RO116660B1 - Dispozitiv pentru montarea in pozitie verticala a unui obiect in forma de stalp sau montant - Google Patents

Abstract

Inventia se refera la un dispozitiv pentru montarea in pozitie verticala a unui obiect (4) in forma de stalp sau montant, ce se imbina cu un dispozitiv de fixare (6) incastrat in teren, avand un dorn de fixare (10) cilindric, de forma alungita, ce poate fi introdus intr-un gol de montaj (12) de la partea inferioara a obiectului (4) in forma de stalp sau montant, avand o placa suport (16), din planul careia, se dezvolta in sus dornul de fixare (10) si pe care se reazema fata inferioara (14) a obiectului (4) in forma de stalp sau montant, care placa suport (16) mai prezinta cel putin o proeminenta de fixare (18), dirijata in sus si care patrunde in materialul din care este executat obiectul (4) in forma de stalp sau montant, care se caracterizeaza prin aceea ca, dornul de fixare (10) este sensibil mai subtire decat golul de montaj (12) practicat la capatul inferior al obiectului (4) in forma de stalp sau montant, astfel incat, intre suprafata exterioara a dornului (10) si suprafata interioara a golului de montaj (12), se formeaza un joc apreciabil, care permite compensarea unor eventuale abateri de la verticala ale dispozitivului de fixare (6), incastrat in teren, iar placa suport (16) este prevazuta cu mai multe proeminente de fixare (18), dirijate in sus, find dispuse sub forma unui inel perimetral inchis si au partea superioara tesita in forma unei lame de cutit.

Description

Invenția se referă la un dispozitiv pentru montarea, în poziție verticală, a unui obiect în formă de stâlp sau montant al cărui capăt inferior se îmbină cu un dispozitiv de fixare, încastrat în teren.

La punerea în operă a unui stâlp sau a unui montant, de exemplu, la executarea unui gard, la montarea unui panou sau executarea altor lucrări similare, intervine totdeauna problema asigurării, în măsura posibilului, a verticalității acestor elemente. Poziționarea verticală a unui stâlp sau a unui montant se poate realiza, de exemplu, prin aceea că, pe parcursul fixării sau ancorării în teren a respectivului element prin înfigere, batere sau înglobare în beton, se procedează la verificarea și, eventual, corectarea verticalității cu ajutorul unei nivele cu bulă de aer sau al unui fir cu plumb. Asemenea operații sunt greoaie și consumă timp deoarece, de exemplu, la introducerea în teren a unui stâlp sau a unui montant, cu ajutorul unei sonete, este necesar ca operația de batere să fie întreruptă pentru a controla și, eventual, corecta poziționarea respectivului stâlp sau montant. în cazul unui stâlp sau montant înglobat în beton, nu intervin probleme deosebite, dacă este necesar să se aducă anumite corecții în vederea asigurării verticalității; acest lucru este însă valabil atâta vreme, cât betonul nu a făcut încă priză sau nu s-a întărit. Chiar și în asemenea situații, este necesar să se recurgă la anumite mijloace prin care să se asigure păstrarea verticalității până când priza sau întăriră betonului sunt suficient de avansate pentru a permite păstrarea verticalității; aceasta presupune însă măsuri suplimentare de rezemare laterală sau de ancorare a respectivului stâlp sau montant.

în afară de înfigere prin batere, sau de îngropare în teren a unui stâlp sau montant sau de înglobarea lor în beton, se mai folosesc, în mod curent, dispozitive de fixare, încastrate în teren pe al căror capăt superior reazemă apoi obiectul în formă de stâlp sau montant. Dispozitivul de fixare încastrat în teren include, de exemplu, un melc sau un șurub ce pătrunde în teren ca un tirbușon, urmând ca apoi în acest dispozitiv de fixare să se introducă sau să se înșurubeze respectivul stâlp sau montant. De asemenea, se mai cunoaște procedeul prin care obiectul în formă de stâlp sau montant și dispozitivul de fixare în teren, prin înșurubare, formează corp comun, în așa fel, încât obiectul în formă de stâlp sau montant prezintă, la capătul său, un dispozitiv de fixare și constituie un ansamblu ce se ancorează în teren, prin înșurubare. ^ai în cazul acestui procedeu de punere în operă a unui stâlp sau a unui montant intervin însă, în principiu, aceleași probleme legate de poziționarea verticală a stâlpului sau a montantului și care au fost enunțate mai sus, în legătură cu punerea în operă a unui stâlp sau a unui montant, prin înfigere cu sonetă sau înglobare în beton. Ca și în cazul înfigerii prin batere, este necesar ca operația de înșurubare în teren a dispozitivului de fixare să fie din când în când întreruptă și să se efectueze, periodic, verificări prin măsurători, eventual urmate de anumite corecții, așa fel încât să se asigure, în final, verticalitatea respectivului stâlp sau montant.

în documentația de brevet DE-GM 8903236, se prezintă un dispozitiv de fixare a grinzilor de lemn sau a altor elemente similare și care este destinat, în special, executării construcțiilor de lemn specifice eșafodajelor curent folosite la obiectele de joacă pentru copii. Acest tip de dispozitiv de fixare, cunoscut, prezintă, la partea sa inferioară, un element de ancorare ce poate fi încastrat în teren sau în blocul de fundație, peste care este dispus un element de rezemare ce se îmbină strâns cu respectivul stâlp sau montant. Elementul de rezemare se prezintă sub forma unui cep

RO 116660 Bl vertical, ce pătrunde într-un gol practicat la partea inferioară a montantului, așa fel încât montantul să imobilizeze perimetral respectivul cep. în afară de aceasta, mai este prevăzut un element de montaj sau o placă de rezemare în contact cu montantul; cepul iese în consolă față de această suprafață, iar placa respectivă constituie elementul pe 5o care reazemă fața inferioară a montantului. Placa de rezemare mai prezintă o coroană dințată dispusă perimetral și care pătrunde în suprafața frontală a montantului, ceea ce asigură o poziționare fixă, în sens transversal. în afară de aceasta, mai este prevăzut un știft transversal, ce constituie un element suplimentar de siguranță, la smulgere sau extragere, și care traversează, în direcție orizontală, atât cepul, cât și materialul din care 55 este alcătuit montantul. Sabotul de montant, conform documentației de brevet DE-GM 8903236, permite montarea respectivului stâlp sau montant, la o anumită distanță față de nivelul terenului, asigurând astfel o protecție îmbunătățită față de intemperii (ploaie zăpadă ș.a.) ca și față de atacul unor dăunători aparținând regnului animal sau vegetal.

