RO115532B1 - Procedeu de cracare termica - Google Patents

Procedeu de cracare termica Download PDF

Info

Publication number
RO115532B1
RO115532B1 RO94-01843A RO9401843A RO115532B1 RO 115532 B1 RO115532 B1 RO 115532B1 RO 9401843 A RO9401843 A RO 9401843A RO 115532 B1 RO115532 B1 RO 115532B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
reaction
process according
zone
steam
heating
Prior art date
Application number
RO94-01843A
Other languages
English (en)
Inventor
Arthur Gough
Colin Ramshaw
Original Assignee
Ici Plc
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Ici Plc filed Critical Ici Plc
Publication of RO115532B1 publication Critical patent/RO115532B1/ro

Links

Classifications

    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C10PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10GCRACKING HYDROCARBON OILS; PRODUCTION OF LIQUID HYDROCARBON MIXTURES, e.g. BY DESTRUCTIVE HYDROGENATION, OLIGOMERISATION, POLYMERISATION; RECOVERY OF HYDROCARBON OILS FROM OIL-SHALE, OIL-SAND, OR GASES; REFINING MIXTURES MAINLY CONSISTING OF HYDROCARBONS; REFORMING OF NAPHTHA; MINERAL WAXES
    • C10G9/00Thermal non-catalytic cracking, in the absence of hydrogen, of hydrocarbon oils
    • C10G9/14Thermal non-catalytic cracking, in the absence of hydrogen, of hydrocarbon oils in pipes or coils with or without auxiliary means, e.g. digesters, soaking drums, expansion means
    • C10G9/18Apparatus
    • C10G9/20Tube furnaces
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C10PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10GCRACKING HYDROCARBON OILS; PRODUCTION OF LIQUID HYDROCARBON MIXTURES, e.g. BY DESTRUCTIVE HYDROGENATION, OLIGOMERISATION, POLYMERISATION; RECOVERY OF HYDROCARBON OILS FROM OIL-SHALE, OIL-SAND, OR GASES; REFINING MIXTURES MAINLY CONSISTING OF HYDROCARBONS; REFORMING OF NAPHTHA; MINERAL WAXES
    • C10G9/00Thermal non-catalytic cracking, in the absence of hydrogen, of hydrocarbon oils
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C10PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10GCRACKING HYDROCARBON OILS; PRODUCTION OF LIQUID HYDROCARBON MIXTURES, e.g. BY DESTRUCTIVE HYDROGENATION, OLIGOMERISATION, POLYMERISATION; RECOVERY OF HYDROCARBON OILS FROM OIL-SHALE, OIL-SAND, OR GASES; REFINING MIXTURES MAINLY CONSISTING OF HYDROCARBONS; REFORMING OF NAPHTHA; MINERAL WAXES
    • C10G47/00Cracking of hydrocarbon oils, in the presence of hydrogen or hydrogen- generating compounds, to obtain lower boiling fractions
    • C10G47/22Non-catalytic cracking in the presence of hydrogen
    • YGENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
    • Y10TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC
    • Y10STECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
    • Y10S585/00Chemistry of hydrocarbon compounds
    • Y10S585/919Apparatus considerations
    • Y10S585/921Apparatus considerations using recited apparatus structure
    • YGENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
    • Y10TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC
    • Y10STECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
    • Y10S585/00Chemistry of hydrocarbon compounds
    • Y10S585/919Apparatus considerations
    • Y10S585/921Apparatus considerations using recited apparatus structure
    • Y10S585/924Reactor shape or disposition
    • Y10S585/926Plurality or verticality

Landscapes

  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Oil, Petroleum & Natural Gas (AREA)
  • Engineering & Computer Science (AREA)
  • Chemical Kinetics & Catalysis (AREA)
  • General Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Organic Chemistry (AREA)
  • Physics & Mathematics (AREA)
  • Thermal Sciences (AREA)
  • Production Of Liquid Hydrocarbon Mixture For Refining Petroleum (AREA)
  • Carbon And Carbon Compounds (AREA)
  • Materials For Medical Uses (AREA)
  • Glass Compositions (AREA)
  • Physical Or Chemical Processes And Apparatus (AREA)
  • Catalysts (AREA)
  • Hydrogen, Water And Hydrids (AREA)

