RO110488B1 - Derivati de 1-arilimidazol, procedee de preparare, compozitie pesticida si metoda pentru controlul dezvoltarii daunatorilor - Google Patents

Derivati de 1-arilimidazol, procedee de preparare, compozitie pesticida si metoda pentru controlul dezvoltarii daunatorilor Download PDF

Info

Publication number
RO110488B1
RO110488B1 RO148609A RO14860991A RO110488B1 RO 110488 B1 RO110488 B1 RO 110488B1 RO 148609 A RO148609 A RO 148609A RO 14860991 A RO14860991 A RO 14860991A RO 110488 B1 RO110488 B1 RO 110488B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
compound
formula
compounds
alkyl
reaction
Prior art date
Application number
RO148609A
Other languages
English (en)
Inventor
Gail Scotton Powell
David Neal Sinodis
Philip Reid Timmons
Tai Teh Wu
David Teh-Wei Chou
Some Peter Wyatt New
Lee S Hall
Original Assignee
Rhone Poulenc Agrochimie
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Rhone Poulenc Agrochimie filed Critical Rhone Poulenc Agrochimie
Publication of RO110488B1 publication Critical patent/RO110488B1/ro

Links

Classifications

    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C07ORGANIC CHEMISTRY
    • C07DHETEROCYCLIC COMPOUNDS
    • C07D233/00Heterocyclic compounds containing 1,3-diazole or hydrogenated 1,3-diazole rings, not condensed with other rings
    • C07D233/54Heterocyclic compounds containing 1,3-diazole or hydrogenated 1,3-diazole rings, not condensed with other rings having two double bonds between ring members or between ring members and non-ring members
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C07ORGANIC CHEMISTRY
    • C07DHETEROCYCLIC COMPOUNDS
    • C07D233/00Heterocyclic compounds containing 1,3-diazole or hydrogenated 1,3-diazole rings, not condensed with other rings
    • C07D233/54Heterocyclic compounds containing 1,3-diazole or hydrogenated 1,3-diazole rings, not condensed with other rings having two double bonds between ring members or between ring members and non-ring members
    • C07D233/66Heterocyclic compounds containing 1,3-diazole or hydrogenated 1,3-diazole rings, not condensed with other rings having two double bonds between ring members or between ring members and non-ring members with hetero atoms or with carbon atoms having three bonds to hetero atoms with at the most one bond to halogen, e.g. ester or nitrile radicals, directly attached to ring carbon atoms
    • C07D233/84Sulfur atoms
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A01AGRICULTURE; FORESTRY; ANIMAL HUSBANDRY; HUNTING; TRAPPING; FISHING
    • A01NPRESERVATION OF BODIES OF HUMANS OR ANIMALS OR PLANTS OR PARTS THEREOF; BIOCIDES, e.g. AS DISINFECTANTS, AS PESTICIDES OR AS HERBICIDES; PEST REPELLANTS OR ATTRACTANTS; PLANT GROWTH REGULATORS
    • A01N43/00Biocides, pest repellants or attractants, or plant growth regulators containing heterocyclic compounds
    • A01N43/48Biocides, pest repellants or attractants, or plant growth regulators containing heterocyclic compounds having rings with two nitrogen atoms as the only ring hetero atoms
    • A01N43/501,3-Diazoles; Hydrogenated 1,3-diazoles
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A01AGRICULTURE; FORESTRY; ANIMAL HUSBANDRY; HUNTING; TRAPPING; FISHING
    • A01NPRESERVATION OF BODIES OF HUMANS OR ANIMALS OR PLANTS OR PARTS THEREOF; BIOCIDES, e.g. AS DISINFECTANTS, AS PESTICIDES OR AS HERBICIDES; PEST REPELLANTS OR ATTRACTANTS; PLANT GROWTH REGULATORS
    • A01N47/00Biocides, pest repellants or attractants, or plant growth regulators containing organic compounds containing a carbon atom not being member of a ring and having no bond to a carbon or hydrogen atom, e.g. derivatives of carbonic acid
    • A01N47/02Biocides, pest repellants or attractants, or plant growth regulators containing organic compounds containing a carbon atom not being member of a ring and having no bond to a carbon or hydrogen atom, e.g. derivatives of carbonic acid the carbon atom having no bond to a nitrogen atom
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C07ORGANIC CHEMISTRY
    • C07DHETEROCYCLIC COMPOUNDS
    • C07D233/00Heterocyclic compounds containing 1,3-diazole or hydrogenated 1,3-diazole rings, not condensed with other rings
    • C07D233/54Heterocyclic compounds containing 1,3-diazole or hydrogenated 1,3-diazole rings, not condensed with other rings having two double bonds between ring members or between ring members and non-ring members
    • C07D233/66Heterocyclic compounds containing 1,3-diazole or hydrogenated 1,3-diazole rings, not condensed with other rings having two double bonds between ring members or between ring members and non-ring members with hetero atoms or with carbon atoms having three bonds to hetero atoms with at the most one bond to halogen, e.g. ester or nitrile radicals, directly attached to ring carbon atoms
    • C07D233/86Oxygen and sulfur atoms, e.g. thiohydantoin
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C07ORGANIC CHEMISTRY
    • C07DHETEROCYCLIC COMPOUNDS
    • C07D233/00Heterocyclic compounds containing 1,3-diazole or hydrogenated 1,3-diazole rings, not condensed with other rings
    • C07D233/54Heterocyclic compounds containing 1,3-diazole or hydrogenated 1,3-diazole rings, not condensed with other rings having two double bonds between ring members or between ring members and non-ring members
    • C07D233/66Heterocyclic compounds containing 1,3-diazole or hydrogenated 1,3-diazole rings, not condensed with other rings having two double bonds between ring members or between ring members and non-ring members with hetero atoms or with carbon atoms having three bonds to hetero atoms with at the most one bond to halogen, e.g. ester or nitrile radicals, directly attached to ring carbon atoms
    • C07D233/88Nitrogen atoms, e.g. allantoin

Landscapes

  • Organic Chemistry (AREA)
  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Life Sciences & Earth Sciences (AREA)
  • Health & Medical Sciences (AREA)
  • Environmental Sciences (AREA)
  • Engineering & Computer Science (AREA)
  • Dentistry (AREA)
  • General Health & Medical Sciences (AREA)
  • Wood Science & Technology (AREA)
  • Zoology (AREA)
  • Plant Pathology (AREA)
  • Pest Control & Pesticides (AREA)
  • Agronomy & Crop Science (AREA)
  • Agricultural Chemicals And Associated Chemicals (AREA)
  • Pharmaceuticals Containing Other Organic And Inorganic Compounds (AREA)
  • Nitrogen Condensed Heterocyclic Rings (AREA)
  • Plural Heterocyclic Compounds (AREA)
  • Resistance Heating (AREA)
  • Inorganic Insulating Materials (AREA)

