RO109056B1 - Procedeu de obtinere hidrotermala, a solutiilor de silicat de potasiu, cu un raport molar sio2: k2o ridicat - Google Patents
Procedeu de obtinere hidrotermala, a solutiilor de silicat de potasiu, cu un raport molar sio2: k2o ridicat Download PDFInfo
- Publication number
- RO109056B1 RO109056B1 RO148007A RO14800790A RO109056B1 RO 109056 B1 RO109056 B1 RO 109056B1 RO 148007 A RO148007 A RO 148007A RO 14800790 A RO14800790 A RO 14800790A RO 109056 B1 RO109056 B1 RO 109056B1
- Authority
- RO
- Romania
- Prior art keywords
- potassium
- molar ratio
- reaction
- quartz
- silicon dioxide
- Prior art date
Links
Classifications
-
- C—CHEMISTRY; METALLURGY
- C01—INORGANIC CHEMISTRY
- C01B—NON-METALLIC ELEMENTS; COMPOUNDS THEREOF; METALLOIDS OR COMPOUNDS THEREOF NOT COVERED BY SUBCLASS C01C
- C01B33/00—Silicon; Compounds thereof
- C01B33/20—Silicates
- C01B33/32—Alkali metal silicates
Landscapes
- Chemical & Material Sciences (AREA)
- Organic Chemistry (AREA)
- Inorganic Chemistry (AREA)
- Silicates, Zeolites, And Molecular Sieves (AREA)
- Silicon Compounds (AREA)
- Organic Low-Molecular-Weight Compounds And Preparation Thereof (AREA)
Description
Invenția de față se referă la un procedeu de obținere hidrotermală a soluțiilor de silicat de potasiu, cu un raport molar SiO2:K2O ridicat, prin reacția unui dioxid de siliciu cristalin, cu soluții apoase de hidroxid de potasiu.
O privire generală asupra modului de obținere a soluțiilor apoase de silicat de potasiu, este dată de monografiile elaborate de Winnacker și Kuchler-C/îemzYc/ze Technologie, volumul III, Anorganische Technologie II, ediția 4, 1983, pp. 54 ... 63 și Encykîopădie der technischen Chemie, Ullmann, volumul 21, ediția 4, 1982, pp. 409 ... 412.
Silicații metalelor alcaline, cunoscuți sub denumirea de sticlă solubilă, dintre care, printre altele, soluțiile de silicat de potasiu, denumit în general, sticlă solubilă de potasiu, își găsesc utilizarea pentru scopuri tehnice. Asemenea sticle solubile de potasiu prezintă un conținut de substanță uscată de circa 28 la 55% în greutate, precum și un raport molar SiO2:K2O de 2,0 ... 4,2:1. Obținerea pe scară industrială a sticlelor solubile de potasiu are loc prin topirea concomitentă a nisipului cuarțos, și a carbonatului de potasiu, în cuptoare adecvate acestui scop, la temperaturi în intervalul 1400 la 1500°C. Topitura care se solidifică prin răcire, sticla solidă, se dizolvă apoi într-o treaptă următoare a procedeului, în apă, la temperatură și presiune ridicată, și soluția obținută în funcție de cerințele de calitate, eventual se filtrează. Acest procedeu de topire la temperatură ridicată este însă foarte costisitor, atât în ceea ce privește, cât și consumul de energie și este generator și de emisii, care nu pot fi neglijate, cum este praful, oxizii de azot și oxizii de sulf.
Λ
In afară de acest procedeu de topire la temperatură ridicată, utilizat în principal în industrie, mai sunt cunoscute procedee hidrotermale, pentru obținerea soluțiilor apoase de silicat de potasiu, descrise într-o serie de brevete, după cum urmează. Aceste procedee pornesc de la un dioxid de siliciu, amorf, deci de la prafuri volatile și de la modificări amorfe, care se găsesc în natură. Produsele care se obțin prin aceste procedee sunt însă doar de calitate inferioară, datorită impurităților existente în prafurile volatile și ale compușilor amorfi, naturali, de dioxid de siliciu, utilizați ca materie primă, motiv pentru care au un domeniu de utilizare limitat.