Description

Invenția se referă la un procedeu de cracare termică, a hidrocarburilor. Hidrocarburile conținând 2 sau mai mulți atomi de carbon, de exemplu, etan, propan, butan, LPG și nafta sunt, în general, cracate pentru a se obține olefine, prin trecerea amestecului de hidrocarburi și abur, prin conducte fără căptușeală interioară, încălzite la temperatură ridicată, într-un reactor, în absența catalizatorului. în mod tipic, conductele au un diametru interior de 25 la 100 mm sau mai mult și amestecul de alimentare/abur trece prin conducte, cu o viteză mare de curgere, astfel încât curgerea prin conducte este extrem de turbulentă, pentru a se obține un bun transfer, termic. în mod uzual, viteza de curgere corespunde unui număr Reynolds de ordinul 500.000 sau mai mult.
Prezența aburului facilitează transferul de căldură de la pereții reactorului, la hidrocarburi: temperatura pereților conductei în contact cu fluxul de proces este în mod uzual, cu 1OO°C sau mai mult, peste cea a gazului. Aburul diminuează, de asemenea, formarea cocsului și acționează ca un diluant, pentru a micșora presiunea parțială (deoarece reacția de cracare la olefine este favorizată de presiunea parțială, scăzută a hidrocarburilor). în mod tipic, se utilizează 0,3 la 0,5 t de abur pe tonă de șarjă de alimentare de hidrocarbură și presiunea de ieșire este, în mod uzual, sub 2,5 bar absolut, de exemplu, în intervalul 1,7 la 2,1 bar absolut.
Totuși, utilizarea aburului este ineficientă din punct devedere termic și ridică probleme din punct de vedere ecologic. Astfel, aburul nu este complet inert, în condițiile utilizate: în mod normal, efluentul de cracare conține o mică proporție de compuși organici, oxigenați, cum sunt acetaldehida, acetona, acizi carboxilici și fenoli care rezultă din reacția aburului cu hidrocarbura. După reacția de cracare, efluentul gazos este răcit pentru a condensa aburul și, ca rezultat, o parte din acești componenți trec în faza apoasă lichidă. în timp ce, cea mai mare parte din apă este recirculată pentru a forma mai mult abur, prezența unor astfel de componente necesită adăugarea unor compuși sub formă de baze, cum ar fi amoniac, la apă, pentru a reduce coroziunea. De asemenea, o parte din apă este scursă prin purjare, pentru a evita formarea unor componente nedorite. Această purjă, în mod tipic, reprezentând circa 10% din apa condensată, trebuie tratată înainte de a fi îndepărtată, pentru a se evita problemele legate de poluarea mediului.
Conductele reactorului de cracare sunt, în mod normal, confecționate din oțel, conținând o proporție de nichel pentru a se obține proprietățile mecanice cerute, la temperaturile care apar în timpul procesului. Nichelul, și într-o oarecare măsură unele din celelalte componente ale oțelului, catalizează reacția hidrocarburilor cu aburul și, de asemenea, catalizează descompunerea lor la cocs, care aderă la suprafețele conductei, reducând transferul termic. Pentru a evita aceste probleme, este normal să se introducă în șarja de alimentare o serie de compuși ai sulfului (care micșorează activitatea catalitică a nichelului, acționând ca o otravă de catalizator). Totuși, compușii cu sulf trebuie îndepărtați după aceea din efluentul gazos din proces; acest lucru este deseori efectuat prin intermediul unui scruber, în care gazul de proces este contactat cu o soluție apoasă caustică. înlăturarea efluentului caustic, rezultat, crează de asemenea, probleme legate de poluarea mediului.
Problema pe care o rezolvă invenția este conducerea reacției de cracare termică, a hidrocarburilor, în absența substanțială a aburului. în acest caz, pentru ca reacția de
RO 115532 Bl cracare să decurgă satisfăcător, se impune a fi efectuate unele modificări în procesul de cracare.
Procedeul de cracare a hidrocarburilor, conform invenției, înlătură dezavantajele menționate, prin aceea că fracția de alimentare formată din hidrocarburi saturate, conținând doi sau mai mulți atomi de carbon, lipsită substanțial de abur și, eventual, 50 conținând hidrogen sau metan ca diluant, este trecută printr-o zonă de reacție, fără catalizator, încălzită din exterior, la o temperatură cuprinsă între 700 și 1100°C, având un raport între suprafața încălzită și volum de peste 3 cm’1, la un debit astfel încât curgerea prin zona de reacție să fie esențial laminară.
Procedeul conform invenției este condus în absența substanțială a aburului, deși 55 nu se exclude prezența unei mici cantități de abur, de exemplu, până la 0,1 părți în greutate abur pe parte în greutate de hidrocarbură de alimentare. De preferință, aburul din reactanți conține mai puțin de 0,05 părți în greutate abur pe parte în greutate de hidrocarbură de alimentare. De preferință, aburul din reactanți conține mai puțin de 0,05 părți în greutate abur pe partea în greutate de hidrocarbură de alimentare. 60
