RO115869B1

RO115869B1 - Compozitie de sticla pentru fabricarea geamurilor

Info

Publication number: RO115869B1
Application number: RO96-00313A
Authority: RO
Inventors: Jean-Marie Combes; Pedro Pablo Mazon-Ramos
Original assignee: Saint Gobain Vitrage
Priority date: 1994-06-23
Filing date: 1995-06-22
Publication date: 2000-07-28
Also published as: JPH09502420A; EP0722427A1; PT722427E; US5837629A; FR2721599B1; SI0722427T1; ES2204959T3; KR100383158B1; KR960703812A; CN1137262A; FR2721599A1; HU225278B1; CO4520142A1; EP0722427B9; HUT75982A; DE69531533T2; HU9600412D0; DE69531533D1; MX9600597A; PL191639B1

Abstract

Inventia se refera la o compozitie de sticla, destinata fabricarii geamurilor, care cuprinde: 69 ... 75 % SiO2, 2 ... 10 % CaO, 9 ... 17 % Na2O, 0,2 ... 4 % Fe2O3, 0,5 ... 2 % fluor, 0,05 ...3 % ZnO, pana la, respectiv, 3 % Al2O3, 5 % B2O3, 2 % MgO, 8 % K2O, 1,5 % ZrO2, 1,5 % Ce2O3, 1 % TiO2, 4 % BaO si 0,45 % un agent colorant, ales dintre Se, CoO, Cr2O3, NiO si/sau CuO, continutul in agent colorant, cu exceptia fierului, fiind cel putin egal cu 0,0002 % in cazulcand continutul de Fe2O3 este egal sau inferior valorii de 1,5 %, suma procentelor oxizilor alcalino-pamantosi fiind egala sau mai mica decat 10%, procentele fiind exprimate in greutate.

Description

Invenția se referă la o compoziție de sticlă pentru fabricarea geamurilor utilizate în industria de automobile sau în domeniul arhitectural.

Compozițiile de sticlă utilizate în acete domenii prezintă caracteristici ale transmisiei, foarte diferite, în funcție de efectele dorite.

Unul din efectele dorite este reducerea adecvată a transmisiei energetice, aferente ferestrelor de sticlă, transmisia în domeniul vizibil fiind slabă sau puternică. Acest efect de reducere a transmisiei energetice se obține prin mărirea absorbției radiațiilor infraroșii, aferente compoziției de sticlă, corespunzătoare. Studiul acestui efect este însoțit de studiul altor efecte exemplificate prin transmisia slabă a radiației ultraviolete și prin colorare specifică.

Dacă substituenții susceptibili de obținerea unor asemenea efecte sunt cunoscuți, în general, studiul de puritate precisă, a unei combinații cu caracteristici particulare aferente compozițiilor de sticlă este dificil, așa cum este, de exemplu, studiul combinației factorilor de transmisie luminoasă și de transmisie energetică, într-un raport de asociere prestabilit, cu un domeniu de lungimi de undă bine definit.

Astfel, este cunoscută introducerea fierului în compoziția sticlei, în vederea menținerii unei transmisii luminoase ridicate, în domeniul vizibil aferent spectrului, prin absorbția unei cantități cât mai mari din restul de energie solară. în același timp, fierul este prezent în sticlă, sub formă de oxid feric (Fe₂0₃ ) și oxid feros ( FeO).

Prezența oxidului feric în compoziția sticlei permite absorbția radiațiilor UV și radiațiilor care posedă lungimi de undă mici în domeniul părții vizibile a spectrului. Dimpotrivă, oxidul feros permite absorbția radiațiilor apropiate de IR și a celor corespunzătoare lungimilor de undă mari, în domeniul părții vizibile a spectrului.

Dacă efectul creșterii conținutului de fier în cele două forme de oxizi accentuează absorbția radiațiilor la două extremități ale spectrului vizibil, acest efect este obținut în detrimentul transmisiei luminoase.

Se cunosc diferite soluții pentru utilizarea mai bună a aptitudinii oxizilor de fier, de a absorbi radiațiile, conservându-se totuși cea mai mare transmisie luminoasă posibilă. Soluțiile preferate de absorbție a radiațiilor care aparțin domeniului infraroșu apropiat constau în modificarea, într-un mod important a compoziției de sticlă (JP 60-215546) sau mai bine zis, în fabricarea sticlelor foarte reduse, a căror compoziție este relativ clasică (EP 297404). în conformitate cu brevetul JP 60-215546, compozițiile de sticlă, care prezintă caracteristicile transmisiei și absorbției căutate, conțin cel puțin 4% în greutate oxid de bariu. Acest oxid, introdus în cantitate suficientă, prin asociere cu oxidul feros, are efectul de a deplasa banda de absorbție din domeniul infraroșu apropiat, spre lungimi de undă mai mari. Acest efect poate fi accentuat prin introducerea de oxid de potasiu în compoziția de sticlă.

Introducerea de oxid de bariu corespunzător unui conținut relativ ridicat, în compoziția sticlei, implică o serie de efecte negative: scăderea rezistenței hidrolitice a sticlei, creșterea considerabilă a costului compoziției de sticlă. Un procent ridicat de oxid de bariu poate accentua fenomenul devitrifierii, care conduce la obținerea, în condiții mai dificile, a unei compoziții de sticlă omogene.