Sabotul de montant, conform documentației de brevet DE-GM 8903236, eo permite realizarea obiectivului propus, fără ca, în principiu, să ne așteptăm la apariția unor probleme legate de slăbirea dispozitivului de fixare, deoarece, cu excepția șocurilor transmise de loviturile aplicate la capătul superior, îmbinarea dintre montant și cep se face, practic, fără aplicarea unor forțe; totuși acest tip de sabot prezintă un dezavantaj major, ce se datorează contactului strâns dintre cep și materialul înconjurător, din care 65 este alcătuit stâlpul sau montantul, ceea ce are drept urmare că sabotul de montant trebuie ancorat în poziție riguros verticală, în teren, pentru a asigura astfel poziționarea verticală a stâlpului sau montantului.

Din aceeași categorie tematică face parte și documentația de brevet DE GM 9313260, în care se propune un dispozitiv de ajustare și reglare, amplasat între un 70 dispozitiv de fixare cum ar fi, de exemplu, un șurub ancorat în teren și un obiect în formă de stâlp sau montant fixat de acest dispozitiv. Conform unei variante de alcătuire prevăzute în această documentație DE GM 9313260, dispozitivul de reglare este format, în principiu, dintr-un dorn de fixare cilindric, de formă alungită, ce pleacă de pe suprafața superioară a dispozitivului de fixare, fiind dirijat în sus și pătrunde într-o gaură 75 de montaj, practicată la capătul inferior al respectivului obiect în formă de stâlp sau montant. Lungimea axială a dornului de fixare și adâncimea găurii de montaj sunt astfel dimensionate, încât lungimea dornului să depășească cu puțin gaura de montaj, ceea ce are drept urmare că, în momentul montării pe dornul de fixare a obiectului în formă de stâlp sau montat, capătul dornului reazemă pe fundul găurii de montaj. Obiectul în formă 8o de stâlp sau montant se aduce - eventual cu ajutorul unei nivele cu bulă de aer sau al unui fir cu plumb - în poziție perfect verticală, după care se aplică câteva lovituri asupra capătului superior al obiectului, astfel încât capătul liber al dornului de fixare pătrunde în baza găurii înfundate, iar obiectul este imobilizat în raport cu dispozitivul de fixare într-o poziție perfect verticală. 85

Dispozitivul care face obiectul documentației de brevet DE GM 9313260, răspândit pe scară largă, se utilizează cu bune rezultate în practică, soluția prezintă însă același neajuns ca și în cazul documentației de brevet DE GM 8903236, deoarece, datorită contactului strâns între cep și materialul din care este executat stâlpul sau montantul, este necesar ca sabotul cepului să fie încastrat în teren, în poziție perfect 90 verticală, pentru a asigura astfel verticalitatea stâlpului sau montantului. De altfel, chiar și în cazul sabotului de montant, conform documentației de brevet DE GM 8903236,

RO 116660 Bl pot apărea probleme în legătură cu slăbirea dispozitivului de fixare de la capătul inferior, respectiv, atunci când materialul din care este executat stâlpul sau montantul este deosebit de dur și necesită deci aplicarea unei forțe pentru a asigura pătrunderea coroanei dințate în suprafața frontală a stâlpului sau montantului. Este drept că documentația de brevet DE GM 9313260 cuprinde și alte variante de alcătuire, bazate pe folosirea unor dispozitive de reglare, dispuse între montant și dispozitivul de fixare, prin care se urmărește poziționarea perfect verticală a montantului chiar și atunci, când dispozitivul de fixare îngropat în teren este oblic sau înclinat; asemenea dispozitive de reglare sunt însă relativ complicate și deci scumpe.

Față de cele expuse mai sus, prezenta invenție își propune, drept obiectiv, realizarea unui dispozitiv pentru montarea, în poziție verticală, a unui obiect în formă de stâlp sau montant pe un dispozitiv de fixare dispus la capătul orientat către teren și prin care, după încheierea operației de încastrare în teren a dispozitivului de fixare, are loc poziționarea perfect verticlă, și cu caracter permanent, a obiectului în formă de stâlp sau montant, fără ca prin operațiile de punere în operă a acestora să se modifice sau să se slăbească poziția dispozitivului de fixare, încastrat în teren.

în înțelesul prezentei invenții, obiectivul astfel definit se realizează cu ajutorul unor elemente caracteristice cuprinse în revendicarea 1.

în consecință, în înțelesul prezentei invenții, sunt create, prin mijloace surprinzător de simple, condițiile pentru asigurarea sau corectarea poziției verticale a unui obiect în formă de stâlp sau montant, și anume, prin aceea că dornul de fixare este sensibil mai subțire decât dimensiunile găurii de montaj, practicată la capătul inferior a obiectului în formă de stâlp sau montant și că, între suprafața exterioară a dornului de fixare și suprafața interioară a golului de montaj, este prevăzut un anumit joc pe întreaga lungime axială a dornului de fixare. Cu alte cuvinte, spre deosebire de principiile care au stat la baza documentațiilor de brevet DE GM 8903236 și DE GM 9313260, la care materialul din care este executat stâlpul sau montantul se află în contact strâns cu dornul sau cepul respectiv, în cazul soluției care face obiectul prezentei invenții, se prevede un joc suficient de mare între cep sau dornul de fixare pe de o parte și golul care înconjoară dornul pe de altă parte, care gol este practicat la capătul inferior al stâlpului sau montantului, iar acest joc între suprafața exterioară a dornului de fixare și suprafața golului de montaj se dezvoltă, practic, pe întreaga lungime a respectivului dom de fixare. Prin prevederea acestui joc sunt create condițiile care să permită montarea oblică sau înclinată a stâlpului sau montantului, pe dornul de fixare, dar în limitele unor abateri unghiulare date, urmând ca prin adoptarea acestei poziții înclinate sau oblice să poată fi compensate eventuale abateri de la verticală a dispozitivului de fixare încastrat în teren.

Unele dezvoltări avantajoase, prin diferite variante ale invenției, fac obiectul revendicărilor dependente.

Se consideră indicat că placa suport, pe care se reazemă capătul inferior al obiectului în formă de stâlp sau montant, să prezinte un număr de proeminențe de fixare orientate în sus, așa cum apare în documentația de brevet DE GM 8903236. Prin aceasta se îmbunătățește modul de fixare a obiectului în formă de stâlp sau montant în poziția sa în raport cu dispozitivul care constituie obiectul prezentei invenții.