Description

Invenția se referă la noi derivați de 1 arilimidazol și procedee pentru prepararea acestora, la compozițiile pesticide ale acestor compuși și la metodele care utilizează acești compuși, pentru controlul 5 artropodelor, nematodelor, helminților sau protozoarelor din grupa dăunătorilor. în special, invenția de față se referă la aplicarea compușilor sau compozițiilor care conțin acești compuși în agricultură și io metodele de utilizare, în special ca pesticide, pentru controlul artropodelor, în special al căpușelor sau al insectelor din frunze sau din sol, fără a fi cauzate pagube culturilor de plante. 15
Se cunoaște că diferiți compuși de imidazol, prezintă un număr de diferite tipuri ale activității pesticide, incluzându-se activitatea erbicidă, de reglare a dezvoltării plantelor, fungicidă, nematocidă, insecticidă 20 și biocidă.
Astfel, în brevetul EP 0270061 A sunt descriși ca insecticide 1 -arlimidazolii care nu sunt substituiți în pozițiile 2 și 4 ale ciclului imidazolic, care adițional au un al 25 doilea substituient în poziția 5; în brevetul US 4755213 sunt descriși ca, compuși de reglare a dezvoltării plantelor, 1arilimidazolii, care sunt, de asemenea, nesubstituiți în pozițiile 2 și 4 ale ciclului 30 imidazolic și apoi sunt substituiți printr-o grupare carboxilică (aminocabonilică) în poziția 5.
în brevetul EP 28966 A se descriu ca erbicide derivați de 1 -arilimidazoli care 35 sunt substituiți în pozițiile 2 și 5 și nesubstituiți în poziția 4 a ciclului imidazolic.
Alți derivați de imidazol substituiți cu aralchil sau aralcoxi în poziția 1 sunt descriși ca insecticide (EP Aplicație 289919 A], 4o
Alți compuși utilizați ca insecticide sunt compușii 2-arilimidazoli în care ciclul arilic este atașat la ciclul imidazolic la atomul de carbon în poziția 2 , care este substituit cu hidrogen sau o altă grupare alchil, 45 opțional substituită.
în brevetul australian 8812-883 A se descriu ca fungicide, insecticide, nematicide etc., compușii de imidazol care pot fi substituiți în pozițiile 4 sau 5 sau ambele 50 poziții 4 sau 5 ale ciclului imidazolic (de exemplu atașarea mai degrabă la atomul de carbon, decât la atomul de azot) printr-un ciclu fenilic opțional substituit și sunt substituiți la atomul de nitrogen în poziția 1, printr-un atom de hidrogen sau o grupare sulfonil.
Se cunosc compuși cu aceeași formulă generală și cu substituienți asemănători care diferă de cei conform invenției prin unele semnificații ale lui Ύ (RO 107253).
Conform invenției sunt descriși ca insecticide 1 -arilimidazolii care nu sunt substituiți în pozițiile 2 și 4 ale ciclului imidazolic, care adițional au un al doilea substituient în poziția 5.
Compușii conform invenției au formula generală (I):
în care: X este 5(0)^ unde R3 este o grupă alchil lineară sau ramificată, cu 1...4 atomi de carbon, nesubstituită sau substituită cu unul sau mai mulți atomi de halogen, care pot fi identici sau diferiți, până la substituirea totală a grupei alchil iar n este □, 1 sau 2; Y este hidrogen, halogen, alchil, alcoxi, alcoxialchilidenimino, alchilsulfinil sau alchilsulfonil, în care grupările alchil și alcoxi ale fiecărei grupe sunt catene lineare sau ramificate, conținând 1...4 atomi de carbon: Z este hidrogen sau alchil, linear sau ramificat, având 1...4 atomi de carbon; R2 este halogen sau alchilsulfenil; R6 este halogen; și R4 este hidrogen, halogen, haloalchil sau haloalcoxi, în care radicalii alchil sau alcoxi au catene lineare sau ramificate, conținând
1...4 atomi de carbon, iar substituția cu halogen este realizată de unul sau mai mulți atomi de halogen, care pot fi identici sau diferiți, până la substituția completă a radicalului alchil sau alcoxi; cu condiția ca: atunci când Y este H sau Br; Z este H sau CH3; R2 și R6 sunt CI sau Br; Rq este CH3, CF3, CF2CI, sau CFCI2; și n este O, 1 sau
RO 110488 Bl
2; atunci R4 este altul decât RCF3; atunci când Y este H, Cl. Br, SCH3, S0CH3, sau S02CH3; Z este H sau CH3; R2 și R6 sunt Cl; Rn este CH3, CH(CH3)2, CF3. CCÎ3, CF2CI sau CFCI2; și n este o, 1 sau 2; atunci R4 este altul decât CF3; atunci când Y este Η; Z este H sau CH3; R2 și Rs sunt Cl; Rq este CF3. CF2CI sau CFCI2; și n este o, 1 sau 2; atunci R4 este altul decât Cl; atunci Y este Η; Z este H sau CH3; R2 și R6 sunt Cl; R3 este CF3, CF2CI sau CFCI2; și n este o, 1 sau 2; atunci R4 este altul decât Br.
Derivați importanți de arilimidazol sunt:
1-(2,6-diclor-4-fluorfenil)-5metilsulfeniW-clordifluormetilsulfenilimidazol;
1-(2,4,6-triclorfenil)-5-metilsulfenil-4diclorfluormetilsulfenilimidazol;
1-(2,6-diclor-4-fluorfenil)-5-brom-4diclorfluormetilsulfenilimidazol;
- (2,6-diclor-4-fluorfenil)-5metilsulfenil-4-diclorfluormetilsulfenilimidazol;
-(2.6-d i c I o r-4-f I u o rf e η i I )-5-b ro m-4trifluormetilsulfenilimidazol;
-(2,6-diclor-4-fluorfenil)-5-clor-4diclorfluormetilsulfenilimidazol;
-(2,6-diclor-4-fluorfenil)-5-brom-4clordiflormetilsulfenilimidazol;
-(2,4,6-triclorfenil)-5etoximetilidenimino-4-diclorfluormetilsulfenilimidazol;
1-(2-brom-4,6-diclorfenil)-5metilsulfenil-4-diclorfluometilsulfenilimidazol;
-(2-brom-4,6-diclorfenil)-5metilsulfenil-4-trifluormetilsulfenilimidazol;
1-(2,6-dibrom-4-fluorfenil)-5-brom-4clordifluormetilsulfenilimidazol;
1-(2,6-diclor-4-fluorfenil)-5-brom-4trifluormetilsulfonilimidazol;
-(2,6-diclor-4-fluorfenil)-5-brom-4diclorfluormetilsulfinilimidazol;
-(2,6-d ici o r-4-f I uorf e η i I )-5-b r o m-4diclorfluormetilsulfonilimidazol;
1-(4-brom-2,6-diclorfenil)-5metilsulfenil-4-diclorfluormetilsulfenilimidazol; sau
-(2,4,6-triclorfenil)-5-metilsulfenil-4clordifluormetilsulfenilimidazol.
Derivații de arilimidazol sunt cei care în formula generală (I) Y este H, F, Cl, Br, I, ch3, c2h5, och3, oc2h5, n=choch3.
N=CH0C2H5, SCH3, S0CH3 sau S02CH3; Z este H. CH3 sau C2H5; R3 este CH3, CCI2F, CHCI2 sau CHF2; R2 este F, Cl, Br sau SCH3; R6 este F, Cl, sau Br; R4 este H sau F; sau R4 este Cl, Br, I, CF3 sau PCF3 atunci când Y este CH3, C2H5, OCH3, DC2H5, N=CHOCH3, N=CH0C2H5, SCH3 sau S02CH3; și n este o, 1 sau 2.
Un alt obiectiv al invenției îl constituie un procedeu pentru prepararea derivaților de arii imidazol care constă în aceea că, un compus cu formula (V):
în care radicalii R2, R4 și R6 sunt definiți anterior, iar gruparea amino este eventual protejată în caz de nevoie:
a) este inițial supus reacției cu un halosulfenil R^ Halo în care Rq este alchil sau haloalchil, într-un mediu de reacție organic, eventual în prezența unui acceptor de acid, cum ar fi o amină terțiară, cu obținerea unui compus cu formula (la):
în care X este alchilsulfenil sau haloalchilsulfonil, care apoi este eventual oxidat prin metode cunoscute, ca de exemplu cu un peroxid, cu obținerea unui compus cu formula (la), în care X este S(O)nR3, unde n este 1 sau 2, iar R3 este definit anterior, unde X este aclchilsulfinil, haloalchilsulfinil, alchilsufonil sau haloalchilsulfonil;
b) este inițial supus reacției cu tri(alchiltio) metan sau tris(ariltio)metan
RO 110488 Bl alchilortoformiat, pentru a se obține compusul cu formula (I), în care Y este alcoxialchilidenimino, în special alcoximetilidenimino.
Un alt procedeu de preparare a derivaților de arilimidazol cu formula generală (I):
într-un mediu de reacție organic, în prezența unui acid Lewis, și eventual în prezența unui acceptor acid, după care compusul intermediar (la) obținut, în care X este b/s(alchitio)metil sau b/s(ariltio]metil, este supus reacției, într-un mediu organic, cu un alchilnitril corespunzător, după care se realizează o hidroliza cu obținerea compusului (la) în care X este formil;
c) este inițial formilat, prin procedee cunoscute, cum ar fi Vilmeier-Haack sau altele asemenea, cu formarea unui compus intermediar (la). în care X este formil; în continuare compusul (la) având semnificațiile substituienților definite mai sus și în care X și amino sunt eventual protejați:
1) este supus inițial reacției cu acid clorsulfonic sau diclorsulfonic, cu obținerea unui compus intermediar (Ib):
în care Z este clorsulfonil; sau
2) este tratat cu o bază puternică, cum ar fi un reactiv organomealic cu obținerea unui carbanion organometalic intermediar, care este apoi dezactivat cu un agent de alchilare cu formarea unui compus (Ib), în care Z este alchil; sau
3) este supus unei formilări, prin procedee cunoscute, astfel încât compusul în care Z este formil, este obținut direct în condițiile reacției Vilsmeier-Haack sau trecând prin hidroliza unui compus intermediar care Z este b/s(alchiltio)metil sau b/s(ariltio)metil; în continuare compusul (Ib) fiind tratat cu alchilnitril, pentru transformarea compusului în care Y este amino, în sarea de diazoniu corespunzătoare, urmată de activarea sării de diazoniu cu un agent de dezactivare, conform procedeelor cunoscute, cu obținerea compusului cu formula I, în care Y este hidrogen, halogen și alchilsulfenil, și apoi compusul în care Y este alchilsulfenil este eventual oxidat la compusul cu formula (I), în care Y este alchilsulfinil sau alchilsulfonil; sau cu un
în care Z, R2, R4 și R5 sunt definiți ca mai sus, iar X este alchilsulfenil, haloalchilsulfenil, alchilsulfinil, haloalchilsulfinil, alchilsulfonil sau haloalchilsulfonil constă în aceea că un compus cu formula (Ic):
în care radicalii Y, Z, R2, R4 și RB sunt definiți ca înainte și Z și Y sunt eventual protejați, în măsura în care este necesar:
a) este inițial supus reacției cu brom și cu un tiocianat, cu obținerea unui compus cu formula (I), în care X este tiocian, care apoi este tratat cu un agent de alchilare, eventual în prezența unei baze, cu obținerea unui compus cu formula (I), în care X este alchilsulfinil sau haloalchilsulfinil, sau compusul intermediar cu formula (I), în care X este tiocian, este inițial oxidat până la un compus intermediar disulfidic care apoi este reacționat cu un perhaloalcan, eventual în prezența unui agent reducător, cu obținerea unui compus cu formula (I), care X este haloalchilsulfenil, respectiv perhaloalchilfenil final compusul în care X este alchilsulfenil sau haloalchilsulfenil, este eventual oxidat prin metode cunoscute, cu obținerea unui sulfoxid sau unei sulfone, care este un
RO 110488 Bl compus cu formula (I), în care X este alchilsulfinil, haloalchilsulfinil, de preferință perhaloalchilsulfinil, alchilsulfonul sau haloalchilsulfonil, de preferință perhaloalchilsulfonil; sau
b] inițial, prin procedee cunoscute descrise, este transformat un compus cu formula (Ic], în care X este hidrogen, întrun compus intermediar având formula (I), în care X este clorsulfonil, apoi compusul clorsulfonil este tratat cu un agent de reducere, cum ar fi trifenilfosfină cu obținerea compusului intermediar disulfidic, descris mai sus în partea (a), după care compusul disulfidic este transformat prin procedee descrise anterior partea (a), întrun compus cu formula (I), în care X este alchilsulfenil sau haloalchilsulfenil, în special perhaloalchilsulfenil, sau eventual compusul sulfenil este oxidat pentru a obține un compus cu formula (I), în care X este alchilsulfinil, haloalchilsufinil în special perhaloalchilsulfinil, alchilsulfonil sau haloalchilsulfonil, în special perhaloalchilsulfonil.
Un alt obiect al invenției îl constituie o compoziție pentru controlul dezvoltării artropodelor, dăunătorilor ca nematode, helminți sau protozoare, caracterizată prin aceea că este constituită din 0,05,,.90% greutate, din unul sau mai mulți compuși cu formula (I), ca ingredienți activi; 1,95% greutate, din unul sau mai mulți produse de suport, lichide sau solide, acceptabile agricol sau medical, și 0,05...50% greutate din unul sau mai mulți produși compatibili, care sunt agenți tensioactivi, adjuvanți sau diluanți, acceptabili agricoli sau medical.
Alt obiect al invenției îl constituie o metodă pentru controlul dezvoltării dăunătorilor ca artropode, nematode, helminți sau protozoare, care constă în aceea că, cuprinde tratamentul local al solului în care plantele sunt deja plantate sau urmează a fi plantate, sau al semințelor de plante, la rădăcinile sau pe frunzele plantelor, prin aplicarea unei cantități de aproximativ 0,005 până la 15 kg compus cu formula generală (I) la un hectar și este aplicată domeniului medicinii veterinare sau pentru vitele din gospodărie sau pentru menținerea sănătății publice, împotriva artropodelor, helminților sau protozoarelor, care sunt paraziți interni sau externi ai vertebratelor cu sânge cald.
Invenția prezintă avantaje prin aceea că realizează compuși care au activitate pesticidă superioară, în special ca insecticide și miticide și au proprietăți de siguranță bune în timpul tratării, utilizării sau aplicării, și care prezintă siguranță față de om sau zona înconjurătoare.
în cele ce urmează se prezintă invenția în detaliu. Astfel, compușii cu formula generală [I] pot fi preparați prin aplicarea sau adaptarea unor metode cunoscute, ca de exemplu metodele utilizate mai înainte sau descrise în literatura chimică, în general formarea ciclului imidazolic, urmată de schimbarea unor substituienți, dacă este necesar. Este așadar de înțeles că, în descrierea următoarelor metode de preparare, secvențele pentru producerea diferitelor grupări pe ciclu imidazolic pot fi realizate într-un fel diferit și anume grupări de protecție corespunzătoare, pot fi necesare, așa cum de altfel este menționat în literatura de specialitate. Compușii intermediari și compușii cu formula (I) pot fi transformați prin metode cunoscute în alți compuși cu formula generală (I). în următoarea descriere a metodelor de preparare, conform simbolurilor din formulă, care nu sunt în mod specific definite, este de înțeles că sunt așa cum s-au definit mai înainte, în conformitate cu prima definiție a fiecărui simbol din această specificație. Termenul de protecție va include convertirea într-o grupare convenabilă, nereactivă, care poate fi reconvertită când se dorește, ca și adăugarea grupărilor care redau funcționarea grupărilor nereactive. în cadrul procedeului, aceste definiții, afară de cazul în care se menționează altfel, gruparea amino se referă la grupările amino nesubstituite. Aceștia sunt, special, compuși intermediari utilizați pentru prepararea anumitor compuși descriși în prezenta invenție. Acești compuși se referă, în
RO 110488 Bl special, la compușii intermediari utilizați pentru prepararea compușilor menționați.
Astfel de compuși intermediari, preferați conform metodei din prezenta invenție, sunt definiți în metodele următoare, în special, compușii intermediari care sunt mai mult preferați au R2 până la Rs definiți prin formula (I), conform prezentei invenții, sau mult mai specific sunt preferați radicalii R2, R4 și R6 definiți în prezenta invenție.
Următoarele metode specifice sintetice (I) până la (VI), descriu, în general,
în care pentru formula (III): R2, R4, RB sunt definiți în formula (I): X este hidrogen sau haloalchil, în special trifluormetil; Z este hidrogen, halogen, alchil sau haloalchil sau hidroxi, opțional existând sub formă de forme cationice izomerice și Q este ciano sau alcoxicarbonil, având un număr mic de atomi de carbon, în care pentru formula (IV) radicalii R2, R4 și Re sunt definiți în formula (I): Xeste hidrogen sau haloalchil, în special trifluormetil; Y este amino, hidroxi, existând opțional în formulele cationice izomerice când X este hidrogen sau alcoxi sau haloalcoxi, obținut prin alchilarea grupării hidroxi și Z este hidrogen, halogen, alchil, haloalchil sau hidroxi, care există opțional sub forme cetonice izomerice și Q este ciano, sau alcoxicarbonil având un număr mic de atomi de carbon, în care pentru formula (IV): radicalii R2, R4 și R6 sunt definiți în formula (I): X este hidrogen sau haloalchil, în special trifluormetil; Y este amino, hidroxi, care există opțional ca forme izomerice cetonice când X este hidrogen sau alcoxi sau haloalcoxi, obținut prin alchilarea grupărilor hidroxi și Z este hidrogen, halogen, alchil, haloalchil, hidroxi, care procedee alternative de ciclizare, începând cu compușii N-fenilamino substituiți corespunzător, care se ciclizează prin mijloace care utilizează un reactiv bazic, până la compuși intermediari N-fenilimidazol. Această reacție (incluzând derivatizarea inițială secundară a substituienților Z și Y). poate fi general reprezentată prin reacția compusului cu formula (III) cu un agent bazic pentru a se obține compusul cu formula (IV), după cum urmează:
(iv) există opțional ca forme izomerice când X este hidrogen și Y este amino sau alcoxi sau haloalcoxi, obținuți prin alchilarea grupării hidroxi. Compușii cu formula (I), conform prezentei invenții, pot fi preparați prin reacția compușilor cu formula (IV), conform metodelor descrise anterior,introducându-se diferiți substituienți, în special X, Y și Z.
Utilizați, în special, sunt compușii intermediari de fenil imidazol, care sunt discutați în metodele prezentei invenții pentru prepararea compușilor, conform prezentei invenții cu formula (I), care sunt specificați în formulele: (IV), (5). (17), (22), (27), (27), (30), (29), (37)/(34), (la) și (Ic). în mod adițional, compușii cu formula (III) care sunt utilizați, sunt compușii specifici cu formulele (4), (16), (21), (26), (28) și (33). în special, compușii cu formula (III) mult preferați sunt 1-arilimidazol 4 sulfonați (/=6(0)^), în care n și R3 sunt definiți ca mai înainte, conform prezentei invenții care pot fi preparați printro varietate de metode. Două din metodele preferate sunt ilustrate prin schemele de reacție (I) și (II) (metodele I și II).
Metoda I
Conform metodei I, se utilizează în
RO 110488 Bl special un compus intermediar cu formula (I), denumit (la):
în care X, R2, R4 și Rs sunt definiți ca în formula (I).
Metoda IA
Compușii conform prezentei invenții sau compușii intermediari cu formula generală (I), în care X este alchilsulfenil, haloalchilsulfenil, alchilsulfinil, haloalchilsulfinil, alchilsulfonil. haloalchilsulfonil, Y este amino, hidrogen, alchilsulfenil, haloalchilsulfenil, alchilsulfinil, haloalchilsulfinil, alchilsulfonil, haloalchilsulfonil, ciano sai nitro. Z este hidrogen sau halogen și radicalii R2, R4 și Rs sunt definiți în formula (I) și pot fi preparați prin procedeele descrise în schema (I). în schema (I), materia primă, alchil ortoformiat (1 ] în care R' este o grupare alchil cu 1 ...4 atomi de carbon, general corespunzător din punct de vedere comercial, și anilina (2) este de obicei, de asemenea, un produs comercial sau acesta se poate prepara conform unor metode din literatura de specialitate bine cunoscute. Catalizatorul utilizat pentru formarea formiimidatului (3) este în general un acid anorganic, ca de exemplu acidul clorhidric sau un acid organic, ca de exemplu acidul para-toluensulfonic. Reacția poate fi efectuată la o temperatură cuprinsă între aproximativ -20° și aproximativ 1OQ°C, de preferință între aproximativ Q° și aproximativ 10O°C, în prezența unui solvent organic inert, ca de exemplu o hidrocarbură, o hidrocarbură clorurată, un compus aromatic, un eter, un alcool, și alți compuși asemănători sau ortt>formiatul alchilic chiar poate fi utilizat ca solvent. Formiimidatul (3) poate exista ca un amestec de regioizomeri.
Formiimidatul (4) intermediar este preparat prin reacția compusului formiimidat (3) cu aminoacetonitrilul sau sarea clorhidrat a acestuia, în prezența unei baze și a unui solvent organic inert care, de preferință, este capabil să formeze o soluție omogenă pentru reactanți.
Bazele tipice organice sau anorganice sunt alcoxizi, hidroxizi, hidrați, carbonați ai metalelor alcaline sau alcalinopământoase și amine, ca de exemplu diizopropilamina, tripropilamina etc.
Solvenții care pot fi utilizați includ solvenții inerți organici, ca de exemplu alcooli (de exemplu metanolul sau etanolul), eterii (de exemplu eterul dietilic. tetrahidrofuran, dioxan sau etanolul], eterii (de exemplu eterul dietilic, tetrahidrofuran, dioxid sau diglima), aminele (de exemplu trietilamina sau piridină) sau apa sau combinațiile acestor solvenți.
Reacția este, de obicei, efectuată la o temperatură cuprinsă între aproximativ 20° și aproximativ 18O°C, de preferință aproximativ 20°C. Fromiimidina intermediară (4) poate fi așadar izolată sau ciclizată in situ, la imidazol (5) fără izolarea printr-un tratament ulterior, cu o bază și anumite condiții, așa cum s-a descris mai sus, de preferință utilizându-se metoxidul de sodiu metanol la aproximativ 20° până la 25°C. Compușii cu formulele (4) și (5) sunt utilizați ca intermediari în metodele sau procedeele de sinteză ale compușilor cu formula (I), conform prezentei invenții.
Reacția dintre imidazol (5) cu halogenură de sulfenil, de preferință clorură, R^Halo, în care R3 este alchil sau haloalchil, pentru a se obține (6) și care în mod convenabil poate fi realizată într-un solvent organic aprotic inert, ca de exemplu o hidrocarbură clorurată, o hidrocarbură, un eter etc., de preferință în diclormetan, cu sau fără un carbonat de metal alcalin. Reacția poate fi efectuată între aproximativ -25° și aproximativ 100°C, dependent de punctul de fierbere al reactivului halogenură de sulfenil și a solventului.
Aminoimidazolul (6) poate fi halogenat la haloimidazolul corespunzător (7], Z este halogen, prin reacția (6) cu un agent de halogenare, ca de exemplu clorură de sulfurii, clorură de tionil, clor
RO 110488 Bl sau brom și cu sau fără un acid acceptor sau un catalizator, ca de exemplu un acid Lewis. reacția poate fi efectuată între aproximativ -50° și aproximativ 1OO°C, de preferință între aproximativ -10° până la aproximativ 110oC, dependent de reactivitatea aminoimidazolului (6) și reactivitatea agentului de haloaenare utilizat. Desaminoimidazolul (8) poate fi preparat prin reacția aminoimidazolului (7) cu un nitrit organic, ca de exemplu t-butil nitril, într-un solvent organic, ca de exemplu tetrahidrofuranul între aproximativ -20° până la aproximativ 180°C, de preferință între aproximativ 10° până la aproximativ 100°C. Oxidarea sulfurii (8), n = zero, la sulfoxid, n = 1 sau sulfonă (9) n = 2, poate fi efectuată prin utitizarea unei cantități corespunzătoare de acid paracetic, acid trifluorperacetic, acid metaclorperbenzoic, peroxid de hidrogen, o combinație de acid peracetic și peroxid de hidrogen sau peroximonosulfat ae potasiu care este un produs corespunzător comercial denumit Oxona (R). Reacția este, de obicei, condusă într-un solvent organic inert tipic între aproximativ -30°C până la aproximativ 180°C.
Adițional, compușii cu formula (7) din schema (I) pot fi convertițijn alți compuși conform prezentei invenții.' în primul caz, ăl deaminării substitutive (7) reacția inițială are 5 loc cu un agent de deaminare, cum ăr fi, de exemplu, cel descris pentru convertirea (7) în (8J, și apoi, aceasta intră imediat în reacție cu agentul de răcire, cum ar fi, de exemplu, bromoformul, clorură cuprinică io sau dimetil sulfoxidul pentru a se produce un compus intermediar cu formula generală (I) din prezenta invenție, în care Y este un atom de nalogen sau o grupare alchilsulfenil (n=0), în care alchilul este opțional substituit cu 15 halogen și Z este un atom de halogen.
Reacția este, de obicei, condusă într-un solvent organic inert, cum ar fi, de exemplu, o hidrocarbură clorurată sau solvent organic inert .cum ar fi, de exemplu, o hidrocarbură 20 clorurată sau un eter. Reacția poate fi efectuată între aproximativ -50° și aproximativ 150°C, de preferință între aproximativ-10° până la aproximativ 110°C, dependent de reactivitatea aminoimidazolului 25 (6) și reactivitatea agentului de halogen utilizat.
Schema I
HC(OR’)3
NHjC^CN + HCI _3_ bazi*
RO 110488 Bl □esaminoinnidazolul (8), poate fi preparat prin reacția aminoimidazolului (7) cu un nitrat organic,ca de exemplu nitril tbutilic, într-un solvent organic,ca de exemplu tetrahidrofuranul între aproximativ -20° până la aproximativ 18O°C, de preferință între aproximativ 10° până la aproximativ 100°C. Oxidarea sulfidului (8), (/7=0) la sulfoxid (n=1) sau la sulfonă (9), (n=2), poate fi efectuată prin utilizarea unei cantități corespunzătoare de acid peracetic, acid trifluoracetic, acid meta-clorbenzoic, peroxidul de hidrogen, o combinație de acid peracetic și peroxid de hidrogen sau peroximonosulfatul de potasiu care este un produs comercial corespunzător Oxozona (R). Reacția este, de obicei, condusă într-un solvent organic inert, ca de exemplu acetonitrilul anhidru tipic, la o temperatură cuprinsă între aproximativ -20° și aproximativ 180°C, de preferință între aproximativ 10° și aproximativ 100°C. Alți compuși în care Y reprezintă sulfoxizi (n=1) și sulfone (n=2), conform prezentei invenții, pot fi așadar preparați prin reacția de oxidare condusă într-o manieră similară pentru conversia compusului (8) în (9), într-o sinteză alternativă, compusul cu formula (7) poate fi convertit într-un compus de diazoniu prin reacția unui 5-amino substituit cu un acid nitros la o temperatură sub aproximativ 5°C.
Descompunerea ulterioară a compusului de diazoniu în prezența, de exemplu, a clorurii cuproase, a bromurii, a cianurii sau a nitritului, printr-o reacție Sandmeyer, când se obțin compuși sau intermediari cu formula generală (I), conform invenției, în care Y este, de exemplu, un atom de clor, brom sau ciano sau o grupare nitro și Z este un atom de halogen.
Compușii cu formula (I) în care Y este o grupare amino derivatizată, așa cum s-a descris în definițiile lui Y formula (I), pot fi cu adevărat preparați dintr-un compus care este cu formula (6) sau (7), prin procedee bine cunoscute de alchilare, acilare etc., preparat dintr-un compus în care Y este amino, prin reacția cu un alchil ortoformiat, în prezența unui catalizator acid anorganic sau organic, la o temperatură între aproximativ 0° și aproximativ 120°C și opțional într-un solvent inert organic, așa cum s-a descris metoda (la) de mai sus.
Deoarece reacțiile de mai sus arătate în schema sintetică (1) pentru (6) până la (7) , (8) până la (9) ilustrează compușii (7), (8) și (9) în care Z este halogen, alternativ, reacția de halogenare a (6) la (7), poate fi omisă, ducând astfel la compușii corespunzători, incluzând compușii cu formula (I) conform prezentei invenții în care Z este hidrogen.
Metoda Ib
Un compus intermediar cu formula (I) în care X este haloalcoxi, Y este așa cum s-a definit mai înainte metoda la, de preferință hidrogen sau o grupare amino de protecție, Z este hidrogen sau halogen, de preferință hidrogen și R2, R4 și R6 au semnificația dată în definiția generală a prezentei invenții care pot fi preparate prin procedeele următoare:
a) Un compus intermediar utilizat, în care X este halogen, ca de exemplu brom, clor sau iod; Y este preferabil hidrogen, amino sau o grupare de protecție amino și radicalii R2, R4 și Rs sunt definiți ca mai înainte, pot fi preparați printr-o halogenare, dintr-un compus cu formula (5) cu o cantitate corespunzătoare dintr-un agent de halogenare, cum ar fi bromul, clorul, sulfuril clorură, N-clor succinimida sau Nbromsuccinimida într-un solvent corespunzător, cum ar fi haloalcanul, eterul, tetrahidrofuranul sau acetonitrilul la o temperatură de reacție de la aproximativ 25° la aproximativ 100°C, de preferință de la aproximativ -10° până la aproximativ 85°C, Pentru a preveni o altă halogenare în poziția doi a ciclului imidazolic, o cantitate stoichiometrică de agent de halogenare, poate fi utilizată. Compusul obținut poate fi dezaminat printr-un procedeu similar cu cel descris în metoda (I), pentru a se obține compusul intermediar în care Y este hidrogen și X este halogen;
b) Un compus intermediar, în care X este hidroxi, Y este, de preferință, hidrogen sau o grupare amino, Z este, de
RO 110488 Bl preferință, hidrogen și radicalii R2, R4 și Rs sunt definiți ca mai înainte, se poate prepara prin transformarea compusului intermediar în care X este hidrogen, în reactivul corespunzător Grignard sau derivatul de litiu 5 corespunzător, conform unor procedee de preparare obișnuite, urmând apoi tratamentul cu triamida oxodiperoximolibdenum(piridin)(hexametilfosforică(MO □PH)), printr-un procedeu similar cu cel io descris în literatura de specialitate (J. Org. Chem.. 1977, 42 1479). în mod alternativ, reactivul Grignard sau derivatul de litiu descriși mai sus, pot reacționa cu boratul de trialchil, urmat de oxidarea cu peroxidul de 15 hidrogen sau alți agenți de oxidare, pentru a se produce hidroxidul analog, printr-un procedeu similar cu cel descris în literatură [J.Org. Chem.. 1957, 22 1001 sau
Synthesis, 1983, 107); 20
c) Un compus intermediar cu formula (I), în care X este haloalchiloxi, Y este, de preferință, hidrogen sau o grupare de protecție amino, Z este, de preferință, hidrogen și radicalii R2, R4 și RB sunt definiți 25 ca mai sus, poate fi preparat din compusul corespunzător; în care X este hidroxi, Y este, de preferință, hidrogen sau o grupare amino de protecție, Z este, de preferință, hidrogen și radicalii R2, R4 și RB sunt definiți ca mai 30 sus, prin diferite metode de haloalchilare descrise în lucrarea Sinteza compușilor fluoroorganici. urmând apoi o fază de protejare, dacă este necesară.
Metoda Ic 35
Un compus intermediar cu formula (I), în care X este haloalchil, Y este definit ca mai înainte în metoda la, de preferință hidrogen și radicalii R2, R4 și RB sunt definiți ca mai înainte, poate fi preparat din 4 o compusul cu formula (5), urmând secvența următoare:
a) Prepararea unui compus intermediar, de exemplu formula (11), în care X este formil, Y este, de preferință, o grupare amino sau o grupare de protecție amino, Z este, de preferință, hidrogen și radicalii R2, R4 și RB sunt definiți ca mai înainte, poate fi preparat prin diferite metode de sinteză, cum ar fi, de exemplu, reacția Gattermann și Kock, reacția ReimerTiemann, reacția Vilsmeier-Haack sau modificarea acestor metode. în condiții de tip Vilsmeier, formilarea poate fi efectuată prin tratarea compusului cu formula (5),în care Z este hidrogen, cu o formamidă disubstituită, cum ar fi, de exemplu, dimetilformamidă sau N-fenil-N-metilformamidă și oxiclorura de fosfor care poate fi înlocuită cu o anhidridă a acidului halogenat. ca de exemplu clorură de tionil, până la aproximativ 20°C, de preferință de la aproximativ temperatura camerei până la aproximativ 100°C. Solvenții care trebuie utilizați sunt solvenții inerți. Reacția de tip Vilsmeier și reactivii utilizați pot fi, de exemplu, diclorbenzenul, tetraclorură de carbon sau diclormetanul.
Altă metodă de formilare a compusului cu formula (5) este cea de hidrolizare a compusului intermediar,de exemplu formula (1), în care X este bis(alchiltio)metil sau bis(ariltio)metil (Ra este alchil sau arii), prin tratarea cu alchilnitrit, de preferință nitritul de izoamil, într-un solvent corespunzător, cum ar fi, de exemplu, alean halogenat, de preferință diclormetan, urmată de hidroliza efectuată în condiții similare cu datele din literatura de specialitate [Tetrahedron Let.. 1978, 3 561). Protecția grupării amino cu o grupare convenabilă poate fi necesară în timpul reacției cu nitriții alchilici. Procedeul de conversie al compusului (1) în compusul (11) poate fi general reprezentat, după cum urmează:
RO 110488 Bl
Un compus intermediar, de exemplu cel cu formula (1), în care X este o grupare b/s(alchiltio)metil sau o grupare b/s(ariltio]metil, Y este.de preferință,o grupare amino, Z este, de preferință, 5 hidrogen și radicalii R2, R4 și R6 sunt cei definiți mai înainte pentru definirea prezentei invenții, poate fi preparat prin reacția dintre un compus cu formula (5) și tr/[alchiltio)metan sau tr/fariltiojmetan, io (RsS)3CH, de preferință o sare de sulfoniu, cum ar fi, de exemplu, dimetil-fmetiltio) sulfonium tetrafluorborat, într-un solvent aprotic, la o temperatură cuprinsă între aproximativ -10° și aproximativ 100°C, opțional prezența unui acid acceptor, cum ar fi, de exemplu, piridină.
Un procedeu mult mai preferat utilizează acetonitrilul sau diclormetanul ca solvent la o temperatură de aproximativ 25°C, cu tris(metiltio)metan ca tnsfalchiltiojmetan și dimetil(metiltio) sulfoniu tetrafluorborat, ca acid Lewis fără un acid acceptor.
Un procedeu tipic este cel menționat în literatura de specialitate și care este prezentat, după cum urmează:
+ (RasijCH
b) Prepararea compusului inter- 25 mediar, de exemplu cel cu formula (12), în care X este hidroximetil, Y este, de preferință, o grupare amino sau o grupare amino protejată, Z este, de preferință, hidrogen și radicalii R2, R4 și R6 au aceleași 30 semnificații definite în prezenta invenție, poate fi efectuată prin reducerea compușilor cu formula (11). Reducerea poate fi condusă cu un agent de reducere, cum ar fi, de exemplu, hidrură de litiu și aluminiu, 35 borohidrura de sodiu, izoproxidul de aluminiu, borani și borani substituiți și alte hidruri metalice, într-un solvent aprotic corespunzător sau într-un solvent protic corespunzător. Pentru mai multe hidruri 4o reactive, de exemplu hidrură de litiu și aluminiu, reacția poate fi efectuată într-un solvent inert, cum ar fi, de exemplu, tetrahidrofuranul, eterul etilic sau dimetoxietanul, la o temperatură de reacție 45 de la aproximativ-10° până la aproximativ
120°C, de preferință la o temperatură de la aproximativ 20° până la aproximativ 1OQ°C. Pentru hidruri mai slabe, ca de exemplu borohidrura de sodiu, reacția poate fi condusă într-un mediu de alcool, cum ar fi, de exemplu, metanolul la o temperatură de la aproximativ -10° până la aproximativ 100°C, de preferință la aproximativ temperatura camerei până la 75°C.
c) Un compus, ca de exemplu compusul cu formula (13), în care X este haloalchil, în mod specific clormetil, fluormetil, brommetil sau iod metil, Y este, de preferință, o grupare amino sau o grupare amino protejată, Z este, de preferință, hidrogen și radicalii R2, R4 și R6 au aceeași însemnătate ca mai sus în prezenta invenție, poate fi preparat dintr-un compus intermediar cu formula (12), în care X este hidroximetil, prin utilizarea unui agent de clorurare, fluorurare sau bromurare corespunzător.
RO 110488 Bl
Pentru clorurare, reacția poate fi efectuată cu reactivi, ca de exemplu clorurâ de tionil, triclorură de fosfor, pentaclorură de fosfor sau oxiclorura de fosfor, în diclormetan sau eter etilic la o temperatură de reacție de la aproximativ -20° până la aproximativ 1OO°C, Reacția poate fi efectuată cu sau fără prezența unui acid acceptor, cum ar fi, de exemplu, trietilamina sau piridină. Pentru fluorurare, io reacția poate fi condusă cu trifluorură de dialchilaminosulf într-un solvent, ca de exemplu acetonitrilul, diclormetanul sau glima, la o temperatură de reacție de la aproximativ-20° până la aproximativ 1OO°C. 15 □ condiție mult mai preferată, utilizează trifluorură de dietilaminosulf în acetonitril la o temperatură apropiată de temperatura camerei. Un procedeu reprezentativ este menționat în literatura de specialitate (Jurnal 2 o of Organic Chemistry. 1975, 42,5,574).
Alți reactivi de fluorurare care pot fi utilizați sunt trifluorură de sulf, trifluorură de b/s(dialchilamino)sulf sau fluorură de sodiu sau de potasiu într-o soluție de piridină. 25 Procedeul este similar cu cel menționat în literatura de specialitate [Synthesis, 653, 1974). Pentru bromurare, reacția poate fi realizată cu agenți de bromurare, ca de exemplu bromul, /7-bromsuccinimida, 30 tribromura de fosfor sau acid bromhidric într-un solvent inert, ca de exemplu diclormetan sau eter etilic, la o temperatură de aproximativ -20° până la aproximativ 1OO°C. Pentru iodurare, reacția poate fi 35 efectuată cu acid iodhidric într-un solvent inert, ca de exemplu diclormetanul, la o temperatură de reacție de la aproximativ -20° până la aproximativ 100°C. Halogenările menționate mai sus pot fi 4 o efectuate cu o grupare de dezactivare atașată la funcția amino, ca de exemplu o grupare acil, pentru prevenirea halogenării adiționale în poziția 2 a ciclului imidazolic.
d) în mod alternativ, un compus intermediar cu formula (I), în care X este o grupare haloalchil, Y este o grupare amino de preferință, Z este, de preferință, hidrogen și radicalii R2, R4 și R6 sunt definiți ca mai sus, poate fi preparat din compusul corespunzător, în care X este o grupare sau o funcție carboxilică și Y este o grupare amino opțional protejată. De exemplu, tratarea compusului formil cu trifluorură de dietilaminosulf într-o manieră analoagă, descrisă în Jurnal of Organic Chemistry, 1975,50,574, conduce la obținerea compusului cu formula (I), în care X este o grupare difluormetil și alți substituienți definiți mai sus. Oxidarea compusului intermediar menționat mai sus, în care X este o grupare formil, cu un agent de oxidare, ca de exemplu permanganatul de potasiu, într-un amestec de acetonă și apă sau trioxid de crom acid sulfuric, cunoscut sub denumirea de reactiv Jones, duce la obținerea compusului intermediar care X este carboxil, Y este, de preferință, o grupare amino, Z este, de preferință, hidrogen și radicalii R2, R4 și Rs sunt definiți ca mai înainte. Reacția compusului de mai sus în care X este carboxil cu tetrafluorură de sulf, este similară cu cea descrisă în literatură Organic Reaction, 1974, 21,1 124, în care se obține compusul intermediar cu formula (I), în care X este o grupare trifluormetil și alte grupări sunt cele definite mai sus.
Metoda II
Un compus intermediar cu
RO 110488 Bl formula (I), conform prezentei invenții, în care X și Y sunt definiți și preparați prin metodele: IA, IB și IC, în care Z este halogen, de preferință clor, și n, R2, R4 și R6 sunt definiți ca mai înainte, poate fi preparat 5 prin procedeele descrise în schema II.
Conform schemei de reacție II, compușii intermediari cu formula (14) și formula (15) pot fi preparați într-o manieră similară cu metoda descrisă în GB io 2203739
Pentru reacțiile următoare, condițiile utilizate pentru alchilarea compusului (15) la (16) , închiderea nucleului (16) la (17) și de preferință sulfunilarea prin substituție a 15 compusului (17) la (18) sunt similare parametrilor de reacție descriși pentru compușii înrudiți menționați, de exemplu compușii cu formula (3) pentru a se obține (4) , (4) pentru obținerea compusului (5) și 20 (5) pentru obținerea compusului (6) respectiv, preparați conform schemei de reacție I. Compușii cu formulele (17) și (18) conform schemei (II) sunt analogi cu compușii cu formula (5) la (7), din schema 25 de reacție (I) și acești compuși cu formulele (17) și (18) pot fi convertiți în alți compuși intermediari ai prezentei invenții, în care Z este halogen și X, Y, n, Rn până la RB sunt definiți ca în metoda (I), într-o manieră 30 similară cu cea descrisă în schema (I) și metoda (l) sau alte metode alternative ale acestora. Compușii cu formulele (16) și (17) sunt utilizați ca intermediari în metodele sau procedeele de sinteză ale compușilor cu 35 formula (I), conform prezentei invenții.
Metoda III
Un compus sau un compus intermediar cu formula (I), în care Z este alchil sau o grupare alchil substitută cu halogen și X, Y, n, Rv R4 și R6 sunt definiți ca în metoda (I) sau în definiția formulei (I), poate fi preparat conform schemei (III).
Amida (19) poate fi preparată prin metode bine cunoscute, utilizându-se halogenuri de acid, anhidride sau esteri. Când reacția cu halogenură de acil are loc, se poate utiliza o bază drept catalizator sau anilina poate fi convertită în anionul amidei corespunzătoare cu hidrură metalică sau cu metalalcani.
Temperatura de reacție poate varia de la aproximativ 4° până la aproximativ 1OO°C, pentru reacția cu halogenuri de acil. Când se utilizează o anhidridă, reacția poate fi condusă cu diferiți catalizatori anorganici sau organici acizi, catalizatori Lewis acizi sau bazici, cum ar fi, de exemplu, piridină sau trietilamină. Temperatura de reacție poate varia de la aproximativ -10° până la aproximativ 15O°C. Reacția poate fi favorizată de un catalizator metalic, cum ar fi, de exemplu, pulberea de zinc.
Amida (19) poate fi halogenată la imidohalogenura (20), utilizându-se un agent de halogenare pentahalogenură de fosfor într-un solvent inert, ca de exemplu diclormetan, acetonitrilul sau clorformul. Solvenții preferați sunt alcanii halogenați, ca de exemplu cloroformul și diclormetanul.
Alchilarea la (21) poate fi efectuată cu aminoacetonitril sau clorhidrații acestuia în prezența unei baze, ca de exemplu carbonați, hidroxizi sau trialchilamine, de preferință carbonatul de potasiu într-un solvent corespunzător, ca de exemplu tetrahidrofuranul, acetonitrilul sau cloroformul.
Schema II
14 SO(H.lo),
SO2(H.lo)2
RO 110488 Bl
închiderea ciclului la (22), poate fi obținută prin tratarea amidinei (21) cu o cantitate catalitică de bază, ca de exemplu o amină sau alcali, hidroxizi sau alcoxizi într-un solvent corespunzător, ca de exemplu alcool sau alcani halogenați. reacția este de preferință efectuată cu metoxid de sodiu în metanol anhidru la temperatura ambiantă.
închiderea ciclului la (22) poate fi, de 40 asemenea, obținută într-o fază de reacție de la (20) la (21), utilizându-se mai mult de un echivalent de aminoacetonitril într-un solvent convenabil, ca de exemplu cloroform la temperatura de reflux. 45