Compozițiile de sticlă descrise în brevetul EP 297404 sunt silico-sodo-calcice, al căror conținut de fier, exprimat sub formă de Fe₂0₃, este cuprins între 0,45 și 0,65 %.

Aceste compoziții de sticlă sunt realizate în asemenea condiții, încât mai puțin de 35 % și, de preferință cel puțin 50 % din fierul total este sub formă de oxid feros. Creșterea

RO 115869 Bl conținutului de FeO astfel obținut permite accentuarea absorbției sticlei în infraroșu și permite reducerea factorului de transmisie energetică globală (T_E ). Totuși, când compoziția de sticlă este elaborată în prezența sulfului, în condiții reducătoare, sticla prezintă o culoare de chihlimbar, datorată formării agenților cromofori, care rezultă din 50 reacția dintre sulf și fierul feric. Pentru a se evita acest fenomen este necesară eliminarea sulfaților din amestecurile vitrifiabile. Dar cum conținutul în sulf din compoziția sticlei nu este niciodată nul, este necesară supravegherea procesului tehnologic de obținere a sticlei, pentru ca acest procentaj de fier feric să rămână scăzut, ceea ce conduce la limitarea riguroasă a conținutului total de fier. 55

Este cunoscută o compoziție de sticlă silico-sodo-calcică ( FR 2 699 526], cu conținut scăzut de oxizi alcalino-pământoși (< 10%), în particular cu conținut de maximum 2% MgO și 0,2...1,5% Fe₂0₃.

Alte compoziții de sticle conțin agenți coloranți: Fe₂0₃, oxid de cobalt, seleniu și Cr₂0₃. (EP - A - 536049; EP - A - 452207] Acești oxizi coloranți sunt introduși într-o 6o compoziție de sticlă de bază, care corespunde unei sticle silico-sodo-calcice, uzuală în industria sticlei. Suma procentelor oxizilor alcalino-pământoși este mai mare decât 10%, iar procentul în MgO este mai mare decât 2%. O altă compoziție de sticlă care absoarbe radiații infraroșii și ultraviolete include 8...11 % CaO și 2...4,5 % MgO. Singurul rol al acestor oxizi este de a contribui la scăderea temperaturii de topire a sticlei. Pentru 6 5 aceste motive, suma celor doi oxizi trebuie să fie cel puțin egală cu 11 %.

Alte compoziții de sticlă cu o bună capacitate de absorbție a radiaților ultraviolete și a căldurii conțin în afara unei serii de agenți de colorare, oxizi alcalino-pământoși: MgO și CaO care servesc pentru îmbunătățirea rezistenței sticlei și pentru controlarea temperaturii, precum și a viscozității la temperaturi de formare. Nu se pune problema 70 rolului acestor oxizi asupra transmisiei energetice a acestor sticle. Suma acestor doi oxizi este, de preferință, cuprinsă între 8 și 14 %.

Compoziții de sticlă colorate în verde, care absorb radiații ultraviolete, sunt cunoscute din publicația EP-A-469446. Caracteristicile aferente acestor sticle sunt obținute datorită introducerii unui procentaj destul de ridicat de fier, din care partea cea 75 mai importantă se găsește sub formă de fier feric.

Problema pe care o rezolvă invenția este realizarea unei compoziții de sticlă susceptibilă de a fi utilizată la fabricarea geamurilor, care prezintă o colorare relativ neutră sau variante de culoare de la bleu la verde, trecând prin toate nuanțele intermediare. 8 o

Compoziția de sticlă, conform invenției, cuprinde 69...75 % SiO₂, 2... 10 % CaC,

9...17 %Na₂Q, 0,2...4 % Fe₂0₃, 0,5...2% fluor, 0,05...3 % ZnO, până la, respectiv, 3 % AI₂0₃ , 5 % BgQj, 2 % MgO, 8 % Kg O, 1,5 % ZrO₂ 1,5% Ce,O,, 1 % TiO,, 4 % BaO și 0,45 % un agent colorant ales dintre Se, Co0,Cr₂0₃, NiO și/sau CuO, conținutul în agent colorant cu excepția fierului, fiind cel puțin egal cu 0,0002 % în cazul când 85 conținutul de Fe₂0₃ este egal sau inferior valorii de 1,5 %, suma procentelor oxizilor alcalino-pământoși fiind egală sau mai mică decât 10 %, procentele fiind exprimate în greutate.

Suma conținuturilor de agenți coloranți Se, CoO, Cr₂0₃, NiO, exprimată în procente în greutate, are o valoare de până la 0,15 %. Conținutul de Ce₂0₃poate fi de 90

0,3...0,8 % în greutate, iar conținutul de MgO mai mic decât 1 % în greutate. Suma

RO 115869 Bl conținuturilor de oxizi alcalini poate fi mai mare decât 15 %în greutate, iar conținutul în greutate de oxid de bariu poate fi de 0,5...3,5 %în greutate.

Compoziția conform invenției cuprinde, simultan, oxid de ceriu și oxid de titan, în asemenea proporții, încât suma Ce₂0₃ + TiO₂ să fie egală sau mai mică decât 1,2 % în greutate. De asemenea, cuprinde oxizi de fier într-o asemenea proporție, încât raportul Fe0/Fe₂0₃ să fie mai mic decât 0,8. Oxizii coloranți din compoziție constau din: 0,008 % Se, 0,04 % CoO, 0,1 % Cr₂O₃, 0,07 % NiO și/sau 0,3 % CuO.