într-o altă variantă de alcătuire, proeminențele care se desprind de pe fața plăcii suport și sunt orientate în sus, se pot prezenta sub forma unui inel închis. în această

RO 116660 Bl situație se obțin aceleași rezultate favorabile ca și în varianta constructivă, în care este prevăzut un număr oarecare de proeminențe de fixare separate.

Se consideră indicat ca proeminența, ca element de fixare, să aibă capătul său superior, teșit în formă de lamă de cuțit. în felul acesta se obține ca cel puțin unica proeminență de fixare să pătrundă adânc în materialul din care este executat obiectul în formă de stâlp sau montant. Dacă tăietura oblică, în formă de lamă de cuțit, este aliniată cu axa mediană, longitudinală, a dispozitivului care face obiectul prezentei invenții, se reduce la minimum pericolul de fisurare sau spintecare a materialului din care este executat obiectul în formă de stâlp sau montat, la pătrunderea proeminenței de fixare, cel puțin unice.

Se mai consideră indicat ca dornul de fixare să aibă o formă tubulară, iar marginea sa superioară să prezinte o teșitură în formă de lamă de cuțit. în felul acesta, nu numai acea cel puțin unică proeminență de fixare să pătrundă adânc în materialul din care este executat obiectul în formă de stâlp sau montant, ci însuși dornul de fixare să se îngroape în peretele frontal al golului de montaj, deci în materialul din care este executat obiectul în formă de stâlp sau montant.

Dornul de fixare poate prezenta, în zona capătului său superior, o gaură de trecere, dispusă aproximativ orizontal și traversată de un știft cu dimensiunile la limita inferioară a găurii de trecere, liftul traversează o gaură transversală, coaxială cu gaura din dornul de fixare și practicată în obiectul în formă de stâlp sau montant. Această măsură suplimentară de siguranță previne pericolul îndepărtării obiectului în formă de stâlp sau montant de pe dispozitivul care constituie obiectul prezentei invenții, sub acțiunea unor forțe de tracțiune dirijate vertical, de jos în sus. în plus, acest mod de fixare mai prezintă avantajul că permite încastrarea unor montanți înalți la care, datorită înălțimii lor, este extrem de dificil sau chiar imposibil să se aplice o forță de batere asupra capătului superior. Acest mod de fixare prezintă avantaje deosebite și în cazul unor stâlpi sau montanți la care, datorită unor cerințe bine precizate (de exemplu evitarea turtirii sau despicării capătului superior), este imposibilă sau interzisă folosirea unei sonete de batere. Cum știftul traversează cu un anumit joc gaura de trecere practicată în dornul de fixare, rezultă că respectivul știft nu împiedică eventuale mișcări basculante ale obiectului în formă de stâlp sau montant, pentru poziționarea verticală a acestuia.

Știftul poate să fie executat sub formă de știft filetat și introdus, prin înșurubare, în gaura transversală, practicată în obiectul în formă de stâlp sau montant. în această situație, știftul poate fi slăbit numai prin folosirea unei scule corespunzătoare, ceea ce contribuie la creșterea gradului de siguranță a îmbinării.

Prin deplasarea, pe verticală, a plăcii suport, în lungul dornului de fixare, rezultă avantajul că lungimea, inițial relativ supradimensionată, a dornului de fixare poate fi adaptată cu precizie la dimensiunile golului de montaj, practicat în obiectul în formă de stâlp sau montant. în afară de aceasta, în special, dacă se ține seama de alcătuirea constructivă, ce cuprinde un știft dispus orizontal, se poate obține o rigidizare a obiectului în formă de stâlp sau montant, în raport cu dispozitivul care face obiectul prezentei invenții. într-o altă varianta preferată de alcătuire, deplasarea plăcii suport se realizează prin aceea că respectiva placă suport este dispusă pe o placă portantă care, la rândul său, este angrenată cu dornul de fixare prin intermediul filetului executat pe suprafața exterioară a acestuia din urmă. Prin rotirea plăcii portante în jurul dornului de

140

145

150

155

160

165

170

175

180

RO 116660 Bl fixare filetat, respectiva placă se deplasează vertical, în sus sau în jos, antrenând firește și placa suport.

Conform unei alte variante avantajoase de alcătuire, dornul de fixare poate fi format din două tronsoane coaxiale de țeavă, din care tronsonul exterior de țeavă se poate deplasa pe verticală în raport cu tronsonul interior de țeavă, iar pe parcursul unei deplasări verticale, de jos în sus, a tronsonului exterior de țeavă, capătul superior al acestuia din urmă se lărgește în direcția orizontală, respectiv radială. în felul acesta, se obține o încastrare a dornului de fixare în peretele interior al golului de montaj al obiectului în formă de stâlp sau montant și i se conferă o rezistență la smulgere. De preferință, tronsonul exterior de țeavă prezintă o serie de lamele deformabile, dispuse în zona capătului superior și care, la orice deplasarea în sus a tronsonului exterior de țeavă, vin în contact cu contraprofilele de pe tronsonul interior de țeavă și sunt îndoite orizontal, respectiv radial. Aceasta constituie o altă variantă preferată de realizare a prezentei invenții și care, cu ajutorul unor mijloace constructive simple, permite obținerea unei rezistențe la smulgere, cu un grad ridicat de siguranță.

Deosebit de cele de mai sus, conform unei alte variante de alcătuire constructivă, placa suport poate face corp comun cu dispozitivul de fixare. O astfel de variantă de alcătuire se caracterizează prin simplitate în execuție și manipulare, ceea ce se explică prin faptul că este lipsită de elemente mobile.

Atunci când, potrivit unei alte forme de alcătuire a plăcii suport., aceasta din urmă se prezintă ca un element independent de dispozitivul de fixare și fixat de suprafața frontală inferioară a obiectului în formă de stâlp sau montant, ce se îmbină păsuit și/sau prin aplicarea unei forțe cu cel puțin o zonă parțială a suprafeței exterioare a dornului de fixare, atunci când acesta din urmă pătrunde în golul de montaj practicat la capătul inferior al obiectului în formă de stâlp sau montant și nu sunt necesare una sau mai multe lovituri puternice, aplicate la capătul superior al obiectului în formă de stâlp sau montant, pentru fixarea feței inferioare frontale a obiectului în formă de stâlp sau montant de placa suport, unde cel puțin una din proeminențele sale de fixare pătrunde, iar capătul superior al dornului de fixare pătrunde în baza golului de montaj a obiectului în formă de stâlp sau montant. în felul acesta, se reduce sensibil consumul de energie, se diminuează forțele ce acționează asupra dispozitivului de fixare în timpul poziționării obiectului în formă de stâlp sau montant și se micșorează astfel pericolul unei eventuale slăbiri a îmbinării. Sunt astfel create condițiile pentru a realiza, cu mijloace simple, montarea în poziție verticală a unui obiect în formă de stâlp sau montant precum și introducerea unor eventuale corecții necesare, fără ca pe parcursul efectuării operațiilor de fixare a respectivului obiect să intervină pericolul de slăbire a dispozitivului de fixare încastrat în teren.