Un compus cu formula (23) în care Z este alchil sau haloalchil, Y este o grupare amino. radicalii R2 până la RB sunt definiți pentru formula generală (I) și X este alchilsulfenil, haloalchilsulfenil, alchilsulfinil, 5o haloalchilsulfinil, alchilsulfonil, haloalchilsulfonil, haloalchil sau haloalcoxi, se poate prepara prin procedee descrise în metoda (I).
Alți compuși, conform prezentei invenții, în care Y este definit prin formula (I). pot fi preparați dintr-un compus cu formula (23), prin metodele în care se descrie conversia lui Y care este amino, în alți substituenți definiție ai lui Y în fomrula (I).
Metoda IV
Un compus intermediar cu formula (I), în care X este haloalchil. în special perfluoralchil, Y este amino sau poate fi adițional alt substituent Y definit prin formula (I), Z fiind halogen. alchil sau haloalchil și radicalii R2, R4 și RB au semnificațiile
RO 110488 Bl
Iminoperfluornitrilii sunt compuși cunoscuți și diferiți compuși de acest fel pot fi preparați conform procedeelor menționate în literatura de specialitate (Journal Organic
Chemistry, 33,9, 3625(19168)).
Proprietatea nuclofilică a iminoperfluorniritului cu un catalizator bazic a fost demonstrată în același referat de specialitate. Transformarea este reprezentată în următoarea ecuație:
conform definirii formulei (I), poate fi preparat prin secvențele descrise mai jos.
Compusul intermediar cu formula (25) poate fi preparat prin reacția cunoscută a iminoperfluornitrilului (24), cu un compus 5 cu formula (20) în prezența unui catalizator bazic, ca de exemplu piridină la temperatura de reacție variind de la aproximativ -75°C, de preferință la temperatură variind de la aproximativ 0° la aproximativ 85°C. io
Compusul intermediar cu formula 20 (25), descris mai sus, poate fi tratat cu un agent de reducere, ca de exemplu borohidrură de sodiu într-un solvent inert, ca de exemplu un alcool sau eter, la o temperatură de reacție de la aproximativ 0° 25 până la aproximativ 85°C, pentru a se obține compusul intermediar cu formula (26). Borohidrură de sodiu în general, reduce funcția, inimă, dar păstrează funcția nitril neafectată, așa cum este menționat în 30 literatura de specialitate (Advanced Organic Chemistry, McGraw-Hill Book Company, pp.
Compusul intermediar cu formula 45 (26) poate fi apoi închis în cicluri în același fel, așa cum s-a descris în metoda (I), pentru a se obține compusul intermediar al prezentei invenții cu formula (27) în care Z este halogen, alchil sau haloalchil și radicali 50 R2 și Rs sunt definiți ca în formula (I) a prezentei invenții.
Un alt intermediar, conform prezentei invenții, în care Y este definit ca în formula (I), poate fi preparat din compusul cu formulă (27), prin metodele descrise mai sus pentru conversia lui Y care este amino în alți substituenți Y din formula (I).
Metoda I
Un compus sau un compus intermediar cu formula (I), în care Y este o grupare hidroxi, alcoxi sau haloalcoxi, Z este alchil, haloalchil sau halogen, X este așa cum s-a definit pentru formula (I), de preferință perhaloalchilsulfenil, perhaloalchilsulfinil și radicalii n, Rq, R2, R4 și Rs au aceleași semnificații date mai înainte, poate fi preparat prin procedeele următoare:
a) un compus cu formula (28), în care Z este alchil, haloalchil, halogen și radicalii R2, R4 și Rs sunt definiți ca mai sus pentru formula definită (I), poate fi preparat prin alchilare cu glicină sau ester-glicina unei
RO 110488 Bl halogenuri imino corespunzătoare, cum ar fi, de exemplu, compusul indicat prin formula (20) din schema de reacție III, în care Z este halogen, alchil sau haloalchil. Reacția poate fi condusă într-un solvent organic inert, cum ar fi, de exemplu, diclormetan, cloroform, tetrahidrofuran sau eterul etilic la o temperatură de reacție cuprinsă de la aproximativ -20° până la aproximativ 150°C, funcție de mărimea și efectul electronic al grupării Z. în reacțiile următoare condițiile de închidere a ciclului compusul cu (29) sau forma de enolat a acestuia (30) sau o sare a acestuia și sulfenilarea compusului cu formula (30) sau o sare a acestuia, la un compus cu formula (31) și sărurile acestuia, sunt similare cu cele ale parametrilor descriși pentru compușii menționați, de exemplu compușii cu formula (4) pentru a se obține compușii cu formula (5) și compușii cu formula (5), pentru a se obține compușii cu formula [6], respectiv conform schemei (I), metoda (I). Compusul sau compusul intermediar corespunzător în care Y este alcoxi sau haloalcoxi, poate fi preparat conform metodelor cunoscute, de exemplu sinteza de tip Williamsson.
Formarea eterului poate fi obținută prin reacția alcoxidului obținut într-un solvent inert, cum ar fi, de exemplu, eterul etilic sau tetrahidrofuranul, cu un agent de alchilare convenabil, ca de exemplu o halogenură de alchil sau sulfatului alchilic la o temperatură de reacție de la aproximativ -10° până la aproximativ 10Q°C, preferabil o temperatură hn------coor
cuprinsă între 4° și 50°C. Formarea eterului poate fi realizată mult mai eficient în două faze care cuprinde utilizarea unui catalizator tip transfer de fază.
Un exemplu de sistem de reacție este următorul: apa, diclormetanul, un hidroxid cuaternar de amoniu, un compus cu formula (31) și o halogenură alchilică. Procedeul poate fi similar cu unul din cele menționate literatura de specialitate.
Compusul intermediar cu formula (30), înainte de sulfenilare, poate fi opțional alchilat sau haloalchilat prin metodele descrise mai sus, urmând apoi alchilsulfenilarea sau haloachilsulfelinarea, conform procedeelor paralele cu cele descrise în metoda (I), pentru a obține compusul cu formula (32). Compușii cu formulele (31) și (32) pot fi oxidați prin procedeele menționate în metoda (I) pentru prepararea sulfoxidului (n=1) corespunzător și sulfonei (n=2), compuși în care X este SPJnR., în care Rq este definit ca mai înainte.
în mod opțional, un compus sau un compus intermediar cu formula (I), în care Z este alchil, haloalchil sau halogen, Y este hidroxi, alcoxi sau haloalcoxi și X și radicalii R2 la R6 sunt definiți ca în formula (I), poate fi preparat din compusul cu formula (30) sau eventual analogii acestuia opțional alcoxilați sau ha Io alcoxi lăți, prin conversia corespunzătoare a compusului, în care X este hidrogen într-un compus în care substituentul X este definit ca în formula (I) prin metodele descrise în prezenta invenție.
_2S_
RO 110488 Bl
Metoda VI 20
Un compus intermediar cu formula (I) în care Z este hidroxi, alcoxi, haloalcoxi sau halogen, Y este substituentul definit în formula (I), în special amino, X este substituentul definit în formula (I), special 25 S(O]JR4 și n, R-i și R2 până la R6 sunt definiți ca mai înainte, poate fi preparat conform următoarelor secvențe sintetice:
a) O anilină convenabilă este în primul rând convenită izocianatului corespunzător, 30 prin tratarea anilinei cu fosgen sau clorură de oxalil într-un solvent inert, cum ar fi, de exemplu, diclormetan sau cloroform. Compusul izocianat este apoi supus reacției cu aminoacetonitril pentru a da ureea cu 35 formula (33). Compusul uree cu formula (33) poate fi ciclizat la iminohidantoina corespunzătoare cu formula (34) sau o sare a acestuia în prezența unei baze, ca de exemplu un alcoxid alcalin sau o amină. 40
Iminohidantoina poate fi apoi clorurată cu agenți de clorurare, ca de exemplu pentaclorura de fosfor, clorură de tionil, oxiclorura de fosfor, de preferință pentaclorura de fosfor, la o temperatură de reacție, variind de la aproximativ -10° până la aproximativ 1OO°C, de preferință de la aproximativ temperatura camerei până la aproximativ 1OO°C.
Imidazolul 2-haloagenat (Z este halogen) (35) sau sărurile acestuia pot fi apoi alchilsulfenilate produsele alchil sau haloalchilsulfenil cu formula (36) dorite, în care X este SRV Acești compuși sulfenilați (36), pot fi apoi oxidați la alți compuși ai prezentei invenții și anume sulfoxizii sau sultanele, SfO^R., în care n este 1 sau 2 și R3 este definit mai sus. Procedeele de sulfenilare și oxidare sunt similare cu cele descrise în metoda (I).
RO 110488 Bl
b) Un compus intermediar cu formula [I], în care Z este hidroxi sau sărurile acestuia, alcoxi, haloalcoxi, Y este amino, hidrogen sau halogen și X, R2, R4 și R6 au semnificațiile descrise conform invenției de față, poate fi preparat dintr-un compus cu formula (34), în care radicalii Rs, R4 și R6 sunt definiți ca mai înainte, prin schema de reacție descrisă în continuare; iminohidantoina (34) poate fi aromatizată la compusul corespunzător 2-hidroxi-5-aminoimidazol (37) sau sărurile acestuia printr-un control de pH corespunzător într-un solvent convenabil.
Hidroxiimidazolul cu formula (37) sau sarea acestuia pot fi sulfenizați cu o halogenură de sulfenil corespunzătoare, R-iSHalo, de preferință clorură, pentru a se obține compusul, în care Z este hidroxi, Y este amino și X este SfO^R^ în care n este zero și Rq este așa cum s-a definit mai înainte, prin procedeele similare cu cele descrise în metoda (I). Compusul de amino analog corespunzător (Y este hidrogen) poate fi preparat prin deaminarea cu țbutilnitril sau prin intermediul compusului de diazoniu, urmând procedeul similar celui descris în metoda (I).
Prin reacția de tip Sandmeyer, 5-halo2-hidroxiimidazolul poate fi astfel preparat. în plus, compușii analogi sulfenilați de mai sus pot fi diaminați pentru a se obține compușii în care X este S(O)nRi. Y este alchilsulfenil sau halogen și Z este hidroxi sau halogen. Compușii analogi 2-alcoxi sau 2-haloalcoxi-3sulfenilat-imidazoli, (Z este alcoxi sau haloalcoxi], cu formula (39) pot fi preparați plecând de la compusul intermediar (38) 15 care poate fi preparat prin alchilare directă cu un agent de alchilare corespunzător, ca de exemplu iodura de alchil, iodura de haloalchil, bromură de alchil și dialchilsulfatul unui compus cu formula (34/37) într-un solvent convenabil, cum ar fi, de exemplu, tetrahidrofuran, alcool, acetonitril, acetona etc., la o temperatură de reacție variind de la aproximativ temperatura camerei până la aproximativ 15C°C, de preferință de la 25 aproximativ temperatura camerei până la aproximativ 1OO°C. Sulfenilarea următoare la compusul (39) poate fi condusă conform unui procedeu similar cu cel descris în metoda (I) pentru sulfenilarea generală.
în mod alternativ, faza de alchilare la compusul în care Z este alcoxi sau haloalcoxi poate fi efectuată după sulfenilarea și deaminarea prin procedee similare celor descrise mai sus. Dacă O-acilarea este efectuată înainte de deaminare, se poate introduce o grupare de protecție amino convenabilă înainte de reacția de ortoalchilare și apoi îndepărtarea ulterioară a acesteia. în mod corespunzător din diferiții 40 compuși de mai sus, în care Z este hidroxi sau săruri ale acestora, alcoxi sau haloalcoxi, X este hidrogen și Y este:
37 38 39
RO 110488 Bl
40_ 41 este amino sau hidrogen, iar alți compuși ai prezentei invenții cu formula (I), în care X și Y sunt definiți în formula (I), pot fi preparați conform metodelor descrise mai sus, specifice pentru X și Y.
Generalizarea metodelor de la VII până la XXVIII
Următoarele metode de la VII până la XXVIII includ procedeele specifice detaliate pentru introducerea substituentului Z în compusul special cu formula (la), pentru a obține un alt compus util cu formula (Ib).
(la)
Metoda VII
Un compus intermediar cu formula (Ib) în care Z este aminosulfonil, alchilaminosulfonil sau dialchilaminosulfonil, Y este NH2 și X, Ra, R4 și R6 au aceleași semnificații date în definirea formulei (I), pot fi preparați din compusul cu formula (I), în care Z este hidrogen, Y este amino și X, R2, R4 și Rs au semnificațiile de mai sus, prin următoarea secvență:
a) Un compus intermediar cu formula (Ib), în care Z este clorsulfonil, Y este amino și radicalii X, R2, R4 și R6 au aceleași semnificații date pentru definirea formulei (I), poate fi preparat prin reacțiile date pentru definirea formulei (I) poate fi preparat prin tratarea compusului cu formula (la), în care Z este hidrogen și X, Y și radicalii R2 la R6 sunt definiți ca mai sus, cu acid clorsulfonic sau acid diclorsulfonic.
b) Compusul intermediar cu formula (Ib), în care Z este aminosulfonil, alchilaminosulfonil sau dialchilaminosulfonil, poate fi preparat prin reacția compusului intermediar clorosulfonil cu amoniac sau cu o alchilamină corespunzătoare sau o dialchilamină corespunzătoare într-un solvent corespunzător, ca de exemplu alcani halogenați, eteri, tetrahidrofuran sau hexan, la o temperatură de reacție variind de la aproximativ -50° până la aproximativ 5O°C, de preferință de la aproximativ -20° până la aproximativ 5O°C, și de preferat de la aproximativ -2O°C până la aproximativ temperatura camerei.
Metoda VIII
Un compus intermediar cu formula (Ib), în care Z este nitro sau halogen, Y este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4 și R6 au aceleași semnificații de mai sus, date pentru definirea formulei (I), poate fi preparat prin nitrare 35 sau halogenare directă a compusului cu formula (la), în care Z este hidrogen și radicalii X, Y, R2, R4 și RB sunt definiți ca mai sus.
Nitrarea poate fi efectuată cu diferiți agenți de nitrare, cum ar fi, de exemplu, un amestec de acid azotic concentrat și acid sulfuric în acid acetic sau anhidridă acetică, pentoxid de azot în alean halogenat, un ester al acidului azotic, ca de exemplu azotatul de etil, un amestec anhidridă, cum ar fi acetil nitrat, halogenură de nitril cu sau fără un
RO 110488 Bl catalizator de tip Friedel-Crafts, cum ar fi, de exemplu, clorura ferică sau nitratul de metil sau o sare de nitronium, ca de exemplu tetrafluorboratul de nitroniu. Reacția poate fi condusă într-un solvent convenabil, cum ar fi, de exemplu acid acetic, anhidrida acetică, tetrametilen sulfona, tetrahidrofuran sau apă în condiții neutre, bazice sau acide, la o temperatură de reacție variind de la aproximativ -50° până la aproximativ 150°C.
Un procedeu preferat este cel prin care se efectuează nitrarea, utilizându-se clorura de nitril în prezența tetraclorurii de titan în tetramerilen sulfona, la o temperatură de reacție variind de la aproximativ -10° până la aproximativ 25°C. Compusul derivat de amino corespunzător intermediar cu formula (Ib), în care Z este amino, poate fi preparat convenabil printr-o reducere standard a compusului analog nitro mai sus menționat.
□ varietate de agenți de reducere sunt bine cunoscuți. De exemplu, hidrogen în stare născândă, provenit din reducerea acidului clorhidric cu zinc, staniu sau fier, hidrogenare catalitică și sulfuri, ca de exemplu sulfura acidă de sodiu NaHS, (NH)4S sau polisulfuri. Compusul intermediar cu formula (Ib), în care Z este halogen, poate fi obținut din compusul (la), în care Z este hidrogen, conform procedeelor de halogenare similare cu cele din metaoda (Ib).
Metoda IX
Un compus sau un compus intermediar cu formula (Ib), în care Z este alchil, hidroxil și sărurile lor, alcoxi sau haloalcoxi, Y este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4 și R6 au semnificațiile definite pentru formula (I), pot fi preparați din compusul cu formula (la), în care Z este hidrogen și celelalte grupări sunt definite ca mai sus, prin tratarea cu o bază puternică, de preferința o bază organică, ca de exemplu dizopropilamida de litiu sau nbutilitiu într-un solvent convenabil, ca de exemplu tetrahidrofuran sau eter etilic pentru a se obține un carbion organometalic. Prin dezactivarea carbionatului cu un agent de alchilare corespunzător, ca de exemplu halogenură de alchil sau dialchilsulfatul, se obține compusul în care Z este alchil. Alternativ, carbionatul poate reacționa conform procedeelor similare cu cele descrise în metoda (Ib), când se obține întâi compusul în care Z este hidroxil și apoi prin condiții de alchilare standard, se obține compusul în care Z este alcoxi sau haloalcoxi.
Metoda X
Un compus intermediar cu formula (Ib), în care Z este formil, Y este amino și radicalii X, R2, R4 și R6 au aceleași semnificații ca cele date la definirea formulei (I), ceea ce corespunde compusului cu formula (42), poate fi preparat prin reacțiile de tip Vismeier-Haak sau modificările acestora. Această formilare poate fi efectuată prin tratarea compusului cu formula (la), de exemplu compusul (6), în care Z este hidrogen, cu o formamidă disubstituîtă, cum ar fi, de exemplu, dimetil formamida sau N-fenil-N-metil-formamida și oxiclorura de fosfor care poate fi înlocuită cu halogen anhidridă acidă, ca de exemplu clorura de tionil. clorura de oxalil sau fosfogenul. Temperatura de reacție poate varia de la aproximativ -10° până la aproximativ 2OD°C, de preferință de la temperatura camerei până la aproximativ 100°C. Solvenții care pot fi utilizați sunt cei inerți în reacția Vilsmeier și sunt inerți față de reactivi implicați, solvenți, ca de exemplu diclorbenzenul, tetraclorură de carbon sau diclormetanul.
(Z este hidrogen)
RO 110488 Bl
Metoda XI
Altă metodă de formilare duce la obținerea unui compus, intermediar cu formula (lb), în care Z este formil, Y este amino și radicalii X, R2, R4 și R6 sunt definiți ca în formula (I), așa cum se va descrie mai departe. Un compus cu formula (42), în care Z este formil, poate fi preparat prin hidroliză compusului cu formula (43), în care Z este o grupare b/s(alchitio)- sau N— bis(ariltio)metil. Aceasta se realizează prin tratarea compuslui (43) cu un alchilnitrit într-un solvent convenabil, ca de exemplu un alean halogenat, de preferință nitritul de izoamil în diclormetan, urmată de hidroliză similară procesului descris în Tel. Let., 1978, 3561. Protecția grupării amino cu o grupare corespunzătoare, poate fi necesară în timpul reacției cu nitriți alchilici. Procedeul poate fi, în general, reprezentat astfel:
x (RaSJjHC —.
N —nh2 (la)___________________> (Z este hidrogen) r %
Metoda XII 20
Un compus intermediar cu formula (43), în care Z este o grupare bis (alchiltio)metil sau b/s(alchiltio)metil, Y este amino și radicalii X, R2, R4 și Rs sunt cei definiți pentru formula (I), poate fi preparat 25 prin reacția compusului cu formula (la), de exemplu compusul (6), în care Z este hidrogen și radicalii X, Y și R2 până la R6 sunt definiți mai sus, cu tr/s(alchiltio)metan sau tr/s(ariltio)metan, (RsS)3CG, în prezența 30 acidului Lewis tiofilic, de preferință o sare de sulfoniu, ca de exemplu dimetil(metiltio) sulfoniu tetrafluorborat într-un solvent aprotic la o temperatură între aproximativ -1G° și aproximativ 1OO°C, opțional în 35 prezența unui acceptor acid, ca de exemplu piridină.
Un procedeu mult mai preferat utilizează acetonitrilul sau diclormetanul ca solvent la o temperatură de aproximativ 40 25°C cu tr/s(metiltio)metan, ca tris (alchiltio)metan și dimetil (metiltio) sulfonium tetrafluorborat, ca acid Lewis, fără un acceptor acid. Un procedeu tipic este menționat în Synthesis, 166, 1984. 45
Metoda XIII
Un compus intermediar cu formula (lb), în care Z este metil, Y este amino și radicalii X, R2, R4 și RB au aceeași semnificație dată la definirea formulei (I), 50 poate fi preparat în mod convențional, prin reducerea compusului cu formula (la), de exemplu compusul (42) în care Z este formil și celelalte grupări, așa cum s-a definit mai sus. Reducerea poate fi condusă cu borohidrură de sodiu într-un solvent corespunzător, cum ar fi, de exemplu, un alcool la o temperatură de reacție variind de la aproximativ -10° până la aproximativ 12O°C, de preferință în metanol, la o temperatură de la aproximativ temperatura camerei până la aproximativ 8O°C. Alternativ, compusul analog în care Z este metil, poate fi preparat printr-un tratament secvențial al compusului cu formil (42), cu paratoluensulfonilhidrazină și cianoborohidrura de sodiu, conform unei metode similare cu cea descrisă în J. Am. Chem. Soc.. 1971, 93,1793.
Metoda XIV
Un compus intermediar cu formula (lb), de exemplu compusul (44), în care Z este o grupare carboxilică sau o sare a acestuia, Y este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4 și Rs au aceleași semnificații cu cele date la definiția formulei (I), poate fi preparat dintr-un compus cu formula (42), în care Z este formil, prin tratarea cu varietate de agenți de oxidare, ca de exemplu permanganatul de potasiu soluție acidă, bazică sau neutră.
RO 110488 Bl acidul cromic, bromul, oxidul de argint sau oxigen molecular într-un solvent convenabil. Selecția solventului va depinde de solubilitatea agentului de oxidare și de substrat. Ca exemple de solvenți se menționează acetona, apa, alcoolul, tetrahidrofuranul, dimetoxietan, acetonitrilul sau o hidrocarbură halogenată, ca de exemplu diclormetanul sau cloroformul. Temperatura de reacție este cuprinsă de la 10 aproximativ -20° până la aproximativ 15O°C, de preferință de la aproximativ temperatura camerei la aproximativ 1OO°C.
Metoda XV
Compusul intermediar cu formula (Ib), de exemplu compusul (45), în care Z este ciano, Y este o grupare amino sau o 5 grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4 și Re au aceleași semnificații date de formula generală (I), poate fi preparat prin reacția compusului cu formula (44), în care Z este carboxil, cu izoftalonitrilul, la o temperatură de reacție de la aproximativ 100° până la aproximativ 3OO°C. Un exemplu reprezentativ de procedeu pentru această transformare este dat în Joumal Organic Chemistry, 1958, 23, 1350.
(I a) sau 42 (Z este CHO)
R
Metoda XVI 20
Alternativ, compusul ciano analog cu formula (45), în care Z este ciano, Y este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4 și Rs sunt definiți prin formula (I), poate fi preparat printr-o 25 transformare secvențială a compusului formil cu formula (42), în care Z este formil, în produsul corespunzător aldoximic cu formula (46), în care toți ceilalți substituenți sunt definiți în formula (42), urmată de 30 reacția de deshidratare. Reacția de deshidratare poate fi obținută cu o varietate de agenți de deshidratare, ca de exemplu anhidrida acetică, difenil fosfonat acid,
N-----r-L-x
2,4,6-triclortriazina sau etilortoformiatul. De preferință, agentul de deshidratare este anhidrida acetică la o temperatură de reacție de la aproximativ -10° până la aproximativ 18O°C. Compusul intermediar aldoxima cu formula (46), poate fi preparat prin reacția unei aldehide cu formula (42) cu hidroxiamina într-un solvent, cum ar fi, de exemplu, un alcool, tetrahidrofuran, apa, o hidrocarbură halogenată sau un amestec de solvenți de hidrocarburi halogenate, alcool, apă. Temperatura de reacție poate fi cuprinsă de la aproximativ -1O°C până la aproximativ 132O°C, de preferință de la aproximativ 4° până la aproximativ 5O°C.
N---------X /NH2
N
dialchil aminocarbonil sau alcoxicarbonil (Z este COZ',în care Z' este amino, alchilamino, dialchilamino sau alcoxi), Y este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, Rs,
Metoda XVII
Un compus intermediar cu formula (Ib), de exemplu compusul (48), în care Z este aminocarbonil, alchilaminocarbonil,
RO 110488 Bl
R4 și Rs au aceeași semnificație ca în definiția formulei (I), poate fi preparat printro transformare secvențială din compusul cu formula (44), în care Z este carboxi, în compusul intermediar corespunzător 5 halogenură acidă cu formula (47), cum ar fi, de exemplu, o clorură acidă, după care urmează reacția halogenurii acide cu amoniac sau o alchilamină corespunzătoare, o dialchilamină sau un alcool alchilic. 10 Clorurarea poate fi obținută prin reacția acidului cu un agent de clorurare, ca de exemplu clorură de tionil, acid clorhidric, clorură de oxalil, triclorura de fosfor, pentaclorura de fosfor sau trifenilfosfina în 15 tetraclorura de carbon, în prezența unei baze drept catalizator, ca de exemplu
N---------X
O II
Halo-C— —NH,
”2-
Metoda XVIII 25
Un compus intermediar cu formula (lb), în care Z este amino, alchilamino, dialchilamino sau sarea de trialchilamoniu, Y este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4 și R6 au aceleași 30 semnificații ca în definirea formulei (I), poate fi sintetizat din compusul cu formula (44), în care Z este carbonil, prin reacția Curtius sau modificarea acesteia, cunoscută sub denumirea de modificare Yamada, Prin 35 rearanjamentul convențional Curtius, derivatul amino dorit, poate fi obținut prin transformarea secvențială a unei halogenuri de acil, având formula (47) într-o azidă cu formula (49) prin tratarea halogenurii de acil 40 cu azida de sodiu sau azida tetrametilguanidina, care poate fi transformată prin piroliză în izocianatul corespunzător (50). Izocianatul (50) poate fi hidrolizat în amina corespunzătoare (51) în care Z este 45 o grupare amino. Prin modificarea de tip Yamada, reacția poate fi însoțită prin tratarea unui acid cu formula (44) în care Z piridină sau trietilamina, într-un solvent inert, ca de exemplu diclormetanul, eterul etilic, actonitrilul, tetraclorura de carbon sau tetrahidrofuran, la temperatura de reacție de la aproximativ -20° până la aproximativ 15O°C. Condițiile preferate sunt clorură de tionil în diclormetan la temperatura de reflux. Reacția între halogenură acidă și amina corespunzătoare sau alcool poate fi efectuată într-un solvent inert, cum ar fi, de exemplu, diclormetanul, cloroformul, toluenul, acetonitril, sau tetrahidrofuranul, la o temperatură de reacție de la aproximativ -20° până la aproximativ 12O°C, de preferință la o temperatură de aproximativ -2O°C la temperatura camerei.
este carbonil, cu difenilfosforil azidă în prezența unei baze, ca de exemplu trietilamina într-un solvent inert, ca de exemplu toluenul, benzenul sau tetrahidrofuranul la o temperatură de reacție de la aproximativ 0° la aproximativ 15O°C, pentru a se obține izocianatul intermediar (50) care poate fi hidrolizat cu apă, pentru a se obține compusul cu formula (51). Un procedeu reprezentativ este dat în literatura de specialitate J. Am. Chem. Soc.. 1972, 94, 6203.
Compusul corespunzător cu formula (lb), în care Z este alchilamino, dialchilamino sau sarea de treialchilamoniu, compusul fiind (52), poate fi preparat în mod convențional prin monoalchilare, dialchilare și trialchilare, utilizându-se un agent de alchilare, cum ar fi, de exemplu, iodură de alchil sau dialchil sulfatul într-un solvent inert, ca de exemplu acetonitrilul, tetrahidrofuranul sau dimetoxietanul, la o temperatură de reacție de la aproximativ 0° până la aproximativ 16O°C, opțional în
RO 110488 Bl prezența unei baze, ca de exemplu carbonat de potasiu sau trielamina. Alternativ, pentru metilarea compusului, în care radicalul Z care este amino, o reacție de tip Escheweiler-Clark poate fi utilizată pentru a se obține N-metilarea dorită. Această
N metilare reductivă poate fi în mod convențional condusă prin reacția unei amine cu formula (51), cu formaldehidă și acidul formic. Procedeul este similar cu cel menționat în literatura de specialitate J. Am. Chem. Soc.. 55, 4571, 1933.
Metoda XIX
Un compus intermediar cu formula (lb), în care Z este alcoxicarbonilamino, alchilaminocarbonilamino, dialchilaminocarbonilamino, Y este o grupare amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4 și Rs au aceleași semnificații ca cele date în definiția generală a formulei (I), poate fi convențional preparat printr-o secvență în două faze, în care prima fază este de convertire a compusului cu formula (51), în care Z este amino, în compusul corespunzător intermediar clorcarbonilamino sau izocianat, prin tratare cu fosgen.
Reacția poate fi efectuată într-un 35 solvent organic inert, ca de exemplu toluen, diclormetan sau tetrahidrofuran, la o temperatură de reacție de la aproximativ -15°, până la aproximativ 1OO°C, de preferință de la aproximativ -15°C până la 40 aproximativ 5O°C. Faza a doua se referă la reacția dintre compusul intermediar clorcarbonialamino sau izocianat, cu un alchil alcool corespunzător, o alchilamină sau o dialchilamină. Reacția poate fi 45 efectuată într-un solvent organic inert, ca de exemplu un alean halogenat, toluen, eter sau tetrahidrofuran la o temperatură de reacție de la aproximativ -20° până la aproximativ
1OO°C, de preferință de la aproximativ 0° până la 5O°C, opțional în prezența unei baze, ca de exemplu o amină.
Metoda XX
Un compus intermediar cu formula (lb), în care Z este alcoxialchilidenimino, Y este o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4 și Rb au semnificațiile date în definiția (I), poate fi preparat prin reacția compusului cu formula (51), în care Z este amino, cu un alchil ortoformiat corespunzător. Catalizatorul, solventul și condițiile de transformare sunt similare cu cele descrise pentru prepararea compușilor cu formula (3), pornind de la compușii cu formula (2)
RO 110488 Bl din metoda I. Pentru un compus în care Y este o grupare amino, o grupare de protecție corespunzătoare poate fi introdusă înainte de transformarea compusului.
Metoda XXI 5
Un compus intermediar cu formula (Ib), în care Z este o grupare alchilcarbonilamino, haloalchilcarbonilamino sau arilcarbonilamino, Y este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4 10 și Rs au semnificațiile date în definirea formulei (I), poate fi convenabil preparat dintr-un compus cu formula (51), în care U este o grupare amino cu un alchil corespunzător, haloalchil sau o halogenură 15 arii carbionil, ca de exemplu clorură de acetil, clorură de cloroacetil, clorură de benzoil sau clorură de toluoil într-un solvent convenabil, ca de exemplu diclormetan, eter etilic sau tetrahidrofuran, opțional în 20 prezența unui acceptor acid, ca de exemplu piridină sau trietilamina, la o temperatură de reacție variind de la aproximativ -1Q° până la aproximativ 10O°C, de preferință de la aproximativ -10° până la aproximativ 25 5O°C.
Metoda XXII
Un compus intermediar cu formula (Ib) și anume compusul cu formula (53), în care Z este hidroximetil, Y este amino sau o 30 grupare amino protejată și X, R2, R4 și Rs au semnificațiile date în definirea formulei (I), poate fi preparat prin reducerea compusului cu formula (42), în care Z este formil. Reducerea poate fi realizată cu un agent de 35 reducere, ca de exemplu hidrură de litiu și aluminiu, borohidrura de sodiu, izoproxid de aluminiu, boran sau boran substituiți sau altă hidrură de metal într-un solvent aprotic sau protic. Pentru o hidrură mai reactivă, ca 40 de exemplu hidrură de litiu și aluminiu, reacția poate fi condusă într-un solvent inert, ca de exemplu tetrahidrofuran, eter etilic sau dimetoxietan, la o temperatură de reacție de la aproximativ -10° până la 45 aproximativ 12O°C, de preferință la o temperatură de la aproximativ 20° până la aproximativ 1OO°C. Pentru o hidrură mai slabă, ca de exemplu borohidrura de sodiu, reacția poate fi efectuată într-un alcool, ca 50 de exemplu metanol, la o temperatură de aproximativ 10° la aproximativ 1OO°C, de preferință, de la aproximativ temperatura camerei până la aproximativ 75°C.
Metoda XXIII
Un compus intermediar cu formula (Ib), de exemplu (54.) în care Z este haloalchil, în special clormetil, fluormetil, brommetil sau iodmetil, Y este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4 și R6 au semnificațiile date în definiția formulei (I), poate fi preparat din compusul intermediar cu formula (53), în care Z este hidroximetil, prin utilizarea unui agent de clorurare, fluorurare sau bromurare corespunzător.
Pentru clorurare, reacția poate fi efectuată cu reactivi, ca de exemplu clorură de tionil, triclorurâ de fosfor, pentaclorura de fosfor, diclormetan sau eter etilic la o temperatură de reacție cuprinsă de la aproximativ 20° până la aproximativ 1OO°C. Reacția poate fi efectuată opțional în prezența unui acceptor acid, ca de exemplu trietilamina sau piridină.
Pentru fluorurare, reacția poate fi condusă cu trifluorura de dialchilaminosulf într-un solvent, ca de exemplu acetonitril, diclormetan sau glima, la o temperatură de reacție de la aproximativ -20° până la aproximativ 1OO°C. O condiție mult mai preferată este utilizarea fluorurii de dietilaminosulf în acetonitril, la temperatura camerei. Un procedeu reprezentativ este dat în literatura de specialitate J. Org. Chem., (1975), 42, 5, 574.
Alți agenți de fluorurare utilizați sunt trifluorura de sulf, b/s(dialchilamino)sulf trifluorura sau fluorura de sodiu sau potasiu, într-o soluție de acid fluorhidric asociatpiridină, acest procedeu fiind menționat în literatura de specialitate Synthesis, 653 (1974).
Pentru bromurare, reacția poate fi efectuată cu un agent de bromurare, ca de exemplu brom, N-bromsuccinimida,
RO 110488 Bl tribromura de fosfor sau acid bromhidric într-un solvent inert, ca de exemplu diclormetan sau eter etilic, la o temperatură de la aproximativ -20° până la aproximativ 1OO°C. 5
Pentru iodurare, reacția poate fi efectuată cu acid iodhidric într-un solvent inert, ca de exemplu diclormetan, la o temperatură de reacție cuprinsă între -20°
Metoda XXIV
Un compus intermediar cu formula (Ib) în care Z este cianoalchil, în special cianometil, Y este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4, R6 au aceleași semnificații ca în definiția formulei 25 (I), poate fi preparat din compusul halometilic corespunzător cu formula (54), prepararea fiind descrisă mai sus la Metoda XXIII, prin cianare cu o cianură de metal, ca de exemplu cianura de cupru, o cianură de 30 metal alcalin sau o cianură de alcali, cum ar fi, de exemplu,cianura de sodiu sau cianura de potasiu într-un solvent corespunzător, ca de exemplu dimetilformamida, tetrahidrofuran, acetonitril, diglima sau 35 tetrametilensufona, la o temperatură de reacție de la aproximativ temperatura camerei la aproximativ 25O°C, de preferință de la aproximativ 70° până la aproximativ 15O°C. 40
Metoda XXV
Un compus intermediar cu formula (Ib) în care Z este alchenil sau alchinil, X este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4 și R6 au aceleași 45 semnificații date în definiția formulei (I), poate fi preparat din compusul cu formula (42), în care Z este formil, prin utilizarea reacției Witting sau modificarea acesteia, cum ar fi modificarea de tip Wadswourth- 50 Emmons (Horner). Reactivi Witting pot fi acei care sunt comercial disponibili și care pot fi preparați conform unor metode bine cunoscute în literatura de specialitate.
Reacția poate fi realizată în mediu de solvenți inerți, ca de exemplu tetrahidrofuran, dimetoxietan sau toluen,la o temperatură de reacție variind de la aproximativ -30° până la aproximativ 18O°C. Ca exemple de reactivi Witting care pot fi utilizați sunt halogenură de alchil trifenil fosfor, ca de exemplu iodura de metil trifenilfosfoniu, iodura de izopropil trifenilfosfoniu, halogenură de alil trifenil fosfonil sau trialchil fosfonoacetatul. Un exemplu reprezentativ din procedeul pentru reacția Wittig este dat de literatura de specialitate Org. Synth. Coli., 5,751 (1973).
în cazul în care reactivul Witting utilizat conține anumite grupări alchinil, ca de exemplu bromură de proporgil trifenilfosfoniu, care are este un produs comercial disponibil, compusul obținut este cel în care Z este un substituent alchilic. Adițional, un alchil analog având formula (55), cu gruparea alchinil atașat direct la carbonul 2 al ciclului imidazolil, care poate fi introdusă dintr-un analog în care 2 este halogen, cum ar fi, de exemplu un analog cu iod, prin reacția cu acetilura de cupru, utilizându-se un procedeu similar cu cel descris în literatura de specialitate J.Chem.Soc., 2173, (1969) sau în referințele citate în prezenta invenție.
N-------π---X
Metoda XXVI 03
Un compus intermediar cu formula (Ib), în care Z este alchil carbonil sau haloalchilcarbonil, Y este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4 și R6 au semnificațiile date pentru definirea formulei (I), poate fi preparat prin alchilarea compusului cu formula (42), în care Z este formil, cu un carbanion, ca de exemplu reactivul Grignard sau un alean metal, ca de exemplu alcoxan litiu într-un solvent inert, ca de exemplu tetrahidrofuran, eter etilic.
RO 110488 Bl hexan, dimetoxietan sau o combinație a acestora, la o temperatură de reacție de la aproximativ-70° până la aproximativ 1OO°C, pentru a se obține compusul intermediar (56) cu un alchil hidroxil secundar în 5 proporția Z. Compusul intermediar este apoi oxidat cu un agent de oxidare, ca de exemplu dioxid de magneziu, dicromat, permanganat sau oxigen molecular într-un solvent corespunzător, ca de exemplu 10 diclormetan, alcool, acetonă sau apă, la o temperatură de reacție de la aproximativ -10° până la aproximativ 175°C, de preferință de la aproximativ 4° până la aproximativ 5O°C, obținându-se compusul cu 15 formula (57).
în mod specific, un compus analog având o grupare metilcarbonil în poziția Z poate fi alternativ preparat într-o singură fază, prin tratarea unui compus cu formula (42), în care Z este formil cu AlMe, (BHT) (0Et)2 într-un solvent corespunzător, ca de exemplu toluen la o temperatură de reacție variind de la aproximativ -20° până la aproximativ 55°C, de preferință la aproximativ temperatura camerei. Un procedeu reprezentativ este menționat în literatura de specialitate Tet. Let.. 31, 3, 323, 1990 și referințele citate în prezenta invenție.
Compusul corespunzător, în care Z este haloalchilcarbonil, poate fi preparat în mod convențional printr-o metodă tipică de halogenare a cetonei, cum ar fi utilizarea agenților de halogenare, N-clorsuccinimida sau N-bromsuccinimida, pentru a se obține compusul în care Z este haloalchilcarbonil.
Metoda XXVII 30
Un compus intermediar cu formula (Ib), în care Z este alchilsulfenil, haloalchilsufenil, alchilsulfinil, haloalchilsulfinil, alchilsulfonil sau haloalchilsulfonil, Y este amino și radicalii X, R2, R4 și RB sunt 35 definiți ca mai sus pentru definirea formulei (I), poate fi preferat prin următoarele faze secvențiale:
a) Un compus intermediar cu formula (Ib), de exemplu compusul (58), în care Z 40 este tiocian, Y este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4, R6 au aceleași semnificații date pentru definirea formulei (I), poate fi preparat prin reacția compusului cu formula (la), în care Z este 45 hidrogen, cu un amestec de brom și un tiocianat de metal într-un solvent convenabil, ca de exemplu metanol sau etanol, la o temperatură cuprinsă de la aproximativ -78° până la aproximativ 10O°C, de preferință de 50 la aproximativ -78°C până la aproximativ temperatura camerei.
b) Un compus intermediar cu formula (Ib), ca de exemplu compusul (59), în care Z este alchilsulfenil sau haloalchilsulfenil, Y este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4 și R6 au aceleași semnificații ca pentru definirea formulei (I), poate fi preparat din compusul cu formula (58), în care Z este tiocian, prin tratarea cu un agent de alchilare, într-un solvent convenabil alcool, acetonitril, tetrahidrofuran, dimetoxietan sau apă, cu sau fără prezența unei baze, ca de exemplu
RO 110488 Bl hidroxid alcalin sau un carbonat alcalin, la o temperatură de reacție de la aproximativ -20° până la aproximativ 15O°C, de preferință de la aproximativ 0° până la aproximativ 85°C.
c) Un compus intermediar cu formula (Ib), Tn care Z este alchilsulfinil, haloalchilsulfinil, alchilsulfonil sau haloalchilsulfonil, Y este amino sau o grupare amino protejată și radicalii X, R2, R4, RB au aceleași semnificații date pentru definirea formulei (I), poate fi preparat dintr-un compus sulfenil cu formula (59), prin tratarea cu o cantitate stoichiometrică dintr-un agent corespunzător de oxidare. Procedeele acestor transformări sunt similare cu cele descrise pentru oxidarea compușilor cu formula (8) la (9), metoda (I).
d) Adițional, un compus intemediar cu formula (Ib), de exemplu compusul numărului (60), în care Z este tiociano, Y este hidrogen și radicalii X, R2, R4 și Re sunt definiți ca în formula (I), poate fi preparat prin deaminarea compusului cu formula (58), în care Z este tiocian, Y este hidrogen și radicalii X, R2, R4 și Rs sunt definiți în formula (I), urmând un procedeu similar cu cel descris în metoda I. Acesta poate fi apoi alchilat până la obținerea unui compus alchilsulfenil sau haloalchilsulfenil și apoi este oxidat printr-un procedeu menționat mai sus, pentru a se obține un compus intermediar cu formula (I), în care Y este hidrogen, Z este definit conform oct. b) sau c) de mai sus și radicalii X, R2, R4 și R6 sunt definiți ca în formula (I):
e) în continuare, un compus intermediar cu formula (Ib), în care Z este haloalchilsulfenil și radicalii X, Y, R2, R4 și R6 sunt definiți ca mai sus, poate fi preparat din compusul cu formula (58) sau (60), în care Z este tiocian, prin intermediul disulfurii corespunzătoare. Conform unor procedee similare cu cele descrise în metoda XLIV de mai jos. Acești compuși pot fi apoi oxidați la sulfoxidul corespunzător (n+1) sau sulfona (n+2), compuși în care Z este SfO^R^ așa cum s-a definit mai înainte, conform unor metode descrise mai sus, de exemplu metoda I.
Metoda XXVIII