în acest context, DE-AS 2826432 descrie un procedeu de obținere a soluțiilor de sticlă solubilă, prin reacția prafurilor volatile care rezultă în procesul de fabricație a siliciului, respectiv a aliajelor de ferosiliciu, cu soluții de hidroxid alcalin, la temperatură ridicată, urmată de filtrarea soluțiilor obținute, care este caracterizat prin aceea că se tratează în autoclavă praful volatil cu o soluție apoasă cu 6 ... 15% în greutate hidroxid alcalin, la temperaturi de 120 ... 190°C și la presiunea de 2,9 ... 18,6 bari, raportul în greutate, soluție de metal alcalin: praf volatil solid, variind între 2:1 ... 5:1. Sticla solubilă de potasiu obținută, între altele, în acest caz, prezintă un raport molar SiO2:K2O de 3,76:1. Prafurile volatile, folosite ca materie primă, prezintă un conținut de siliciu de 89 ... 98% în greutate (conform exemplelor de realizare, este de 90%), restul fiind format din impurități.
DE-OS 2609831 se referă la un procedeu de prelucrare a prafurilor volatile reziduale, nocive pentru mediul înconjurător, conținând dioxid de siliciu, provenite de la obținerea siliciului metalic și a aliajelor de siliciu, cât și ale acizilor silicici și silicaților, conform căruia procedeul cuprinde următoarele trepte:
I - dizolvarea prafurilor volatile în soluții de hidroxid alcalin, rezultând soluții de silicat alcalin.
II - purificarea soluțiilor de silicat alcalin de componenți organici, prin tratare cu cărbune activ și/sau agenți de oxidare și separare de soluție, a reziduului format.
III - reacția soluțiilor de silicat alcalin cu acizi anorganici sau organici și/sau sărurile acestora, în vederea unei purificări suplimentare.
Soluțiile de silicat alcalin, obținute în acest fel, prezintă în general, un raport molar SiO2:MeO2 cuprins între 3,3 ... 5,o:l.
DE-OS 2619604 se referă la un procedeu de obținere a sticlei solubile, lichide, din dioxid de siliciu amorf și hidroxid alcalin, conform căruia praful de dioxid de siliciu, sub formă de cenușă volatilă, care a fost separată din gazele evacuate din industriile de feroaliaje și alte industrii care lucrează cu cuptoare de tip similar. Praful de dioxid de siliciu, mențio109056 nat, hidroxid alcalin și apă, se amestecă într-un raport prestabilit în greutate, după care, sub agitare, se aduc la temperatura de 75 până la 100°C, după care soluția obținută se răcește. Prafurile de dioxid de siliciu, folosite ca materie primă, în cadrul acestui procedeu, au în general, un conținut de dioxid de siliciu de 94 ... 98% în greutate, restul fiind impurități. Sticla solubilă de potasiu, obținută, prezintă un raport molar SiO2:K2O de 3,58:1.
Așa cum s-a precizat mai sus, sticlele solubile, obținute din dioxid de siliciu amorf, sunt produse cu proprietăți inferioare, care trebuie supuse unei purificări, în continuare.
Sunt cunoscute de asemenea procedee hidrotermale de obținere a soluțiilor de silicat de potasiu, din dioxid de siliciu cristalin, deci nisip, și leșie de potasă caustică, care pot să fie transformate în condiții cunoscute, numai până la un raport molar SiO2:K2O de 2,75:1.
DE-OS 3313814 se referă între altele la un procedeu de obținere a unei soluții limpezi de silicat de potasiu, cu un raport molar SiO2:K2O egal cu 2,75:1, prin dezagregarea unui dioxid de siliciu cristalin, cu o granulație medie între 0,1 și 2 mm și formarea unui pat ce este străbătut de o soluție apoasă de hidroxid de potasiu, aparatura cuprinzând un reactor tubular vertical, fără agitare mecanică și în care este alimentat, de sus în jos, dioxid de siliciu și soluție apoasă de hidroxid de potasiu.
Brevetul belgian 649739 se referă la un procedeu și la un aparat pentru obținerea leșiei limpezi de silicat de sodiu, prin dizolvarea unui material cu conținut de acid silicic, la temperatură ridicată și sub presiune, în leșie de sodă caustică, conform căruia, produsul este separat de materialul conținând aicidul silicic, în exces și/sau de substanțele insolubile, impurifîcate, cu ajutorul unor elemente de filtrare, montate la baza reactorului, filtrarea menționată având loc în mod avantajos, în condițiile de temperatură și presiune, foarte apropiate de condițiile de reacție. In acest mod ar trebui să rezulte soluții apoase de silicat de potasiu.