Referitor la alcătuirea constructivă, prezentată mai sus, se consideră indicat ca placa suport să fie prevăzută cu o decupare centrică, a cărei bordură perimetrală să fie în contact forțat sau să se îmbine, prin formă, cu cel puțin o zonă parțială a suprafeței exterioare a dornului de fixare. 0 astfel de alcătuire a plăcii suport, prin care să se asigure contactul cu dornul de fixare, nu pune probleme deosebite din punctul de vedere al tehnologiei de fabricație și nici nu comportă decât costuri minime.

Străpungerea poate avea o formă circulară sau poligonală, în funcție de secțiunea dornului de fixare sau de eventuale alte condiții impuse. Totuși, ținând seama de costurile de fabricație a dornului de fixare, de cele legate de realizarea străpungerii si de efortul

RO 116660 Bl

235 financiar cerut de practicarea golului de montaj, de la capătul inferior al obiectului în formă de stâlp sau montant, se poate afirma că o decupare de formă circulară se dovedește a fi rezolvarea cu maxime avantaje.

Diametrul interior al străpungerii este cel mult egal și, de preferință, mai mic decât diametrul exterior al domului de fixare. în aceste condiții și, îndeosebi atunci, când potrivit unei alte alcătuiri avantajoase, străpungerea practicată în placa suport este prevăzută cu un număr de lamele elastice, dispuse perimetral, se realizează automat o ancorare a străpungerii din placa suport de corpul dornului de fixare.

Acest efect de autofixare poate fi intensificat și îmbunătățit, dacă cel puțin pe o anumită zonă, suprafața exterioară a dornului de fixare este randalinată. în mod deosebit, trebuie relevat faptul că, prin asociere cu varianta preferată de alcătuire constructivă, în care se prevede că placa suport este prevăzută cu un număr de lamele elastice, dispuse perimetral și prezintă o decupare al cărui diametru interior este mai mic decât diametrul exterior al dornului de fixare, se realizează o poziționare cu un grad ridicat de siguranță și, în special, se obține o bună rigiditate torsionată, a obiectului în formă de stâlp sau montant, ca urmare a pătrunderii lamelelor de fixare în striurile obținute prin randalinare, practicate pe suprafața dornului de fixare.

Alte elemente de detaliu, aspecte și avantaje proprii prezentei invenții sunt evidențiate în descrierea de mai jos și în legătură cu fig. 1+8, în care sunt prezentate diverse variante de alcătuire, și anume:

- fig.1, reprezintă o variantă de alcătuire constructivă, conform prevederilor prezentei invenții, dispozitivul aflat în stare demontantă;

- fig.2, dispozitivul din fig. 1, prezentat în stare montată;

- fig.3, vedere în plan, a unei plăci suport, conform uneia din variantele de alcătuire constructivă;

- fig.4, vedere în plan, a unei plăci suport, conform unei alte variante de alcătuire constructivă;

- fig.5A și 5B, vederi cu secțiuni parțiale ale dispozitivului conform invenției, într-o altă variantă de alcătuire constructivă;

-fig.6A și 6B, vedere și secțiune prin dispozitivul conform invenției, în alta variantă de alcătuire constructivă;

- fig.7, secțiune în plan vertical, a dispozitivului conform prezentei invenții, în altă variantă de alcătuire constructivă;

- fig.8, vedere cu secțiune parțială, în altă variantă de alcătuire constructivă a dispozitivului conform prezentei invenții.

Descrierea ce urmează și în care se prezintă câteva variante preferate de alcătuire constructivă a dispozitivului pentru montarea în poziție verticală a unui obiect conform prezentei invenții, trebuie considerată ca având un caracter pur ilustrativ și exemplificativ, reprezentările grafice din desenele anexate precum și textele ce le corespund nu trebuie interpretate ca având un caracter limitativ.

în fig.1, se prezintă o primă variantă de alcătuire constructivă a dispozitivului conform acestei invenții și care este destinat montării în poziție verticală, a unui obiect în formă de stâlp sau montant (denumit montant în cele ce urmează), îmbinat cu un dispozitiv de fixare încastrat în teren.

în fig. 1 și 2, se prezintă o variantă de alcătuire constructivă a unui dispozitiv de fixare 2, realizat conform prevederilor acestei invenții și care servește la montarea, în

240

245

250

255

260

265

270

275

RO 116660 Bl poziție verticală, a unui montant 4 ce se îmbină, de exemplu, cu un dispozitiv de fixare 6 încastrat în teren. Dispozitivul de fixare 6 poate fi, de exemplu, îngropat în teren sau înglobat în beton sau poate fi, de preferință, introdus în teren, prin înșurubare. 0 variantă deosebit de avantajoasă de realizare a dispozitivului de fixare 6 este descrisă în documentația de brevet DE GM 9313258, prezentată de același titular. în cele ce urmează, ne vom referi, integral, la conținutul dezvăluit și în documentația menționată mai sus.

în varianta de alcătuire constructivă a dispozitivului 2 ce apare în fig. 1 și 2, dispozitivul de fixare 6 prezintă, la capătul său superior, o retragere 8 pe care este fixat centric un dorn de fixare 10 de formă tubulară. Așa cum apare cel mai bine în fig.2, diametrul exterior al dornului de fixare 10 este sensibil mai mic decât diametrul interior al unui gol de montaj 12 de la capătul inferior al montantului 4. Se mai consideră indicat ca adâncimea golului de montaj 12 să fie mai mică decât înălțimea dornului de fixare 10.

între retragerea 8 și fața frontală 14 a montantului 4 în care este practicat golul de montaj 12, se poate intercala o placă suport 16, fiind indicat ca forma și suprafața plăcii suport să fie adaptate la fața frontală 14 - adică să fie, de regulă, de formă circulară, așa cum se arată în fig.3 și 4. De pe fața superioară a plăcii suport 16, pleacă cel puțin o unică, dar de preferință, mai multe proeminențe de fixare 18 dirijate în sus, în direcția feței frontale 14. Așa cum apare în desen, de pe placa suport 16 se desprind o serie de proeminențe de fixare 18 în formă de dinți, colți sau de dornuri și care sunt dirijate în sus; proeminențele de fixare 18 pot fi realizate și sub forma unui inel continuu și închis care urmărește perimetrul plăcii suport 16.