Compoziția de sticlă, conform invenției este capabilă de a fi elaborată în condiții de oxido-reducere obișnuite, observate în mod uzual pentru o compoziție de sticlă flotată standard.

Compoziția de sticlă, conform invenției, poate conține, în mod egal, impurități provenind fie din materii prime vitrifiabile, fie din produsele calcinate, recirculate în cuptorul de topire. Aceste impurități pot fi constituite din cantități reduse de agenți de colorare, așa cum sunt, de exemplu, compușii magneziului sau vanadiului.

Conținutul și natura fiecăruia din constituenții care intră în compoziția sticlei conform invenției permit obținerea sticlelor care, prezentând toate proprietățile corespunzătoare fabricării geamurilor din foi de sticlă flotată, se caracterizează printr-o deplasare a maximului benzii de absorbție, datorită oxidului feros spre domeniul lungimilor de undă mari.

Compoziția conform invenției prezintă o lungime de undă dominantă, inferioară valorii de 560 nm, sub valoarea de iluminare C și se utilizează în componența geamului care cuprinde cel puțin o foaie de sticlă cu o grosime cuprinsă între 0,8 și 10 mm. în compozițiile de sticlă conform invenției, silicea este menținută în limite minime și maxime relativ apropiate, din următoarele motive: într-un procent de mai mult de 75% silice, viscozitatea sticlei și capacitatea ei de devitrifiere crește puternic, ceea ce determină ca procesul de topire și de trecere a topiturii de sticlă pe o baie de staniu să fie dificile; întrun procent de sub 69% silice, rezistența hidrolitică a sticlei descrește foarte repede, iar transmisia în domeniul vizibil este diminuată în mod egal.

Această diminuare a rezistenței hidrolitice a sticlei poate fi compensată cel puțin parțial, prin introducerea oxidului de aluminiu, dar, pentru că acest oxid contribuie la creșterea viscozității și la reducerea transmisiei în domeniul vizibil, nu poate fi folosit decât în cantități foarte limitate.

Oxizii alcalini, Na₂0 și K₂0, permit facilitarea topirii sticlei și ajustarea viscozității sticlei, la temperaturi ridicate, la valori apropiate de valorile unei compoziții de sticlă standard. Oxidul de potasiu poate fi folosit până la aproximativ 8%. Dincolo de acest procent, creșterea costului compoziției devine un handicap economic. Pe de altă parte, nu se poate mări procentul de oxid de potasiu, creșterea acestui procent fiind în detrimentul oxidului de sodiu și conducând la creșterea viscozității. în orice caz, în condiții prestabilite, prezența oxidului de potasiu permite creșterea absorbției sticlei în domeniul infraroșu. Suma conținutului de oxid de sodiu și oxid de potasiu, exprimată în procente în greutate, este, de preferință, egală sau mai mare de 15%.

Oxizii alcalino-pământoși joacă un rol determinant în obținerea proprietăților compoziției sticlei conform invenției. Limitarea conținutului de oxid de magneziu la un procent în greutate de 2% și, de preferință mai mic decât 1%, sau eliminarea acestui oxid din compoziția de sticlă, implică, în mod deosebit, deplasarea benzii de absorbție, datorită prezenței oxidului feros, către lungimile de undă mari și, în consecință, se

RO 115869 Bl permite creșterea capacității de absorbție în infraroșu fără a afecta transmisia în domeniul vizibil. Eliminarea oxidului de magneziu din compoziția sticlei, eliminare care joacă un rol important asupra viscozității, poate fi compensată cel puțin parțial de 140 creșterea conținutului de oxid de sodiu. Astfel, când conținutul de oxid de magneziu este practic nul, suma conținutului de oxid de sodiu și oxid de potasiu, exprimat în procente în greutate, este egală sau mai mare decât 15%. Conținutul de oxid de calciu trebuie să fie limitat la 10%. Peste această limită, capacitatea la devitrifiere a sticlei crește foarte rapid. Oxidul de bariu care permite creșterea transmisiei luminoase a anumitor compoziții 145 de sticlă poate fi adăugat, în compoziție,într-un conținut mai mic decât 4%.

De fapt, oxidul de bariu are o influiență asupra viscozității sticlei care este mai slabă decât influiență amestecului de oxid de magneziu și oxid de calciu. în cadrul compoziției conform invenției, creșterea conținutului de oxid de bariu este, de fapt, în detrimentul oxizilor alcalini, oxidului de magneziu și, în special, al oxidului de calciu. O 150 creștere importantă a oxidului de de bariu contribuie astfel la creșterea viscozității, în special, la temperaturi scăzute. Mai mult, introducerea oxidului de bariu într-un procentaj ridicat determină creșterea costului compoziției, existând tendința reducerii rezistenței hidrolitice a sticlei. Introducerea oxidului de bariu într-un procent mic în compoziția sticlei care conține într-o cantitate mică sau, de preferință care este lipsită de oxid de ιξξ magneziu, permite creșterea absorbției radiațiilor infraroșii. în cazul în care compoziția de sticlă conține oxid de bariu, valoarea procentuală a acestui oxid este, de preferință cuprinsă între 0,5 și 3,5% în greutate.

Pe de altă parte, respectându-se limitele definite anterior pentru variația conținutului fiecărui oxid alcalino-pământos, este absolut necesar pentru a obține îec proprietățile de transmisie căutate să se limiteze suma procentelor de oxid de magneziu, oxid de calciu și oxid de bariu la o valoare egală sau inferioară valorii de 10%.