Asemenea procedee hidrotermale, pentru obținerea sticlelor solubile de potasiu din nisip și leșie de potasiu, sunt analizate și în monografiile citate mai sus, autori, Winnacker, Kuchler. Se precizează (pp. 61 și 62) că procedeul hidrotermal nu conduce la obținerea unor sticle solubile de potasiu, întrucât la dezagregarea unor cantități mai mari se formează compuși greu solubili de (KHSi2O5)x, care nu trec în soluție, nici prin încălzire ulterioară. Pe baza publicațiilor citate mai sus, se constată existența unei idei preconcepute, cu privire la obținerea soluțiilor de silicat de potasiu cu un raport molar mai ridicat SiO2:K2O, printr-un proces hidrotermal, din nisip, adică din SiO2, cristalin și leșie de potasiu.
Procedeul conform invenției rezolvă problema obținerii hidrotermale a soluțiilor de silicat de potasiu, prin reacția unui dioxid de siliciu cristalin cu soluție apoasă de hidroxid de potasiu, rezultând soluții de silicat de potasiu cu rapoarte molare SiO2:K2O, mai mari de 2,75:1. Problema se rezolvă prin folosirea unui cuarț special temperat, care reacționează în condiții predeterminate cu soluții de hidroxid de potasiu. Astfel invenția de față se referă la un procedeu de obținere hidrotermală a unor soluții de silicat de potasiu cu raport molar SiO2:K2O ridicat, prin reacția unui dioxid de siliciu cristalin cu soluție apoasă de hidroxid de potasiu, conform căruia se folosește ca dioxid de siliciu cristalin, un cuarț temperat în intervalul de temperaturi peste 1100°C și până la punctul de topire, și care cuarț temperat reacționează cu soluție de hidroxid de potasiu, în intervalul de concentrație de 10 ... 40% în greutate, la temperaturi de 150 ... 300°C la presiunile corespunzătoare acestor temperaturi ale vaporilor saturați de apă, într-un reactor sub presiune.
Procedeul conform invenției prezintă următoarele avantaje:
- procedeul conform invenției se desfășoară într-o singură treaptă, și ca urmare este mai ușor de condus și este mai favorabil din punct de vedere al costurilor, nu necesită consumuri energetice ridicate și nu este poluant;
- prin folosirea cuarțului temperat, în mod adecvat, se obțin soluții de silicat de potasiu, ce prezintă importanță din punct de vedere tehnic, cu un raport molar SiO2:K2O de peste 2,75:1, ceea ce nu se realizează când se utilizează un astfel de cuarț în calitate de component SiO2;
- folosind ca materie primă, cuarț temperat, ce formează cristobalit, este posibil, în cadrul unei sinteze hidrotermale, în condițiile precizate mai sus, obținerea directă, într-o singură treaptă, a soluției apoase de silicat de potasiu, cu un raport molar SiO2:K2O, mai mare de 2,75:1;
- în cadrul procedeului conform invenției, cu timpi de reacție scurți, se poate ajunge la un grad înalt de transformare a reactanților în produsul finit. Folosirea unei forme ușor solubile, cristaline, de dioxid de siliciu, permite obținerea unor soluții de silicat de potasiu cu un raport ridicat dioxid de siliciu/oxid de potasiu, acest lucru având loc cu randament ridicat în spațiu/timp, la un consum minimum de energie;
- soluția rezultată din proces, de silicat de potasiu, prezintă un raport molar SiO2:K2O între 2,75 ... 4,2:1, mai avantajos între 2,8 ... 4,2:1 și mai ales de 3,1 ... 4,0:1.
In cele ce urmează, invenția se prezintă în detaliu.