Un compus intermediar cu formula (Ib), în care Z este sulfhidril sau sărurile acestuia, Y este amino sau o amino protejată și radicalii X, R2, R4 și R6 au aceleași semnificații ca cele date în definirea formulei (I), poate fi preparat prin ruperea legăturii sulf-carbon din compusul (58) în care Z este tiocian, în prezența unui radical liber- promotor. Reacția poate fi condusă în prezența unui radical liber promotor, cum ar fi tericianura de potasiu, într-un solvent convenabil, ca de exemplu un alcool, tetrahidrofuran, apă sau amestecul acestora, într-o proporție corespunzătoare, în condiții neutre sau bazice, la o temperatură de reacție de la aproximativ -10° până la aproximativ 180°C.
Un procedeu preferat este cel puțin cel prin care se efectuează reacția care utilizează fericianura de potasiu în metanol și apă, în prezența hidroxidului de potasiu, în condiții de reflux. Alternativ, un compus analog cu formula (6) în care Z este tiocian, Y este hidrogen și X, R2, R4 și R6 sunt definiți ca formula (I), poate fi convertit prin procedee similare cu cele descrise mai sus pentru compusul în care Z este sulfhidril sau sărurile acestuia.
Metodele XXIX până la XLIII generalizate
Metodele următoare XXIX până la
XLIII detaliază procedeele specifice de introducere a substituentului Y într-un compus special sau un compus intermediar cu formula (Ib), pentru a se obține un compus conform prezentei invenții, cu formula (I).
RO 110488 Bl
(I M
Metoda XXIX
Un compus intermediar cu formula (I), în care Y este alcoxicarbonilamino, alchilaminocarbonilamino, dialchilaminocarbonilamino și radicalii X, Z. R2, R4 și Rs au aceleași semnificații date pentru definirea formulei (lb), poate fi preparat dintr-un compus intermediar cu formula (lb), în care Y este amino și ceilalți substituenți sunt definiți mai sus, prin procedee similare cu cele descrise în metoda XIX.
Metoda XXX
Un compus intermediar cu formula (I), în care Y este alcoxialchilidenimino și radicalii X, Z, R2, R4 și R6 au aceleași semnificații cu cele date în definiția formulei (I), poate fi preparat din compusul intermediar corespunzător cu formula (lb), în care Y este amino, printr-un procedeu similar cu cel descris în metoda XX.
Metoda XXXI
Un compus intermediar cu formula (I), care Y este alchilcarbonilamino, haloalchilcabonilamino sau o grupare arilcarbonilamino și radicalii X, Z, R2, R4 și R6 au aceleași semnificații cu cele date în definția formulei (I), poate fi preparat dintr-un compus intermediar corespunzător cu formula (lb), în care Y este amino, printr-o secvență a procedeelor similare cu cele descrise în metoda XXI.
Metoda XXXII
Un compus intermediar cu formula (I), în care Y este sulfhidril sau sărurile acestuia și radicalii X, Z, R2, R4 și R6 au aceleași semnificații date pentru definirea formulei (I), poate fi preparat prin secvența descrisă în continuare:
a) Compusul intermediar în care Y este tiocian și radicalii X, Y, R2, R4 și R6 au aceleași semnificații date pentru definirea formulei (I). poate fi preparat din compusul
(i) cu formula (I), de exemplu (61), după cum se va vedea mai departe, în care Y este hidrogen, opțional obținut prin metoda I și radicalii X, Z, R2, R4 și Rs au semnificațiile de mai sus. Transformarea poate fi obținută printr-un procedeu similar cu cel descris în metoda XXVII.
b) Compusul intermediar tiocian obținut prin metoda descrisă mai sus poate fi transformat în compusul intermediar corespunzător cu formula (I), în care Y este sulfhidril și sărurile acestuia, utilizându-se un procedeu similar cu cel descris în metoda XXVIII.
Metoda XXXIII
Un compus sau un compus intermediar cu formula (I), de exemplu compusul (62), în care Y este alchil, haloalchil, alchenil, alchinil, cianoalchil sau formil și radicalii X, Z, Ra, R4 și RB au aceleași semnificații ca cele definite în formula (I), cu excepția acelor baze instabile din natură, poate fi preparat din compusul cu formula (61), în care Y este hidrogen, prin tratarea cu o bază puternică, de preferință o bază organică, ca de exemplu diisopropilamida de litiu, n-butil litiu sau secbutil litiu într-un solvent corespunzător, cum ar fi, de exemplu, tetrahidrofuran sau eter etilic, la o temperatură de reacție de la aproximativ -75°C până la aproximativ temperatura camerei, urmată de dezactivarea carbanionului metalic, cu un compus electrolitic corespunzător, ca de exemplu halogenură alchilică sau N-formil piperidină, pentru a se obține substituentul corespunzător în poziția Y. Această metodă de sinteză este, în general, cunoscută ca o reacție directă de ortometalare, așa cum este menționat în literatura de specialitate Bull. Soc.'Chim. Fr., 1988(1), 67-78.
RO 110488 Bl
(așa cum este definit)
Metoda XXXIV 10
Un compus intermediar cu formula (I), în care Y este o grupare carboxilică sau o sare carboxilat și radicalii X, Z, R2, R4 și R6 au aceleași semnificații ca mai înainte pentru definirea prezentei invenții, poate fi 15 preparat dintr-un compus intermediar cu formula (I), în care Y este formil și radicalii X, Z, R2, R4 și R6 sunt definiți ca mai sus, printr-un procedeu similar cu cel descris în metoda XIV. 20
Metoda XXXV
Un compus intermediar cu formula (I), în care Y este cian și radicalii X, Z, R2, R4 și R6 au aceleași semnificații date pentru definirea formulei (I), poate fi preparat dintr- 25 un compus intermediar cu formula (I), în care Y este o grupare carboxilică și ceilalți substituenți sunt definiți ca mai înainte, printr-un procedeu similar cu cel descris în metoda XV sau în metoda XVI. 30
Metoda XXXVI
Un compus intermediar cu formula (I), în care Y este aminocarbonil, alchilaminocarbonil, dialchilaminocarbonil sau alcoxicarbonil și radicalii X, Z, R2, R4 și 35 R6 au aceleași semnificații date pentru definirea formulei (I), poate fi preparat dintrun compus intermediar cu formula (I), în care Y este carboxil și radicalii X, Z, R2, R4 și R6 au aceleași semnificații date mai sus, 40 printr-un procedeu similar descris în metoda XVII.
Metoda XXXVII
Un compus intermediar cu formula (I), în care Y este alchilamino, dialchilamino 45 sau o sare trialchilamino și radicalii X, Z, R2, R4 și R6 au semnificațiile prezentate mai sus pentru definirea formulei (I) poate fi preparat dintr-un compus intermediar cu formula (I), de exemplu (Ib), în care Y este amino și 50 ceilalți substituenți, așa cum s-au definit mai sus, prin monoalchilare, dialchilare și trialchilare cu un agent de alchilare corespunzător. Solventul, temperatura de reacție și agentul de alchilare pot fi aleși pe baza procedeelor generale descrise în metoda XVIII, Pentru N-metilare, reacția Eschweiler-Clark poate fi utilizată printr-un procedeu similar cu cel descris în metoda XVIII.
Metoda XXXVIII
Un compus intermediar cu formula (I), în care Y este haloalchil, în special halometil, incluzând fluor, clor, brom și iodalchil și radicalii X, Z, R2, R4 și RB au semnificațiile date pentru definițiile formulei (I), poate fi preparat dintr-un compus intermediar cu formula (I), în care Y este formil și ceilalți substituenți sunt definiți ca mai sus, printr-o secvență de transformări trecând prin compusul intermediar hidroximetilic corespunzător care este apoi transformat în compușii analogi halometiclici. Secvența și procedeele de transformare sunt similare cu cele descrise în metoda XXII și în metoda XXIII.
Metoda XXXIX
Un compus intermediar cu formula (I), în care Y este alchenil sau alchinil și radicalii X, Z, R2, R4 și Rs au semnificațiile date pentru definirea formulei (I), poate fi preparat dintr-un compus intermediar cu formula (I), în care Y este formil (sau opțional Y este halogen prin metoda I) și ceilalți substituenți sunt definiți ca mai sus, printr-un procedeu similar cu cel descris în metoda XXV.
Metoda XL
Un compus intermediar cu formula (I), în care Y este alchilcarbonil sau haloalchilcarbonil și radicalii X, Z, R2, R4 și
Rb au aceleași seminificații date pentru definiția formulei (I), poate fi preparat dintrun compus intermediar corespunzător cu formula (I), în care Y este formil, urmând un
RO 110488 Bl procedeu similar cu cel descris în metoda XXVI. Transformarea este obținută printr-un compus intermediar care poartă o grupare secundară hidroxialchilmetilică poziția Y sau printr-o transformare directă, utilizându-se 5 AIMe2(BHT) (0Et)2 pentru a se obține compusul în care Y este alchilcarbonic, urmată de procedee de halogenare ca în metoda XXVI, pentru a se obține compusul în care Y este haloalchilcarbonil. 10
Metoda XLI
Un compus intermediar cu formula (I), în care Y este aminosulfonil, alchilaminosulfonil sau diachilaminosulfonil și radicalii X. Z, R2, R4 și R6 au semnificațiile 15 date pentru definirea formulei (I), poate fi preparat dintr-un compus cu formula (I), de exemplu compusul (61), în care Y este hidrogen, opțional obținut prin metoda I și radicalii X, Z, R2, R4 și R6 au semnificațiile 20 prezentate mai sus pentru definirea prin următoarea secvență:
a) Un compus intermediar cu formula (64), în care Y este clorsulfonil și radicalii X, Z, R2, R4 și RB au semnificațiile date mai sus 25 pentru definirea formulei (I), poate fi preparat prin tratarea compusului cu formula (61). în care Y este hidrogen, opțional obținut prin metoda I, cu un alchil litiu, ca de exemplu /7-butilitiu sau sec-butilitiu 30 într-un solvent inert, cum ar fi eter etilic, hexan, tetrahidrofuran sau amestecul acestor solvenți, la o temperatură de la aproximativ -78° până la aproximativ temperatura camerei, de preferință, de la aproximativ -78° până la aproximativ -3O°C, urmată de dezactivarea carbanionului (63) cu clorură de sulfuril într-un solvent inert, cum ar fi, de exemplu, hexan sau eter etilic, la o temperatură cuprinsă de la aproximativ -78°C până la aproximativ temperatura camerei, de preferință de la aproximativ -78° până la aproximativ -2O°C. Un procedeu similar este menționat în literatura de specialitate J. Chem. Soc., 1968, 1265. Alternativ, carbanionul intermediar (63), poate fi preparat printr-o metodă similară din compusul cu formula (I), în care Y este halogen, opțional obținut prin metoda I, cum ar fi, de exemplu, clorul, bromul sau iodul, prin tratarea cu magneziu sau alchil litiu întrun solvent inert, la o temperatură similară cu cea descrisă mai sus.
b) Compusul cu formula (65), în care Y este aminosulfonil, alchilaminosulfonil sau dialchilaminosulfonil, poate fi preparat prin reacția dintre compusul intermediar clorsulfonil (64) cu amoniac sau o alchilamină sau o dialchilamină convenabilă, într-un solvent, de asemenea, convenabil, ca de exemplu alean halogeant, eter, tetrahidrofuran sau hexan, la o temperatură de reacție variind de la aproximativ -50° până la aproximativ 5O°C, de preferință de la aproximativ -2Q°C până la aproximativ temperatura camerei.
-nh2 -NH alchil -N(alchll)2
Metoda XLII 45
Un compus intermediar cu formula (I), în care Y este nitro sau amino și radicalii X, Z, R2, R4 și R6 au semnificațiile date pentru definirea formulei (I), poate fi preparat prin nitrare directă, plecând de la 50 compusul cu formula generală (I), de exemplu compusul (61), în care Y este hidrogen, obținut opțional prin metoda (I) și radicalii X, Z, R2, R4 și R6 sunt definiți ca mai sus. Reacția de nitrare și reducerea ulterioară duce la obținerea compusului în care Y este amino, această reacție fiind efectuată printr-un procedeu similar cu cel descris în metoda VIII.
Metoda XLIII
Un compus intermediar sau un intermediar cu formula (I), în care Y este
ROI 10488 Bl hidroxi și sărurile acestor compuși, alcoxi sau haloalcoxi și radicalii X, Z. R2, R4 și RB au semnificațiile date mai sus, pentru definirea formulei (I), poate fi preparat dintrun compus, cu formula (I), în care Y este 5 halogen, opțional obținut prin metoda I și celelalte grupări sunt definite mai sus, prin convertirea compusului halo reactivul Grignard corespunzător, sau un carbanionlitiu, urmată de tratarea cu oxopero- 10 ximolibden(piridinaHhexametilfosforic triamida) (MoOPH), obținând un compus în care Y este hidroxil, utilizându-se procedeul similar cu cel descris în metoda (Ib).
Compusul alcoxi sau haloalcoxi 15 corespunzător poate fi în mod convenabil preparat printr-un procedeu similar cu cel descris în metoda I B .
Metoda XLIV
Un compus intermediar cu formula 20 (I), în care X este, în special, o grupare alchilsulfenil, haloalchilsulfenil, haloalchilsulfinil, alchilsulfonil sau haloalchilsulfonil și radicalii Y, Z, R2, R4 și RB au aceleași semnificații date mai sus, pentru definirea 25 formulei (I), poate fi preparat alternativ prin procedeele următoare, plecând de la compusul intermediar, în care X este hidrogen, pentru a se obține un compus intermediar, în care X este tiocian (71) sau X este clorsulfonil (67). Oricare dintre acești intermediari poate fi convertit în compusul sulfenil, în care X este SRn și în care Rq este definit ca mai înainte, care schimb poate fi oxidat în compusul sulfoxidic corespunzător sau în sulfonă corespunzătoare, X este SfO^R-i în care n este 1 sau 2.
a) Un compus intermediar cu formula (67), în care X este clorsulfonil, Y. Z, R2, R4 și Rs, având semnificațiile definite mai sus pentru formula (i), poate fi preparat din compusul intermediar cu formula (Ic) și anume compusul (66), în care X este hidrogen și Y, Z, R2, R4 și RB au semnificațiile de mai sus, prin tratare cu acidul clorsulfonic sau acidul diclorsulfonic. Reacția poate fi efectuată în prezența unor solvenți organici, ca de exemplu clorură de metilen, cloroformtetraclorura de carbon sau dimetilformamidă sau se utilizează acidul clorsulfonic ca solvent, la temperatură de reacție variind de la aproximativ -10° până la aproximativ 16O°C. Un procedeu reprezentativ pentru clorsulfonarea unui compus aromatic este menționat în Advanced Organic Chemistry, 1968, 402.
(Ic) sau 66
b) Un compus intermediar disulfuric 40 cu formula (68), în care X este disulfură și în care definițiile radicalilor Y, Z, R2, R4 și Rs sunt cele de mai sus, date pentru definirea formulei (I), poate fi preparat dintr-un compus cu formula (67), prin tratarea cu un 45 agent de reducere, cum ar fi, de exemplu, trifenilfosfina, în prezența unui solvent organic, cum ar fi, de exemplu, tetrahidrofuran, diclormetan sau toluen, la o temperatură de reacție cuprinsă între -10° 50 până la aproximativ 12O°C. Un exemplu reprezentativ de procedeu de reducere la paratolilsulfură este menționat în J. Org. Chem., 1980, 45, 4782. Alternativ, disulfenilarea poate fi efectuată utilizându-se un carbonilmetal, ca de exemplu hexacarbonilmolibden tetrametiluree anhidră. Procedeul acestei reacții este descris, de asemenea, în litertura de specialitate, Agew. Chem. Internat. Edit.. 8,677,1969.
RO 110488 Bl agent de reducere solvent
c) Un compus cu formula (I), ca de exemplu compusul (70), în care definiția radicalilor Y, Z, R2, R4 și R6 este dată mai sus, pentru definirea formulei (I) și X este haloalchilsulfenil, de preferință perhaloalchilsulfenil, R7S, în care R7 este CFRBRg și Rg este fluor, clor, brom sau o grupare perfluoralchilică, poate fi preparat prin reacția compusului cu formula (68), și un perhaloalcan cu formula (69). Halo-CFRgRg în care Halo este clor, brom, sau iod, Rs este fluor, clor sau brom și Rg este fluor, clor, brom sau o grupare perfluoralchillică, cu un agent de reducere care poate fi promotorul formării radicalilor liberi CFR8Rg (din halo-CFR8Rg). Agentul de reducere este ales, de preferință, dintr-un metal care constă din zinc, aluminiu, cadmiu, magneziu sau un compus cu un oxid sau sulf, ca de exemplu ditionit sau un hidroximetilsulfinat. □itionitul alcalin, alcalino-pământos sau compușii metalici corespunzători formulei Mn(S204), în care n poate fi 1 sau 2, în funcție de valența metalului M. Când este utilizat ditionitul sau hidroximetilsulfinitul atunci este necesară prezența unei baze. Baza poate fi aleasă dintre un hidroxid alcalin, un hidroxid alcalino-pământos, amoniac, alchilamină, trietilbenzilamoniu sau sarea acizilor slabi, ca de exemplu fosfatul disodic, metabisulfitul de sodiu, sulfitul acid de sodiu sau boratul de sodiu. Solvenții utilizați în reacție sunt acei care pot 20 solubiliza ditionitul sau hidroximetilsulfinatul și compușii (68) și (69). Solvenții utilizați sunt acetonitrilul, dimetilformamidă, formamida, dimetilacetamida, hexametilfosforamida, N-metilpirolidina, dimetilsul25 foxidul sau sulfolanul. Temperatura de reacție este cuprinsă de la aproximativ 10° până la aproximativ 1OO°C. Procedeele tipice similare sunt cele menționate în J. Am. Chem. Soc., 1951, 5815. Reacția este reprezentată prin următoarea schemă de reacție:
+ Halo CFR8R9
d) Compusul intermediar cu formula (I) și anume compusul (71), în care X este ciantio și radicalii Y, Z, R2, R4 și Rs ,au semnificațiile date pentru definirea formulei (I), poate fi preparat dintr-un compus cu formula (Ic), ca de exemplu (66), prin tratarea cu brom și un tiocianat alcalin, ca de exemplu tiocianatul de potasiu, într-un solvent convenabil, ca de exemplu metanolul, la o temperatură cuprinsă de la -7O°C până la aproximativ temperatura camerei. Solventul trebuie să fie inert și capabil să solubilizeze reactanții.
(I c) «au 66 ------------->
RO 110488 Bl
e) Alternativ, compusul cu formula (70), în care X este haloalchilsulfenil, de preferință perhaloalchilsulfenil. poate fi preparat prin secvența de oxidare a compusului cu formula (71), pentru a forma 5 un compus disulfuric intermediar cu formula (68), care poate fi transformat în compusul corespunzător haloalchilsulfenil cu formula (70). Oxidarea poate fi realizată cu ajutorul unui agent de oxidare, ca de exemplu 10 peroxidul de hidrogen, în prezența unui hidroxid alcalin, ca de exemplu hidroxidul de sodiu sau amină, ca de exemplu amoniacul într-un solvent corespunzător, cum ar fi, de exemplu, alcool, apă, tetrahidrofuran, un 15 alean halogenat sau amestecul acestor solvenți, la o temperatură de reacție cuprinsă de la aproximativ -70° până la aproximativ 55°C. Procedeele tipice sunt menționate în J. Am. Chem. Soc., 1951, 20 9815 și Acta. Chem. Scan., 16,1962,297.
Compusul haloalchilsulfenil cu formula (70) poate fi preparat prin reacția dintre compusul intermediar disulfuric cu un perhaloalcan corespunzător, opțional, în prezența unui agent de reducere, ca de exemplu, un metal, cum ar fi: zinc, aluminiu, cadmiu sau mangan.
f) Un alt compus cu formula (I), de exemplu compusul (72), în care X este alchilsulfenil sau haloalchilsulfenil și radicalii Y, Z, R2, R4 și Re sunt definiți ca mai sus, pentru formula (I), poate fi preparat prin tratarea compusului cu formula (71) cu o halogenură de alchil corespunzătoare, R-jHalo, în care Rn este o grupare alchil sau haloalchil, de preferință o iodură alchilică sau o bromură alchilică într-un solvent corespunzător, ca de exemplu un alcool, de preferință alchil alcool corespunzător, în prezența de catalizator bazic, ca de exemplu un hidroxid alcalin sau un carbonat alcalin, la o temperatură de reacție cuprinsă de la aproximativ -20° până la aproximativ 75°C.
Metoda XLV
Alte procedee pentru prepararea compușilor cu formula (I), ce fac obiectul prezentei invenții includ, de exemplu, o reacție de substituție nucleofilică aromatică a unui atom de halogen din ciclu feniljc printr-un alchitiol sau un anion al acestuia. în acest fel, compușii cu formula (I), de exemplu compușii cu formula (6), (7), (8),
g) Un compus cu formula (I), în care
X este alchilsulfinil, haloalchilsulfenil, alchilsulfonil sau haloalchilsulfonil și radicalii
Y, Z, RP, R4 și RB sunt definiți în formula (I), poate fi preparat dintr-un compus cu formula (71) sau (72) prin procedeele de oxidare descrise în metoda I.
RO 110488 Bl (9) și (18) duc la obținerea altor noi compuși cu formula (I), în care radicalul R2 este o grupare alchilsulfenil. Această reacție poate fi efectuată corespunzător prin utilizarea unor materii prime sau a unor compuși 5 intermediari convenabili, la fel ca în procedeele descrise mai sus, pentru a se introduce în acești compuși menționați mai sus o grupare alchilsulfenil pe ciclul fenilic înainte de formarea compușilor cu formula 10 (I), conform prezentei invenții. Acest procedeu poate fi exemplificat prin următoarea ecuație, în care un compus cu formula (73) intră în reacție pentru a se obține compusul cu formula (74). Compușii 15 cu formulele (73) și (74) sunt exemple preferate de compuși conform prezentei invenții, cu formula (I) sau (II), în care radicalul R2 este un atom de halogen (ca de exemplu fluor, clor sau brom), în cazul compusului (73) sau în cazul compusului (74), radicalul R2 este o grupare alchilsulfenil în care radicalul alchil este o catenă lineară sau ramificată, conținând unul până la patru atomi de carbon: radicalii R4 și Re sunt definiți în formula (I), de preferință grupări donatoare de electroni, cum ar fi, de exemplu, o grupare trifluormetil sau un atom de halogen și radicalii X, Y și Z sunt definiți în formula (I).
alchiltio sau sarea acestuia solventul corespunzător
Procedeul este de preferință condus 25 într-un solvent care este capabil de solubilizarea compusului 1-fenilimidazol și alchiltionul sau tiolatul sau sarea acestuia, care este de exemplu un metal alcalin, un metal alcalino-pământos sau o sare de 30 tetraalchilamoniu, dar de preferință o sare de sodiu sau de potasiu. Ca solvenți preferați sunt eterii (de exemplu tetrahidrofuranul sau diglima), alcooli (de exemplu metanolul sau etanolul), amine (de 35 exemplu trietilamină sau piridină), solvenți aprotici, ca de exemplu dimetilformamidă sau apa sau combinațiile acestor solvenți, cel mai preferat sistem de solvenți, este cel format din apă și tetrahidrofuran sau apă și 40 tetrahidrofuran și metanol.
Reacția este, în general, realizată la o temperatură cuprinsă între aproximativ
-20° și aproximativ 18O°C, de preferință între O° și aproximativ 12O°C. 45
Metode generale
Metodele de mai sus sau procedeele de sinteză nu trebuie considerate ca fiind limitate și de aceea, compușii conform prezentei invenții, ca și intermediarii și materiile prime (în special anilinele) pot fi preparați prin aplicarea sau adaptarea metodelor de sinteză care sunt la fel cu cele menționate în literatura de specialitate. în acest scop, este de înțeles faptul că secvența fazelor chimice de sinteză poate fi efectuată într-un scop diferit, cu grupări de protecție convenabile, asemănătoare și substituenți aleși după dorință. în descrierea procedeelor acestor metode, când simbolurile care apar într-o formulă nu sunt definite în mod special, metodele prezentate mai sus pentru sinteza acestor compuși pot fi reprezentate prin următorul procedeu de la Pn la P7 , conform prezentei invenții, așa cum este descris în continuare:
ROI 10488 Bl
P7. Un procedeu de preparare a compusului cu formula (la).
(i a) în care radicalii R2. R4, R6 sunt definiți ca mai sus, pentru formula (I) și X, este o grupare alchilsulfenil, haloalchilsulfenil, alchilsulfinil, haloalchilsulfinil sau alchilsulfonil și haloalchilsulfonil, în care compusul cu formula (5), conține radicalii R2, R4 și Re definiți ca mai sus și în care amino este opțional protejată, după cum se va menționa mai departe.
a) este supus unei reacții cu 20 halogenură de sulfenil, R7SHalo în care R7 este alchil sau haloalchil, într-un mediu de reacție organic, opțional unui acceptor acid, ca de exemplu o amină terțiară, pentru a se obține un compus cu formula (la), în care X 25 este alchilsulfenil sau haloalchilsulfenil care este apoi opțional oxidat prin metode cunoscute, utilizând, ca de exemplu, un peroxid, pentru a se obține un compus cu formula (la), în care X este S(O)nR7, în care 30 n este 1 sau 2 și R7 este definit mai sus, radicalul X fiind exprimat în acest caz, prin alchilsulfinil, haloalchilsulfinil, alchilsulfonil sau haloalchilsulfonil;
b) este compus într-o primă reacție 35 cu tr/s(alchitio)metan sau tr/s(ariltio) metan, într-un mediu organic, în prezența acidului
Lewis și opțional, în prezența unui acceptor acid, apoi compusul intermediar obținut astfel cu formula (10), în care X este b/s(alchitio)metil sau b/s(ariltio)metil reacționează mediul de reacție organic cu un alchilnitrit convenabil, compusul obținut este apoi supus unei reacții de hidroliză, ca procedeu de obținere a unui compus intermediar cu formula (la), în care X este formil;
c) compusul este mai întâi formilat, prin procedee bine cunoscute, ca de exemplu procedeul de tip Vilsmeier-Haack și alte procedee asemănătoare, pentru a se obține compusul intermediar cu formula (la), în care X este formil.
Ps. Un procedeu de preparare a compusului cu formula (Ib).
RO 110488 Bl în care radicalii X, R2, R4 și R6 sunt definiți în formula (I) și Z este alchil, în care compusul cu formula (la):
sodiu sau paratoluensulfonihidraliză și cianborhidrură de sodiu.
P4. Un procedeu de preparare a compusului cu formula (I):
în care X, R2, R4 și R6 sunt definiți ca mai sus și în care X este o grupare amino opțional protejată.
a) este supus unei prime reacții cu acid clorsulfonic sau acid diclorsulfonic, pentru a se obține compusul intermediar, în care Z este clorsulfonil;
b) este supus unei reacții cu o bază puternică, ca de exemplu un reactiv organolitic, pentru a se obține carbanionul intermediar organometalic, care este apoi dezactivat cu un agent de alchilare, pentru a se obține compusul cu formula (Ib), în care Z este alchil;
c) este supus unei reacții de formilare similară celor descrise în procedeul P1b sau P1c în care compusul având Z formil este preparat direct fie prin reacția de tip Vilsmeier-Haack, fie prin hidroliza unui compus intermediar, în care Z este i?/s(alchiltio)metil sau b/s(ariltio)metil.
P3. Un procedeu de preparare a compusului cu formula (Ib):
în care radicalii X, R2, R4 și R6 sunt definiți ca în formula (I), și Z este alchil, în care compusul cu formula (Ib), în care Z este formil, preparat prin procedee descrise în procedeul P2c și în care X și amino sunt grupări opțional protejate, funcție de condițiile de reacție, este redus la un compus cu formula (Ib), în care Z este alchil, special metil, utilizând agenți de reducere cunoscuți, ca de exemplu borohidrură de în care radicalii X, Z, R2, R4 și R6 sunt definiți mai sus în formula (I) și Y este hidrogen, halogen, alchilsulfenil, alchilsulfinil sau alchilsulfonil, în care un compus cu formula (Ib):
în care X, Z, R2, R4 și RB sunt definiți ca mai înainte și în care, X, Z și gruparea amino sunt opțional protejate, dacă este cazul, este deaminat prin procedee cunoscute, cum ar fi, de exemplu, cu un alchilnitril pentru transformarea compusului, în care Y este amino, în sarea de diazoniu corespunzătoare, după care are loc dezactivarea sării în sarea de diazoniu cu un agent de dezactivare, conform procedeelor cunoscute, pentru a se obține compusul cu formula (I), în care Y este hidrogen sau alchilsulfenil și apoi compusul în care Y este alchilsulfenil este opțional oxidat în compusul cu formula (I), în care Y este alchilsulfinil sau alchilsulfonil.
P5. Procedeu de preparare a compusului cu formula (I):
RO 110488 Bl în care radicalii X, Z, R2, R4 și RB sunt definiți ca în formula (I) și Y este alcoxialchilidenimino, în care compusul cu formula (lb):
în care X, Z și radicalii R2, R4 și RB sunt definiți ca mai sus și în care X, Z și amino sunt opțional protejați, dacă este cazul, reacționează cu un alchilortoformiat, pentru a se obține compusul cu formula (I), în care Y este alcoxialchilidenimino, în special alcoximetilidenimino.
PB. Procedeu de preparare a compusul cu formula (I):
în care radicalii X, Z, R2, R4 și Rs sunt definiți ca mai sus în formula (I) și Y este alcoxi sau alchil, în care compusul cu
definiți ca mai înainte și în care X și Z sunt opțional protejați, dacă este cazul, este dezaminat conform procedeelor descrise în procedeul P4 .pentru a se obține un compus cu formula (I), în care Y este hidrogen, apoi compusul în care X și Z sunt opțional protejați dacă este cazul:
a) este supus unei prime reacții cu o bază puternică, ca de exemplu un reactiv organolitiu, pentru a se obține compusul intermediar carbanion metalic, care este apoi dezactivat cu un agent electrofilic, pentru a se obține compusul cu formula (I), în care Y este alchil;
b) este convertit în carbanion, așa cum s-a menționat mai sus în partea (a), sau opțional carbanionul este preparat plecând de la compusul în care Y este halogen, obținut prin procedeul de preparare P4 și apoi carbanionul reacționează cu oxodiperoximolibdenum(piridina)hexametilfosforic triamida sau trialchilborat și un agent de oxidare, ca de exemplu peroxidul de hidrogen, pentru a se obține compusul intermediar cu formula (I), în care Y este hidroxil, care apoi este supus unor procedee de alchilare cunoscute pentru a se obține compusul cu formula (I), în care Y este alcoxi.
P7. Procedeu de preparare a compusului cu formula (I):
în care radicalii Y, Z, R2, R4 și RB sunt definiți ca mai sus, pentru definirea în formula (I) și X este alchilsulfenil, haloalchilsulfenil, alchilsulfinil, haloalchilsulfinil, alchilsulfonil sau haloalchilsulfonil, în care un compus cu formula (Ic):
în care Y, Z, R2, R4 și RB sunt definiți ca mai sus și în care Y și Z sunt opțional protejați dacă este necesar;
a] este supus unei prime reacții cu un amestec de brom și tiocianat metalic, pentru a se obține un compus intermediar cu formula (I), care X este tiocianat, care apoi este tratat cu un agent de alchilare, opțional, în prezența unei baze pentru a se obține direct un compus cu formula (I), în care X este alchilsulfenil sau haloalchilsulfenil sau opțional compusul intermediar
ROI 10488 Bl corespunzător disulfuric, care apoi reacționează cu perhaloalcan, opțional în prezența unui agent de reducere, pentru a se obține compusul cu formula (I), în care X este haloalchilsulfenil, în special perhaloalchilsulfenil, în final compusul, în care X este alchilsulfenil sau haloalchilsulfenil, este opțional oxidat prin metode cunoscute, similare cu cele din procedeul P5a pentru a se obține sulfoxidul sau sulfona analoagă, acesta fiind compusul cu formula (I), în care X este alchilsulfinil, haloalchilsulfinil (de preferință perhaloalchilsulfinil), alchilsulfonil sau haloalchilsulfonil, special perhaloalchilsulfonil;
b) este supus unei reacții, conform procedeelor similare cu cele descrise în procedeul P2, pentru a transforma compusul cu formula (Ic), în care X este hidrogen, întrun compus intermediar cu formula (I), în care X este clorosulfonil, apoi compusul clorsulfonil reacționează cu un agent de reducere, ca de exemplu trifenilfosfină, pentru a se obține același compus intermediar, disulfură, descrisă mai sus în partea (a), apoi, în final, disulfură este convertită prin procedeele descrise mai sus în partea (a), pentru a de obține compusul cu formula (I), în care X este alchilsulfenil sau haloalchilsulfenil, în special perhaloalchilsulfenil sau opțional compusul sulfenil este oxidat pentru a se obține un compus cu formula (I), în care X este alchilsulfinil, haloalchilsulfinil, în special perhaloachilsulfinil, alchilsulfonil sau haloalchilsulfonil, în special perhaloalchilsulfonil.
Se dau în continuare exemple de realizare a invenției.
Exemplul 1. Prepararea compusului 1 -(2,6-diclor-4-trifluormetilfenil)-5-amino-4trifluormetil-sulfenilimidazol.
Procedeul - Schemă 1
a) Prepararea compusului intermediar etil N-(2,6-diclor-4trifluormetilfenil) formimidat: la o cantitate de 1,09 g (4,46 mmoli) se adaugă 1,04 g (7 mmoli) de trietilortoformiat. Amestecul rezultat este agitat și apoi este încălzit până la temperatura de 85°C și apoi se evaporă în vacuum. Reziduul astfel obținut este analizat prin 1 Η-NMR. Rezultatele spectrului RMN indică structura dorită: 1H-NMR (CDCI3: 1.42 (t, J=7,0 Gz, 3H), 4,47 (q, J=7,0 Hz, 2H), 7,57 (s, 3H). Acest compus este utilizat în faza următoare, fără o alta purificare.
b) Prepararea compusului intermediar: cianometil N-2,6-diclor-4trifluormetilfenil) formimidina. Se utilizează o soluție formată dintr-o cantitate de 20,20 g (0,218 mmoli) de clorhidrat de aminoacetonitril, în 500 ml de metanol, care se adaugă, la temperatura de 0°C, la o cantitate de 11,79 g (0,218 mmoli) de metoxid de sodiu. Amestecul este apoi agitat la temperatura de reflux, timp de 30 min și apoi este evaporat la sec sub vid. Reziduul este extras de 2 ori cu 400 ml de dietileter și soluția eterică este adăugată la o cantitate de 62,45 g (0,218 mmoli) de etil N-(2,6-diclor-4-trifluormetilfenil}-formimidat la temperatura de reflux. Solventul este evaporat, apoi se adaugă 400 ml de tetrahidrofuran și amestecul este apoi încălzit la temperatura de reflux, timp de 18 h. Solventul este apoi evaporat și reziduul este extras într-un amestec apă/clorură de metilen. Stratul organic este uscat pe sulfat de sodiu anhidru și solventul este evaporat. Reziduul este în final purificat prin separare pe o coloană cromatografică, utilizând 20% acetat de etil hexan, eluarea făcându-se cu o concentrație de 30% acetat de etil în hexan, pentru a se obține o cantitate de 24 g din produsul dorit, cu un randament de 37,25%. Analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară 1H NMR(CDCI3) are următoarele rezultate; 4,40 (s, 2H), 7,55 (s, 2H), 7,59 (s, 1H).
c) Prepararea compusului intermediar 1-(2,6-diclor-4-trifluormetilfenil)-5amino-imidazol: la o soluție formată din 4,4 g (15,92 mmoli) de cianometil N-f2,6-diclor4-trifluormetilfenil)formimidină în 400 ml de metanol se adaugă 81 mg (14,91 mmoli) de metoxid de sodiu la temperatura de 4°C. Amestecul este agitat la temperatura de reflux, timp de 3 h. Amestecul este apoi evaporat la sec, pentru a se obține produsul dorit (100% randament), iar analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară 1H NMR(CDCI3/acetonă -d6) indică următoarele rezultate:
3,43 (s, 2H), 6,68 (s, 1H), 7,28 (s,
1H), 7,88 (2H).
RO 110488 Bl
d) Prepararea compusului 1-(2,6diclor-4-trifluormetilfenil)-5-amino-4trifluormetil-sulfenilimidazol: la o soluție formată din 4,8 g (14,91 mmoli) de 1-(2,6diclor-4-trifluormetilfenil)-5-aminimidazol în 400 ml de clorură de metilen, se adaugă
1,3 ml (14,91 mmoli) de trifluormetansulfenil clorură, la temperatura de O°C. Amestecul este apoi agitat, la temperatura de O°C, timp de 4 h și apoi la temperatura de reflux, timp de 15 h. Se adaugă apă și amestecul este apoi extras prin separarea stratului organic de apă. Stratul organic este uscat apoi pe sulfat de sodiu anhidru și solventul este îndepărtat. Reziduul este recristalizat din clorură de metilen, pentru a se obține astfel o cantitate de 3,36 g (52,51% randament) din compusul dorit, cu punct de topire la temperatura de 134°C. Se estimează următoarea formulă brută a compusului: C^HsC^NgS; analiza elmentară calculată exprimă următoarele valori pentru elementele: C 33,54; H 1,20; N 10,67; S 8,37.
B. Prepararea compusului 1-(2,6- diclor-4-trifluormetilfenil)-5-amino-2-clor-4-trifluormetilsulfenilimidazol: la o soluție compusă dintr-o cantitate de 6 g (15,15 mmoli) de 1-(2,6-diclor-4-trifluormetilfenil)-5amino-4-trifluormetilsulfenilimidazol și 100 ml de clorură de metilen, se adaugă 1,70 ml (18,18 mmoli) de clorură de sulfuril, la o temperatură de 0°C. Amestecul astfel rezultat este agitat la temperatura de reflux, timp de 5 zile. în atmosferă de azot. Amestecul este diluat cu apă și apoi este purificat prin extracție cu solvenți, utilizând un amestec de clorură de metilen și bicarbonat de sodiu soluție apoasă. Stratul organic este uscat pe sulfat de sodiu anhidru și solventul este îndepărtat: reziduul este purificat pe o coloană cromatografică, utilizându-se 20% acetat de etil în hexan, pentru a se obține o cantitate de 1,9 g (randament 31,62%) din produsul dorit, având punctul de topire la temperatura de 172,5°C.
C. Prepararea compuslui 1-(2,6diclor-4-trifluormetifenil)-2-clor-4-trifluormetilsulfenilimidazol. La o soluție de 2 g (4,64 mmoli) de 1-(2,6-diclor-4-trifluormetilfenil]-5- amino-2-clor-4-trifluormetilsulfenilimidazol în 40 ml de tetrahidrofuran, se adaugă 2,76 ml (23,2 mmoli) de ț-butilnitril. Amestecul rezultat este evaporat la sec și reziduul este purificat pe o coloană cromatografică, utilizându-se ca eluat 10% acetat de etil hexan, obținându-se 1,6 g de produs dorit, 83% randament, punct de topire 112°C. Formula brută : C11H3CI3F6N2S. Valorile calculate pentru elemente: C 31,79; H 0,73; N 6,74; F 27,43, iar valorile găsite sunt următoarele: C 31,71; H 0,68; N 6,75 și F 27,65.
D. Prepararea compusului 1-(2,6dicloM-trifluormetifenil)-2-clor-4-trifluormetilsulfinilimidazol. La o soluție formată din 800 mg (1,93 mmoli] de 1-(2,6-diclor-4trifluormetilfenil)-2-clor-4-trifluormetilsulfenilimidazol în acid trifluoracetic, se adaugă 0,20 ml de peroxid de hidrogen, 30%, la temperatura de 0°C. Amestecul rezultat este agitat la temperatura de 0°C, timp de 4 h și apoi la temperatura de reflux, timp de 50 h. Amestecul este apoi evaporat la temperatura de reflux și reziduul este extras cu un amestec de clorură de metil și o soluție apoasă saturată de bisulfit de sodiu. Stratul organic este spălat cu o soluție apoasă de bicarbonat de sodiu și stratul organic este evaporat. Reziduul este evaporat și purificat pe o coloană cromatografică cu umplutură de silicagel. utilizându-se 5% acetat de etil în hexan. După ce solventul este îndepărtat, se obține o cantitate de 3D0 mg (36,02% randament] din compusul dorit, sub forma solidă, de culoare albă, cu punctul de topire de 147,5 °C, având formula brută C11H3CI3F6N20S. Valorile calculate pentru elementele componente sunt următoarele: C 30,61; H 0,70; N 6,49; CI 24,64; F 26,41 și S 7,43, iar valorile găsite sunt următoarele: C 30,63; H 0,82; N 6,48; CI 24,83; F 26,53 și S 7,78.
E. Prepararea compusului 1-(2,6diclor-4-trifluormetilfenil}-2-clor-4-trifluormetilsulfonilimidazol. La o soluție formată din 300 mg de 1-{2-6-diclor-4-trifluormetilfenil)-2-clor4-trifluormetilsulfenilimidazol (0,72 mmoli) în 5 ml de acid trifluoracetic, se adaugă 0,15 ml (1,44 mmoli) de peroxid de hidrogen 30%, la o temperatură de 0°C. Amestecul
RO 110488 Bl rezultat este agitat la temperatura de reflux, timp de 4 zile. Amestecul este apoi evaporat pentru a îndepărta acidul trifluoracetic și rezultatul este extras cu un amestec clorură de metil saturată - soluție de bisulfit de 5 sodiu. Stratul organic este apoi spălat cu o soluție apoasă de bicarbonat de sodiu. Stratul organic este apoi uscat pe sulfat de sodiu anhidru și solventul este îndepărtat. Reziduul este purificat prin cromatografie în 10 strat subțire, utilizându-se clorură de metilen 1OQ% pentu a se obține 190 mg din produsul dorit, cu un randament de 59,03%, produs solid de culoare albă, cu punct de topire de 182,5°C. 15
F. Prepararea compusului 1-(2,6diclor-4-trifluormetilfenil)-2-clor-5-metilsulfenil4-trifluormetilsulfenilimidazol. La o soluție formată din 700 mg (1,77 mmoli) de 1(2,6-diclor-4-trifluormetilfenil)-5-amino-2-clor- 20 4-trifluormetilsulfenilimidazol în 8 ml de cloroform, se adaugă 0,26 ml (2,54 mmoli) de dimetil disulfură și 0,32 ml (0,89 mmoli) de ț-butilnitril, la o temperatură de □°C. Amestecul rezultat este agitat la 25 temperatura de 0°C, timp de 15 min și apoi la temepratura de reflux, timp de 45 min. Amestecul este apoi diluat cu 75 ml de clorură de metilen și extras cu un amestec de apă și clorură de metilen. Stratul organic 30 este uscat pe sulfat de sodiu anhidru și solventul este evaporat. Reziduul este purificat prin cromatografie un strat subțire, utilizându-se acetat de etil 5% în hexan, pentru a se obține 480 mg de produs dorit, 35 cu un randament de 58,74%. Analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară 1H NMR(CDCI3) are rezultatele următoare: 2,26 (s, 3H), 7,82 (s, 2H).
G. Prepararea compusului 1-2,6- 40 diclor-4-trifluormetildenil)-5-amino-2-clor-4trifluormetilsulfenilimidazol. La o soluție formată din 1,35 g (3,40 mmoli) din compusul 1 -(2,6-dicloM-trifluormetilfenil)-5amino-4-trifluormetilsulfenilimidazol în 20 ml 45 cloroform, se adaugă 0,5 ml (9,79 mmoli) de brom. Amestecul rezultat este agitat la temperatura de reflux în atmosferă de azot, timp de 2 h și reziduul este extras cu un amestec de apă și clorură de metilen. 50
Stratul organic este uscat pe sulfat de sodiu anhidru și solventul este îndepărtat. Reziduul este purificat pe o coloană cromatografică umplută cu silicagel, utilizându-se acetat de etil de 7% în hexan, pentru a se obține 200 mg din produsul dorit, cu un randament de 13,62%, punct de topire de 154°C.
H. Prepararea compuslui 1-(2,6diclor-4-trifluormetilfenil-5-brom-4trifluormetil-sulfenilimidazol). La o soluție formată din 2 g (5,05 mmoli) de 1-(2,6diclor-4-trifluormetilfenil)-5-amino-4trifluormetilsulfenilimidazol în 10 ml de acenotril, se adaugă 1 ml de bromoform și 1,20 ml (10,10 mmoli) de ț-butilnitril, la temperatura de 0°C. Amestecul rezultat este apoi agitat la temeperatura de reflux, în atmosferă de azot, timp de 90 min. Se adaugă apoi 10 ml de toluen și amestecul este apoi evaporat la sec, sub vid. Reziduul este apoi purificat pe coloană cromatografică de silicagel, utilizându-se ca eluent un amestec de acetat de etil în hexan 5% concentrație, pentru a se obține 800 mg din produsul dorit, având punctul de topire de 87,5°C, cu un randament de 34,44% și următoarea formulă brută: C^HgCIgFgNgS; valorile calculate pentru elementele componente: C 28,72; H 0,66; N 6,09; F 24,78; S 6,97; valorile găsite pentru elementele componente: C 29,06; H 0,69; N 6,20; F 34,3; S 7,48.