Compoziția de sticlă conform invenției conține în mod egal oxizi de fier al căror conținut este exprimat global sub formă de oxid feric (Fe₂0₃) ca fier total. Conținutul de fier total, la fel ca și conținutul de oxid feros din compoziția de sticlă conform invenție pot ies varia într-o mare măsură față de proprietățile căutate pentru sticlele respective.

Compoziția de sticlă conform invenției poate conține în mod egal, fluor, de preferință între 0,5 și 2% în greutate. Pe lângă acțiunea bine cunoscută de topire și viscozitate a sticlei, acest constituent are un efect specific asupra absorbției radiației infraroșii, efect care se adaugă la efectul produs de suprimarea oxidului de magneziu și i~ : introducerea oxidului de potasiu și oxidului de bariu. Acest efect este reprezentat printr-o deplasare ușoară a benzii maximului de absorbție în domeniul infraroșu, dar mai ales printr-o redresare a pantei acestei benzi la extremitatea domeniului vizibil apropiat de infraroșu.

Compoziția conform invenției poate conține, de asemenea, oxid de zinc. Acest oxid 175 permite reducerea viscozității sticlei dacă este necesar și contribuie la creșterea rezistenței hidrolitice a sticlei și reduce tendința la divitrifiere. Acesta este motivul pentru care oxidul de zinc este introdus, de preferință, în compoziția sticlei conform invenției ce conține un procentaj ridicat de silice și/sau care nu conține alumină. Oxidul de zinc poate fi adăugat în mod avantajos în amestecurile vitrifiabile care se utilizează pentru 18O elaborarea unei sticle în condiții de oxido- reducere. Acest oxid permite evitarea apariției culorii de chihlimbar din cauza formării sulfurii de fier care poate fi produsă în acest tip de compoziție de sticlă. Astfel, oxidul de zinc poate fi introdus în compoziția de sticlă

RO 115869 Bl conform invenției, într-o cantitate de cel puțin 0,05%, raportul Fe0/Fe₂0₃ (total) fiind egal sau mai mare decât 0,4%. Pentru a nu crește excesiv costul compoziției, conținutul de oxid de zinc nu depășește circa 3% în greutate. Compoziția de sticlă, conform invenției poate conține în mod egal oxid de zirconiu. Acest oxid permite stabilizarea sticlei și ameliorarea rezistenței chimice a sticlei, în mod special a rezistenței hidrolitice. Oxidul de zirconiu este introdus, de preferință în compoziția sticlei conform invenției, care conține alumină în cantitate mică sau chiar, nu conține alumină. Conținutul de oxid de zirconiu poate atinge 1,5% în greutate.

Compoziția de sticlă conform invenției poate conține în mod egal oxid de ceriu în vederea creșterii absorbției radiațiilor ultraviolete. Compoziția sticlei conform invenției, poate cuprinde până la 1,5% și, de preferință 0,3...0,8% în greutate Ce₂0₃.

Compoziția de sticlă conform invenției, de asemenea, poate conține oxid de titan, conținutul în acest oxid atingând o valoare de 1% în greutate. Acest oxid ca și Ce₂0₃permite creșterea absorbției radiației ultraviolete. Când acești doi oxizi sunt prezenți în compoziția de sticlă conform invenției, introducerea de oxid de titan permite o reducere a coținutului în Ce₂0₃ care este un oxid costisitor. în general, suma acestor doi oxizi nu depășește 1,2% în greutate.

Compoziția de sticlă conform invenției poate conține în aceeași măsură până la 1 % alți constituenți introduși de impurități prezente în amestecul de materii prime vitrifiabile și/sau ca rezultat al introducerii produselor de calcinare în amestecul vitrifiabil și/sau provenind de la utilizarea agenților de limpezire (S0₃, CI, Sb₂0₃, As₂0₃).

Compoziția de sticlă conform invenției poate fi elaborată în condițiile care permit obținerea gradului de oxido-reducere dorit. Astfel, compoziția de sticlă conform invenției poate fi elaborată utilizându-se agenți de limpezire uzuali, așa cum sunt sulfații, potențialul lor redox fiind mai mic decât 0,40 și, în general fiind cuprins între 0,2 și 0,35. Compoziția de sticlă conform invenției, mai puțin bogată în fier, poate fi, de asemenea elaborată în mod uzual și prezintă un coeficient redox mai mare decât 0,4 sau 0,5. Coeficientul redox este de preferință mai mic decât 0,8.

Conținutul și natura fiecărui constituent care intră în compoziția sticlei conform invenției, în principal, conținutul de oxizi alcalino-pământoși, permite obținerea sticlei absorbante mai mult în domeniul infraroșu apropiat. Această proprietate se datorează deplasării spre lungimilor de undă mari a maximului bandei de absorbție a oxidului feros în acest domeniu spectral. Această deplasare este însoțită adesea de o creștere a intensității benzii de absorbție și/ sau de extindere a acesteia. Creșterea absorbției în infraroșu nu implică o diminuare a transmisiei în domeniul vizibil, dimpotrivă, această creștere este însoțită de o intensificare a transmisiei respective.

Compoziția, conform invenției, are avantajul că se caracterizează printr-o combinație de caracteristici particulare specifice. Astfel, factorii de transmisie luminoasă și de transmisie energetică există într-o relație predeterminată asociată cu un domeniu aferent lungimilor de undă bine definit.