Conform unei variante preferate de realizare a procedeului conform invenției se folosește, în cadrul procesului pentru obținerea soluției apoase de silicat de potasiu, un cuarț temperat la 1200 ... 1700°C, cu adaos de cantități catalitice de alcalii. Acest cuarț se transformă în condițiile de temperatură de proces, în esență în cristobalit, și acest cuarț temperat reacționează cu soluție apoasă de hidroxid de potasiu de concentrație 15 ... 30% și de preferință 15 ... 25% în greutate, la temperaturi de 200 ... 230°C și la presiunile corespunzătoare acestor temperaturi, ale aburilor saturați, reacția desfășurându-se întrun reactor sub presiune, închis.
Cristobalitul este ca și cuarțul o modificație cristalină a dioxidului de siliciu. Cristobalitul se obține practic, în mod exclusiv sintetic, prin calcinarea cuarțului, având loc transformarea în mod continuu a nisipului cuarțos, la temperaturi de circa 1500°C, cu adaos de catalizatori (informații în detaliu asupra cristobalitului, a se vedea Ullmann, EncyklopOdie der technischen Chemie, vol.21, ediția 4, 1982, pp. 439 ... 442).
Conform invenției, este de preferat folosirea ca sursă de dioxid de siliciu, cristalin, un cuarț temperat la temperaturi în intervalul de 1300 ... 1600°C, cu adaos de cantități catalitice de alcalii, care cuarț se transformă în aceste condiții în cristobalit. în continuare, este foarte indicată folosirea, în cadrul invenției, a unui cristobalit proaspăt temperat, încă cald.
Conform altei variante preferate de realizare a procedeului conform invenției, reacția este condusă în reactor, cu un exces de cuarț temperat de până la 100% moli, de preferință 2 până la 30% moli față de raportul molar, dorit, prescris, de SiO2:K2O în soluție de silicat de potasiu. în general, reacția se poate realiza și cu exces mai mare de 100% moli cuarț temperat, dar acest lucru nu se justifică din punct de vedere tehnic.
Pentru realizarea procedeului conform invenției, se pot utiliza în general toate reactoarele utilizabile pentru sinteza hidrotermală a sticlei solubile de sodiu. Din această categorie fac parte de exemplu, reactoarele de dizolvare rotative, reactoarele de dizolvare, dispuse vertical, reactoarele cu mecanism de agitare, reactoarele cu inel și cu jet, reactoarele cu țevi, și în principiu, toate reactoarele care se pretează pentru reacția substanțelor solide cu lichide sub presiune. Asemenea reactoare sunt descrise detaliat, de exemplu în brevetele DE-OS 3002857, DE-OS 3421158, DE-As 2826432, DE-OS 3313814 și DE-PS 968034, DE-PS 648739.
Soluțiile de silicat de potasiu, obținute în condițiile conform invenției (soluții de sticlă solubilă de potasiu) se pot utiliza pentru toate scopurile cunoscute specialistului și descrise în literatura de specialitate, substanțe de lipit, lianți în compoziția coloranților, adaosuri pentru turnătorie, suporturi pentru catalizatori, mase pentru electrozi de sudură, componente în materialele de spălare și de purificare, precum și ca părți componente pentru materiale refractare.
Invenția este prezentată mai în detaliu în exemplele ce vor urma. încercările din exemple s-au efectuat la scară de laborator și la scară industrială. Cuarțul temperat, utilizat în exemple, este un cristobalit prin temperarea la 1300 până la 1600°C și cataliză alcalină.
Pentru încercările de laborator, s-a folosit o autoclavă cilindrică, încălzită din exterior, printr-un purtător de căldură, până la temperatura de reacție. Rezultatele acestor exemple sunt prezentate în tabelul ce urmează.
Ca reactor pentru realizarea încercărilor la scară industrială, s-a folosit un recipient sub presiune, din oțel, cilindric, montat în poziție orizontală, de nichel, având gol un volum de circa 24 m3. Recipientul sub 5 presiune era rotit cu o turație de 6 rot/min în jurul unei axe orizontale. încălzirea s-a realizat cu abur la 20 bar, printr-o deschidere axială și _ a.____V _______J _ A V 1 _ _ 1 _ _ * · _ __
Condițiile de reacție, aplicate la încercările pe scară industrială, sunt prezentate în exemplul 1, ce va urma. Greutatea șarjei a fost de 22,000 kg. Soluția obținută, circa 40% concentrație, a avut un raport molar SiO2:K2O de 3,75:1 și a corespuns practic încercărilor de laborator.