I. Prepararea compusului 1-(6-clor-2metilfenil-4-trifluormetilfenil)-2-brom-4clordifluormetilsulfenilimidazol. La o soluție formată din 500 mg (0,984 mmoli) de 1(2,6-diclor-4-trifluormetilfenil)-2-brom-4clordifluormetilsulfonilimidazol în 2,0 ml de tetrahidrofuran se adaugă o soluție de 69 mg (0,984 mmoli) de metantiolat de sodiu în □,3 ml de apă. Amestecul rezultat este agitat la temperatura de reflux, timp de 14 h, după care este extras cu un amestec apă și dietil eter. Stratul organic este apoi separat, uscat pe sulfat anhidru și solventul este stripat. Reziduul este purificat prin cromatografie în strat subțire, preparativă, utilizându-se ca eluant un amestec de 20% acetat, de etil în hexan, pentru a se obține o cantitate de 180 mg din produsul dorit, având punctul de topire de 116°C, randamentul de reacție fiind de 35%.
J. Prepararea compusului 1-(2,6diclor-4-trifluormetilfenil)-2-metil-4clorfluormetil-sulfenilimidazol.
a) Prepararea compusului intermediul
RO 110488 Bl mediar N-acetil-2,6-diclor-4-trifluormetilanilină. La o cantitate de 10,6 g (0,26 mmoli) de hidrură de potasiu în tetrahidrofuran (150 ml) se adaugă 20 g (87,3 mmoli) de 2,6-diclor-4-trifluormetilanilină, la temperatura de 0°C, în atmosferă de azot. Amestecul rezultat este agitat și încălzit la temperatura camerei, timp de 3,5 h. Amestecul este apoi răcit la 0°C, după care se adaugă sub formă de picături 6,6 ml (92,8 mmoli) de clorură de acetil. Amestecul este agitat la temperatura de 0°C, timp de 0,5 h. Amestecul este din nou încălzit la temperatura camerei în atmosferă de amoniu (NH4CI). Amestecul este apoi evaporat pentru îndepărtarea tetrahidrofuranului și suspensia obținută este filtrată și produsul solid este spălat cu hexan, după care urmează o spălare cu diclormetan, pentru a se obține cantitatea de 14,5 g din produsul dorit, cu un randament de 61%. Analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară 1H NMR(CDCI3/CD30D) prezintă următoarele valori: 1,12 (s, 3H), 7,60 (s, 2H).
b) Prepararea compuslui intermediar
-clor-1 -metil-N-(2,6-diclor-4-trif luormetilfenil)formimina. La o suspensie formată din
4,3 g (15,8 mmoli) de N-acetil-2,6-diclor-4trifluormetilanilina în 50 ml (15,8 mmoli) de N-acetil-2,6-diclor-4-trifluormetilanilina în 50 ml de cloroform se adaugă 3,3 g (15,8 mmoli) de pentaclorură de fosfor la temperatura de reflux. Amestecul este încălzit la temperatura de reflux, în atmosferă de azot, timp de o oră. Amestecul este apoi evaporat la sec. La reziduu este apoi adăugat 50 ml de benzen. Amestecul rezultat este încălzit la temperatura de reflux, timp de o oră în atmosferă de azot. Amestecul este apoi evaporat la sec și reziduul este purificat pe o coloană cromatografică de silicagel, utilizându-se ca eluent un amestec de 10% acetat de etil în hexan, obținându-se o cantitate de 4,3 g din produsul dorit sub formă de ulei, cu un randament de 93,7%. Analiza spectroscopică de rezonanță magnetică nucleară prezintă următoarele rezultate: 1H NMR(CDCI3): 2,70 (s, 3H); 7,58 (s, 2H).
c) Prepararea compusului intermediar 1 -(2,6-diclor-4-trifluormetilfenil)-
5-amino-2-metilimidazol. La o soluție formată din 9,6 g (33,0 mmoli) de 1 -clor-1 -metil-N(2,6-diclor-4-trifluormetilfenil)formimină în 300 ml de cloroform se adaugă 3,7 g (66,0 mmoli) de aminoacetonitril și amestecul rezultat este încălzit la temperatura de reflux în atmosferă de azot, timp de 60 h. Amestecul este utilizat în următoarea fază fără o altă purificare. Analiza spectrală de rezonanță nucleară 1H NMR indică o conversie de aproximativ 60% raportată la iminoclorura inițială, 1H NMR(CDCI3): 2,13 (s, 3H); 6,58 (s. 1H); 7,75 (s, 2H).
d) Prepararea compusului 1-(2,6diclor-4-trifluormetilfenil)-5-amino-2metil-4clordifluormetilsulfenilimidazol. La amestecul de reacție descris mai sus la punctul (c), se adaugă 5,8 ml (57,7 mmoli) de clorură de clordifluormetansulfenil, la temperatura de reflux. Amestecul este agitat apoi la temperatura de reflux, timp de 3.5 h. Amestecul este tratat cu apă. Amestecul este extras cu un amestec de apă și diclormetan. Stratul organic este apoi uscat pe sulfat de amoniu anhidru și solventul este evaporat pentru a se obține produsul dorit. Produsul brut este utilizat în faza următoare fără altă purificare.
e) Prepararea compusului 1-(2,6diclor-4-trifluormetilfenil)-2-metil-4-clordiflurometilsulfenilimidazol. La produsul brut descris mai sus la punctul (d) se adaugă 100 ml de tetrahidrofuran, urmat de adăugarea a 19,6 ml (165 mmoli) de tbutilnitril. Amestecul este agitat la temperatura de reflux în atmosferă de azot protejat contra luminii până a doua zi. Amestecul este evaporat la sec. Reziduul este purificat prin cromatografie pe o coloană de silicagel, utilizându-se ca eluent un amestec format din acetat de etil 10% hexan, pentru a se obține 1,3 g din produsul dorit, având punctul de topire de 118,5°C (randament de 9,46% raportat la iminoclorura descrisă la punctul (b).
în același mod, se prepară compușii din tabelul 1, utilizându-se metode similare de sinteză sau modificările lor privind procedeele detaliate aplicabile la compusul dat.
Aceste exemple de compuși de la
...68 sunt prezentate în tabelul 1, în care compușii sunt grupați prin substituirea
RO 110488 Bl ciclului fenilic, așa cum este arătat mai jos, cu radicalii R3, η, Y și Z, așa cum s-au definit mai sus. Punctele de topire ale acestor compuși reprezintă o valoare medie a unor intervale de puncte de topire, determinate pentru un compus sau reprezintă valoarea medie a unui număr de determinări de puncte de topire separate.
Adițional, una sau mai multe analize spectrale (analiza infraroșu, analiza de rezonanță magnetică nucleară, cromatografia în gaz/spectroscopia de masă etc. - IR. NMR, GC/MS etc.) au fost realizate pentru fiecare compus, pentru caracterizarea și confirmarea structurii chimice.
Tabelul 1
Compusul din exemplul nr. R, n Substituentul Y Z Punct topire, °C
0 (Grupa 1 :R2 și R6 sunt CI, R4 este CF3) (Grupa 2a: R2, R4 și RB sunt CI)
1 ccif2 0 SC(CH3) ch3 124
2 cci2f CI H 110,5
3 cci2f 1 CI H 109
4 cci2f Br H 116
5 cci2f 1 Br H 145
6 cci2f 2 Br H 146
7 cci2f SCHg H 92
8 cci2f Br ch3 119
9 cci2f 1 Br ch3 158
10 cci2f 2 Br ch3 178
11 cci2f Br H 77,5
12 cci2f 1 Br H 159,5
13 cci2f CI H ulei
(Grupa 2a: Ra, R4 și RB reprezintă CI)
14 cci2f 1 CI H ulei
15 cci2f N=CH0C2H5 H ulei
16 cci2f 1 n=choc2h5 H ulei
17 cci2f 1 N=C(CH3)0C2H5 H ulei
18 ch3 Br H 201,5
19 ch3 1 Br H 107
20 ch3 2 Br H 216
21 ch3 0 CI H 105
RO 110488 Bl continuare tabelul 1
Compusul din exemplul nr. R. n Substituentul Y Z Punct topire, °C
22 ch3 1 Cl H 198,5
23 CCIFg o sch3 H 80
24 CHCIF Cl H ulei
25 CCIgF N=C(CH30C2H5 H 108
26 CCI3 Br H ulei
(Grupa 2b: R2 și R6 sunt Cl și R4 este Br)
27 CCIgF 0 sch3 H ulei
(Grupa 2c: R2 este Br și R4 și Rs sunt Cl)
28 CCI2F 0 H H 64
29 cf3 H H 54
30 cci2f Br H 123
31 cf3 Br H 99,5
32 cci2f H H 89
33 cf3 1 H H 115
34 cci2f 1 Br H 143
35 cf3 1 Br H 170
36 cci2f SCH3 H ulei
37 cf3 sch3 H 74
38 cci2f 2 Br H 138
39 cf3 2 Br H 153,5
(Grupa 2d: R2 și Re sunt Br și R4 este F)
40 ccif2 Br H 82
41 ccif2 0 sch3 H ulei
42 ccif2 0 H H 54
(Grupa 2e: R2 și R6 sunt Cl și R4 este F)
43 cci2f 0 sch3 H ulei
44 CCIgF H H ulei
45 CCIgF Br H ulei
46 ccif2 sch3 H ulei
47 CCIFg H H 85,5
48 ccif2 Br H ulei
RO 110488 Bl continuare tabelul 1
Compusul din exemplul nr. Rn n Substituentul Y Z Punct topire, °C
49 CCI2F 1 H H 100
50 cci2f 0 CI H ulei
51 cci2f 2 H H 165,5
52 cf3 0 H H 57
53 cf3 1 H H 65
54 cf3 2 H H 128,5
55 cf3 0 Br H 64
56 cf3 0 sch3 H 95,5
57 cf3 H H 73,5
58 cf3 1 Br H 158
59 cf3 2 Br H 118,5
60 cf3 1 CI H 116
61 cci2f 1 H H 94,5
62 ccif2 1 Br H 129,5
63 ccif2 2 Br H 104,5
(Grupa 2e: R2 și R6 sunt CI și R4 este F)
64 ccif2 2 H H 148,5
65 cci2f 1 Br H 118,5
66 cci2f 2 Br H 129,5
67 ch3 Br H 133,5
(Grupa 3: R2 și Rs sunt Br și R4 este OCF3)
68 CCIFg 1 N=CH0C2H5 H ulei
în continuare, se prezintă utilizarea 40 compușilor obținuți conform invenției, având acțiune miticidă, insecticidă și nematicidă. Următoarele procedee de testare care utilizează din exemplele de la numărul 1 ...68 sunt efectuate în vederea determinării 45 activității pesticide a compușilor, conform prezentei invenției, față de căpușe, anumite insecte, incluzând afidele, omizile, muștele și trei specii de larve de gândaci (două care se hrănesc cu frunze și alta care se hrănește cu rădăcini) și nematode.
Speciile specifice testate sunt următoarele:
RO 110488 Bl
Genul, specia Denumirea comună Pescurtarea
Tetranychus urticae Căpușa de păianjen cu 2 pete TSM
Aphis nasturtii Afișa brușinului BA
Spodoptere eridania Gândacul sudic aromat SAW
Epilaxhna varivessis Gândacul de fasole mexicană MBB
Musca domestica Musca de casă HF
Diabrotica u. howaedi Viermele sudic de rădăcină de grâu SCRW
Meloidogyne incognita Nematoda sudică a nodurilor de rădăcini SRKN
Leptinotarsa decemlineata Gândacul Colorado de cartof SPB
Aphis gossypii Afida de bumbac CV
Formulări. Compușii din exemplele 15
1...68 sunt formulați în conformitate cu următoarele metode utilizate, specifice fiecărui procedeu de testare. Pentru căpușe, afide, viermele sudic de rădăcină de grâu și gândacul de fasole mexicană, soluțiile sau 20 suspensiile utilizate pentru restare sunt preparate prin adăugarea a 10 mg din compusul de testat la o soluție de 160 mg dimetilformamidă, 838 mg acetonă, 2 mg dintr-un amestec 3:1 Triton X-172; Triton X- 25 152 (respectiv un amestec de emulgatori ușor spumați anionici sau neionici, care sunt fiecare amestecuri anhidre de alchilarilpolieter alcooli cu sulfonați organici] și 98,99 g de apă. Amestecul rezultat are o 30 concentrație de 100 ppm exprimată în compusul testat. Pentru testarea pe muștele de casă, condiționarea s-a efectuat într-o manieră similară cu cea de mai sus, dar sau adăugat suplimentar 16,3 g de apă, cu 35 ajustarea corespunzătoare a celorlalte componente, obținându-se o compoziție având o concentrație de 200 ppm, exprimată în compusul testat. Diluarea finală cu un volum egal de soluție apoasă de 40 sucroză de 2D% concentrație, conduce la obținerea unei compoziții cu concentrație de 100 ppm exprimată în compusul de testat. Când este necesar, pentru a se asigura completa dispersare a compusului, se 45 utilizează metode de ultrasonare.
Pentru testele viermilor rădăcinii de grâu sudic, o soluție sau o suspensie este preparată în același mod ca cel utilizat pentru obținerea compoziției, având o 50 concenpție de 200 ppm, utilizate pentru testarea muștei de casă. Alicoții din această formulare de 200 ppm sunt apoi utilizați prin diluare cu apă, conform concentrației necesare pentru testare.
Pentru nematodele sudice ale rădăcinii cu noduri și testele sistemice pentru viermele sudic armat, gândacul Colorado de cartof și afida de bumbac o soluție stoc sau o suspensie stoc se prepară prin adăugarea a 15 mg din compusul testat la 250 mg de dimetilformamidă, 1250 mg de acetonă și 3 mg amestec de emulgator, conform cerințelor de mai sus. Se adaugă apoi apă, pentru a se obține un volum total de 45 ml și o concentrație a compusului de testat de 333 ppm. Când este necesar pentru a se asigura o dispersie totală a compusului se utilizează metoda ultrasonării.
Procedee de testare. Compușii de testare formulați mai sus sunt apoi evaluați privind activitatea lor pesticidă, la concentrații specifice în părți pe milion greutate, conform următoarelor procedee de testare;
Căpușa păianjen cu două pete se testează astfel: Frunzele infestate cu adult și căpușe păianjen cu două pete stadiu de nimfe obținute ca o cultură stock, sunt plasate pe frunzele primare ale plantelor două plante de fasole - într-un vas cu turbă de 6 cm.
Un număr suficient de căpușe (150...200] pentru testare se transferă pe plantele proaspete într-o perioadă de timp
RO 110488 Bl de 24 h. Plantele din vase, (un vas pentru fiecare compus), sunt plasate pe o masă turnabilă rotativă și se pulverizează circa 100 ml soluție de concentrație 100 ppm, pentru a umecta plantele prin utilizarea pulverizatorului tip pistol De Vilbiss, cu presiune de aer de 40 psig. Ca probă martor se utilizează 100 ml de soluție conținând apă-acetonă-DMF-emulgator, fără compusul de testat, care se pulverizează peste plantele infestate.
Drept standard al activității pesticide s-a utilizat un compus tehnic comercial, de exemplu dicofol sau hexitiazo, formulat Tn același mod. Plantele pulverizate sunt menținute apoi un timp de 6 zile, după care se apreciază mortalitatea prin numărarea formelor motile.
Testarea căpușelor păianjen cu două pete (testul ovicid): ouăle sunt obținute de la adulții de căpușe păianjen cu două pete din cultură stock. Frunzele infestate cu cultura stock sunt plasate pe plantele de fasole neinfestate. Femelele sunt lăsate să depună ouăle pentru o perioadă de 24 h, după care frunzele plantei sunt cufundate într-o soluție de tetraetil difosfat TEPP în vederea distrugerii formelor motile și pentru prevenirea unor depuneri suplimentare de ouă. Acest procedeu de cufundare care este repetat după uscarea plantelor, nu va afecta viabilitatea ouălor. Vasele cu plante (un compus în fiecare vas) sunt plasate apoi pe o masă turnantă rotativă și sunt pulverizate suficient pentru a umecta plantele, prin curgerea unei soluții de concentrație 100 ppm compus activ la 100 ml soluție pulverizată, cu ajutorul dispozitivului de pulverizare pistol de tip De Vilbiss, la o presiune de aer de 40 psig. Drept standard de comparație a activității pesticide s-a utilizat produsul denumit comercial dicofol sau hexitizox, formulat într-o manieră asemănătoare cu compusul de testat. Plantele pulverizate sunt menținute apoi timp de 6 zile, după care se determină mortalitatea prin numărare a formelor motile.
Testul ovicid al căpușei de păianjen cu două pete se utilizează ca probă martor în
100 ml soluție apă-acetonă dimetilformamidă emulgator care nu conține compusul de testat și care se pulverizează pe plantele de testat infestate. Ca produs tipic standard s-a utilizat un produs comercial demeton, formulat într-o manieră asemănătoare ca mai sus. Plantele pulverizate sunt menținute apoi timp de 7 zile, după care se numără mortalitatea ouălor ca forme de infestare, aceasta efectuându-se în timp, prin notarea activității reziduale a larvelor incubate.
Afidele crușinului: afidele crușinului fazele de adulți și de nimfă sunt crescute pe plantele dwarf nasturitium. Vasele cu plante (un compus de testare în fiecare vas) infestate cu 100. ..150 afide sunt plasate pe o masă turnantă rotativă și pulverizate cu 100 ml de soluție de testat, care conține 100 ppm din compusul de testare, utilizând pulverizatorul tip pistol De Vibiss la o presiune de aer de 40 psig. Ca probă martor se utilizează 100 ml de soluție apăacetonă dimetilformamidă emulgator care nu conține compusul de testat și cu care sunt pulverizate plantele infestate. Probele standard sunt tratate cu un compus denumit comercial malation, formulatîntr-o manieră asemănătoare. După pulverizare vasele sunt menținute timp de o zi, după care se determină numărul de afide moarte.
Testul pentru viermele armat sudic: se utilizează ca plante fasolea, care se aduce în vasele de testare și acestea sunt plasate pe o masă turnantă rotativă și se pulverizează cu 100 ml soluție formulată, care conține 100 ppm din compusul de testat, utilizându-se pentu pulverizarea soluției un dispozitiv tip pistol De Vilbiss cu presiunea de aer de 40 psig. Ca probă martor se utilizează o soluție de 100 ml de apă-acetonă dimetilformamidă emulgator care nu conține compusul de testat și care se pulverizează peste plante. Probele standard sunt tratate cu un compus comercial, ca de exemplu cipermetrin sau sulprofos formulat în aceeași manieră. După uscare, frunzele sunt plasate în recipiente de plastic căptușite cu hârtie de filtru umectată. Un număr de 5 larve de vierme armat sudic, selectate aleator în stadiul al doilea, se introduc în fiecare vas care este apoi închis și se menține timp de 5 zile. Larvele care manifestă insensibilitatea de-a lungul corpului, chiar prin înțepătură, sunt considerate a fi moarte.
RO 110488 Bl
Evaluarea sistemică la tomate a testului pe viermele armat sudic și gândacul de Colorado la cartofi: acest test este realizat având în vedere evaluarea acțiunii nematodelor asupra rădăcinii cu noduri din zonele sudice (despre care, se va discuta în continuare).
Plantele de tomate dezvoltate la sol (tratate inițial cu un compus de testat la o concentrație pe sol de 13,2 ppm sau corespunzător o soluție conținând 150 ppm) pentru evaluarea acționării nematodei sunt apoi utilizate pentru evaluarea acțiunii compușilor de mai sus asupra rădăcinii plantelor, precum și asupra frunzelor prin transportul sistemic al acestora către frunzele de tomate. După terminarea testului, frunzele de tomate sunt excizate, plasate într-un vas de material plastic și infestate cu larve de vierme sudic armat stadiul al doilea. După aproximativ 5 zile larvele sunt examinate pentru aprecierea gradului de mortalitate. Foliajul care este suficient letal pentru SAW este apoi utilizat ca hrană pentru larvele de gândac de Colorado la cartofi, în stadiul doi de dezvoltare. După aproximativ 2 zile larvele sunt examinate pentru aprecierea gradului de mortalitate.
Testul de valuare sistemică a viermilor armați sudici și afidele la bumbac și sorg. Soluția stock a compusului se prepară ca testele sistemice de mai sus și se diluează corespunzător pentru ca doza de 5 ml, având concentrația pe sol de 10 ppm să umecteze în totalitate vasele de 6 cm care conțin bumbacul și sorgul ca plante de testare. Plantele de bumbac se infestează prealabil cu afidele de bumbac cu 2 zile înainte de tratament. După menținerea plantelor aproximativ 4 zile, afidele de bumbac sunt numărate și se determină astfel mortalitatea.
Foliajul de bumbac și sorg este excizat și plasat în vase separate de material plastic și infestate apoi cu larve ale viermelui armat sudic în stadiul secundar de dezvoltare. După aproximativ 5 zile, larvele sunt examinate în ceea ce privește procentul de mortalitate.
Testul privind gândacul de fasole mexicană: vasele cu plante, fasole, sunt plasate pe o masă turnantă rotativă și pulverizate cu 100 ml de soluție formulată, conținând 100 ppm din compusul de testat și acestea sunt umectate suficient cu soluția care este pulverizată pe plante, prin utilizarea dispozitivului de pulverizare De Vilbiss tip pistol cu o presiune de aer de 40 psig. Ca martor se utilizează 100 ml dintr-o soluție compusă din apă-acetonădimetilformamidă emulgator, care nu conține compusul de testat și care se pulverizează pe plante. Proba standard se tratează cu un compus denumit comercial, ca de exemplu, cipermetrina sau sulprofosul, formulat în aceeași manieră. După uscare, frunzele sunt plasate în vase de material plastic căptușite cu hârtie de filtru umectată. 5 larve selectate aleator din stasiul al doilea de dezvoltare al gândacului de fasole mexicană, sunt introduse în fiecare vas și acestea sunt închise și menținute timp de 5 zile. Larvele care nu mai manifestă sensibilitate de-a lungul corpului, chiar după stimulare prin înțepare, sunt considerate moarte.
Testarea muștei de casă: Muște de casă adulte de 4 până la 6 zile sunt dezvoltate în condiții specifice conform datelor din literatura de specialitate. Blue Book, McNair-Dorland Co., N.Y. 1954, pp. 243-244, 261. Muștele sunt imobilizate prin anesteziere cu bioxid de carbon și 25 de indivizi imobilizați masculi și femele, sunt transferați într-o cușcă care conține vasul cu hrană standard care se acoperă cu hârtie de învelit. Se adaugă 10 ml din soluția care conține un strat de bumbac adsorbant, ca probă martor se aplică 10 ml de soluție de apă-acetonă-dimetilformamidă-emulgatorsucroză care nu conține compusul de testat, într-o manieră asemănătoare. Proba standard este tratată cu un compus denumit comercial, malation formulat în aceeași manieră. Vasul cu rol de momeală este introdus în conteinerul cu hrană înainte de introducerea muștelor anesteziate. După un timp de 24 h. muștele care nu prezintă nici un semn de mișcare prin stimulare, sunt considerate moarte.
Testarea viermilor armați sudici: întrun vas care conține 60 g de sol argilos nisipos se adaugă 1,5 ml dintr-o soluție apoasă care conține 200 ppm din compusul de testare, se diluează cu apă, în proporție
RO 110488 Bl convenabilă, pentru a se obține concentrația finală sol a compusului de testat, 3,2 ml de apă și 5 răsaduri de grâu predeterminate. Vasul este agitat puternic, pentru a se obține o bună distribuție a formulei de 5 testare. în continuare, 20 de ouă de viermi armați sudici sunt plasați într-o cavitate care este făcută în sol. 0 cantitate de 1 ml de vermiculită și 1,7 ml de apă sunt apoi adăugați în această cavitate. într-o manieră 10 similară, proba martor este preparată prin aplicarea aceluiași alicot ca mărime din soluția de apă-acetonă-dimetilformamidăemulgator, care nu conține compusul de testat. Adițional, proba standard este 15 tratată cu un compus comercial (selectat în mod tipic dintre terbufos, fonofos, forat, clorpirifos, carbofuran, isazofos sau teoprop), formulat din aceeași manieră.
După 7 zile, larvele de vierme armat care 20 sunt în viață sunt numărate prin utilizarea unei metode de extracție, cu pâlnia de extracție cunoscuta sub numele de Berlese.
Nematoda sudică a rădăcinilor cu 25 noduri este testată astfel: rădăcinile de toamnă infectate, care conțin ouă ale acestor nematode sudice ale rădăcinilor cu noduri, sunt îndepărtate din cultura stoc și spălate de pe sol, prin agitare și spălare cu 30 apă de robinet. Ouăle de nematode sunt separate din țesuturile de rădăcini și apoi, sunt spălate cu apă. Probe din suspensia de ouă sunt plasate pe un ecran fin deasupra unui recipient, în care nivelul apei este 35 ajustat pentru a fi în contact cu ecranul. Din acest recipient, larvele tinere sunt colectate pe un ecran fin. Partea inferioară a unui vas de formă conică este acoperită cu vermicultură brută și apoi se umple până la 40 1,5 cm distanță de partea superioară cu aproximativ 2OD ml de sol pasteurizat. într-o cavitate făcută în partea centrală a solului din con, se pipetează apoi un alicot conținând 333 ppm din compusul de testare sub formă de soluție. Proba standard se tratează cu un compus denumit comercial, fenamifos formulat într-un mod similar cu proba de testat. Ca probă martor se utilizează o soluție de apă-acetonădimetilformamidă-emulgator, care nu conține compusul de testat și se aplică într-o manieră similară.
Imediat după tratamentul solului cu compusul de testat, se adaugă la partea superioară a fiecărui con 1000 de nematode, tinere, ale rădăcinii cu noduri stadiul secundar. După 3 zile, răsadurile de tomate care conțin numai o singură plantă sănătoasă sunt apoi translatată într-un con. Conul care conține solul infestat și răsadurile de tomate, este menținut în seră timp de 3 săptămâni. La sfârșitul testului, rădăcinile de răsaduri de tomate sunt îndepărtate din con și evaluate în ceea ce privește distrugerea rădăcinilor pe o scală de testare comparativ cu proba martor.
- distrugere severă, egală cu martorul;
- distrugere ușoară;
- distrugere foarte ușoară;
- nici un fel de distrugere, de exemplu control complet.
Aceste rezultate sunt apoi convertite la valoarea ED3 sau ED5 (doza efectivă pentru obținerea unui grad de distrugere cuprinsjntre 3 și 5).
în general, sau cazul testelor efectuate în teren deschis, o suspensie de aproximativ 50% (500 g/1] din compusul de testat este preparat, utilizându-se următoarele componente și următoarele limite de valori preferate, prezentate în tabelul 2.
Tabelul 2
Compusul de testat Ingredientul activ %
Rouge basoflex 3855 Roșu colorat 0,5 - 5,0
Soprophor BC 10 Nonilfenoletoxilat Agent de umectare 2,0-8,0
Soprophor PS 10 Alchilaril etoxilat și alcooli fosfați, esteri, sare de potasiu Agent de dispersie 1,0-5,0
Rhodorsil 426 R Silicon Antispumant 0.1 -3,0
Rhodopol MD Gumă xanthal Agent de viscozitate 0,1 -0.3
RO 110488 Bl continuare tabelul 2
Troxel GXL (19%) 1,2-benzisotiazolin-3-1onă Conserva nt 0,1 -0
Rhodoviol BM Alcool polivinilic Liant 1,0-4,0
Alsi AD Argilă inertă Substanță de umplutură 10-50
Apă Solvent Substanță suport 50-75
Rezultatele obținute: rezultatele 5 activității miticide, insecticide și nematicide pentru câțiva compuși reprezentativi din exemplele 1 ... 68, conform prezentei invenții, sunt discutate în continuare sau câțiva compuși, conform exemplelor, sunt 10 prezentați în tabelul 3, în funcție de speciile de testare indicate (BA, SAW, MBB, HF, TSM, desemnate prin abrevieri cu denumire comună] și în limitele de dozare indicate. Rezultatele din tabelul 3 sunt prezentate (și 15 marcate cu x) pentru compușii care prezintă o mortalitate de la 70 până la 100% față de speciile de testare indicate.
Compușii, conform prezentei invenții, de asemenea prezintă activitate pesticidă 20 asupra căpușelor (TSM) când, de exemplu, compușii din exemplele 2, 3, 4, 5, 7, 11, 13, 14, 30, 36, 37 și 43, toți în cantitate de 100 ppm (părți pe milion), dau 50 până la 100%, toxicitate reziduală (mortalitate) la 25 larvele incubate în testul ovicid la căpușe de păianjen. De exemplu, prin aplicarea în teren a compusului din exemplul nr. (4) formulat de o manieră similară cu cea descrisă pentru procedeele de testare standard la o 30 concentrație de 10...20 gs. a./l s-a obținut un control de 60 până la 95% față de Panonychus ulmi (căpușa roșie europeană), atunci când a fost aplicat sub formă de spray la pomi, meri, individuali. 35
Câțiva din compușii adiționali arată un control sistemic al larvelor de insecte și afide la concentrațiile de sol specificate mai sus. Rezultatele obținute sunt următoarele:
- 30 ... 100% control la viermele 40 armat sudic și/sau gândacul de Colorado, la cartofi sau tomate (compușii din exemplele și 33);
- 30 ...69% ontrol la afidele de bumbac (compus din exemplul 19). 45
Activitatea nematicidă este suplimentar manifestată de compușii conform prezentei invenții, ca de exemplu compușii din exemplele 4, 14, 28, 29, 31, 32, 33 și 68 au dat valori ED3 pe SRKN de la aproximativ 13 până la 21 kg/ha.
în continuare, compușii conform prezentei invenții prezintă proprietăți reduse sau antifeeding pentru unele specii de dăunători, ca de exemplu dăunătorii foliari, ca de exemplu viermele armat sudic și gândacul de fasole mexicană. Compușii conform prezentei invenții pot fi utilizați față de diferite specii de dăunători chiar în cantități mici, de exemplu pentru aplicații foliare se pot utiliza concentrații de ordinul a aproximativ 50...0,5 ppm sau mai puțin, pot fi utilizați pentru aplicații ca momeală, se utilizează concentrații de aproximativ 50 și 0,05 ppm sau mai puțin, pentru aplicații pe sol, concentrațiile uzuale sunt de aproximativ
1...0,01 ppm sau mai puțin.
în cele discutate mai sus și conform rezultatelor menționate în tabelul 3, compușii conform prezentei descrieri de invenție sunt aplicabili la diferite concentrații.
Utilizarea unui ppm (concentrația compusului în ppm din soluția de testat aplicată), dintr-o soluție sau suspensie sau o emulsie, corespunde aproximativ la un grad de aplicare de 1 g/ha din ingredientul activ, pe baza unui volum de pulverizare aproximativ de 1000 g/ha, suficient pentru udarea acestuia. Astfel de aplicații pe frunzele plantelor de la aproximativ 6,25 până la 500 ppm ar corespunde la aproximativ 6 până I 500 g/ha. Pentru aplicații de sol, concentrația de 1 ppm în sol pe baza a aproximativ 7,5 cm adâncime în sol, corespunde la o aplicare în teren descris de aproximativ 1000 g/ha.
RO 110488 Bl
Tabelul 3
Exemplul de utilizare a activității pesticide a compușilor de imidazol reprezentativi, care duc la 70... 1OO% mortalitate la dăunători
100
Aplicatii foliare sau ca momeală la 1OO ppm
Compus din exemplul nr. BA SAW MBB HF RSM
1 X X
2 X X
3 X X
4 X
5 X X
6 X X
7 X
8 X
11 X
12 X
13 X
14 X
15 X
16 X
17 X
18 X
23 X
24 X
27 X
28 X X
29 X X
30 X
31 X X
32 X
33 X X X
34 X X
35 X X
36 X X X
RO 110488 Bl
101
102 continuare tabelul 3
Compus din exemplul nr. BA SAW MBB HF RSM
37 X X
38 X X
39 X
40 X
45 X
46 X X
48 X X
50 X
51 X
55 X
58 X
59 X
60 X
62 X
63 X
65 X
66 X X
68 X X X X
Așa cum s-a evidențiat, prin utilizarea 35 pesticidelor menționate mai sus, prezenta invenție se referă la compuși activi ca pesticide și la metode de utilizare a acestor compuși pentru controlul unui număr de specii de dăunători, care includ: artopode, în 40 special insecte sau căpușe, nematode la plante sau dăunători helminți sau protozoare.
Compușii menționați sunt folosiți avantajos, utilizări practice, ca de exemplu în 45 agricultură sau în horticolă, în silvicultură, medicină veterinară, pentru protecția vitelor din gospodărie sau în cadrul sănătății publice.
Rezultatele obținute: rezultatele 50 activității miticide, insecticide și nematicide pentru câțiva compuși reprezentativi din exmeplele 1 ... 68, conform prezentei invenții sunt discutate în continuare sau câțiva compuși conform exemplelor sunt prezentați în tabelul 3, în funcție de speciile de testare indicate (BA, SAW, MBB, HF, TSM, desemnate prin abrevieri cu denumire comună) și în limitele de dozare indicate. Rezultatele din tabelul 3 sunt prezentate (și marcate cu x) pentru compușii care prezintă o mortalitate de la 70 până la 100% față de speciile de testare indicate.
Compușii, conform prezentei invenții, de asemenea prezintă activitate pesticidă asupra căpușelor (TSM) când, de exemplu, compușii din exemplele 2, 3, 4, 5, 7, 11,
13, 14. 30, 36, 37 și 43 toți în cantitate de 100 ppm (părți pe milion), dau 50 până la 100%, toxicitate reziduală (mortalitate) la
RO 110488 Bl
103 larvele incubate în testul ovicid la căpușe de păianje. De exemplu, prin aplicarea în teren a compusului din exemplul nr. (4), formulat de o manieră similară cu cea descrisă pentru procedeele de testare standard la o concentrație de 10...20 gs. a./l s-a obținut un control de 60 până la 95% față de Panonychus ulmi (căpușa roșie europeană) atunci când a fost aplicat sub formă de spray la pomi, meri, individuali.
Câțiva din compușii adiționali arată un control sistemic al larvelor de insecte și afide la concentrațiile de sol specificate mai sus. Rezultatele obținute sunt următoarele:
- 30 ... 100% control la viermele sudic de rădăcină și/sau gândacul de Colorado la cartofi sau tomate (compușii din exemplele 19 și 33);
- 30...69% control la afidele de bumbac (compus din exemplul 19).
Activitatea nematicidă este suplimentar manifestată de compușii conform prezentei invenții, ca de exemplu compușii din exemplele 4, 14, 28, 29, 31, 32, 33 și 68 au dat valori ED3 pe SRKN de la aproximativ 13 până la 21 kg/ha.
în continuare, compușii conform prezentei invenții prezintă proprietăți reduse sau antifeeding pentru unele specii de dăunători, ca de exemplu dăunătorii foliari, ca de exemplu viermele armat sudic și gândacul de fasole mexicană. Compușii, conform prezentei invenții, pot fi utilizați față de diferite specii de depunători chiar cantități mici, de exemplu pentru aplicații foliare se pot utiliza concentrații de ordinul a aproximativ 50...0,5 ppm sau mai puțin, pot fi utilizați pentru aplicații ca momeală se utilizează concentrații de aproximativ 50 și 0,05 ppm sau mai puțin, pentru aplicații pe sol, concentrațiile uzuale sunt de aproximativ
1...0,01 ppm sau mai puțin.
în cele discutate mai sus și conform rezultatelor menționate în tabelul 3, compușii, conform prezentei descrieri de invenție, sunt aplicabili la diferite concentrații.
Utilizarea unui ppm (concentrația compusului în ppm din soluția de testat aplicată), dintr-o soluție sau suspensie sau o emulsie, corespunde aproximativ la un grad de aplicare de 1 g/ha din ingredientul activ, pe baza unui volum de pulverizare
104 aproximativ de 1000 g/ha, suficient pentru udarea acestuia. Astfel de aplicații pe frunzele plantelor de la aproximativ 6,25 până la 500 ppm ar corespunde la aproximativ 6 până la 500 g/ha. Pentru aplicații de sol. concentrația de 1 ppm în sol pe baza a aproximativ 7,5 cm adâncime în sol. corespunde la o aplicare în teren descris de aproximativ 1000 g/ha.
Compușii menționați sunt folosiți avantajos, la utilizări practice, ca de exemplu în agricultură sau în horticultura, în silvicultură, medicină veterinară, pentru protecția vitelor din gospodărie sau în cadrul sănătății publice.
O caracteristică a prezentei invenții se referă la o metodă de control a dăunătorilor prin tratament local, de exemplu prin aplicarea sau administrarea unei cantități efective din compusul cu formula (I) și mult mai preferat compusul cu formula (II), la care grupările substituente sunt definite ca mai sus.
Local include, de exemplu, dăunătorul însăși sau locul, (planta, animalul, persoana, terenul, structura, dependențe, pădure, livezile, căile de apă, solul, produsele, plantele sau animalele și altele asemănătoare), în care dăunătorul trăiește sau se hrănește.
Compușii, conform invenției, sunt de exemplu preferați să se utilizeze pentru controlul insectelor din sol, cum ar fi, de exemplu, viermele din rădăcini de grâu, termite, în special pentru protecția structurilor, magoții de rădăcini, viermii filiformi, gărgărițele, insecte care perforează tulpinile, viermii tăietori, afidele de rădăcini sau viermii.
Acești compuși pot fi așadar utilizați pentru a demonstra activitatea față de nematodele patogene la plante, cum ar fi, de exemplu, nematodele rădăcinilor cu noduri, nematodelor care perforează plantele, produc leziuni la bulbi și tulpini sau față de căpușe.
Pentru controlul dăunătorilor din sol, de exemplu viermii rădăcinilor din grâu, compușii sunt avantajos aplicați pentru încorporare într-un grad efectiv în sol în care culturile sunt plante sau trebuie plantate sau semințe sau rădăcinile din care plantele se dezvoltă.
în continuare, acești compuși pot fi
RO 110488 Bl
105 utilizați pentru controlul prin aplicare foliară sau acțiune sistemică a unor artropode, în special la insectele care se hrănesc sau porțiuni din plante. Controlul dăunătorilor foliari poate fi adițional efectuat «prin aplicarea pe rădăcinile sau semințele plantelor, cu translocare sistemică la plante sau la porțiuni de bază din plante.
În domeniul sănătății publice, compușii sunt, în special, utilizați în controlul multor insecte, în special pentru controlul muștelor sau a altor dipseriene, ca de^ exemplu muștele de cai, musculițele, muștele de putregai, muștele negre sau țânțarii.
Compușii, conform prezentei invenții, pot fi utilizați în următoarele aplicații și pentru controlul următorilor dăunători incluzând artropozii, în special insectele sau căpușele, nematodele sau dăunători ca helminți sau protozoare.
Pentru protecția produselor depozitate, de exemplu a cerealelor, incluzând grâul sau făina, alunele, hrana pentru animale, bunurile de gospodărie sau produsele de lemn, ca de exemplu covoare sau produse textile, compușii conform invenției sunt utilizați împotriva atacului artropodelor, în special a gândacilor, inclusiv gărgărițe, fluturi sau muște, de exemplu Ephestia species (fluturi de făină], Antherenus species (gândac de covoare], Tribolium species (gândaci de făină), Sitophilus species (gărgărița de grâu) sau Acarus species (căpușe), în controlul gândacilor de bucătărie, moliilor sau termitelor sau a unor artropode asemănătoare dăunătorilor, în premixurile domestice sau industriale infestate sau în controlul larvelor de țânțari în căile de apă, pereții rezervoarelor sau alte ape stătătoare sau curgătoare. Pentru tratamentul fundațiilor, structurilor sau solului în prevenirea atacului construcțiilor de către termite, de exemplu Reticlutermes sp., Heterotermes sp., Coptotermes species.
Compușii conform invenției pot fi utilizați în agricultură împotriva adulților, larvelor și ouălor de Lepidoptere (fluturi și molii), de exemplu Heliothis species, ca de exemplu Heliothis virescens (viermele de tutun), Heliothis armigera și Heliothis zea.
Spodeptera sp., ca de exemplu Spodoptera
106 exempta, Spodoptera frugiperda, Spodoptera exiqua, Spodoptera littoralis (viermele de bumbac egiptean), Spodoptera eridania (viermele armat sudic) și Mamestra configurata (viermele armat bentha); Earias speciaes, de exemplu Earias insulana (viermele rotund egiptean), Pectinophora sp., de exemplu Pectinophora gassypiella (viermele roz); Ostrinia sp., ca de exemplu Ostrinia nubilatis (insectele care perforează grâul european), Trichoplusiani (gândacul de varză), Artogel sp. (viermele de varză), Laphygma sp. (viermi armați), Agrotis și Amathes sp. (viermele tăietor), Wiseana sp. (fluturele porina), Chilo sp., (viermele tulpinii de orez), Tryporyza sp. și Diatrea sp. (insectele care perforează orezul și sfecla de zahăr), Sparganothis pillerriana (fluturele de grape fruit), Cydia pomonella (fluturile codling), Archips sp. (fluturele totrix de fructe de copaci), Plitella xylostella (fluturele diamant), Bupalus piniarius, Cheimatobia brumata, Lithocolletis blancardella, Hyponomeuta padella, Plutella maculipennis, Malacosoma naustria, Euproctis cgrysorrhoea, Lymantria sp., Bacculatrix thurberiella Phyllocnistris citrella, Euxoa Brassicae, Panolis flammea, Prodenia litura, Carpocapsa pomonella, Pyrausta nubilaris, Ephestia kuehnicella, Galleria mellonella, Tineola bisselliells, Ținea pellionellam, Hofmannophilla poeudospretella, Cacoesia podana, Capus reticulana, Choristoneura fumiferana, Clysia ambiguellis, Homona magnanime și Tortix viridana, împotriva larvelor și adulților de Coloptera (gândaci), ca de exemplu Hypothenemus gampei (gândacul care perforează boabele de cafea, Hylesynus sp. (gândacul de coaje de copac), Anthonomus sp.. de exemplu Grandis (gărgărința gogoșilor de bumbac), Acalyma sp. (gândacul de castravete), Lema sp., Pyllodes sp., Lepttinotarsa decemlineata (gândacul colorado de cartof), Diabrotica sp. (viermele de rădăcină de grâu), Gonocephalum sp. (viermele cu fire false), Agriotes species, Limonius sp. (viermele filiform), Dermolepida sp., Popilla sp., Heteronychus sp. viermele alb), Phaedon cocheariae (gândacul de muștar), Epitrix sp. (gândacul llea), Lssorhoptrus oryzophilus (gărgărița orezului de apă), Meligethes sp. (gândacul de polen), Ceutorhynchus sp.,
RO 110488 Bl
107
Rhynchoporus și Cosmopolites sp. (gărgărița rădăcinilor), Anubius punctatum, Rhizopertha dominica, Bruchidius Obiectus, Acanthoscelides obtecus, Hylotrupes bajulus, Agelastica alni, Psylliodes Chrysocephala, Epilachna Variverstis, Atomaria sp., Oryzaephilus surinamensis, Sitophilus sp., Otiorrhynchus sulcatus, Consmopolites sordidus, Ceuthorrhynchus assimilis, Hypera postica, Dermestes sp., Trogoderma sp., Anthrenus sp., Attagenus sp., Lyctus sp., Maligethes aeneua, Ptinus sp.. Niptus hololeucrus, Gibbium psylloides, Tribolium sp.. Tenebrio molitor, Conoderus sp., Melolontha sp.. Amphimallon solstitialis și Costelytra zealandica.
împotriva Heteropterelor, Hemipterelor și Homopterelor, de exemplu Psylla sp., Bemissia sp., Trialeurides sp.. Aphis sp.. Myzus sp., Medoura viciae, Phylloysra sp., Adelges sp., Phorodon humuli(afida damson hop), Aeneolamia sp., Nephotettix sp. (insecta hopper a frunzelor de orez), Empoasca sp., Nilaparvata sp., Perkinsiella sp., Pyrilla sp.. Aonidiella sp. (red-scales), Coccus sp., Pseucoccus sp.. Helopeltis sp., (insecta țânțar), Lygus sp., Dysdercus specias, Oxycarenus sp.. Nezara sp.. Eurygaster sp., Piesma quadrată, Cimex Lecturius, Rhodnius prolixus și Triatoma sp., Aspidiotus hederae, Aerodes brassicae. Brevicoryne brassicae, Cryptomyzus ribis, Doralis fabae, Doralis pomi. Eriosoma manigerum, Hyalopterus arundinis, Macrosiphum avenae, Phorodon humuli, Rhopalosiphum padi, Euscelis bilobatus, Nephotettix cincticeps, Lecanium corni, Saissetia olae, Laodelphax striatellus.
împotriva Hymenoptera, ca de exemplu Athalia sp. și Cephus sp. (musca fierăstrău), Atta sp. (gândacul care taie frunza), Diprion sp.. Hopolocampa sp., Lasius sp.. Monomorium sp., Polister sp.. Vespa sp., Vespula sp. și Solenopsis sp.
împotriva Dipterei, ca de exemplu Delia sp. (magoții rădăcinilor), Atherigona sp. și Sarcophaga sp., Musca sp.. Phormia sp.. Aedes sp., Anopheles sp.. Simulium sp. (musca de rădăcină), Phytomyza sp. (minerii de frunze), Ceratitits sp. (musca de fructe), Culex sp.. Drosophila sp.. Melanogaster. Caratitis capitata, Dacus olae, Tipula paludosa, Calliphora erythrocephala, Lucilia sp.. Cheysomyia sp.. Cuterebra sp..
108
Gastrophilus sp.. Hyppobosca sp., Stomaxys sp., Oestrus sp., Hypoderma sp.. Tabanus sp.. Fannia sp.. Bibio hortulanus, Oscinella frit, Phorbia sp., Stomoxys sp.. Pegomyia hyoscyani.
împotriva Thysanopterei, ca de exemplu Thrips tabaci, Hercinothrips femora lis și Frankliniella sp.
împotriva Orthoptera, ca de exemplu Lăcustă și Schistocerca sp. (locust și crickets), de exemplu Gryllus sp. și Acheta sp,. de exemplu Blatta orientalis, Periplaneta americana, Leucopaea maderae, Blattella germanica, Acheta domesticus, Gryllotalpa sp., Locusta migratoria migratorides, Melanoplus differentialis și Schistocerca gargaria. împotriva Collembola de exemplu Sminthurus sp. și Onychiurus sp. (springtails), Periplaneta sp. și Blatella sp. (ochene). împotriva Isopterei, ca de exmeplu Odontotermes sp.. Reticuletermes sp., Coptotermes sp. (termite ). împotriva Dermapterei ,de exemplu Poricula sp. (cercei). împotriva artropodelor cu semnificație în agricultură, ca de exemplu Acarii (căpușe de exemplu Tetranychus sp., Panonychus sp., Bryobia sp. (căpușa de păianjen), Ornithonyssus sp. (căpușele păsărilor), Eriophyes sp. (căpușele gogoșilor de ristic) și Polyphadotarsonemus sp.