Reacția poate fi condusă la presiuni parțiale, ale hidrocarburilor similare cu acelea folosite în mod convențional. Eventual, se poate folosi un diluant, cum ar fi hidrogen sau metan, dar este posibil, și, de cele mai multe ori preferabil, să se cracheze hidrocarburile de alimentare în absența diluantului.
Temperatura de reacție este, în mod curent, în intervalul utilizat în mod 65 convențional, pentru cracarea hidrocarburilor; de preferință, zona de reacție este încălzită la o temperatură în intervalul 700...1100° C, în mod particular - 700...900°C.
Pentru ca reacția de cracare să poată fi condusă în mod eficient și pentru a obține un bun transfer termic, reacția este condusă cu gazul trecând, în mod esențial, laminar printr-o zonă de reacție, având un raport mare între suprafața încălzită și volum. 70
Cu un reactor tubular, adică în care cracarea este efectuată în conducte, raportul suprafață la volum este 4/d în care d este diametrul interior al conductei. Așa cum s-a arătat mai sus, cracarea este condusă, în mod convențional, în conducte cu diametrul interior de 25...100 mm; în astfel de conducte, raportul suprafață la volum este cuprins înintervalul 0,4... 1,6 cm’1. 75 în prezenta invenție, raportul suprafață la volum, folosit, este mult mai mare, de exemplu, peste 3 cm1, și de preferință, în intervalul 4...20 cm’1. Ca rezultat al raportului ridicat între suprafață și volum, diferența de temperatură dintre suprafața reactorului și gazul care trece prin acesta este scăzută. De asemenea, viteza de curgere este astfel, încât curgerea este esențial laminară, adică având numărul Reynolds sub circa 3000. so
Din cauza proporției mici sau a absenței aburului, este important să se reducă formarea cocsului; deoarece formarea cocsului este catalizată de nichel și alte metale, suprafețele reactorului expuse la gazul care urmează a fi supus cracării, sunt, de preferință, inerte, adică nu prezintă în esență activitate catalitică, pentru reacțiile hidrocarburilor, la temperatura de reacție. Acest lucru poate fi realizat, prin construirea 8 5 reactorului dintr-un material catalitic inert, cum ar fi silice sau carbură de siliciu, sau din alte metale, cum este cuprul, care nu au activitate catalitică în condițiile folosite, sau prin realizarea unui înveliș neporos, din astfel de material de construcție adecvat, cum este oțelul. Până în prezent, învelișuri dintr-un material inert, ca silicea, nu au avut prea mare succes din cauza efectului abraziv al curenților de gaz turbulent și volatilitatea apreciabilă 90
RO 115532 Bl a silicei în abur, la temperaturi ridicate. Curgerea laminară și absența aburului, în prezenta invenție, face aceste învelișuri realizabile. în mod alternativ, un inhibitor de cocsificare se poate adăuga în curentul de reactanți, alimentat în reactor. în absența aburului, astfel de inhibitori de cocsificare pot fi mai eficient reținuți pe suprafețele reactorului.
în conformitate cu procedeul prezentat în invenție, reactorul are suprafețe care sunt încălzite din exterior, adică cu ajutorul unui mediu de încălzire, care trece printr-o zonă de încălzire adiacentă zonei reactorului și separată de zona de reacție, printr-un perete relativ subțire. Mediul de încălzire poate fi produsul de combustie al unui combustibil adecvat. în mod alternativ, zona de încălzire poate fi prevăzută, pe suprafața sa, cu un înveliș dintr-un catalizator de combustie și un amestec combustibil/aer, care este trecut prin zona de încălzire astfel, încât cel puțin o parte din căldură este produsă prin combustia ce apare în zona de încălzire. în mod alternativ, mediul de încălzire poate fi heliu fierbinte, provenit dintr-un sistem de răcire a unui reactor nuclear.
Pentru a obține o producție utilă, sunt prevăzute, de preferință, o pluralitate de zone de reacție în paralel. De exemplu, reactorul poate avea configurație de fagure astfel, încât pasajele fagurelui sunt în mod alternativ zone de reacție și zone de încălzire, prin care trece un mediu de încălzire.