De preferință, proeminențele de fixare 18 sunt teșite în formă de lamă de cuțit, la partea lor superioară, iar ieșitura este orientată către axa mediană, longitudinală, a dispozitivului 2. în mod similar, se prevede o teșitură 29 în formă de lamă de cuțit a marginii superioare a dornului de fixare 10. dacă teșiturile în formă de lamă de cuțit sunt orientate către axa mediană longitudinală a dispozitivului 2 care face obiectul prezentei invenții, se reduce la minimum pericolul de fisurare sau spintecare a materialului din care este executat montantul 4 atunci când, în aceasta, pătrunde în proeminențele de fixare 18

Operația de fixare a montantului 4 de dispozitivul 2 începe cu încastrarea în teren a dispozitivului de fixare6, de exemplu prin înșurubare sau înglobare în beton.

în continuare, se poziționează placa suport 16 pe fața inferioară sau frontală 14 a montantului 4 și se solidarizează cu respectiva față frontală 14. în acest scop, placa suport 16 este prevăzută cu o serie de proeminențe de fixare 18 ce se îngroapă în materialul montantului 4 atunci când pe placa suport 16 se aplică una sau mai multe lovituri de ciocan. în afara variantei constructive de realizare a proeminențelor de fixare 18 sub forma unor dinți sau colți ascuțiți cum se văd în fig. 1 și 2, este posibil, așa cum s-a menționat mai sus ca proeminența de fixare 18 să se prezinte sub forma unui inel închis care urmărește perimetrul plăcii suport 16. O altă variantă cum se vede în fig.3 constă în practicarea unui număr de găuri 20 în placa suport 16, ceea ce permite ca materialul din care este executată placa suport 16 să fie traversat de cuie sau altceva similar iar placa suport 16 să fie astfel fixată de fața frontală a montantului 4 cu ajutorul acestor elemente de prindere. în oricare din aceste situații, placa suport 16 prezintă o

RO 116660 Bl

325 străpungere centrică 22 astfel dispusă pe placa suport 16 încât, după montarea plăcii suport 16 pe fața frontală 14, respectiva străpungere să fie practic coaxială cu golul de montaj 12 practicat în partea inferioară a montantului 4.

După fixarea plăcii suport 16, se așază montantul 4 pe dispozitivul de fixare 6, așa cum se arată în fig. 1, și anume în așa fel încât, dornul de fixare 10 să traverseze forțat străpungerea 22 și să pătrundă în golul de montaj 12. în felul acesta, montantul 4 ajunge să rezeme prin suprafața de fund 24 al golului de montaj 12 pe marginea superioară a dornului de fixare 10. După aceea, așa cum se arată în fig.2, montantul 4 este basculat până când este compensată o eventuală oblicitate a dispozitivului de fixare 6 iar montantul este adus în poziție verticală; operația se efectuează folosind un fir cu plumb sau o nivelă cu bulă de aer. Această mișcare de basculare a montantului 4 în raport cu dispozitivul de fixare 6 este posibilă prin aceea că, potrivit prevederilor prezentei invenții, diametrul exterior al dornului de fixare 10 este sensibil mai mic decât diametrul interior al golului de montaj 12 în așa fel încât dornul 10 poate fi poziționat oblic sau înclinat în interiorul golului 12 cum se remarcă în fig.2. După ce montantul 4 a fost adus în poziție exact verticală, asupra capătului superior al montantului 4 se aplică, cu un ciocan sau orice alt instrument adecvat de batere, una sau mai multe lovituri care fac ca bordura superioară continuă a dornului de fixare 10 să pătrundă în fundul 24 al golului 12, ceea ce are ca urmare că, așa cum se arată în fig.2, montantul 4 este menținut în această poziție în raport cu dispozitivul de fixare 6.

în afară de aceasta, prin intercalarea plăcii suport 16, montantul 4 este sprijinit pe domul de fixare 10 în vecinătatea retragerii 8 iar placa suport 16 reazemă complet sau doar parțial, în funcție de gradul de înclinare a montantului 4, pe retragerea 8.

Prinderea plăcii suport 16 de dornul de fixare 10 se datorează faptului că diametrul interior al străpungerii 22 este cel mult egal, dar de preferință mai mic, decât diametrul exterior al domului de fixarelO. în felul acesta se realizează între placa suport 16 și cel puțin o porțiune din suprafața dornului de fixare 10 o îmbinare obținută prin aplicarea unei forțe și/sau prin dimensionarea corespunzătoare a pieselor în contact, ceea ce are drept urmare poziționarea fixă a montantului 4 în raport cu dispozitivul de fixare 6. Această îmbinare între placa suport 16, respectiv străpungerea 22, și domul de fixare 10, obținută prin aplicarea unei forțe și/sau dimensionarea corespunzătoare a pieselor în contact, poate fi îmbunătățită și consolidată prin aceea că cel puțin o porțiune din suprafața exterioară a dornului de fixare 10 este prevăzută cu o randalinare 26.

De asemenea, așa cum se arată în fig.3, este posibil ca străpungerea 22 practicată în placa suport 16 să fie prevăzută cu o serie de lamele elastice 28 dispuse perimetral, atunci când montantul 4 este montat pe dornul de fixare 10 iar dornul de fixare 10 traversează străpungerea 22, lamelele se deformează elastic (adică se îndoaie în sus), ceea ce are drept urmare o fixare cu un grad ridicat de siguranță a plăcii suport 16 și implicit a montantului 4 în raport cu dispozitivul de fixare 6 și care se aplică prin conlucrarea dintre aceste lamele și randalinarea 26. Capacitatea de cedare a lamelelor 28 contribuie la lărgirea domeniului de basculare a montantului 4 în raport cu dornul de fixare 10 și, deci cu dispozitivul de fixare 6.

330

335

340

345

350

355

360

RO 116660 Bl

Teșitura 29 în formă de lamă de cuțit a bordurii superioare a dornului de fixare 10 permite o pătrundere lesnicioasă a acestuia în masa materialului din care este executat montantul 4. în afară de aceasta, cum teșitura în formă de lamă de cuțit este orientată către axa mediană longitudinală a dispozitivului 2, înseamnă că asupra materialului din care este executat montantul 4 nu se exercită forțe dirijate către exterior și care ar putea conduce la dislocări sau crăpături, în consecință, întreaga zonă inferioară a montantului 4 se păstrează intactă, cu excepția porțiunilor în care pătrund proeminențele de fixare 18, și este deci mai puțin expusă la intemperii sau la atacul unor dăunători aparținând regnului animal sau vegetal.