împotriva Thysanura, de exemplu Phylloxera vastatrix, Pemmphigus sp.. Pediculus humanus corporis, Haematopinus sp. și Lixnognathus sp. împotriva Mallophaga, de exemplu Trivhodectes sp. și Samalinea sp. împotriva Siphonopterei, de exemplu Xenopsylla cheopsis și Ceratophyllus sp. împotriva altor artropode, ca de exemplu Blaniulus sp. (millipedes Scutigerella sp. (symphilida,), Oniscus sp. (păduchele de lemn) și Triops sp. (crustacee). împotriva Isopodei, de exemplu Oniseus asellus, Armadillidium vulgare și Porcellio scaber. împotriva Chilopoda de exemplu Geophilus capophagus și scutigera sp. împotriva nematodelor care atacă platele sau pomii, cu importanță în agricultură, silvicultură sau horticultura, fie direct sau prin spreading bacteriană, virală, boli micoplasmatice sau fungicide la plate.
De exemplu, nematodele rădăcinilor cu noduri, ca de exemplu Meloidogyne sp.
(Meloidogyne incognita): chist nematode, ca
RO 110488 Bl
109 de exemplu Globodera sp. (Globodera rostochiensis]; Heterodera sp. (Heterodera avenae; Radopholus sp. (Radopholus similis, nematodele leziunii); Pratylenchus sp. (Pratylenchus pratensis]; Belonolaimus sp. (Belonalaimus gracilis); Tylenchulus sp. (Tylenchulus semipennetrans); Rotylenchulus sp. [Rotylenchulus reniformis); Rotylenchulus robustus; Helicothlenchus multicinetus; Hemicycliophora sp. [Hemicycliophora gracilis); Criconemoides sp. [Criconemoides similis); Trichidorus sp. [Trichodorus primitivus); nematoide dagger, ca de exemplu Xiphinema sp. [Xipphinema divesicaudatum, Longidorus sp. [Longidorus elongatus); Hoplolaimus sp. [Hoplolaimus coronatus); Aphelenchoides sp. [Aphelenchoides bessey); viermele de urechi al bulbilor și tulpinilor, ca de exemplu Dutylenchus sp. (Ditylenchus dipsaci).
în domeniul medicinii veterinare și teren sau în cazul menținerii sănătății publice împotriva artropodelor, helminților sau protozoarelor; care sunt paraziții interni sau externi la vertebrate, în special la vertebratele cu sânge cald, de exemplu la om și la animalele domestice, oi, capre, cabaline, porcine, păsări, câini sau pisici, de exemplu Acariene inclusiv căpușe (Ixodes sp., Boophilus sp., de exemplu Boophilus microplus, Amblyomma sp., Hyaloma sp., Rhipicephalus sp., Dermacentor sp., Ornithodorus sp., de exemplu Ornithodorus moubata) și la căpușele (de exemplu Damalinia sp., Dermahyssus gallinae, Sarcoptes sp., de exemplu Sarcoptes scabiei, Psoroptes sp., Chorioptes sp., Domox sp., Eutrombicula sp.), Diptera, de exemplu Aedes sp., Anopheles sp., Musca sp. Hypoderma sp., Gasterophilus sp., Simulium sp., Hemiptera (de exemplu Triatoma sp.); Phthirapter (de exemplu Damalinia sp., Linognatus sp.; Siphonaptera (de exemplu Ctenocephalides sp.]·, Dictyptera (de exemplu Periplaneta sp., Blatella sp.]; Hymenoptera (de exemplu Monomorium pharaonis], împotriva infecțiilor tractului gastrointestinal, cauzate de viermii nematodici paraziți, de exemplu membrii familiei Tricho strongylidae, Nippostrogylus vrasiliensis,
Trichinella spiralis, Hasmonchus contortus,
Trichostrongylus columbriformis.
110
Nematodirus batus, Ostertagis circumcinta, Trichostrongylus axei, Cooperia sp. și Hymenolepis nana; în controlul și tratamentul bolilor cauzate de protozoare, de exemplu Eimeria sp., Eimeria tenella, Eimeria acervulina, Eimeria brunetei Eimeria maxima și Eimeria necatrix, Trypanosoms cruzi, Leisuhamnia species, Plasmodium, species, Babesis species, Trichmonadidae species Histomans species, Giradia species, Toxoplama species, Entamoeba hystolytica și Theileria species.
Invenția de față, așa cum s-a descris mai sus, se referă la metodele de control a dăunătorilor prin aplicarea sau administrarea unei cantități efective din compușii cu formula (I), la locul care cuprinde tratamentul acelui loc.
în utilizarea practică pentru controlul artropodelor, în special pentru controlul insectelor sau căpușilor sau dăunătorilor de tipul nematodelor la plante, de exemplu o metodă care cuprinde aplicarea la plante sau la mediul în care aceste plante cresc, a unei cantități efective a compusului, conform prezentei invenții. Pentru o astfel de metodă, compusul activ este, în general, aplicat la locul în care trebuie controlată infestarea cu artropode sau cu nematode, o cantitate efectivă de ordinul a aproximativ 0,005 kg până la aproximativ 15 kg dintr-o cantitate efectivă per hectar la locul tratat.
în condiții ideale, dependente de dăunătorul care trebuie controlat, o cantitate mai mică poate fi oferită pentru o protecție adecvată. Pe de altă parte, condițiile de vreme adverse, rezistența dăunătorului sau alți factori pot fi necesari ca ingredientul activ să poată fi utilizat în proporții mai mari. Gradul optim depinde de un număr de factori, ca de exemplu tipul de dăunător care trebuie controlat, tipul sau gradul de dezvoltare al plantei infestate, spațiul dintre straturi sau, de asemenea, metoda de aplicare.
Mult mai preferată este cantitatea din compusul activ care este de la aproximativ □,□1 kg/ha până la aproximativ 2 kg/ha.
Când dăunătorul roade solul, compusul activ, în general este într-o formulare sub formă de compoziție și distribuit chiar pe suprafață care trebuie tratată (de exemplu tratamentul în bandă
ROI 10488 Bl
111 sau pe scara largă), într-o manieră convențională. Aplicarea poate fi realizată dacă se dorește în terenul deschis sau pe suprafața de dezvoltare a culturilor, în general sau în apropierea locului în care se găsesc semințele sau plantele care trebuie protejate de atac. Compusul activ poate fi spălat în sol, prin pulverizare cu apă pe suprafață sau poate fi împrăștiat prin acțiunea naturală a ploilor. în timpul aplicării sau după aplicare, compusul formulat poate fi după dorință distribuit mecanic pe sol, de exemplu prin arătură sau discuire sau se utilizează catene de drăguire. Aplicarea poate fi făcută înainte de plantare, la plantare sau după plantare, dar înainte ca sprutingul să aibă loc sau după spruting. Adițional, o metodă de control poate cuprinde tratamentul semințelor înainte de plantare cu un control secundar efectuat după plantarea semințelor.
Metodele de control al dăunătorilor constau așadar din aplicarea pe frunzele plantelor sau tratarea frunzelor plantelor pentru controlul artropodelor, în special al insectelor sau căpușelor sau nematodelor care atacă părțile aeriene ale plantei. în plus, metodele de control pentru dăunătorii conform prezentei descrieri de invenție, prevăd controlul dăunătorilor care se hrănesc cu părți din plantă care sunt controlate prin acțiunea sistemică a compusului activ, când se aplică, de exemplu, pe rădăcinile plantei sau pe semințele plantei înainte de plantare. în continuare, compușii conform prezentei invenții pot reduce atacuri ale plantei cu ajutorul antifeedingurilor sau a efectelor repelante. Compușii conform prezentei invenții și metodele de control a dăunătorilor sunt de o valoare specială pentru protecția terenurilor de culturi, foraj, plantații, sere, livezi sau culturi de viță de vie, plante ornamentale sau plantație sau copaci din pădure, de exemplu, cererale (cum ar fi porumbul, grâul, orezul, sorgul), bumbacul, tutunul, vegetalele (ca de exemplu fasolea, culturile de varză, curcubitacee, salată, ceapă, tomate sau piper), culturile din teren (ca de exemplu cartofii, sfecla de zahăr, alunele măcinate, soia sau uleiul din semințe de rapiță), sfecla de zahăr, iarba sau culturile de foraj (ca de exemplu porumbul
112 sau lucerna), plantațiile, ca de exemplu ceaiul, cafea, cacao, banana, uleiul de palmier, nuca de cocos, cauciucul sau aromatizantele), livezile sau crânguri (ca de exemplu pietrișul sau sâmhurele de fructe, citrus, fructul kiwi, âvocado, mango, măsline, alune), viile, plantele ornamentale, florile sau vegetalele sau plantele din sere sau grădini sau parcuri sau copaci din păduri (ambele cu frunze caduce sau persistente) în păduri, plantații sau pepiniere. Acești compuși sunt așadar valoroși în protecția produselor de lemn (din copaci, cherestea, lemn prelucrat, conservant sau structural) de atacul, de exemplu, prin muște sau gândaci sau termite. Aceștia au aplicații în protecția produselor depozitate, ca de exemplu grâne, fructe, alune, produse de băcănie sau tutun, atât întregi cât și măcinate sau combinate în produse, de atacul moliilor, gândacilor, căpușelor, gărgărițelor de lână sau blănuri în forme naturale sau forme convertite (de exemplu covoare sau textile) de atacul moliilor sau gândacilor, ca și în cazul produselor conservate de carne, pește sau grâne, la atacul gândacilor, căpușelor sau muștelor. Adițional, compușii conform prezentei decsrieri de invenție și metodele de utilizare a acestora sunt de o valoare specială în controlul artropodelor, helminților sau protozoarelor care sunt vătămătoare pentru om, animale domestice sau se răspândesc sau acționează ca vectori ai unor boli la om sau la animale domestice, de exemplu cele menționate mai înainte, și mult mai specific pentru controlul căpușelor, gândacilor, purecilor, păduchilor, musculițelor sau muștelor care înțeapă, a muștelor supărătoare sau myiasis. Compușii, conform prezentei invenții, sunt utilizați, în special, în controlul artropodelor, helmiților sau protozoarelor care sunt prezente în organismul animalelor domestice cu rol de gazdă sau care se hrănesc în corpul animalelor sau pe pielea acestora sau în sângele animalelor, pentru care scop se administrează pe cale orală, parenterală, per cutanată sau topică. în continuare, compușii conform prezentei invenții pot fi utilizați pentru coccidioze, o boală cauzată de infecții de protozoare parazite ale genului Eimeria. Este importantă cauza potențială a
RO 110488 Bl
113 pierderilor economice la animalele domestice sau la păsări, în special la cele care se dezvoltă sau se păstrează în condiții intensive. De exemplu vitele, oile, porcii, sau iepurii pot fi afectați, dar boala este în special importantă la păsări, și anume la puii de găină. Administrarea unei mici cantități de compus conform prezentei invenții, de preferință a unei combinații cu hrana, este efectivă în prevenirea sau mai mult în reducerea incidenței coccidiozei. Compușii sunt efectivi împotiva formei cecale ca și a formelor intestinale. în continuare, compușii conform prezentei invenții pot, de asemenea, exercita un efect de inhibare a cocciștilor prin creșterea reducerii numărului și sporulării acelor produse. Bolile păsărilor sunt, în general răspândite prin păsările sălbatice care se hrănesc cu organisme infestate și astfel contaminează hrana și apa de băut, prin gunoi și diferite reziduri. Boala este manifestată prin hemoragii, acumulare de sânge în partea cecală a intestinului, trecerea sângelui în excremente, slăbire și tulburări digestive. Boala se termină adesea prin moartea animalului, dar păsările care supraviețuiesc infecțiilor severe au valoarea comercială substanțial redusă, ca rezultat al infecției. Compozițiile descrise în prezenta invenție, pentru aplicarea dezvoltării culturilor sau la locurile de dezvoltare a culturilor sau în învelișul semințelor, pot fi utilizate, în general, alternativ pentru aplicare topică la om sau la animale sau în protecția produselor stocate, a bunurilor de gospodărie, a proprietăților sau a zonelor înconjurătoare.
Mijloacele convenabile de aplicare a compușilor, conform prezentei invenții, includ: la culturile care se dezvoltă, sub formă de spray-uri foliare, prafuri, granule, ceață sau spumă sau, de asemenea, suspensii cu paricule fin divizate sau compoziții sub formă încapsulată, ca tratamente pe sol sau la rădăcinile plantelor prin amestecuri lichide, prafuri, granule, fumuri sau spume, la semințele plantelor de cultură, prin aplicare pe învelișurile semințelor prin amestecuri de lichide sau prafuri; la persoane sau la animalele infestate prin artropode care infectează, helminți sau protozoare, pe cale parentală, aplicare locală sau orală a compozițiilor în
114 care ingredientul activ arată o acțiune imediata sau prelungită, o perioadă de timp, împotriva atropodelor, helminților sau protozoarelor, de exemplu prin încorporarea în hrană sau în formule farmaceutice convenabile, administrabile pe cale orală, forme comestibile, batoane sărate hrană dietetică suplimentară, în special agenți de prevenire a mucegaiului, agenți de sechestrare sau alți compuși asemănători, ca și ingrediente active cunoscute cu proprietăți pesticide, în special insecticide, miticide, nematocide sau fungicide, sau cu proprietăți de reglare a dezvoltării plantelor.
Mult mai general, compușii utilizați conform prezentei invenții, pot fi combinați cu alți aditivi lichizi sau solizi corespunzători tehnicilor uzuale de formulare. Compozițiile convenabile pentru aplicare în agricultură, horticultura sau alte domenii înrudite, includ formule convenabile pentru utilizare, ca de exemplu spray-uri, prafuri, cețuri, spume, emulsii sau alte forme asemănătoare.
Compoziții convenabile pentru administrarea la vertebrate sau la om includ preparate convenabile pentru administrarea orală, parenterală, percutantă prin perfuzii sau administrarea topică locală.
Compozițiile pentru administrarea orală cuprind unul sau mai mulți compuși cu formula generală (I), în special în asociere cu substanțele suport, acceptabile din punct de vedere farmaceutic sau substanțe de gragefiere și care includ, de exemplu, tablete, pilule, capsule, paste, geluri, lichide consistente, hrană medicamentoasă, apă de băut medicamentoasă, substanțe hrănitoare suplimentare dietetice, boluri cu eliberarea lentă a substanțelor active sau alte dispozitive de eliberare lentă a substanțelor active care intenționează a fi reținute în tractul gastro-intestinală. Oricare din aceste substanțe pot fi încorporate ca ingredient activ care este conținut în microcapsule sau drajeuri cu învelișuri energice, acceptabile din punct de vedere farmaceutic, labile în acizi sau labile în alcali. Premixturile hrănitoare sau concentratele care conțin compușii conform prezentei invenții, pentru utilizare la prepararea dietelor medicamentoase, în apă de băut sau în alte substanțe de consum de către animale, pot fi de asemenea utilizate.
Compozițiile pentru administrare
RO 110488 Bl
115 parenterală includ soluțiile, emulsiile sau suspensiile Tn orice vehicul acceptabil din punct de vedere farmaceutic sau împlânte sau pelete solide sau semisolide pentru implantare subcutanată, desemnate pentru eliberarea lentă a compusului activ o perioadă de protecție mai lungă și care poate să se prepare și să fie făcute sterile prin orice metodă cunoscută în literatura de specialitate. Compozițiile pentru administrare precaută sau administrare topică locală includ spray-urile, prafurile, băile, soluțiile de cufundare, dușurile, jeturile, grăsimile, șampoanele, cremele, cerurile grase sau preparatele pentru turnare sau diferite dispozitive, ca de exemplu dispozitive legate de urechile animalelor, pentru controlul local sau sistemic al artropodelor.
Combinațiile solide sau lichide convenabile pentru controlul artropodelor cuprind unul sau mai mulți compuși cu formula generală (I), și substanța suport sau diluantul care poate include o substanță hrănitoare sau câteva alte substanțe pentru a se include compusul de către artropode. Dozele efectiv utilizate din compușii conform prezentei invenții utilizate, pot varia în limite largi, în special dependent de natura dăunătorului care trebuie eliminat sau gradul de infestare, de exemplu în culturile cu acești dăunători. în general, compozițiile conform prezentei invenții, conțin, de obicei, aproximativ de la 0,05 până la aproximativ 95%, în greutate, dintr-unul sau mai mulți ingredienți activi conform prezentei invenții, aproximativ 1 până la 95%, dintr-unul sau mai mulți adjuvanți cu rol de vehicul, opțional de la aproximativ Q,1 până la aproximativ 50% dintr-unul sau mai multe componente, ca de exemplu agenți activi de suprafață sau alte substanțe asemănătoare.
în prezenta invenție, termenul de substanță vehicul reprezintă un ingredient organic sau anorganic, natural sau sintetic, cu care ingredientul activ este combinat pentru a facilita aplicarea acestuia, de exemplu la plante, la semințe sau în sol. Acest vehicul este de aceea, în general, un compus inert și aceasta trebuie să fie acceptabil, de exemplu în agricultură, în special pentru tratamentul plantelor. Vehiculul poate fi solid, ca de exemplu argile, silicați naturali sau sintetici, silice, rezine,
116 ceruri, îngrășăminte solide, de exemplu sărurile de amoniu, substanțele minerale naturale, ca de exemplu caolinurile, argile, talcul, creta, cuarțul, attapulgita, montmorilonita, bentonită sau pământurile de diatomee sau substanțele minerale sintetice măcinate, ca de exemplu silice, alumina sau silicații, în special silicații de aluminiu sau magneziu, ca de exemplu substanțe solide suport pentru granule, următoarele substanțe sunt convenabile: roci naturale mărunțite sau fracționate, ca de exemplu calcite, marmora, piatra ponce, sepiolita; granule sintetice ale unor substanțe organice sau anorganice sub formă de pulbere; granule ale unor materiale organice, ca de exemplu rumeguș, coaja de nucă de cocos, pleava de grâu sau tulpinile de tutun; Kiselgurul, fosfatul tricalcic, coaja de copac pulbere sau cărbunele negru absorbant; polimerii solubili în apă, rezinele, cerurile sau îngrășămintele solide.
Astfel de compoziții solide pot fi după dorință compuse dintr-unul sau mai mulți agenți de umecare compatibili, agenți de dispersare, agenți de emulsionare sau agenți de colorare compatibili, care atunci când sunt solizi pot să servească ca diluanți.
Vehiculul, poate fi așadar lichid, ca de exemplu apa, alcoolii, în special butanolul sau glicolul, ca și esterii sau eterii acestora, în special acetatul de metilglicol, cetonele, în special acetona, ciclohexnona, metiletilcetona, metilizobutilcetona sau izofuranul; fracțiunile de petrol, ca de exemplu hidrocarburile parafinice sau aromatice, în special xilenii sau alchil naftalenele, uleiurile minerale sau vegetale, hidrocarburile alifatice clorurate, în special clorbenzenul, solvenții puternici polari sau solubili în apă, ca de exemplu dimetilformamidă, dimetilsulfoxidul sau N-metilpirolidona; gazele lichefiate sau alți compuși asemănători, precum și amestecul lor.
Agentul tensioactiv poate fi, de exemplu, un agent de emulsionare, un agent de dispersare sau un agent de umectare de tip ionic sau de tip neionic sau amestecul lor. Printre aceștia sunt, de exemplu, sărurile de acizi poliacrilici, sărurile acizilor lignosulfonici, sărurile acizilor fenolsulfonici sau ale acizilor naftalensulfonici, produse policondensate de oxid de etilen cu alcooli
RO 110488 Bl
117 grași sau esterii grași sau aminele grase, fenoli substituiți, în special alchilfenoli sau arilfenoli, sărurile acidului sulfosuccinic sub formă de esteri, derivați de taurină, în special alchiltaurați, esteri fosforici ai alcoolilor sau policondensați de oxid de etilen cu fenoli, esteri ai acizilor grași cu polioli sau sulfat, sulfonat sau derivați funcționali de fosfat ai compușilor menționați mai sus.
Prezența a cel puțin unui agent tensioactiv este, în general, esențială când un ingredient activ și/sau un vehicul inert este numai ușor solubil în apă sau sunt solubili în apă și agentul vehicul al compoziție de aplicare este apa.
Compozițiile, conform prezentei descrieri de invenție, pot conține mai departe alți aditivi, ca de exemplu substanțe adezive sau coloranți adezivi pot fi, de exemplu, carboximetilceluloza sau polimerii naturali sau sintetici sub formă de pulberi, granule sau latice, ca de exemplu guma arabică, alcoolul polivinilic sau acetatul de polivinil, fosfolipidele naturale, ca de exemplu cefalinele sau lecitinele sau fosfolipidele sintetice care pot fi utilizate în aceste formule. Este posibil ca să se utilizeze coloranți, ca de exemplu pigmenți anorganici, de exemplu oxizii de fier de titan sau albastru de Prusia; coloranți organici, ca de exemplu coloranți derivați de alizarină, azo coloranți sau coloranții de metal ftalocianină sau urme nutritive, ca de exemplu sărurile de fier, mangan, bor, cupru, cobalt, molibden sau zinc.
Compozițiile care conțin compușii cu formula generală (I), care pot fi aplicați pentru controlul artropodelor, a plantelor nematode, helminților sau dăunătorilor, cum sunt protozoarele, pot așadar conține substanțe sinergetice, ca de exemplu butoxidul de piperonil sau sesamex, substanțe pentru stabilizare, alte insecticide, acaricide, nematocide ale plantelor antihelmitice sau anticoccidiale, fungicide, utilizate în agricultură sau în medicina veterinară ca fiind corespunzătoare, ca de exemplu benomilul și iprodina, bactericide, artropode sau vertrebrate atractante sau repelanți sau feromone, deodoranți, agenți de aromatizare, coloranți sau agenți terapeutici auxiliari, ca de exemplu urme de elemente. Acestea pot fi desemnate pentru
118 a îmbunătăți produsele din punct de vedere potențial, a persistenței, siguranței, a puterii de absorbție când este cazul, al spectrului controlat al dăunătorilor sau în compozițiile suficiente de a perfora funcțiile utilizate în același animal tratat sau în aceeași zonă tratată.
Exemplele altor compuși activi ca pesticide, care pot fi incluse sau utilizate în conjuncție cu compozițiile prezentei descrieri în invenție sunt: acetatul, clorpirofos, demeton-S-metil, disulfoton, etoprofos, fenitrotion, malation, monocrotofos, paration, fasalon, pirimifosmetil, triazofos, ciclutrin, cimermetrin, deltametrin, fenpropatrin, fenvalerat, permetrin, aldicarb, carbosulfam, metomil, oxamil, pirimicarb, bendiocarb, teflubenzuron, dicofol, endosulfan, lindan, benzoximat, cartap, cihexatin, tetradifon, avermectins, ivermectins, milbemycins, tiofanat, triclorfon, diclorves, diaveridină sau dimetriazol.
Pentru aplicarea în agricultură a acestor compuși cu formula (I), sunt, în general, sub formă de compoziții care sunt sub diferite forme solide sau lichide. Formele solide ale acestor compoziții pot fi utilizate sub formă de pulberi pentru pudrare, cu un conținut în compusul cu formula (I), de ordinul a peste 80%, sub formă de pulberi umectabile sau granule umectabile, incluzând granulele disperesabile în apă, în special cele obținute prin extruziune, compactare, impregnarea vehiculului pentru granule sau începerea granulării de la pulbere, conținutul compusului cu formula (I) în aceste pulberi umectabile sau granule umectabile fiind cuprins între aproximativ □,5 până la aproximativ 80%.
Compozițiile omogene sau heterogene solide, care conțin unul sau mai mulți compuși cu formula generală (I), de exemplu granule, pelete, brichete sau capsule, pot fi utilizate pentru tratarea apei stătătoare sau curgătoare un timp mai îndelungat. Un efect similar poate fi obținut utilizându-se înglobarea prin scurgerea sau intermitență a hranei în concentratele dispersabile în apă, așa cum s-a descris mai sus.
Compozițiile lichide, de exemplu, includ soluții apoase sau neapoase sau suspensii apoase sau neapoase, ca de exemplu concentrate emulsifiabile, emulsii.
RO 110488 Bl
119 substanțe fluide, dispersii sau soluții, sau aerosoli. Compozițiile lichide includ, așadar, în special concentratele emulsifiabile, dispersii, substanțe fluide, aerosoli, pulberi umectabile, sau pulberi pentru pulverizare, substanțe fluide uscate sau paste ca forme pentru aceste compoziții care pot fi lichide sau care pot forma compoziții lichide când sunt aplicate, de exemplu ca spray-uri apoase, incluzând volume mici sau foarte mici, sau sub formă de cețuri sau aerosoli.
Compozițiile lichide, de exemplu sub formă de concentrate emulsifiabile sau concentrate solubile mult mai frecvent pot conține aproximativ 5 până la aproximativ 80% în greutate din ingredientul activ, în timp ce emulsiile sau soluțiile care sunt gata de aplicare conțin în cazul lor aproximativ 0,01 până la aproximativ 20% din ingredientul activ. în afară de solvent, concentratele emulsifiabile sau solubile pot conține dacă este necesar aproximativ 2 până la aproximativ 80% din aditivii corespunzători, cum ar fi, de exemplu, stabilizanții, agenții tensioactivi, agenții de penetrare, inhibitorii de coroziune care sunt, în special, convenabili pentru aplicare, ca de exemplu la plante, pot fi obținute din aceste concentrate prin diluare cu apă. Aceste compoziții sunt incluse în scopul acestor compoziții care pot fi utilizate conform prezentei invenții.
Emulsiile pot fi sub formă de tip apă în ulei sau ulei în apă și ele pot avea o consistență groasă.
Compozițiile lichide, conform prezentei invenții, pot fi utilizate în plus în aplicații normale în agricultură sau utilizate în aplicații, ca de exemplu pentru tratarea substanțelor sau părților infestate sau expuse la infestare cu artropode, sau alți dăunători controlați cu compuși conform prezentei invenții, incluzând premixturile, suprafețele interioare sau exterioare de depozitare sau suprafețele de preparare, conteinere sau echipamente sau ape stătătoare sau curgătoare.
Toate aceste emulsii sau dispersii apoase sau amestecuri pentru pulverizare pot fi aplicate la culturile de plante prin orice mijloace convenabile, mai ieftin prin pulverizare, în proporții care, în general, sunt de ordinul a aproximativ 100 până la
120 aproximativ 120 I de amestec de pulverizare la hectar, dar ele pot fi mai mari sau mai mici, de exemplu un volum mai mic sau ultra mic, dependent de necesitate sau de tehnica de aplicare.
Compușii sau compozițiile conform prezentei invenții sunt în mod convenabil aplicați la vegetație și în special la rădăcini și pe frunzele care au dăunătorii care trebuie eliminați. O altă metodă de aplicare a compușilor sau compozițiile conform prezentei invenții este prin chemigare, adică prin adăugarea unei formule care conține ingredientul activ la apă la irigare. Această irigare poate fi efectuată ca irigare sprinkler pentru pesticidele aplicate pe frunzele plantelor sau se poate aplica o irigare de bazin sau o irigare în teren pesticidele sistemice cu aplicare în sol.
Suspensiile concentrate, care pot fi aplicate prin pulverizare, sunt preparate astfel ca să se producă un produs stabil fluid, care sunt stabile, fin măcinate, și de obicei conțin de la aproximativ 10 până la aproximativ 75% în greutate din ingredientul activ, de la aproximativ 0,1 până la aproximativ 10% din agenții tixotropici, de la aproximativ □ la aproximativ 30% din aditivi convenabili, cum ar fi, de exemplu, agenții antispumanți, inhibitorii de coroziune, agenții de stabilizare, agenții de penetrare, adezivii și ca vehicule, apa sau un lichid organic în care ingredientul activ este slab solubil sau insolubil.
Unele săruri organice sau anorganice pot fi dizolvate într-un vehicul pentru a se ajuta la observarea stabilității sau ca anticongelant pentru apă.
Pulberile umectabile, sau pulberile pentru pulverizare, sunt de obicei preparate astfel ca să conțină de la aproximativ 10 până la aproximativ 80% în greutate din ingredient activ, de la aproximativ 20 până la aproximativ 90% din vehiculul solid, de la aproximativ O până la aproximativ 5% din agentul de umectare. de la aproximativ 3 până la aproximativ 10% din agentul de dispersare și dacă este necesar, de la aproximativ O până la aproximativ 80% dintrunul sau mai mulți aditivi, ca de exemplu agenții de penetrare, adezivii, agenții anticaking, coloranți și alți compuși asemănători. Pentru a se obține aceste
RO 110488 Bl
121 pulberi umectabile, ingredientul sau ingredienții activi este (sunt) deodată amestecat într-un omogenizator corespunzător cu substanțele adiționale care pot fi încorporate prin impregnare în substanța de umplutură poroasă și este măcinată cu ajutorul unei mori sau cu alte dispozitive de măcinare convenabile.
Astfel sunt obținute pulberile umectabile, umectabilitatea și suspendabilitatea cărora este avantajoasă. Aceste pulberi pot fi suspendate în apă pentru a se obține orice concentrație dorită și această suspensie poate fi utilizată foarte avantajos, în special pentru aplicarea pe frunzele plantelor.
Granulele dispersabile în apă (WG), granule care sunt cu adevărat dispersabile în apă, au compoziții care sunt substanțial legate de pulberile umectabile. Acestea pot fi preparate prin granularea formulelor descrise pentru pulberi umectabile, fie printr-o cale umedă, conectarea ingredientului activ fin divizat cu o substanță de umplutură inertă și un litru de apă, de exemplu 1 + 20% în greutate sau cu o soluție apoasă de agent de dispersare sau de legare, urmând uscarea și screeningul sau pe cale uscată, compactarea urmată de măcinare și screning.
Aplicarea unei doze efective din ingredientul activ, este sub formă de compoziție formulată, în general, între aproximativ 0,005 și aproximativ 15 kg/ha, de preferință între aproximativ 0,01 și aproximativ 2 kg/ha. De aceea, proporțiile și concentrațiile compozițiilor formulare pot varia conform metodei de aplicare sau de natura compozițiilor sau utilizarea acestora, vorbind în general, compozițiile pentru aplicarea la controlul artropodelor, nematodelor din plante, helminților sau dăunătorilor de tipul protozoarelor conțin, de obicei, de la aproximativ 0,00001 la aproximativ 95%, mult mai special de la aproximativ 0,0005 la aproximativ 50% concentrație în greutate dintr-unul sau mai mulți compuși, în general cu formula (I), sau din totalul de ingredinete active, care se referă la compușii cu formula generală (I), la un loc cu alte substanțe toxice pentru artropode sau nematodele la plante, antihelmintice, anticocidiale, sinergiștii,
122 elemente în urme sau stabilizatori.
Compozițiile actuale utilizate și gradul lor de aplicare vor fi selectate pentru a se obține efectele dorite de către fermieri, producătorii de vite, practicanții medicali și de medicină veterinară, operatorilor de control al dăunătorilor sau alte persoane calificate, așa cum este menționat în aceste domenii de specialitate.
Compozițiile solide sau lichide pentru aplicare topică la animale produse din lemn, produse de stocare sau bunuri gospodărești care conțin, de obicei, de la aproximativ 0,0005 până la aproximativ 90%, mult mai special de la aproximativ 0,001 până la aproximativ 10% în greutate dintr-unul sau mai mulți compuși cu formula generală (I).
Pentru administrarea la animale pe cale orală sau paranterală, incluzând compozițiile lichide sau solide administrate pe cale percutanată, conțin în mod normal de la aproximativ 0,1 la aproximativ 90% în greutate dintr-unul sau mai mulți compuși cu formula generală (I).
Substanțele medicamentoase conțin în mod normal de la aproximativ 0,001 până la aproximativ 3% în greutate dintr-unul sau mai mulți compuși cu formula generală (I).
Concentratele sau suplimentele pentru amestecare cu substanțele hrănitoare conțin în mod normal de la aproximativ 5 până la aproximativ 90% în greutate, de preferință de la aproximativ 5 la aproximativ 50% în greutate, dintr-unul sau mai mulți compuși cu formula (I).
Sărurile minerale licks conțin în mod normal de la aproximativ 0,1 până la aproximativ 10% în greutate dintr-unul sau mai mulți compuși cu formula generală (I).
Compozițiile sub formă de prafuri sau sub formă lichidă pentru aplicare la vite, persoane, bunuri, premixuri sau pe suprafețe exterioare, pot conține de la aproximativ 0,0001 până la aproximativ 15%, mult mai special de la aproximativ 0,0005 până la aproximativ 2% în greutate dintr-unul sau mai mulți compuși cu formula generală (I).
Concentrațiile convenabile pentru tratarea apelor sunt cuprinse între aproximativ 0,0001 și aproximativ 20 ppm, mult mai special de la aproximativ
0,001 până la aproximativ 5 ppm
RO 110488 Bl
123
124 dintr-unul sau mai mulți compuși cu formula generală (I), și acești compuși pot fi utilizați în terapie în cazul crescătoriilor de pești, cu o anumită perioadă de expunere, convenabilă. 5
Batoanele comestibile pot conține de la aproximativ 0,01 până la 5%, de preferință de la 0,01 până la aproximativ 1% în greutate dintr-unul sau mai mulți compuși cu formula generală (I). 10
Când se administrează la vertebrate pe cale parenterală, orală sau pe cale percutanată sau prin alte mijloace, dozajul compușilor cu formula generală (I), va depinde de specii, de vârstă sau de 15 potențialul de infestare cu dăunători de tipul artropodelor, helminților sau protozoarelor. 0 singură doză de la aproximativ 0,1 până la aproximativ 100 mg, de preferință aproximativ 2 mg până la aproximativ 20 20 mg, de preferință aproximativ 0,1 până la aproximativ 5 mg per kg corp de animal pe zi, pentru o medicație susținută, sunt în general convenabile pentru administrare pe cale orală sau parenterală. 25
Prin utilizarea formulelor sau dispozitivelor cu eliberare susținută a ingredientului activ, dozele zilnice necesare pentru perioade de timp de câteva luni pot fi combinate și administrate la animale cu o singură ocazie.
Următoarea compoziție din exemplele de la A la L, ilustrează compozițiile utilizate împotriva artropodelor, în special în cazul insectelor și căpușelor, a nematodelor care cuprinde ca ingredient activ compusul sau compușii cu formula generală (I), în special compușii conform formulei (II), ca de exemplu cele descrise în exemplele preparative de la 1 la 68. Compozițiile descrise în exemplele A la F pot fi fiecare diluate în apă, pentru a se forma o compoziție pulverizabilă la concentrații convenabile pentru utilizare în câmp.
Descrierile chimice generale ale ingredientelor, pentru care toate dintre procentele următoare sunt prezentate ca % în greutate, utilizat în compoziție în exemplele A...L exemplificate mai jos, sunt următoarele:
Denumirea comercială Descrierea chimică
- Etilan BCP - Soprofor BSU - Arilan CA - Solvesso 150 - Arilan S - Darvan No. 2 - Celita PF - Sopropon T 36 - Rodigen 23 - Bentona 38 - Aerosil Condensat de oxid de etilen nonilfenol Condensat de oxid de etilen tristirilfenol Soluție 70% greutate pe volum de dodecilbenzensulfonat de Ca Solvent aromatic descris G 10 Dodecilbenzensulfonat de sodiu Lignosulfonat de sodiu Vehicol silicat de magneziu sintetic Sărurile de sodiu ale acizilor policarboxilici Polizaharida de gumă xantan Derivatul organic de magneziu montmorilonit Dioxid de silicon microfin
Exemplul A: un concentrat solubil în 40 apă este preparat cu o compoziție, după cum urmează: ingredientul activ 7%, etilen SCP 10%, N-metilpirolidona 83%. La o soluție de etilen BCP dizolvat într-o proporție de N-metilpirolidonă se adaugă ingredientul 45 activ cu încălzire și agitare până la dizolvare.
Exemplul B: un concentrat emulsifiabil (EC) este preparat cu o compoziție, după cum urmează: ingredientul activ 7%, Soprofor BSU 4%, Arilan CA 4%, 50
N-metilpirolidonă 50%, Solvesso 150 35%. Primele 3 componente sunt dizolvate în Nmetilpirolidonă și la acestea se adaugă apoi Solvesso 150 când se obține volumul final.
Exemplul C: o pulbere umectabilă (WP) este preparată cu o compoziție, după cum urmează: ingredientul activ 40%, Arilan
S 2%.Aceste ingrediente sunt amestecate și măcinate într-o moară cu ciocănele până se obține o pulbere cu particule de dimensiuni mai mici de 50 μ.
RO 110488 Bl
125
Exemplul D: o formulare de soluție fluidă apoasă este preparată cu o compoziție, astfel: ingredientul activ 40%, Ethylan BCP 1%, Sopropon T3 0,2%, Etilen glicol 5%, Rhodigel 230 0,15% și apă 53,65%. Ingredientele sunt amestecate intim și sunt măcinate într-o moară cu bile până ce mărimea particulelor este mai mică de 3 p.
Exemplul E: o suspensie concentrată emulsifiabilă este preparată cu următoarea compoziție: ingredientul activ 30%, Etilan BCP 10%, Bentonită 38 0.5%, solvesso 150 59,5%. Ingredientele sunt amestecate intim și măcinate într-o moară cu bile până ce se obțin particule de o mărime medie mai mică de 3 μ.
Exemplul F: o granulă dispersabilă în apă este preparată cu o compoziție după cum urmează: ingredientul activ 30%, Darvan nr. 2 15%, Arilan S 8% și Celită PF 47%. Ingredientele sunt amestecate, microminate într-o moară cu energie fluidă și apoi sunt granulate într-un peletizor rotativ, prin pulverizare cu apă, peste 10%, Granulele rezultate sunt uscate într-un uscător în pat fluid, pentru a îndepărta excesul de apă.
Exemplul G: o pulbere de prăfuire este preparat cu următoarea compoziție: ingredientul activ 1...10%, pudră de talc super fin de la 99 la 90%. Ingredientele sunt intim amestecate și apoi sunt măcinate atât cât este necesar pentru a se obține o pulbere fină. Această pulbere poate fi aplicată la locul de infestare cu artropode, de exemplu maidanele de gunoi, produsele depozitate sau bunurile gospodărești sau animale infestate prin sau cu riscul infestării prin artropode pentru controlul acestora, prin ingerare orală.
Mijloacele convenabile de distribuirre a pulberilor pentru pulverizare la locul infestării cu artropode includ pulverizare mecanică, dispozitivele manuale de împrăștiere sau tratamentul vitelor cu ajutorul unor dispozitive de autoantrenament.
Exemplul H: batoanele comestibile se prepară după cum urmează: ingredientul activ 0,1 până la 1%, făină de grâu 80%,
126 melasă 19%. Ingredientele sunt intim amestecate și formate atât cât este necesar, batoanele comestibile pot fi distribuite la locul, de exemplu, premixturilor domestice sau industriale, de exemplu păsările de curte, spitale sau magazii sau suprafețe deschise, infestate cu artropozi, de exemplu furnici, lăcuste, gândaci de bucătărie sau muște, pentru controlul artropodelor prin ingestie orală.
Exemplul I: o formulare sub formă de soluție este preparată ca următoarea compoziție: ingredientul activ 15%, dimetilsulfoxid 85%. Ingredientul activ este dizolvat apoi în dimetilsulfoxid cu amestecarea și încălzire cât este necesar. Această soluție poate fi aplicată percutantă, sub formă de perfuzii aplicate la animalele domestice infestate cu artropode sau după sterilizare prin filtrare printr-o membrană de politetrafluoretilen, 0,22 pm mărimea porilor, prin injectare parenterală într-un grad de aplicare de la 1,2 până la 12 ml de soluție per 100 kg de greutate corp/animal.
Exemplul J: o pulbere umectabilă este preparată cu următoarea compoziție: ingredientul activ 15%, Etilan BCP 5%, Aerosil 5% Celită PF 40%. Compusul Etilan BCP este absorbit pe aerosilul care este apoi amestecat cu celelalte ingrediente și apoi se macină cu ajutorul unei mori cu ciocănele, pentru a se obține o pulbere umectabilă, care poate fi apoi diluat cu apă pentru a se obține o concentrație de la 0,001 la 2% în greutate din compusul activ și care se aplică la locul de infestare cu artropode, de exemplu cu larve diptere sau nematode de plante, prin pulverizare sau la animalele domestice infestate, prin sau cu riscul infecției cu artropode, helminți sau protozoare, prin pulverizare sau cufundare sau prin administrare orală în apa de băut, pentru controlul artropodelor, helminților sau protozoarelor.
Exemplul K: o compoziție sub formă de boli, cu eliberare lentă a ingredientului activ care este format din granule care conțin următoarele componente, în diferite procentaje, similar cu cele descrise pentru compozițiile de mai sus, dependent de necesitate: ingredientul activ, agentul de
RO 110488 Bl
127 densitate, agentul de eliberare lentă a compusului activ și agentul de legare. Ingredientele sunt amestecate intim pentru a se forma ca granule care sunt comprimate sub formă de boturi cu o greutate specifică 2 sau mai mare. Aceste boluri pot fi administrate pe cale orală la animalele domestice rumegătoare pentru retenție în reticulorumen, pentru a se obține o eliberare continuă lentă a compusului activ o perioadă de timp mai îndelungată pentru controlul infestării animalelor domestice rumegătoare cu artropode, helminți sau protozoare.
Exemplul L: o compoziție cu eliberare lentă a compusului activ sub formă de granule, pelete, brichete sau alte preparate cu următoarea compoziție: ingredientul activ 0,5 până la 25%, clorură de polivinil 75 până la 99,5% și dicoctil ftalat (plasticizor), o cantitate catalitică. Componentele sunt amestecate și apoi sunt formate în forme convenabile, prin extrudare sau prin topire. Această compoziție este utilizată, de exemplu, pentru adiție la apă strătătoare sau pentru fabricarea în coliere sau dispozitivele pentru atașare la animalele domestice, în vederea controlului dăunătoarelor prin eliberare lentă.
în timp ce invenția a fost prezentată în detalii specifice și ilustrative și este descrisă cu o particularitate preferată, aceasta este susceptibilă de schimbări, modificări sau alterări, conform metodelor menționate în literatura de specialitate, fără a se depărta de la scopul și spiritul prezentei invenții, care este definit prin revendicările care sunt prezentate în cele ce urmează.