în mod alternativ și preferabil, reactorul este sub forma unui ansamblu, de exemplu, un ansamblu de talere paralele,. Șarja de alimentare cu hidrocarburi și mediul de încălzire sunt trecute respectiv prin spațiile alternative dintre talere. Astfel hidrocarburile de alimentare sunt trecute printre o pereche de talere, în timp ce mediul de încălzire este trecut prin spațiul aflat de fiecare parte a acelei perechi de talere. Astfel, folosind ca zonă de încălzire talere purtând catalizator de combustie, talerele au un catalizator de combustie pe o parte și sunt dispuse cu suprafețele acoperite cu catalizator, una în fața celeilalte; un amestec combustibil/aer este trecut prin spațiile dintre suprafețe opuse acoperite cu catalizator, astfel încât cel puțin o parte din căldură este produsă prin combustia catalizatorului, care are loc la nivelul acelor suprafețe și căldura este transferată, prin talere, către hidrocarburile de alimentare, care trec prin spațiile dintre suprafețele talerelor care sunt lipsite de catalizator de combustie. Acolo unde sunt folosite talere purtând un catalizator de combustie, este preferabil să se folosească învelișul de catalizator pe suprafețele adecvate, după formarea unui ansamblu de talere.
Pentru a obține un raport suprafață la volum cu valoare ridicată, pentru zona în care reacția de cracare urmează să aibă loc, într-un astfel de reactor cu configurația talerelor, talerele care definesc zona prin care este trecută șarja de alimentare de hidrocarburi sunt, de preferință, distanțate unele de altele, cu 1 ...5 mm. Astfel de spații dau un raport suprafață la volum de aproximativ 4....20 cm'1. Distanța dintre talere, definind spațiile prin care trece mediul de încălzire, poate fi de aceeași mărime, dar nu este necesar să fie aceeași cu distanța dintre talerele prin care trece șarja de alimentare de hidrocarburi.
Mediul de încălzire poate curge în echicurent, în contracurent sau transversal față de curgerea hidrocarburilor de alimentare. Totuși necesarul de căldură pentru reacția de cracare face curgerea în echicurent preferabilă. Deși construcția poate fi facilitată, curgerea mediului de încălzire, într-o direcție transversală cu cea a hidrocarburilor de
RO 115532 Bl
140 alimentare poate prezenta probleme, întrucât o parte a ansamblului reactorului va tinde să fie mult mai fierbinte decât cealaltă.
în procedeul propus, deși sulful nu este dăunător în șarja de alimentare, pentru reacție, materialul de alimentare este de preferință, lipsit de sulf sau compuși ai acestuia, în acest mod o operație ulterioară de îndepărtare a sulfului în scruber nu este necesară. Pentru acest motiv, este preferabil să se folosească, la alimentare, etan, propan, butan, LPG (gaz petrolier lichefiat] sau rafinate de la producerea aromatelor. Alimentarea cu fracțiuni nafta conține, în general, o cantitate semnificativă de sulf, dar se poate folosi, dacă este inclusă o etapă de desulfurare. Șarja de alimentare conține hidrocarburi având doi sau mai multi atomi de carbon, dar poate, de asemenea, să conțină o proporție de hidrocarburi nesaturate. Șarja poate de asemenea să conțină hidrogen sau metan ca diluant.
Se va aprecia că o formare de cocs poate să apară ca în cracarea convențională. Cocsul poate fi îndepărtat ca și în practica convențională, prin tehnici cum ar fi decocsificarea în abur, la temperaturi mai înalte sau arderea cu un gaz conținând oxigen. Ultima dintre metode este preferată acolo unde zonele de reacție au învelișuri de material, cum este silicea care prezintă volatilitate apreciabilă în abur.
Invenția prezintă numeroase avantaje. Se evită problemele legate de poluarea mediului. în plus, eliminarea aburului de proces permite reducerea costurilor; de asemenea, evitarea scruberului caustic, în care sunt folosite șarjele fără sulf, conduce la alte economii de cheltuieli. De asemenea, economiile de energie sunt realizate prin evitarea necesității aburului de proces.
în continuare, se prezintă exemple de realizare a invenției în legătură și cu fig. 1, 2a, 2b care reprezintă:
- fig. 1. vedere din față a unui ansamblu de talere și distanțiere ale reactorului conform invenției;
- fig. 2a. vedere în plan al unui taler și a distanțierelor asociate;
- fig. 2b vedere în plan al unui taler și a distanțierelor sale, care este imediat adiacent celui din fig. 2a.
Pentru fiecare exemplu, s-a utilizat un tub de silice de 2m lungime și 2 mm diametru intern. Raportul suprafață la volum a fost astfel de circa 20 cm'1. S-a încălzit într-un reactor cu un profil de temperatură substanțial uniform. Șarjele de alimentare, care au fost toate lipsite de abur și sulf, nu au fost preîncălzite. Presiunea la ieșirea din reactor a fost de 1,4 bar absolut și căderea de presiune pe diagonala reactorului a fost mai mică de 0,05 bar. Viteza de curgere a fost astfel încât numărul Reynolds a fost de circa 500.