într-o formă specială de realizare a
J _______1 ___ Γ- 1__·____ J _
KOH, asupra vitezei de reacție și a raportului molar SiO2:K2O obișnuit.
Exemplele 3 ... 5. Pentru a se ajunge la un raport SiO2:K2O mai ridicat, soluția, ce se obține, s-a introdus în șarje, în raport cu exemplul 1, respectiv față de raportul prestabilit de 3,96:1, un exces în creștere (+ 5, 10, 16%) de cristobalit.
Tabelul 1
Exemple de încercări
| Nr. crt. | Substanțe încărcate și cantități cristobalit (g) | Leșie de potasiu (g) | Concent.K OH (%) | Rapoarte molare în șarjă (SiO2:KjO) | Condiții de reacție HT Timp de reacție (min) | Temperatura de reacție (C) | Soluția de silicat de potasiu | Raport molar al soluției SiO2:K2 O | |
| sio2 (%) | KjO (%) | ||||||||
| 1 | 30,00 | 70,00 | 20,0 | 3,96:1 | 60 | 215 | 28,61 | 11,99 | 3,74:1 |
| 2 | 34,88 | 65,12 | 25,0 | 3,96:1 | 60 | 215 | 34,07 | 13,85 | 3,86:1 |
| 3X1 | 36,04 | 63,96 | 25,0 | 4,19:1 | 60 | 215 | 34,22 | 13,81 | 3,88.1 |
| 4» | 37,06 | 62,94 | 25,0 | 4,37:1 | 60 | 215 | 34,50 | 13,75 | 3,93:1 |
| 5“ | 38,37 | 61,62 | 25,0 | 4,63:1 | 60 | 215 | 34,65 | 13,72 | 3,96:1 |
| 6” | 38,37 | 61,62 | 25,0 | 4,63:1 | 120 | 215 | 34,82 | 13,69 | 4,00:1 |
x1 = exces de crostobalit 5,0% față de 25 SiO^I^O (raportul molar spre care se tinde în soluție de 3,96:1);
x2 = exces de cristobalit 10,0% față de raportul molar SiO2:K2 spre care se tinde în soluție de 3,96:1; 3 0 x3 = exces de cristobalit 16,0% față de raportul molar SiO2:K2O spre care se tinde în soluție de 3,96:1.
(HT înseamnă hidrotermal)
Exemplul 6. La un exces de cristobalit 3 5 în șarjă de 16%, s-au prelungit timpii de reacție.
(Parametrii și rezultatele încercărilor din exemplele 1 ... 6 sunt sintetizate în tabelul
1). 40
Exemplul 7. Pentru determinarea influenței temperaturii de temperare a cuarțului, asupra proprietăților soluțiilor apoase de silicat de potasiu ce de obțin, s-a temperat mai întâi cuarț, cu adaos de cantități 4 5 catalitice de alcalii, la temperaturi cuprinse între 850 ... 1600°C, după care s-a supus reacției hidrotermale cu soluție de hidroxid de potasiu. Pentru comparație, s-a supus reacției cuarțul netratat, în cadrul unei încercări standard de transformare hidrotermală, cu soluție de hidroxid de potasiu, rezultând sticlă solubilă de potasiu.
La încercarea standard de tratare hidrotermală a cuarțului temperat cu soluție de hidroxid de potasiu, s-au aplicat următoarele condiții de reacție:
- temperatura de reacție
215°C;
- timpul de reacție min;
- concentrația hidroxidului de potasiu % în greutate;
- exces de dioxid de siliciu
5% (față de raportul molar 3,98:1, a sticlei solubile de potasiu).
Reacția acestui cuarț temperat în leșia de potasiu, pentru formarea unei sticle solubile de potasiu, s-a realizat cu cantitățile precizate în tabelul 2, care a dus la transformările și rapoartele molare, sintetizate în respectivul tabel.