în principiu, secțiunea străpungerii 22 este corelată cu secțiunea transversală a dornului de fixare 10. Aceasta înseamnă că atunci când dornul de fixare 10 are o formă tubulară și o secțiune circulară, este preferabil ca străpungerea 22 să aibă, de asemenea, o formă circulară cum se arată pe fig.3, eventual prevăzută suplimentar cu o serie de lamele elastice 28. La fel de bine, însă străpungerea 22 poate avea o formă pătrată cum se arată în fig.4 prin linie continuă sau poligonală marcată pe aceeași figură prin linii întrerupte. O străpungere de formă poligonală poate fi utilizată și în cazul unui dorn de fixare 10 de secțiune circulară, lamelele elastice 28 de fixare pot fi prevăzute și la străpungeri 22 de formă pătrată sau poligonală.

Cum placa suport 16 se fixează pe fața frontală 14 a montantului 4 înainte de montarea montantului 4 pe dornul de fixare 10 ce aparține de dispozitivul de fixare 6, înseamnă că, forțele necesare în momentul și prinderii montantului 4 de dispozitivul de fixare 6 se limitează doar la forțele necesare poziționării montantului 4 pe dornul de fixare 10, atunci când aceasta din urmă traversează străpungerea 22 de dimensiune mai redusă decât cea a dornului, la care se adaugă forțele necesare pentru a asigura pătrunderea prin batere a dornului de fixare 10 în fața frontală 24 a golului de montaj 12 în felul acesta, se micșorează sensibil pericolul de slăbire a gradului de încastrare în teren a dispozitivului de fixare 6 ca urmare a loviturilor aplicate asupra capătului superior al montantului 4.

în fig.5A până la 8 se prezintă diverse alte variante constructive de realizare a acestei invenții prin care se urmărește montarea în poziție verticală a unui obiect în formă de stâlp sau montant și îmbinarea acestuia cu un dispozitiv de fixare încastrat în teren.

Simbolurile de referință folosite în fig.5A până la 8 nu diferă de cele folosite în fig.1 până la 3 atunci servesc la identificarea unor elemente identice sau reciproc corespunzătoare; în consecință, se renunță la reluarea lămuririlor anterioare.

în ce privește varianta constructivă de realizare a dispozitivului 2 conform fig.5A și 5B, este de menționat că, respectivul dispozitiv de prindere 6 prezintă, la capătul superior, o retragere 8 pe care este dispus centric dornul de fixare 10 de formă tubulară. Așa cum se poate vedea cel mai bine în fig.5B, diametrul exterior al dornului de fixare 10 este sensibil mai mic decât diametrul interior al golului de montaj 12 și în acest caz adâncimea golului de montaj 12 este cel mult egală dar preferabil mai mică decât lungimea dornului de fixare 10.

De pe retragerea 8 sau placa suport pleacă cel puțin o proeminență de fixare 18, dispusă radial la exterior și orientată în sus. Tot astfel, de pe retragerea 8 pot pleca mai

4.

RO 116660 Bl multe asemenea proeminențe de fixare 18 dirijate în sus și având formă de colți sau dornuri, după cum se poate prevedea o singură proeminență de fixare 18 în formă de inel continuu ce urmărește perimetrul retragerii 8.

Așa cum se vede în fig.5A și 5B, proeminențele de fixare 18 sunt alcătuite așa cum se arată în fig. 1 până la 3 și prezintă, la capătul superior, o ieșitură în formă de lamă de cuțit orientată în direcția axei mediane longitudinale a dispozitivului 2. Tot astfel, capătul superior al dornului de fixare 10 prezintă și el o teșitură 29 în formă de lamă de cuțit.

Operația de prindere a montantului 4 de dispozitivul 2 începe prin încastrarea în teren, de exemplu, prin îngropare sau înșurubare, a dispozitivului de fixare 6. în continuare, așa cum se arată în fig.5A, se poziționează montantul 4 pe dispozitivul de fixare 6 iar dornul de fixare pătrunde în golul de montaj 12. în această fază montantul 4 reazemă pe proeminență sau proeminențele de fixare 18 prin intermediul feței sale inferioare sau frontale 14, iar fața frontală sau fundul golului 12 reazemă pe bordura superioară a dornului de fixare 10. Apoi, așa cum se arată în fig.5B, se procedează la bascularea montantului 4 pentru compensarea eventualelor oblicități în poziția dispozitivului de fixare 6, până la aducerea montantului 4 în poziție perfect verticală; în acest scop este indicat să se folosească un fir cu plumb sau o nivela cu bulă de aer. Bascularea montantului 4 în raport cu dispozitivul de fixare 6 devine posibilă prin aceea că diametrul exterior al dornului de fixare 10 este sensibil mai mic decât diametrul interior al golului 12, așa fel încât dornul 10 poate ocupa o poziție oblică sau înclinată atunci când pătrunde în interiorul golului 12 cum se vede în fig.5B. în momentul în care montantul 4 a fost adus în poziție perfect verticală, se aplică pe capătul superior al montantului 4 una sau mai multe lovituri puternice cu un ciocan sau orice alt instrument potrivit de batere; în felul acesta, proeminența sau proeminențele de fixare 18 pătrund în fața inferioară 14 a montantului 4 iar bordura superioară a dornului de fixare 10 pătrunde în fața frontală 24 a golului 12, realizându-se astfel fixarea montantului 4 în raport cu dispozitivul de fixare 6 cum se remarcă în fig.5B. în afară de aceasta, montantul 4 reazemă cu o parte a feței sale inferioare 14 pe retragerea 8, și prin acesta din urmă și pe proeminența sau proeminențele de fixare 18 preluând astfel funcțiunile plăcii suport 16 din fig. 1 până la 3.

Varianta constructivă de alcătuire, din fig.5A și 5B, este capabilă să ofere satisfacție suficientă atunci când, în condiții de exploatare, nu intervin forțe de întindere dirijate de jos în sus deci, de exemplu, în cazul grinzilor portante sau de susținere care preiau exclusiv solicitări la compresiune. în cazurile în care, însă, este posibil să intervină asemenea forțe de întindere dirijate de jos în sus, este recomandabil să se recurgă la una din variantele de alcătuire prezentate în fig. 1 până la 3 sau 6A până la 8.

Simbolurile de referință folosite în fig.6A până la 8 servesc la identificarea unor elemente identice sau corespunzătoare în fig.5A și 5B.