Exemplul 1. Se prezintă, în prealabil, modul de construcție și de funcționare a reactorului de cracare termică, în care se desfășoară procedeul. Reactorul este asamblat dintr-o serie de talere rectangulare 10, fiecare având colțurile tăiate, și distanțierele 11 între talerele adiacente. Fiecare distanțator are două flancuri 12, 13, corespunzând lungimii și lățimii respectiv a talerelor până la colțurile tăiate și are un membru (o piesă) integral 14 care leagă cele două flancuri 12, 13. Două distanțiere 11a, 11b sunt asociate cu fiecare taler și plasate astfel încât un distanțier 11a se prelungește de-a lungul a două margini alăturate ale talerului și de-a curmezișul unghiului inclus tăiat în timp ce celălalt distantier 11b se prelungește de-a lungul muchiilor opuse ale talerului și se întinde de-a curmezișul unghiului opus. Astfel, fiecare taler cu perechea
145
150
155
160
165
170
175
180
RO 115532 Bl sa de distanțiere formează o structură de tip tavă cu spații goale la o pereche de colțuri opuse. Distanțierele asociate cu următorul taler alăturat sunt dispuse astfel încât spațiile goale apar la cealaltă pereche de colțuri opuse ale talerului. Mijloacele de conducere, nefigurate sunt legate la colțurile ansamblului pentru a permite curgerea reactanților diagonal de-a curmezișul structurii tip tavă, a unui taler de la o conductă de intrare a reactanților la un colț, la o conductă de ieșire a produsului în colțul diagonal opus și un mediu de încălzire pentru a curge diagonal de-a curmezișul structurilor de tip tavă ale talerelor adiacente deasupra și dedesubtul acelui taler de la o conductă de admisie pentru mediul de încălzire într-un alt colț al ansamblului către o conductă de ieșire pentru mediul de încălzire în colțul diagonal opus.
Este de preferat ca talerele și ca urmare reacția și zonele de încălzire să aibă o configurație rectangulară alungită, preferabil față de cea pătrată, cu admisiile și ieșirile pentru curentul de reactant și mediul de încălzire poziționate la colțurile diagonal opuse ale zonelor lor respective, admisiile fiind la colțurile alăturate ale uneia din laturile mai scurte rectangulare. Astfel conductele de admisie sunt ambele la colțuri alăturate ale muchiilor-mai scurte ale dreptunghurilor; astfel, așa cum se arată în fig. 2a, mediul de încălzire curge în direcția săgeții 15a în timp ce reactanții, respectiv curentul de reactanți curge în general în echicurentîn direcția săgeții punctate 16b pe cealaltă parte a talerului. Asemănător, cu referire la fig. 2b, curentul de reactanți curge în direcția săgeții 16b în timp ce mediul de încălzire curge în direcția săgeții punctate 15a pe partea cealaltă a talerului.
Talerele individuale și distanțierele nu trebuie să fie sudate sau fuzionate unul de altul. Astfel ansamblul poate fi îmbinat cu conductele de intrare și ieșire și închis într-un recipient în care se încarcă un gaz adecvat, cum ar fi metanul, la o presiune ușor peste presiunea de reacție. Gazul de presurizare va trece prin orice trecere de scurgere către zona relevantă de reacție sau zonă de încălzire și, ca urmare, va deveni parte din reactanți în acea zonă. Depunerea de cocs va apărea gradat în astfel de treceri de scurgere, prin aceasta minimalizând scurgerea.
Temperatura în reactor a fost stabilită la 89D°C și un curent de etan de 84 g/h a fost trecut prin tub timp de 2 h. Produsul a fost răcit rapid și analizat la diverse intervale în timpul experimentului. □ analiză tipică a produsului este dată în tabelul care urmează. După 2 h procesul este încheiat și cocsul depozitat este ars în aer și dioxidul de carbon degajat măsurat. S-a constatat, că s-au depus 15 mg de cocs pe perioada de 2 h cât a durat reacția. Extrapolând se arată că reactorul ar putea rămâne în funcție timp de 8 zile în aceste condiții înainte ca secțiunea transversală prin tub să se reducă cu 10% datorită formării de cocs.
Exemplul 2. Se lucrează ca și în exemplul 1 folosind alimentare cu propan cu o viteză de 79 g/h și o temperatură în reactor de 875°C. Ca în exemplul 1, cantitatea de cocs depozitată în, timpul a 2 h a fost de 15 mg cocs.
Exemplul 3. Se procedează ca și în exemplul 1 utilizând o temperatură în reactor de 840°C și un debit de 81 g/h șarjă lichidă de hidrocarburi de alimentare cu o greutate moleculară de 94 și cu o compoziție în greutate de aproximativ: n-parafine 22%, iparafine 67%, ciclo-parafine 4%, aromatice 7%. Reacția a fost oprită după 1 oră și apoi cantitatea de cocs depusă determinată ca în exemplul 1. Aceasta a arătat că 12 mg de cocs a fost depozitat în timp de o oră pe durata reacției. Prin extrapolare se arată că
RO 115532 Bl
230 reactorul ar putea rămâne în funcție timp de circa 3,5 zile în aceste condiții înainte ca secțiunea transversală prin tub să se reducă cu 10% datorită formării de cocs.
Tabel
Componenți % (în greutate) Exemplul 1 Exemplul 2 Exemplul 3
Hidrogen 3,84 1,41 0,83
Metan 3,96 19,76 15,07
Etenă 53,30 33,35 25,53
Etan 33,97 2,34 4,26
Propenă 1,07 17,25 17,32
Propan 0,14 18,09 0,68
Butadienă 1,80 2,42 4,41
Alți compuși C4 0,45 1,56 8,30
Benzen 0,35 0,86 3,10
Benzină 1,10 2,76 3,93
Altele 0,00 0,00 16,52
235