Π 12
Tabelul 2
Tratarea nisipului cuarțos, temperat cu leșie de potasiu, pentru formarea sticlei de potasiu în care raportul molar SiO2:K2 este 3,98:1.
| Cantități | |||||
| 36,02 nisip cuarțos temperat | 49,00 g | ||||
| 31,99% KOH, | concentrație 50% | 43,53 g | |||
| 31,99% apă | 43,53 g | ||||
| % Transformare | % SiO2 | %K2O | Rapoarte Rapoarte molare în greut. | ||
| Cantități teoretice | 35,84 | 13,44 | 2,67:1 | 4,18:1 | |
| nisip netratat | 25,10 | 12,32 | 18,40 | 0,67:1 | 1,05:1 |
| nisip 850°C | 18,10 | 9,20 | 19,06 | 0,48:1 | 0,76:1 |
| nisip 850°CX | 25,33 | 12,42 | 18,38 | 0,68:1 | 1,06:1 |
| nisip 950°C | 18,10 | 9,20 | 19,06 | 0,48:1 | 0,76:1 |
| nisip 950°Cx | 24,60 | 12,10 | 18,45 | 0,66:1 | 1,03:1 |
| nisip 1100°Cx | 52,91 | 22,83 | 16,18 | 1,41:1 | 2,21:1 |
| nisip 1300°Cx | 67,57 | 27,42 | 15,21 | 1,80:1 | 2,83:1 |
| nisip 1600°Cx | 89,51 | 33,34 | 13,96 | 2,39:1 | 3,74:1 |
| cristobalit | 89,57 | 33,35 | 13,96 | 2,39:1 | 3,75:1 |
(x cu adaos de cantități catalitice de alcalii)
Rezultatele obținute arată că un cuarț 2 0 temperat la temperaturi de 1100°C, și respectiv mai sus, mai ales un cuarț care a fost temperat la 1300°C și la temperaturi mai ridicate, conduce la o transformare mai ridicată, a componentei cristal ine-SiO2- și cu 25 aceasta la un raport molar mai ridicat a soluției de silicat de potasiu, ce se obține din proces, decât în cazul nisipului cuarțos corespunzător, netratat.
Exemplul 8. Efectul transformării mai 3 0 rapide a cuarțului temperat la temperaturi ridicate, adică a cristobalitului, este reprezentat pe diagramele din figură. Această figură arată rezultatul transformării cuarțului temperat, adică a cristobalitului, prin tratare cu o soluție 35 de hidroxid de potasiu 25 % concentrație, la un exces de dioxid de siliciu de 5%, față de raportul molar 3,98:1, într-un recipient la 215°C și la timpi de reacție de 15, 30, 60 și 120 min. S-a determinat, pentru aceste cazuri, 40 raportul molar Si02O:K2O. Această curbă este notată pe figură cu cifra 1. Pentru comparație, s-a supus reacției un cuarț netratat, respectiv un nisip cuarțos, în condițiile descrise mai sus și s-au luat probe, după timpii de reacție, specificați mai sus, pentru determinarea raportului molar SiO2:K2O. Această curbă este notată pe figură cu cifra 2.
Din figură rezultă clar, că în cadrul procedeului, conform invenției, în care s-a folosit cuarț temperat, a avut loc o transformare de peste 70%, chiar după 15 min, și transformarea este aproape cantitativă după 60 min. In cazul curbei de comparație 2, se poate vedea după 15 min abia o transformare de 20% și chiar după un timp de reacție de 120 min, se ajunge maximum la un grad de transformare de 70%. De menționat din nou, că din stadiul tehnicii, rezultă că transformarea hidrotermală a nisipului cuarțos, prin tratare cu leșie de potasiu, conduce la obținerea unor produse cu un raport molar SiO2:K2O, de numai 2,75:1, această reacție nefiind posibilă la scară industrială. Rezultă clar deci, avantajul folosirii în cadrul procedeului conform invenției, a cuarțului temperat la temperaturi înalte.
Claims (3)
- Revendicări1. Procedeu de obținere hidrotermală a soluțiilor de silicat de potasiu, cu un raport molar SiO2 . K2O ridicat, prin reacția unui dioxid de siliciu cristalin cu soluție apoasă de hidroxid de potasiu, caracterizat prin aceea că se supune reacției un cuarț temperat, în intervalul de temperaturi peste 1100 °C și până la punctul de topire, cu soluție de hidroxid de potasiu 10 ... 40% concentrație, la temperaturi cuprinse între 150 ... 300°C și la presiunile corespunzătoare vaporilor de apă saturați, la aceste temperaturi, într-un reactor sub presiune, rezultând în final, o soluție de silicat de potasiu cu un raport molar SiO2:K2O = 2,75 și până la 4,2:1 și de preferință de 3,1 ... 4,0:1.