Așa cum se vede în fig.6A, dispozitivul 2 prezintă de asemenea un dorn de fixare 10 realizat preferabil, în varianta monobloc, cu dispozitivul de fixare, la capătul său superior, dornul de fixare 10 prezintă o gaură de trecere 30 dispusă aproximativ orizontal. în imediata vecinătate a dornului de fixare 10, dispozitivul de fixare 6 este prevăzut cu un filet exterior 32 ce se angrenează cu filetul interior al unei plăci portante

410

415

420

425

430

435

440

445

450

RO 116660 Bl

34. Pe fața superioară a plăcii portante 34 reazemă placa suport 16 ce se poate deplasa liber în lungul filetului exterior 32 și deci nu se angrenează cu filetul exterior 32. de pe placa suport 16 pleacă, și în acest caz, una sau mai multe proeminențe de fixare 18 dirijate în sus.

Așa cum se vede în fig.6B, gaura de trecere 30 este traversată de un știft 36 dispus orizontal și care pătrunde într-o gaură 38 practicată în montantul 4 și care este dispusă orizontal. Știftul 36 are o grosime sensibil mai mică decât diametral găurii de trecere 30, astfel încât, așa cum se vede în fig.6B, știftul 36 și deci și montantul 4 pot fi făcute să basculeze în raport cu dispozitivul de fixare 6 iar știftul 36 poate ocupa o poziție oblică în raport cu gaura de trecere 30 datorită grosimii sale mai reduse.

Este preferabil ca știftul 36 să fie montat păsuit în gaura 38 ce traversează montantul 4, și se consideră deosebit de avantajos să fie montat prin înșurubare, ceea ce asigură fixarea știftului 36 în montantul 4.

Pentru fixarea montantului 4 de dispozitivul de fixare 6, se începe prin înfigerea montantului 4 pe dornul de fixare 10 urmată de rigidizarea sa cu ajutorul știftului 36 dispus în gaura 30. știftul 36 devine astfel elementul prin care se împiedică smulgerea montantului 4. în continuare, se rotește placa portantă 34 care, așa cum se arată în fig.6A și 6B, se deplasează de jos în sus în lungul filetului exterior 32, antrenând totodată placa suport 16. Pe parcursul operației de ridicare prin înșurubare a plăcii portante 34 și, implicit, a plăcii suport 16, proeminența sau proeminențele de fixare 18 pătrund adânc în suprafața inferioară 14 a montantului 4. Așa cum se arată în fig.6B, înainte de deplasarea de jos în sus, prin înșurubare, a plăcii portante 34, montantul 4 poate fi făcut să basculeze în raport cu dispozitivul de fixare 6 pentru a compensa astfel eventuale abateri de la verticală ale dispozitivului de fixare 6. Montantul 4 poate fi încastrat în orice poziție dorită în raport cu dispozitivul de fixare 6, pe de o parte cu ajutorul plăcii portante 34 și implicit a plăcii suport 16 și pe de altă parte datorită legăturii ce se realizează între știftul 36 și gaura de trecere 30 prin care se împiedică smulgerea montantului 4.

în fig.7, se prezintă o variantă a soluției constructive de alcătuire ce apare în fig.6A și 6B.

Așa cum se arată în fig.7, de pe placa suport 16 pleacă un șurub 42 dirijat de jos în sus și care pătrunde în materialul din care este executat montantul 4; între șurubul 42 și placa suport 16 este intercalaltă o placă de adaos 40. Sectorul filetat al șurubului 42 se angrenează cu filetul interior 44 executat în masa unui știft 46, dispus în poziție orizontală într-o gaură a montantului 4. Așa cum se arată în fig.7, știftul 46 este sensibil mai subțire decât gaura 48. Capul hexagonal 50 al șurubului 42 este accesibil datorită unei nișe 52 perimetrale realizată, de exemplu, pe un sector de 90°.Șurubul 42 poate fi rotit cu ajutorul unei chei mecanice fixe sau unei alte scule similare care se angrenează cu capul de șurub 50 folosind nișa 52.Așa cum rezultă din examinarea fig.7, prin strângerea șurubului 42 se obține o deplasare în sus a sectorului filetat de pe șurubul 42, în direcția știftului 46 iar această deplasarea în sus a șurubului 42 se transformă, datorită poziționării știftului 46 în gaura 48, într-o deplasare, în jos a montantului 4 cum se vede în fig.7. prin deplasarea în jos a montantului 4, proeminența sau proeminențele

RO 116660 Bl

500 de fixare 18 ale plăcii suport 16 pătrund adânc în fața inferioară 14 a montantului 4 iar dornul tubular de fixare 10 pătrunde în fața frontală 24 a golului 12 practicat în montantul 4, ceea ce are drept urmare rigidizarea montantului 4 în raport cu dispozitivul de fixare 6.

în fig.8 se prezintă o altă variantă de realizare a acestei invenții. Varianta constructivă din fig.8 se caracterizează îndeosebi prin aceea că dornul de fixare 10 este alcătuit din două tronsoane de țeavă dispuse coaxial, respectiv dintr-un tronson exterior de țeavă 54 și un tronson interior de țeavă 56. Tronsonul exterior de țeavă 54 se îmbină monobloc, în zona sa inferioară, cu placa suport 16 și continuă cu proeminența de fixare 18 orientată în sus. Ca și în cazul variantei constructive prezentate în fig.6A și 6B, placa suport 16 reazemă pe placa portantă 34 ce prezintă un tronson filetat prin care se angrenează cu dornul de fixare 10 respectiv cu tronsonul interior de țeavă 56. Așa cum se arată în fig.8, capătul superior al tronsonului interior de țeavă 56 prezintă o evazare în formă de pâlnie iar tronsonul exterior de țeavă 54 prezintă o serie de lamele 58. Aceste lamele 58 se formează la capătul superior al tronsonului exterior de țeavă 54, printr-o serie de decupări 60. Evazarea conică sau în formă de pâlnie a tronsonului interior de țeavă 56 alcătuiește o suprafață opusă 62, de asemenea conică sau în formă de pâlnie, pe care se aplică lamelele 58.