Claims (8)

  1. Revendicări
    1. Procedeu de cracare termică a hidrocarburilor, caracterizat prin aceea că fracția de alimentare, formată din hidrocarburi saturate conținând doi sau mai mulți atomi de carbon, lipsită substanțial de aburi, eventual, conținând hidrogen sau metan ca diluant, este trecută printr-o zonă de reacție, fără catalizator, încălzită din exterior, la o temperatură între 700 și 1100°C, având un raport între suprafața încălzită și volum de peste 3 cm'1, la un debit astfel încât curgerea prin zona de reacție să fie esențial laminară.
  2. 2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că suprafețele zonei de reacție expusă hidrocarburilor sunt acoperite sau au un înveliș din silice, carbură de siliciu sau din cupru și nu prezintă în esență nici un fel de activitate catalitică pentru reacțiile hidrocarburilor la temperatura de reacție.
  3. 3. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că zona de reacție este încălzită prin trecerea agentului de încălzire, prin această zonă, care este separată, de zona de reacție printr-un perete subțire.
  4. 4. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că zona de încălzire are, pe suprafața ei, un înveliș dintr-un catalizator de combustie și prin această zonă este trecut un amestec de combustibil/aer astfel încât cel puțin o parte din căldură este produsă prin combustia din această zonă de încălzire.
  5. 5. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că sunt prevăzute, în paralel, mai multe zone de reacție.
    245
    250
    255
    260
    265
    RO 115532 Bl
    270
    275
  6. 6. Procedeu conform revendicărilor 1 și 5, caracterizat prin aceea că zonele de reacție și de încălzire sunt prevăzute, alternativ, cu spații între talerele alăturate, formând un ansamblu de talere paralele separate prin distanțiere.
  7. 7. Procedeu conform revendicărilor 1 și 5, caracterizat prin aceea că zonele de reacție și de încălzire au o configurație rectangulară, alungită, cu orificii de admisie și evacuare, pentru curentul reactant și pentru mediul de reacție, plasate în colțurile diagonal opuse ale zonelor respective și cu orificii de admisie la colțurile alăturate ale uneia din laturile scurte ale dreptunghiului.
  8. 8. Procedeu conform revendicărilor 1 și 5, caracterizat prin aceea că ansamblul este prevăzut cu conducte de admisie și evacuare și este inclus într-un reactor, în care gazul este alimentat la o presiune peste presiunea de reacție.
RO94-01843A 1992-05-19 1993-04-30 Procedeu de cracare termica RO115532B1 (ro)