Se dau, în continuare, exemple de realizare a compoziției conform invenției.

Exemplul 1. în funcție de analiza chimică a materiilor prime vitrifiabile alese, se poate calcula cantitatea pentru fiecare materie primă aferentă compoziției unui amestec vitrifiabil care, după topire, permite obținerea sticlei dorite. Compoziția de sticlă de bază este foarte apropiată de următoarea compoziție medie A, exprimată în procente în greutate: 72,60% Si0₂, 0,50 % AI₂0₃, 8,70% CaO, 0,03%Mg0, 16,30% Na₂0, 0,20%

RO 115869 Bl

K₂0 și 0,15% S0₃. Agenții de colorare, alții decât fierul, sunt introduși în combinații 230 corespunzătoare conținuturilor în greutate care să fie, de preferință, mai mici decât limitele următoare: Se < 0,008 %; CoO < 0,040 %; Cr₂0₃ < 0,100 %; NiO < 0,070 %; CuO< 0,300%. O compoziție de sticlă cunoscută, B, dată ca referință pentru comparare prezintă, în afară de agenții coloranți menționați, următoarea compoziție de sticlă, exprimată în procente în greutate: 70,86% SiO₂, 0,65 % AI₂O₃, 9,50% CaO, 4,25% 235 MgO, 13,90% Na₂0, 0,20% K₂0 și 0,27% S0₃. Aceste compoziții de sticle au fost elaborate în condiții de oxido-reducere.

în mod concret, se elaborează în condiții uzuale o compoziție de sticlă constituită, în procente în greutate, din 73,34% SiO₂, 0,42 % AI₂0₃, 8,58% CaO, 0,04%Mg0, 16,80% Na₂0, 0,28% K₂0, 0,14% S0₃, 0,37% Fe₂0₃, 0,10 % FeO, 0,003% CoO și 240 0,0002% Se. Această compoziție de sticlă prezintă caracteristicile fizice reprezentate prin: factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A), factorul de transmisie energetică globală (T_E), factorul de transmisie în infraroșu (T_IR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), lungimea de undă (λ₀ ), factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (Ă_Fe0), a căror valoare este 245 redată în tabelul 1 de mai jos:

Tabelul 1

TL_a %	T_E %	Tir %	Tuv %	λ₀ nm	Pc %	^FeQ nm
73,6	62,1	49,8	41,3	485,3	3.3	1180

Exemplul 2. Se elaborează, în condiții uzuale, o compoziție de sticlă constituită, în procente în greutate, din 72,93% Si0₂, 0,49 % AI₂0₃, 8,72% CaO, 0,03% MgO, 16,43% Na₂0, 0,20% K₂0, 0,15% S0₃, 0,79% Fe^, 0,239 % FeO și 0,0026% CoO.

Această compoziție de sticlă prezintă caracteristicile fizice reprezentate prin: 255 factorul de transmisie luminoasă globală (TLJ, factorul de transmisie energetică globală (T_E ], factorul de transmisie în infraroșu (T_lR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ], lungimea de undă (Ă_D), factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (Â_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 2 de mai jos: 260

Tabelul 2

tl_a %	T_E %	T\|R %	Tuv %	λ₀ nm	P_c %	^FeO nm
71	46,7	24	31	488	6,8	1130

265

Exemplul 3. Se elaborează, în condiții uzuale, o compoziție de sticlă constituită, în procente în greutate, din 71,70% Si0₂, 0,52 % AI₂O₃, 8,61% CaO, 0,03 % MgO, 16,29% Na₂0, 0,21% K₂0, 0,16% S0₃, 1,95% Fe₂0₃, 0,48 % FeO, 0,0252% CoO și 0,004% Se.

Această compoziție de sticlă prezintă caracteristicile fizice reprezentate prin: 220 factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A), factorul de transmisie energetică globală (T_E), factorul de transmisie în infraroșu (T_IR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), lungimea de undă (λ₀), factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub

RO 115869 Bl iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros [Z_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 3 de mai jos:

Tabelul 3

tl_a %	T_E %	T_lR%	Tuv %	λ₀ nm	Pc %	^FeO nm
10,1	7,7	4,4	1,6	555	2,1	1155

Exemplul 4. Se elaborează, în condiții uzuale, o compoziție de sticlă constituită, în procente în greutate, din 70,52% SiO₂, 0,51 % AI₂0₃, 8,33% CaO, O,O3% MgO, 15,80% Na₂0, 0,20% K₂0, 0,15% S0₃, 3,50%Fe₂0₃, 0,78 % FeO, și 0,0282% CoO.

Această compoziție de sticlă prezintă caracteristicile fizice reprezentate prin: factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A), factorul de transmisie energetică globală (T_E), factorul de transmisie în infraroșu (T_IR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ], lungimea de undă (λ₀ ], factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C [P_c], lungimea de undă oxid feros (Ă_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 4 de mai jos:

Tabelul 4

tl_a %	. ^ω Ή? I—	T_IR%	Tuv %	λ₀ nm	P_c %	^FeO nm
8,6	4,7	0,8	0,14	487,3	28,2	1095

Exemplul 5. în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A, prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sun incluși următorii oxizi exprimați în procente în greutate: 0,32% Fe₂0₃, 0,072 % FeO, 0,0035% CoO, 0,0005% Cr₂0₃ și 0,0019 % Se.