Claims (3)

  1. Revendicări
    1. Derivați de 1-arilimidazol, caracterizați prin aceea că au formula generală (I):
    128 în care:
    X este SfO^R.,, în care Rn este o grupă alchil lineară sau ramificată cu 1 până la 4 atomi de carbon, care este nesubstituită sau substituită cu unul sau mai mulți atomi de halogen, identici sau diferiți, și care substituție poate fi până la substituția completă a grupei alchil și n este O, 1 sau 2;
    Y este hidrogen, halogen, alchil, alcoxi, alcoxialchilidenimino, alchilsulfonil, alchilsulfinil sau alchilsulfonil, în care segmentele alchil și alcoxi sunt catene lineare sau ramificate conținând 1 până la 4 atomi de carbon;
    Z este hidrogen sau alchil care este o catenă lineară sau ramificată cu 1 până la 4 atomi de carbon;
    R2 este halogen sau alchilsulfenil;
    Rs este halogen;
    R4 este hidrogen, halogen, haloalchil sau haloalcoxi, în care segmentele alchil și alcoxi au catene lineare sau ramificate, conținând 1 până la 4 atomi de carbon, substituit cu unul sau mai mulți atomi de halogen, identici sau diferiți, substituție care poate fi completă, a segmentului alchil sau alcoxi, cu condiția că, atunci când Y este H sau Br; Z este H sau CH3; R2 și RB sunt CI sau Br; Rn este CH3, CF3, CF2CI sau CFCI2 și n este O, 1 sau 2; atunci R4 este altul decât 0CF3; când Y este H, CI, Br, SCH3, S0CH3, S02CH3; Z este H sau CHg; R2 și RB sunt CI; Rq este CH3, CH(CHg]2, CFa, CCI3, CFsCI sau CFCI2; și n este O, 1 sau 2 atunci R4 este altul decât CF3; atunci când Y este Η; Z este H sau CH3; R2 și R6 sunt CI; Rq este CFg, CF2CI sau CFCI2; n este O, 1 sau 2; atunci R4 este altul decât CI; atunci când Y este H; Z este H sau CH3; R2 și R6 sunt CI; R3 este CF3, CF2CI sau CFCI2 și n este O, 1 sau 2; atunci R4 este altul decât Br.
    2. Derivați de 1-arilimidazol, conform revendicării 1, caracterizați prin aceea că, în formula (I) Y este H, F, CI, Br, I, CH3, C2H5, och3, oc2h5. N=CH0C2H5, N=CHOCH3, SCH3, S0CH3 sau SO2CH3; Z este H, CH3 sau C2H5; Rn este CF3, CCI2F, CCIF2, CHCI2, CHCIF sau CHF2; R2 este F, CI, Br sau SCH3; R6 este F, CI sau Br; R4 este
    RO 110488 Bl
    129
    H sau F; sau R4 este CI, Br, I, CF3 sau □CF3 atunci când Y este CH3, 0CH3,
    OC2H5, N=CHDCH3, N=CHDC2H5, sch3, S0CH3 sau SO2CH3 și n este O, 1 sau 2.
    3. Derivați de 1-arilimidazol, conform revendicărilor 1 și 2, caracterizați prin aceea că sunt:
    1 -(2,6-diclor-4-fluorfenil)-5metilsulfenil-4-clordifluorometilsulfonilimidazol;
    1-(2,4,6-triclorfenil]-5-metilsulfenil-4diclorfluormetilsulfonilimidazol;
    1 -(2,6-diclor-4-fluorfenil)-5-brom-4diclorfluormerilsulfenilimidazol;
    1-(2,B-diclor-4-fluorfenil)-5metilsulfeniW-diclorfluormetilsulfenilimidazol;
    1 -(2,6-diclor-4-fluorfenil]-5-brom-4trifluormetilsulfenilimidazoi;
    1-(2,6-diclor-4-fluorfenil)-5-clor-4diclorfluormetilsulfenilimidazol;
    1 -(2,6-diclor -4-fluorfenil)5-brom-4clordifluormetilsulfenilimidazol;
    1 - (2,4,6-triclorfenil)-5etoximetilidenimino-4-diclorfluormetilsulfenilimidazol;
    1 -(2-brom-4,6-diclorfenil)-5metilsulfeniM-diclorfluormetilsulfenilimidazol;
    1 -(2-brom-4,6-diclorfenil]-5metilsulfenil-4-trifluormetilsulfenilimidazol;
    1 -(2, B-dibrom^-fluorfenilJ-S-brorrHlclordifluormetilsulfenilimidazol;
    1-(2,6-diclor-4-fluorfenil)-5-brom-4trifluormetilsulfenilimidazol;
    1 -(2,6-diclor-4-fluorfenil)-5-brom-4diclorfluormetilsulfenilimidazol;
    1 -(2,6-d ici o r-4-f I u orf e n i I )-5-b ro m-4diclorfluormetilsulfenilimidazol;
    1 -(4-brom-2, B-diclorfenil)-5metilsulfenil-4-diclorfluormetilsulfenilimidazol sau
    1-(2,4,6-triclorfenil)-5-metilsulfenil-4clordifluormetilsulfenilimidazol.
    4. Procedeu pentru prepararea derivaților de 1-arilimidazol cu formula generală (I), caracterizat prin aceea că un
    130 în care radicalii R2, R4 și R6 sunt definiți anterior, iar gruparea amino este eventual protejată în caz de nevoie:
    a) este inițial supus reacției cu o halogenură de sulfonil R^Halo, în care Rq este alchil sau haloalchil, într-un mediu de reacție organic, eventual, în prezența unui acceptor de acid, cum ar fi o amină terțiară, cu obținerea unui compus cu formula (I a):
    în care X este alchilsulfonil sau haloalchilsulfenil, care apoi este eventual oxidat prin metode cunoscute, ca de exemplu un peroxid, cu obținerea unui compus cu formula (I a), în care X este SfO^R^ unde n este 1 sau 2, iar R4 este definit anterior, adică X este alchilsulfinil, haloalchilsufinil, alchilsulfonil sau haloalchilsulfonil;
    b) este inițial supus reacției cu tr/s(alchiltio)metan sau fr/s(ariltio)metan. întrun mediu de reacție organic, în prezența unui acid Lexis și eventual, în prezența unui acceptor de acid, după care compusul intermediar (I a) obținut, în care X este bfs(alchitio)metil sau b/s(ariltio)metil este supus reacției, într-un mediu organic, cu un alchilnitril corespunzător, după care se realizează o hidroliză cu obținerea compusului (I a) în care X este formil;
    c) este inițial formilat, prin procedee cunoscute, cum ar fi Vilsmeier-Haack sau altele asemenea, cu formarea unui compus intermediar (I a) în care X este formil: în continuare compusul (I a) având semnificațiile substituienților definite anterior și în care X și amino sunt eventual protejați;
    1) este supus, inițial, reacției cu acid clorsulfonic sau diclorsulfonic, cu formarea unui compus intermediar (I b):
    (V)
    RO 110488 Bl în care Z este clorsulfonil;
  2. 2) este tratat cu o bază puternică, cum ar fi un reactiv organometalic, cu obținerea unui carbanion organometalic, care este apoi dezactivat cu un agent de alchilare cu formarea unui compus (I b), în care Z este alchil;
  3. 3) este supus unei formilări, prin procedee cunoscute, astfel încât compusul în care Z este formil, este obținut direct în condițiile reacției Vilsmeier-Haack, sau trecând prin hidroliza unui compus intermediar. în care Z este b/s(alchiltio)met!l sau b/s(ariltio)metil; în continuare compusul (I b) fiind tratat cu alchil nitril, pentru transformarea compusului care Y este amino, în sarea de diazoniu corespunzătoare, urmată de dezactivarea sării de diazoniu cu un agent de dezactivare, conform procedeelor cunoscute, cu obținerea compusului cu formula (I), în care
    Y este hidrogen, halogen și alchilsulfenil și apoi, compusul în care Y este alchilsulfenil este eventual oxidat la compusul cu formula (IJ, în care Y este alchilsulfinil sau alchilsulfonil; sau cu un alchilortoformiat, pentru a se obține compusul cu formula (I), în care
    Y este alcoxialchilidenimino, în special alcoximetilidenimino.
    5. Procedeu de preparare a derivaților de 1-arilimidazol cu formula generală
    132 haloalchilsulfonil caracterizat prin aceea că un compus cu formula (I c):
    în care radicalii Y, Z, R2, R4 și R6 sunt definiți anterior și Z și Y sunt eventual protejați, în măsura în care este necesar:
    a) este inițial supus reacției cu un amestec de brom și un tiocianat metalic, cu obținerea unui compus cu formula (I), în care X este tiocian, care, apoi, este tratat cu un agent de alchilare, eventual în prezența unei baze, cu obținerea unui compus cu formula (I), în care X este alchilsulfonil sau haloalchilsulfonil, sau eventual, compusul intermediar cu formula (I), în care X este tiocian, este inițial oxidat până la un compus intermediar disulfură, care apoi este reacționat cu un perhaloalcan, eventual în prezența unui agent reducăror, cu obținerea unui compus cu formula (I), în care X este haloalchilsulfenil, respectiv parhalo-alchilsulfenil, în final compusul în care X este alchilsulfonil sau haloalchiulsulfonil, este eventual oxidat prin metode cunoscute, cu obținerea unui sulfoid sau unei sulfone, care este un compus cu formula (I), care X este alchilsulfinil, haloalchilsulfinil, de preferință perhaloalchilsulfinil, alchilsulfonil sau haloalchilsulfonil, de preferință perhaloalchilsulfonil;
    b) inițial, prin procedee cunoscute, este tranformat un compus cu formula (I c), în care X este hidrogen, într-un compus intermediar având formula (I), în care X este clorsulfonil, apoi compusul clorsulfonil este tratat cu un agent de reducere, cum ar fi trifenilfosfină cu obținerea compusului intermediar disulfură, descris mai sus, la punctul a), după care compusul disulfură este transformat prin procedee descrise anterior la punctul a), într-un compus cu formula (I), în care X este alchilsulfenil sau haloalchilsulfenil, în special perhaloal în care Y, Z, R2, R4 și R6 sunt definiți ca mai sus, iar X este alchilsulfenil, haloalchilsulfenil, alchilsulfinil, haloalchilsulfinil, alchilsulfonil sau
    RO 110488 Bl
    133 chilsulfenil, sau eventual, compusul sulfenil este oxidat pentru a obține un compus cu formula (I) în care X este alchilsulfinil, haloalchilsulfinil, în special perhaloalchilisulfinil, alchilsulfonil sau halo- 5 alchilsulfonil în special perhaloalchilsulfonil.
    6. Compoziție pentru controlul dezvoltării artropodelor, dăunătorilor ca nematode, helmiți sau protozoare, caracterizată prin aceea că este 10 constituită din: 0,05..,95% greutate, din unul sau mai mulți compuși cu formula (I), ca ingredient activ; 1...95% în greutate din unul sau mai mulți purtători lichizi sau solizi, aceptabili în agricultură sau medicină și 15 0,5...50%în greutate din unul sau mai mulți componenți compatibili, care sunt agenți tensioactivi, adjuvanți sau diluanți,
    134 acceptabili în agricultură sau medicină.
    7. Metodă de control a dezvoltării dpunătorilor, cum ar fi artropodele, nematodele, helminții sau protozoarele, caracterizată prin aceea că, cuprinde tratamentul local al solului în care plantele sunt deja plantate sau urmează a fi plantate, sau al semințelor de plante, la rădăcinile sau pe frunzele plantelor, prin aplicarea unei cantități de aproximativ 0,005 până la 15 kg compus cu formula (I) la un hectar, metoda fiind utilizată în domeniul medicinii veterinare sau pentru vitele din gospodărie sau pentru menținerea sănătății publice, împotriva artropodelor, helminților sau protozoarelor, cum sunt paraziții interni sau externi ai vertebratelor cu sânge cald.
RO148609A 1990-10-31 1991-10-21 Derivati de 1-arilimidazol, procedee de preparare, compozitie pesticida si metoda pentru controlul dezvoltarii daunatorilor RO110488B1 (ro)