Applications Claiming Priority (2)

Application Number Priority Date Filing Date Title
GB929210655A GB9210655D0 (en) 1992-05-19 1992-05-19 Thermal cracking
PCT/GB1993/000920 WO1993023498A1 (en) 1992-05-19 1993-04-30 Thermal cracking

Publications (1)

Publication Number Publication Date
RO115532B1 true RO115532B1 (ro) 2000-03-30

Family

ID=10715712

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
RO94-01843A RO115532B1 (ro) 1992-05-19 1993-04-30 Procedeu de cracare termica

Country Status (22)

Country Link
US (1) US5728916A (ro)
EP (1) EP0641373B1 (ro)
JP (1) JP3501803B2 (ro)
KR (1) KR100255219B1 (ro)
CN (1) CN1032433C (ro)
AT (1) ATE145423T1 (ro)
AU (1) AU663953B2 (ro)
BR (1) BR9306383A (ro)
CA (1) CA2134209C (ro)
CZ (1) CZ287517B6 (ro)
DE (1) DE69306107T2 (ro)
DK (1) DK0641373T3 (ro)
ES (1) ES2093966T3 (ro)
GB (2) GB9210655D0 (ro)
HU (1) HU214224B (ro)
MY (1) MY107775A (ro)
RO (1) RO115532B1 (ro)
RU (1) RU2106385C1 (ro)
SK (1) SK280311B6 (ro)
TW (1) TW284782B (ro)
UA (1) UA27897C2 (ro)
WO (1) WO1993023498A1 (ro)

Families Citing this family (2)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
US20040037760A1 (en) * 2002-08-21 2004-02-26 Abb Lummus Heat Transfer Steam reforming catalytic reaction apparatus
JP7352991B1 (ja) * 2022-08-18 2023-09-29 マイクロ波化学株式会社 分解装置、分解方法及び分解物の製造方法

Family Cites Families (6)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
JPS5760398B2 (ro) * 1974-01-14 1982-12-18 Babcock Hitachi Kk
US4636297A (en) * 1984-08-16 1987-01-13 Hakuto Chemical Co., Ltd. Method for preventing coking in hydrocarbon treatment process
FR2648145B1 (fr) * 1989-06-08 1991-10-04 Inst Francais Du Petrole Utilisation d'alliages a base de nickel dans un procede de craquage thermique d'une charge petroliere et reacteur pour la mise en oeuvre du procede
FR2662158B1 (fr) * 1990-05-17 1992-08-14 Inst Francais Du Petrole Procede de conversion thermique du methane et reacteur pour la mise en óoeuvre du procede.
US5270016A (en) * 1990-05-17 1993-12-14 Institut Francais Du Petrole Apparatus for the thermal conversion of methane
US5162599A (en) * 1991-09-19 1992-11-10 Exxon Research And Engineering Co. Rapid thermal pyrolysis of gaseous feeds containing hydrocarbon molecules mixed with an inert working gas