Caracteristicile fizice aferente acestei compoziții de sticlă sunt reprezentate prin: factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A), factorul de transmisie energetică globală (T_E), factorul de transmisie în infraroșu (T_IR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), lungimea de undă (Â_D ], factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C [P_c], lungimea de undă oxid feros (Ă_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 5 de mai jos:

Tabelul 5

tl_a %	T_E %	T\|_R%	Tuv %	Zq nm	Pc %	^-FeO nm
61,8	59,3	57,4	22,9	581	5,44	1070

Exemplul 6. în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A, prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sun incluși următorii oxizi exprimați în procente în greutate: 0,68% Fe₂0₃, 0,183 % FeO, 0,0038% CoO și 0,55 Ce₂C₃.

Caracteristicile fizice aferente acestei compoziții de sticlă sunt reprezentate prin:

factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A), factorul de transmisie energetică globală (T_E ], factorul de transmisie în infraroșu (T_IR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), lungimea de undă (Z_D), factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub

RO 115869 Bl iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (Â_FeQ), a căror valoare este redată în tabelul 6 de mai jos:

Tabelul 6 320

TL_a %	T_E %	T\|R %	Tuv %	nm	p_c %	^*FeQ nm
61,8	59,3	57,4	22,9	581	5,44	1070

Exemplul 7. în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A, 325 prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sunt incluși următorii oxizi exprimați în procente în greutate: 0,69% Fe₂0₃, 0,21% FeO, 0,0073% CoO și 0,0005% Se.

Caracteristicile fizice aferente acestei compoziții de sticlă sunt reprezentate prin: factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A), factorul de transmisie energetică globală 330 (T_E), factorul de transmisie în infraroșu (T|_R), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), lungimea de undă (λ₀), factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (Z_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 7 de mai jos:

Tabelul 7 335

tl_a %	T_E %	T_IR%	Tuv %	Â_D nm	Pc %	/eO nm
53,2	39,8	24,4	25,6	483	9,4	1170

Exemplul 8. în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A, 340 prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sun incluși următorii oxizi exprimați în procente în greutate: 1,51% Fe₂0₃, 0,38% FeO și 0,0039% CoO.

Caracteristicile fizice aferente acestei compoziții de sticlă sunt reprezentate prin: factorul de transmisie luminoasă globală (TLJ, factorul de transmisie energetică globală (T_E), factorul de transmisie în infraroșu (T_IR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), 345 lungimea de undă (λ₀ ], factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (Â_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 8 de mai jos:

Tabelul 8

TL_a %	—I 0^ m	T\|R %	Tuv %	Ă_D nm	Pc %	^FeO nm
52,2	28,1	7,6	10,6	481,6	9,5	1135

Exemplul 9. în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A, prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sunt incluși următorii 355 oxizi exprimați în procente în greutate: 1,69% Fe₂0₃, 0,21% FeO, 0,0073% CoO și 0,0005% Se.

factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A), factorul de transmisie energetică globală (T_E ], factorul de transmisie în infraroșu (T_IR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), 360 lungimea de undă (Ă_D), factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub

RO 115869 Bl iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (Â_Fe0 ], a căror valoare este redată în tabelul 9 de mai jos:

Tabelul 9

TL_a %	T_E %	T_IR %	Tuv %	λ₀ nm	Pc %	^FeO nm
28,7	17,4	7,0	4,9	500	3,5	1150

Exemplul 10 în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A, prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sunt incluși următorii oxizi exprimați în procente în greutate: 1,89% Fe₂0₃, 0,46% FeO, 0,0288% CoO și □,□□43% Se.

Caracteristicile fizice aferente acestei compoziții de sticlă sunt reprezentate prin: factorul de transmisie luminoasă globală [TL_A], factorul de transmisie energetică globală (T_E), factorul de transmisie în infraroșu (T_IR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), lungimea de undă (Â_D ], factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (Ă_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 10 de mai jos:

Tabelul 10

tl_a %	T_E %	T\|R %	Tuv %	nm	Pc %	^•FeO nm
8,3	7,1	4	1,4	524,6	0,5	1175

Exemplul 11. în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A, prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sunt incluși următorii oxizi exprimați în procente în greutate: 2,41% Fe₂0₃, 0,56% FeO și 0,0089% CoO.

Caracteristicile fizice aferente acestei compoziții de sticlă sunt reprezentate prin: factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A), factorul de transmisie energetică globală (T_E), factorul de transmisie în infraroșu [T_IR], factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), lungimea de undă (Ă_D), factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (Â_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 11 de mai jos:

Tabelul 11

tl_a %	T_E %	T\|R %	Tuv %	Â_D nm	Pc %	^FeO nm
32,0	15,9	2,8	2,5	493	12,3	1140

Exemplul 12. în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A, prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sunt incluși următorii oxizi exprimați în procente în greutate: 3,07 Fe₂0₃, 0,83% FeO și 0,0254% CoO.

factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A), factorul de transmisie energetică globală (T_E ], factorul de transmisie în infraroșu (T_IR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), lungimea de undă (Â_D], factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub

RO 115869 Bl

405 iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (A_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 12 de mai jos:

Tabelul 12

tl_a %	T_E %	T,_R%	Tuv %	nm	P_c %	^FeO nm
11,6	6,4	1	0,7	484,6	33,2	1105

410

Exemplul 13. în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A, prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sunt incluși următorii oxizi exprimați în procente în greutate: 1,51% Fe₂0₃, 0,38% FeO, 0,0039% CoO și 0,03% NiO.