Pentru îmbinarea unui montant neprezentat în fig. 8 cu un dispozitiv 2 conceput potrivit prevederilor acestei invenții și reprezentat în fig.8, se înfige montantul pe dornul de fixare 10 în așa fel încât fața inferioară a montantului să rezeme pe teșitura în formă de lamă de cuțit a proeminenței sau proeminențelor de fixare 18. Apoi placa portantă 34 este făcută să avanseze prin rotire, eventual folosind o sculă corespunzătoare și să se deplaseze astfel în lungul tronsonului filetat exterior de pe tronsonul interior de țeava 56 ceea ce are urmare și o deplasare de jos în sus a plăcii suport 16 prezentată în fig.8. Această deplasare de jos în sus a plăcii suport 16 se transmite lamelelor 58 prin intermediul tronsonului exterior de țeavă 54, așa fel încât lamelele 58 sunt îndoite, radial, către exterior datorita suprafeței conice opuse 62 și pătrund adânc în materialul din care este executat montantul 4 în interiorul golului 12. în același timp, proeminența sau proeminențele de fixare 18 pătrund în fața inferioară a montantului 4 asigurând astfel o rezemare cu un grad ridicat de siguranță. Chiar dacă montantul 4 nu apare în fig.8, este lesne de înțeles că și în această variantă constructivă, golul practicat în montant are dimensiuni sensibil mai mari decât cele ale dornului de fixare 10, ceea ce permite ca, înainte de fixarea sau încastrarea definitivă a montantului, să se aducă corecțiile necesare pentru compensarea abaterilor de la verticală.

Revendicări

Claims (15)

1. Dispozitiv pentru montarea, în poziție verticală, a unui obiect (4) în formă de stâlp sau montant și care se îmbină cu un dispozitiv de fixare (6), încastrat în teren, având un dorn de fixare (10) cilindric, de formă alungită, care se dezvoltă pornind de la suprafața superioară a dispozitivului de fixare (6), ce pătrunde într-un gol de montaj (12), practicat pe fața inferioară a obiectului (4) în formă de stâlp sau montant, prevăzut, eventual, și cu un știft ce îl străbate, și o placă suport (16), pe care reazemă fața

505

510

515

520

525

530

535

RO 116660 Bl inferiaoră a obiectului (4) în formă de stâlp sau montant, placă suport (16) ce prezintă cel puțin o proeminență de fixare (18) dirijată în sus și pătrunde adânc în materialul din care este executat obiectul (4) în formă de stâlp sau montant, caracterizat prin aceea că dornul de fixare (10) este sensibil mai subțire decât golul de montaj (12) de pe fața inferioară a obiectului (4) în formă de stâlp sau montant, astfel încât între suprafața exterioară a dornului de fixare (10) și suprafața interioară a golului de montaj (12), se formează un joc pe întreaga lungime a dornului de fixare (10) privit în direcție axială, iar placa suport (16) este prevăzută cu mai multe proeminențe de fixare (18) dirijate în sus care sunt dispuse sub forma unui inel perimetral închis și au partea superioară teșită în forma unei lame de cuțit.

2. Dispozitiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că o teșitură (29) a dornului de fixare (10) este orientată către axa mediană longitudinală, a dispozitivului (2).

3. Dispozitiv conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că dornul de fixare (10) are formă tubulară, iar bordura sa superioară are teșitură (29) în formă de lamă de cuțit.

4. Dispozitiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că dornul de fixare (10) prezintă, la capătul superior, o gaură de trecere (30), aproximativ orizontală, traversată de știftul (36) de dimensiune sensibil mai redusă, știft (36) ce este montant, fără joc, într-o gaură transversală (38), practicată în obiectul (4) în formă de stâlp sau montant, coaxial cu gaura de trecere (30), executată în dornul de fixare (10).

5. Dispozitiv conform revendicării 4, caracterizat prin aceea că știftul (36) este un știft filetat, ce se înșurubează în gaura transversală (38), practicată în obiectul (4) în formă de stâlp sau montant.

6. Dispozitiv conform revendicărilor 4 și 5, caracterizat prin aceea că placa suport (16) se deplasează, pe verticală, în lungul dornului de fixare (10), fiind susținută de o placă portantă (34) angrenată cu suprafața exterioară a dornului de fixare (10) prin filet.

7. Dispozitiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că dornul de fixare (10), alcătuit din două tronsoane de țeava (54, 56), dispuse coaxial, că tronsonul exterior de țeavă (54) se deplasează, pe verticală, în raport cu tronsonul interior de țeavă (56) și că la o deplasare pe verticală, de jos în sus, a tronsonului exterior de țeavă (54), capătul superior al acestuia se evazează în direcție radiată.

8. Dispozitiv conform revendicării 7, caracterizat prin aceea că tronsonul exterior de țeavă (54) prezintă, la capătul superior, o serie de lamele (58) deformabile care, la o deplasare pe verticală, de jos în sus, a tronsonului exterior de țeavă (54), vin în contact cu niște contraprofile (62) aparținând tronsonului interior de țeavă (56) și sunt îndoite de acestea către exterior, în direcție radială.

S. Dispozitiv conform revendicărilor 1-6, caracterizat prin aceea că placa suport (16) și dispozitivul de fixare (6) formează un ansamblu monobloc.

10. Dispozitiv conform revendicărilor 1-6, caracterizat prin aceea că placa suport (16) este alcătuită ca un element independent de dispozitivul de fixare (6) și care se poate fixa de fața frontală (14), inferioară, a obiectului (4) în formă de stâlp sau

RO 116660 Bl montant, și că la introducerea dornului de fixare (10) în golul de montaj (12), de la capătul inferior al obiectului (4) în formă de stâlp sau montant, respectivul element se îmbină forțat și/sau prin forma adoptată cu cel puțin o anumită porțiune din suprafața exterioară a dornului de fixare (10).

11. Dispozitiv conform revendicărilor 10, caracterizat prin aceea ca placa suport (16) prezintă o străpungere (22) centrică a cărei bordură perimentrală realizează un contact forțat și/sau prin forma adoptată cu cel puțin o anumită porțiune din suprafața exterioară a dornului de fixare (10).

12. Dispozitiv conform revendicării 11, caracterizat prin aceea că străpungerea (22) are un contur poligonal.

13. Dispozitiv conform revendicării 11, caracterizat prin aceea că străpungerea (22) are un contur circular.

14. Dispozitiv conform revendicărilor 11-13, caracterizat prin aceea că diametrul interior al străpungerii (22) este cel mult egal, dar preferabil mai mic decât diametrul exterior al dornului de fixare (10).

15. Dispozitiv conform revendicărilor 11-14, caracterizat prin aceea că străpungerea (22) practicată în placa suport (16) este delimitată perimetral de o serie de lamele (28) elastice.

16. Dispozitiv conform revendicărilor 1-15, caracterizat prin aceea ca suprafața exterioară a dornului de fixare (10) prezintă, cel puțin pe o anumită porțiune, o randalinare (26).