirolocarbazol conform revendicării 1, caracterizați prin aceea că se utilizează în controlul și prevenirea bolilor.
15. 15. Derivați de indolopirolocarbazol conform revendicării 1, caracterizați prin aceea că se utilizează la prepararea unui medicament activ din punct de vedere tumoral.