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
US07/606,518 US5223525A (en) 1989-05-05 1990-10-31 Pesticidal 1-arylimidazoles

Publications (1)

Publication Number Publication Date
RO110488B1 true RO110488B1 (ro) 1996-01-30

Family

ID=24428298

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
RO148609A RO110488B1 (ro) 1990-10-31 1991-10-21 Derivati de 1-arilimidazol, procedee de preparare, compozitie pesticida si metoda pentru controlul dezvoltarii daunatorilor

Country Status (35)

Country Link
US (1) US5223525A (ro)
EP (1) EP0484165B1 (ro)
JP (1) JP3051535B2 (ro)
KR (1) KR100193403B1 (ro)
CN (1) CN1061965A (ro)
AT (1) ATE204258T1 (ro)
AU (1) AU655204B2 (ro)
BG (1) BG60966B1 (ro)
BR (1) BR9104749A (ro)
CA (1) CA2053716C (ro)
CZ (1) CZ284626B6 (ro)
DE (1) DE69132687T2 (ro)
DK (1) DK0484165T3 (ro)
EC (1) ECSP910787A (ro)
EG (1) EG19700A (ro)
ES (1) ES2162787T3 (ro)
FI (1) FI108032B (ro)
HU (1) HU214937B (ro)
IE (1) IE913801A1 (ro)
IL (1) IL99735A (ro)
MA (1) MA22334A1 (ro)
MX (1) MX9101892A (ro)
MY (1) MY106309A (ro)
NO (1) NO179516C (ro)
NZ (1) NZ240412A (ro)
OA (1) OA09901A (ro)
PL (1) PL168473B1 (ro)
PT (1) PT99386B (ro)
RO (1) RO110488B1 (ro)
RU (1) RU2072992C1 (ro)
SK (1) SK280538B6 (ro)
TR (1) TR25470A (ro)
YU (1) YU173591A (ro)
ZA (1) ZA918674B (ro)
ZW (1) ZW14791A1 (ro)

Families Citing this family (29)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
FR2716453B1 (fr) * 1994-02-22 1996-03-29 Rhone Poulenc Agrochimie Procédé de sulfinylation de composés hétérocycliques.
MY106533A (en) * 1990-02-20 1995-06-30 Sumitomo Chemical Co A 4-tert.-butyl imidazole derivative and its production and use.
EP0599183A1 (en) * 1992-11-25 1994-06-01 Rhone-Poulenc Agrochimie Manufacturing of pesticides and intermediates
PL176522B1 (pl) * 1993-06-14 1999-06-30 Pfizer Nowe pochodne imidazolu
FR2712144B1 (fr) * 1993-11-04 1997-07-18 Rhone Poulenc Agrochimie Association d'un fongicide à groupe azole avec un insecticide à groupe pyrazole, pyrrole ou phénylimidazole.
FR2729825A1 (fr) * 1995-01-30 1996-08-02 Rhone Poulenc Agrochimie Associations insecticides comprenant un insecticide de la famille des chloronicotinyls et un insecticide a groupe pyrazole,pyrrole ou phenylimidazole pour traiter les semences ou le sol
US6136983A (en) * 1995-06-05 2000-10-24 Rhone-Poulenc Agrochimie Pesticidal sulfur compounds
US6060502A (en) * 1995-06-05 2000-05-09 Rhone-Poulenc Agrochimie Pesticidal sulfur compounds
US6060495A (en) * 1995-06-05 2000-05-09 Rhone-Poulenc Agrochimie Pesticidal sulfur compounds
FR2737085B1 (fr) * 1995-07-26 1997-08-22 Rhone Poulenc Agrochimie Associations insecticides d'un oxime carbamate avec un insecticide a groupe pyrazole ou phenylimidazole
US5939356A (en) * 1996-06-21 1999-08-17 Southwest Research Institute Controlled release coated agricultural products
EP0839810B1 (en) 1996-11-04 2002-09-25 Aventis Cropscience S.A. Pesticidal 1-polyarylpyrazoles
US6057448A (en) * 1996-12-26 2000-05-02 Shionogi & Co., Ltd. Process for producing imidazole derivatives
CO5060426A1 (es) * 1997-03-10 2001-07-30 Rhone Poulenc Agrochimie 1-aril-3-imidiopirazoles plaguicidas
ZA981776B (en) 1997-03-10 1998-09-03 Rhone Poulenc Agrochimie Pesticidal 1-arylpyrazoles
GB9810354D0 (en) * 1998-05-14 1998-07-15 Pfizer Ltd Heterocycles
FR2805971B1 (fr) 2000-03-08 2004-01-30 Aventis Cropscience Sa Procedes de traitement et/ou de protection des cultures contre les arthropodes et compositions utiles pour de tels procedes
JP2002097133A (ja) * 2000-07-17 2002-04-02 Shionogi & Co Ltd トリアゼン化合物を含有する抗マラリア剤および殺線虫剤
WO2007069254A2 (en) 2005-12-14 2007-06-21 Makhteshim Chemical Works Ltd. POLYMORPHS AND AMORPHOUS FORMS OF 5-AMINO-l-[2,6- DICHLORO-4-(TRIFLUOROMETHYL)PHENYL]-4- [(TRIFLUOROMETHYL)SULFINYL]-IH-PYRAZOLE-3-CARBONITRILE
UA110598C2 (uk) 2006-11-10 2016-01-25 Басф Се Спосіб одержання кристалічної модифікації фіпронілу
JP5877624B2 (ja) 2006-11-10 2016-03-08 ビーエーエスエフ ソシエタス・ヨーロピアBasf Se フィプロニルの結晶変態
NZ576592A (en) 2006-11-10 2012-06-29 Basf Se Crystalline modification v of fipronil, process for its preparation and use to prevent parasites on animals
AU2007316639B2 (en) 2006-11-10 2012-12-20 Basf Se Crystalline modification of fipronil
GB0806745D0 (en) * 2008-04-14 2008-05-14 Syngenta Participations Ag Novel imidazole derivatives
WO2010099518A2 (en) * 2009-02-27 2010-09-02 Thesis Chemistry, Llc Method for manufacture of 2-oxoimidazolidines
GB0904315D0 (en) * 2009-03-12 2009-04-22 Syngenta Participations Ag Novel imidazole derivatives
EP2663192A4 (en) 2011-01-14 2015-06-03 Keki Hormusji Gharda POLYMORPHISMS IN 5-AMINO-1- (2,6-DICHLOR-4-TRIFLUOROMETHYLPHENYL-) 3-CYAN-4-TRIFLUOR-METHYL-SULFINYL-PYRAZOLE
US10058542B1 (en) 2014-09-12 2018-08-28 Thioredoxin Systems Ab Composition comprising selenazol or thiazolone derivatives and silver and method of treatment therewith
WO2017189348A1 (en) 2016-04-25 2017-11-02 Bayer Cropscience Lp Formulation and method for controlling varroa mites

Family Cites Families (7)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
PT80533B (en) * 1984-05-29 1987-04-06 Pfizer Process for preparing quinolone inotropic agents
DE3608143A1 (de) * 1986-03-12 1987-09-17 Hoechst Ag 1-phenylimidazolcarbonsaeureamide, ihre herstellung sowie ihre verwendung als wachstumsregulatoren
DK570987A (da) * 1986-12-01 1988-06-02 Hoffmann La Roche Oxadiazol-, thiadiazol- og triazolforbindelser
IL85556A (en) * 1987-03-05 1994-06-24 May & Baker Ltd Method for exterminating pests using a history of 2-phenylimidazole, certain compounds of this type and a process for their preparation
CA1339133C (en) * 1987-03-13 1997-07-29 Rikuo Nasu Imidazole compounds and biocidal composition comprising the same for controlling harmful organisms
CA1329614C (en) * 1987-05-02 1994-05-17 Rainer Buerstinghaus N-substituted azoles
CA2015366C (en) * 1989-05-05 2001-09-11 Rhone-Poulenc Agrochimie Pesticidal 1-arylimidazoles

Also Published As

Publication number Publication date
ATE204258T1 (de) 2001-09-15
FI915116A0 (fi) 1991-10-30
EG19700A (en) 1995-09-30
PL168473B1 (pl) 1996-02-29
NZ240412A (en) 1994-08-26
MY106309A (en) 1995-04-29
IL99735A0 (en) 1992-08-18
BR9104749A (pt) 1992-06-16
KR920008009A (ko) 1992-05-27
JPH04300868A (ja) 1992-10-23
NO179516C (no) 1996-10-23
DK0484165T3 (da) 2001-11-12
CS327891A3 (en) 1992-05-13
HUT59563A (en) 1992-06-29
ECSP910787A (es) 1994-02-09
HU913414D0 (en) 1992-01-28
NO179516B (no) 1996-07-15
CZ284626B6 (cs) 1999-01-13
CA2053716C (en) 2003-12-09
EP0484165A1 (en) 1992-05-06
HU214937B (hu) 2000-03-28
YU173591A (sh) 1994-06-10
CN1061965A (zh) 1992-06-17
KR100193403B1 (ko) 1999-06-15
BG60966B1 (bg) 1996-07-31
AU8584791A (en) 1992-05-07
MX9101892A (es) 1992-06-05
IE913801A1 (en) 1992-05-22
IL99735A (en) 1996-06-18
CA2053716A1 (en) 1992-05-01
FI915116A (fi) 1992-05-01
SK280538B6 (sk) 2000-03-13
FI108032B (fi) 2001-11-15
AU655204B2 (en) 1994-12-08
RU2072992C1 (ru) 1997-02-10
PT99386B (pt) 1999-04-30
DE69132687D1 (de) 2001-09-20
EP0484165B1 (en) 2001-08-16
MA22334A1 (fr) 1992-07-01
ZW14791A1 (en) 1992-05-27
NO914230L (no) 1992-05-04
OA09901A (fr) 1994-09-15
JP3051535B2 (ja) 2000-06-12
PT99386A (pt) 1992-09-30
US5223525A (en) 1993-06-29
PL292211A1 (en) 1992-10-05
ES2162787T3 (es) 2002-01-16
BG95400A (bg) 1993-12-24
ZA918674B (en) 1992-10-28
NO914230D0 (no) 1991-10-29
DE69132687T2 (de) 2001-11-29
TR25470A (tr) 1993-05-01

Similar Documents

Publication Publication Date Title
JP3140829B2 (ja) 殺虫性1−(2−ピリジル)ピラゾール
JP2963484B2 (ja) 3‐シアノ‐5‐アルコキシ‐1‐アリールピラゾール殺虫剤
RO110488B1 (ro) Derivati de 1-arilimidazol, procedee de preparare, compozitie pesticida si metoda pentru controlul dezvoltarii daunatorilor
EP0460940B1 (en) Pesticidal 1-arylpyrroles
JP3078556B2 (ja) ピロール殺虫剤
KR0160512B1 (ko) 1-아릴이미다졸 살충제
JP3735159B2 (ja) 新規な農薬