Caracteristicile fizice aferente acestei compoziții de sticlă sunt reprezentate prin: factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A), factorul de transmisie energetică globală (T_E), factorul de transmisie în infraroșu (T|_R), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), lungimea de undă (Â_D), factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (Â_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 13 de mai jos:

415

420

Tabelul 13

tl_a %	Te %	T\|R %	Tuv %	Â_D nm	Pc %	^FeO nm
45	23,9	7,3	10,5	513	4,17	1135

425

Exemplul 14. în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A, prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sunt incluși următorii oxizi exprimați în procente în greutate: 1,51% Fe₂0₃, 0,38% FeO, 0,0039% CoO și 0,05% NiO.

Caracteristicile fizice aferente acestei compoziții de sticlă sunt reprezentate prin: factorul de transmisie luminoasă globală (TI__A), factorul de transmisie energetică globală (T_E), factorul de transmisie în infraroșu (T_IR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), lungimea de undă (Â_D), factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (Â_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 14 de mai jos:

Tabelul 14

430

35

tl_a %	I—	T\|R %	Tuv %	Â_D nm	p_c %	^FeO nm
40	21,6	7,0	10,5	547	7,96	1135

0

Exemplul 15. în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A, prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sunt incluși următorii oxizi exprimați în procente în greutate: 0,50% Fe₂0₃, 0,24% FeC, 0,02% NiC și 0,9 F.

factorul de transmisie luminoasă globală (TLJ, factorul de transmisie energetică globală

5

RO 115869 Bl (T_E), factorul de transmisie în infraroșu (T_IR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ], lungimea de undă (Â_D), factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (Â_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 15 de mai jos:

Tabelul 15

TL_a %	. V-¹ ''s? 1—	T_IR%	Tuv %	nm	P_c %	^FeO nm
70	42,8	19,2	43,9	516	2,15	1180

Exemplul 16. în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A, prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sunt incluși următorii oxizi exprimați în procente în greutate: O,5O% Fe_a0₃, 0,24% FeO și O,O5% Cr₂0₃.

Caracteristicile fizice aferente acestei compoziții de sticlă sunt reprezentate prin: factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A), factorul de transmisie energetică globală (T_E), factorul de transmisie în infraroșu (T_IR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), lungimea de undă (Â_D), factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (X_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 16 de mai jos:

Tabelul 16

tl_a	T_E	T_lR	Tuv	Â_D	Pc	^FeO
%	%	%	%	nm	%	nm
71,5	44	19,5	44,0	507	4,56	1180

Exemplul 17. în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A. prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sunt incluși următorii oxizi exprimați în procente în greutate: 1,51% Fe₂0₃, 0,38% FeO, 0,0039% CoO și 0,09% Cr₂0₃.

Caracteristicile fizice aferente acestei compoziții de sticlă sunt reprezentate prin: factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A), factorul de transmisie energetică globală (T_E ], factorul de transmisie în infraroșu (T,_R), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ), lungimea de undă (Â_D), factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C [P_c], lungimea de undă oxid feros (Â_Fe0), a căror valoare este redată în tabelul 17 de mai jos:

Tabelul 17

tl_a %	T_E %	T\|_R%	Tuv %	Ă_D nm	Pc %	^FeQ nm
45,5	24	7,5	10,6	512	7,82	1135

Exemplul 18 în compoziția unei sticle apropiată de compoziția oxidică A, prezentată la exemplul 1 și elaborată în condiții uzuale de topire, sunt incluși următorii oxizi exprimați în procente în greutate: 0,56% Fe₂0₃, 0,167% FeO, 0,0015% CoO și

0,15 CuO.

RO 115869 Bl

Caracteristicile fizice aferente acestei compoziții de sticlă sunt reprezentate prin: factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A), factorul de transmisie energetică globală (T_E), factorul de transmisie în infraroșu (T_IR), factorul de transmisie în ultraviolet (T_uv ], lungimea de undă (λ₀), factorul de transmisie reprezentând claritatea prin excitare sub iluminantul C (P_c), lungimea de undă oxid feros (Â_Fe0), a căror valoare este redată în 495 tabelul 18 de mai jos:

Tabelul 18

TL_a %	T_E %	T_IR %	5 >5 I- ⁰	λ₀ nm	p_c %	^FeO nm
72,9	52	38	33	488	6,9	1130

Factorii de transmisie luminoși globali sub iluminantul A (TL_A ), de transmisie energetică globală (T_E) și de transmisie în infraroșu (T_IR ) se măsoară conform metodei PARRY MOON MASS 2. Factorul de transmisie în ultraviolet ( T_uv ) este determinat printr-o metodă definită de norma ISO 9050. Valorile acestor diferiți factori de transmisie 505 precum și valoarea corespunzătoare clarității prin excitare sub iluminantul C ( P_c ) sunt adecvate unei grosimi de geam de 3,85 mm, cu excepția exemplelor 2 și 6, pentru care valorile indicate sunt corespunzătoare unei grosimi de de geam de 3,15 mm.