- 2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea ca se poate supune reacției, cuarț temperat, în intervalul de temperaturi de 1200 ... 1700°C și de preferință, de 1300 ... 1600°C, cu adaos de cantități catalitice de alcalii, cuarțul temperat fiind transformat în silicat de potasiu cu soluție de hidroxid de potasiu, de concentrație, de preferință 15 ... 25% , de preferință în intervalul de temperaturi de 200 ... 230°C, și la presiunile corespunzătoare acestor temperaturi a vaporilor de apă saturați.
- 3. Procedeu conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că se introduce în reacție cuarț temperat într-un exces de până la 100% moli și de preferință, de 2 ... 30% moli, față de raportul molar SiO2:K2O prestabilit în soluția de silicat de potasiu finită, rezultată din proces.
Applications Claiming Priority (2)
| Application Number | Priority Date | Filing Date | Title |
|---|---|---|---|
| DE3902753A DE3902753A1 (de) | 1989-01-31 | 1989-01-31 | Verfahren zur hydrothermalen herstellung von kaliumsilikatloesungen mit hohem si0(pfeil abwaerts)2(pfeil abwaerts):k(pfeil abwaerts)2(pfeil abwaerts)0-molverhaeltnis |
| PCT/EP1990/000116 WO1990008733A1 (de) | 1989-01-31 | 1990-01-22 | VERFAHREN ZUR HYDROTHERMALEN HERSTELLUNG VON KALIUMSILIKATLÖSUNGEN MIT HOHEM SiO2:K2O-MOLVERHÄLTNIS |
Publications (1)
| Publication Number | Publication Date |
|---|---|
| RO109056B1 true RO109056B1 (ro) | 1994-11-30 |
Family
ID=6373105
Family Applications (1)
| Application Number | Title | Priority Date | Filing Date |
|---|---|---|---|
| RO148007A RO109056B1 (ro) | 1989-01-31 | 1990-01-22 | Procedeu de obtinere hidrotermala, a solutiilor de silicat de potasiu, cu un raport molar sio2: k2o ridicat |
Country Status (28)
| Country | Link |
|---|---|
| US (1) | US5084262A (ro) |
| EP (2) | EP0456654A1 (ro) |
| JP (1) | JP2922290B2 (ro) |
| KR (1) | KR0125622B1 (ro) |
| CN (1) | CN1024781C (ro) |
| AT (1) | ATE119135T1 (ro) |
| AU (1) | AU623477B2 (ro) |
| BR (1) | BR9007068A (ro) |
| CA (1) | CA2009038C (ro) |
| CS (1) | CS276519B6 (ro) |
| DD (1) | DD291536A5 (ro) |
| DE (2) | DE3902753A1 (ro) |
| DK (1) | DK175825B1 (ro) |
| ES (1) | ES2069610T3 (ro) |
| FI (1) | FI95121C (ro) |
| GR (1) | GR3015331T3 (ro) |
| HU (1) | HU209381B (ro) |
| IE (1) | IE66833B1 (ro) |
| MX (1) | MX174184B (ro) |
| NO (1) | NO303279B1 (ro) |
| NZ (1) | NZ232271A (ro) |
| PL (1) | PL163351B1 (ro) |
| PT (1) | PT93013A (ro) |
| RO (1) | RO109056B1 (ro) |
| TR (1) | TR24117A (ro) |
| WO (1) | WO1990008733A1 (ro) |
| YU (1) | YU14290A (ro) |
| ZA (1) | ZA90678B (ro) |
Families Citing this family (17)
| Publication number | Priority date | Publication date | Assignee | Title |
|---|---|---|---|---|
| SE500367C2 (sv) * | 1989-11-09 | 1994-06-13 | Eka Nobel Ab | Silikasoler och förfarande för framställning av papper |
| DE3938789A1 (de) * | 1989-11-23 | 1991-05-29 | Henkel Kgaa | Verfahren zur hydrothermalen herstellung von kaliumsilikatloesungen |
| DE3938729A1 (de) * | 1989-11-23 | 1991-05-29 | Henkel Kgaa | Verfahren zur hydrothermalen herstellung von natrium-polysilicat |