Also Published As

Publication number Publication date
AU4077393A (en) 1993-12-13
CA2134209A1 (en) 1993-11-25
CZ283394A3 (en) 1995-03-15
ATE145423T1 (de) 1996-12-15
US5728916A (en) 1998-03-17
WO1993023498A1 (en) 1993-11-25
JPH07506613A (ja) 1995-07-20
KR950701673A (ko) 1995-04-28
HU214224B (hu) 1998-01-28
ES2093966T3 (es) 1997-01-01
SK138694A3 (en) 1995-06-07
DE69306107T2 (de) 1997-04-03
CN1032433C (zh) 1996-07-31
TW284782B (ro) 1996-09-01
UA27897C2 (uk) 2000-10-16
GB9210655D0 (en) 1992-07-01
MY107775A (en) 1996-06-15
SK280311B6 (sk) 1999-11-08
CA2134209C (en) 2004-07-27
RU94046001A (ru) 1996-09-20
CZ287517B6 (en) 2000-12-13
RU2106385C1 (ru) 1998-03-10
CN1082092A (zh) 1994-02-16
HUT67844A (en) 1995-05-29
DE69306107D1 (de) 1997-01-02
EP0641373B1 (en) 1996-11-20
DK0641373T3 (da) 1997-04-28
HU9403090D0 (en) 1995-01-30
KR100255219B1 (ko) 2000-05-01
AU663953B2 (en) 1995-10-26
GB9308733D0 (en) 1993-06-09
BR9306383A (pt) 1998-09-15
EP0641373A1 (en) 1995-03-08
JP3501803B2 (ja) 2004-03-02

Similar Documents

Publication Publication Date Title
US4830834A (en) Reactor for the catalytic reforming of hydrocarbons
EP2639287B1 (en) Method for reducing coke deposition
JPS63500386A (ja) 炭化水素の改良水蒸気クラッキング方法
US2345487A (en) Method for effecting catalytic conversions
US4761515A (en) Liquified natural gas conversion process
US2943062A (en) Conversion of hydrocarbons to a hydrogen-rich gas
US20130211165A1 (en) Hydrocarbon Pyrolysis Method
JPH04507258A (ja) 石油仕込原料の熱分解方法におけるニッケルベースの合金の使用法およびその方法の実施のための反応器
US7169960B2 (en) Dehydrogenation process
RO115532B1 (ro) Procedeu de cracare termica
US3972688A (en) Reactor for cracking hydrocarbons
US3156544A (en) Apparatus for making combustible gas
KR100813376B1 (ko) 탄화수소의 흡열 전환 방법과, 이 방법을 실행하기 위한 장치 및 탄화수소의 탈수소화 방법
US2513995A (en) Apparatus for contacting gases with granular solids
PL180515B1 (pl) Sposób zmniejszenia zanieczyszczenia nagarem powierzchni wymiany ciepla PL
CN207042447U (zh) 一种由乙炔生产轻质芳烃的装置
US3240836A (en) Process for cracking hydrocarbons
EP0205598A1 (en) NATURAL GAS CONVERSION PROCESS.
Czechowicz et al. An integrated process of oxidative coupling of methane and pyrolysis of naphtha in a scaled‐up unit
US2700594A (en) Apparatus for production of unsaturated hydrocarbons
CN107213854A (zh) 一种实现反应再生的由乙炔生产轻质芳烃的装置和方法
GB794915A (en) Method and apparatus for catalytic processes
US1991593A (en) Conversion of gases and other hydrocarbon materials into motor fuel, etc.
GB845401A (en) Improved process for the production of gases containing hydrogen
Energy CONVERSION OF NATURAL GAS TO LIQUID FUELS