Exemplele diferite demonstrează că într-o gamă largă de agenți de colorare, variantele de compoziție de sticlă conform invenției prezintă un factor de transmisie 510 energetică globală (T_E) mai mic decât factorul de transmisie luminoasă globală (TL_A ), valoarea acestui ultim factor fiind ridicată sau scăzută. Această selectivitate bună a sticlelor, conform invenției, se datorează în mare parte deplasării maximului benzii de absorbșie, caracteristic oxidului feros, către lungimile de undă mari. Exemplele ce ilustrează invenția demonstrează că acest maxim ( Ă_Fe0 ) este în general mai mare decât 515 1090 nanometri și adesea este egal sau mai mare decât 1150 nanometri, compozițiile de sticlă cu conținut de oxid de magneziu uzuale prezentând un maximum al acestei benzi cu foarte puțin mai mic decât aceste valori.

Compozițiile de sticlă, conform invenției, sunt compatibile cu tehnologia uzuală de fabricare a sticlei plane, sub rezerva că pentru anumite sticle elaborarea trebuie să se 520 facă în cuptoare echipate cu electrozi. Grosimea bandei de sticlă obținută prin acoperirea sticlei în procesul de topire într-o baie de staniu poate varia între 0,8 și 10 mm.

Geamurile obținute prin tăierea bandei de sticlă pot fi apoi supuse unei operații de curbare, mai ales când trebuie montate pe un vehicul automobil.

Pentru a se realiza parbrize sau geamuri de sticlă laterale, sticla aleasă este inițial 525 tăiată din banda de sticlă a cărei grosime variază în general între 3 și 5 mm. în cadrul acestor grosimi, compoziția de sticlă, conform invenției, asigură un confort termic bun.

în cazul altor geamuri care pot fi realizate din compoziția, conform invenției, se pot practica, în prealabil, tratamente superficiale sau geamurile pot fi asociate, de exemplu, cu acoperiri organice, așa cum sunt filmele pe bază de poliuretan care prezintă 530 rezistență la sfâșiere sau geamurile pot fi asociate cu filme care asigură etanșeitatea în cazul spargerii. De asemenea, geamul poate fi local acoperit cu un strat de email.

Compoziția de sticlă, conform invenției, poate fi acoperită cu cel puțin un strat de oxid metalic obținut prin depunere chimică la temperaturi înalte conform tehnicilor de piroliză sau prin depunere chimică în fază de vapori (CVD) sau prin depunere sub vid. 535

Claims

Revendicări

1. Compoziție de sticlă silico - calce- sodică, destinată, în special, fabricării geamurilor, caracterizată prin aceea că aceasta cuprinde 69...75 % Si0₂, 2...10 % CaO, 9...17 %Na₂O, 0,2...4 % Fe₂O₃, 0,5...2% fluor, 0,05...3 % ZnO, până la, respectiv, 3 % AI₂0₃, 5 % B₂0₃, 2 % MgO, 8 % K₂0, 1,5 % ZrO_a 1,5% Ce_a0₃, 1 % Ti0₂, 4 % BaO și 0,45 % un agent colorant ales dintre Se, Co0,Cr₂0₃, NiO și/sau CuO, conținutul în agent colorant cu excepția fierului, fiind cel puțin egal cu 0,0002 % în cazul când conținutul de Fe₂0₃ este egal sau inferior valorii de 1,5%, suma procentelor oxizilor alcalino-pământoși fiind egală sau mai mică decât 10 %, procentele fiind exprimate în greutate.
2. Compoziție conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că suma conținuturilor de Se, CoO, Cr₂0₃, NiO exprimată în procente în greutate are o valoare de până la 0,15 %.
3. Compoziție conform revendicărilor 1 și 2, caracterizată prin aceea că, conținutul de Ce₂0₃este de 0,3...0,8 %în greutate.
4. Compoziție conform revendicărilor 1...3, caracterizată prin aceea că, conținutul de MgO este mai mic decât 1 % în greutate.
5. Compoziție conform revendicărilor 1...4, caracterizată prin aceea că suma conținuturilor de oxizi alcalini este mai mare decât 15 %în greutate.
6. Compoziție conform revendicărilor 1...5, caracterizată prin aceea că cuprinde 0,5...3,5 % în greutate BaO.
7. Compoziție conform revendicărilor 1 ...6, caracterizată prin aceea că cuprinde simultan oxid de ceriu și oxid de titan, în asemenea proporții încât suma Ce₂0₃ + Ti0₂ să fie egală sau mai mică decât 1,2 % în greutate.
8. Compoziție conform revendicărilor 1...7, caracterizată prin aceea că, cuprinde oxizi de fier într-o asemenea proporție încât raportul Fe0/Fe₂0₃ să fie mai mic decât 0,8.
9. Compoziție conform revendicărilor 1...8, caracterizată prin aceea că, cuprinde, în greutate, până la, respectiv, 0,008 % Se, 0,04 % CoO, 0,1 % Cr₂0₃, 0,07 % NiO și/sau 0,3 % CuO.
10. Compoziție conform revendicărilor 1...9, caracterizată prin aceea că prezintă o lungime de undă dominantă inferioară valorii de 560 nanometri, sub valoarea de iluminare C.
11. Compoziție conform revendicărilor 1... 1 □, caracterizată prin aceea că intră în componența geamului care cuprinde cel puțin o foaie de sticlă cu o grosime cuprinsă între 0,8 și 10 mm.