| EP0485565A1 (en) * | 1990-05-31 | 1992-05-20 | Crosfield Limited | Silicates |
| US5234985A (en) * | 1992-07-17 | 1993-08-10 | Cheil Industries, Inc. | Transparent resin composition radiating far infrared rays |
| US5629362A (en) * | 1995-05-31 | 1997-05-13 | Heatshield Technologies Inc. | Photon diffusive coating |
| DE19541000C2 (de) * | 1995-11-03 | 1999-06-10 | Babcock Bsh Gmbh | Vorrichtung zum Glätten von durchlaufenden Gipsfaserplatten |
| US6143266A (en) * | 1997-01-17 | 2000-11-07 | Kao Corporation | Method for producing crystalline inorganic builders |
| CN1298678C (zh) * | 2003-04-14 | 2007-02-07 | 滨州师范专科学校 | 一种可溶性硅钾肥 |
| US20070117497A1 (en) * | 2005-11-22 | 2007-05-24 | Cabot Microelectronics Corporation | Friction reducing aid for CMP |
| KR101450346B1 (ko) * | 2006-03-15 | 2014-10-14 | 알이에스씨 인베스트먼츠 엘엘씨 | 태양 전지 및 다른 용도를 위한 규소 제조 방법 |
| US9890072B2 (en) | 2015-04-01 | 2018-02-13 | Owens-Brockway Glass Container Inc. | Glass precursor gel |
| US10364176B1 (en) | 2016-10-03 | 2019-07-30 | Owens-Brockway Glass Container Inc. | Glass precursor gel and methods to treat with microwave energy |
| US10427970B1 (en) | 2016-10-03 | 2019-10-01 | Owens-Brockway Glass Container Inc. | Glass coatings and methods to deposit same |
| US10479717B1 (en) | 2016-10-03 | 2019-11-19 | Owens-Brockway Glass Container Inc. | Glass foam |
| CN106675118A (zh) * | 2016-12-14 | 2017-05-17 | 大连洪浰科技有限公司 | 水性无机调和液及其制备方法 |
| CN110828309A (zh) * | 2019-07-03 | 2020-02-21 | 杭州电子科技大学 | 一种二维材料刻蚀氧化硅 |
Family Cites Families (11)
| Publication number | Priority date | Publication date | Assignee | Title |
|---|---|---|---|---|
| BE649739A (ro) * | ||||
| DE968034C (de) * | 1953-09-06 | 1958-01-09 | Hoechst Ag | Verfahren zur Herstellung von festem kristallwasserhaltigem Natriummetasilicat |
| DE2609831B2 (de) * | 1976-03-10 | 1979-05-23 | Deutsche Gold- Und Silber-Scheideanstalt Vormals Roessler, 6000 Frankfurt | Verfahren zur Aufbereitung von Siliciumdioxid enthaltenden Abfallflugstäuben zu Fällungskieselsäuren und Silikaten |
| GB1518772A (en) * | 1977-02-01 | 1978-07-26 | Skamol Skarrehage Molerverk As | Method of producing an aqueous solution of water glass |
| DE2826432C2 (de) * | 1978-06-16 | 1980-10-16 | Henkel Kgaa, 4000 Duesseldorf | Verfahren zur Herstellung von Wasserglas |
| DE3002857A1 (de) * | 1980-01-26 | 1981-07-30 | Henkel KGaA, 4000 Düsseldorf | Verfahren zur hydrothermalen herstellung von natriumsilikatloesungen |
| DE3121919A1 (de) * | 1980-06-24 | 1982-04-29 | Steirische Magnesit-Industrie AG, 1130 Wien | Hydrothermale direktsynthese von alkalisilikaten |
| JPS57111232A (en) * | 1980-12-26 | 1982-07-10 | Doukai Kagaku Kogyo Kk | Production of alkali silicate |
| FR2525204A1 (fr) * | 1982-04-16 | 1983-10-21 | Ugine Kuhlmann | Procede de fabrication de solutions de silicate alcalin dans un reacteur statique |
| FR2541667B2 (fr) * | 1982-04-16 | 1986-07-04 | Ugine Kuhlmann | Procede de fabrication de solutions de silicate alcalin dans un reacteur statique |
| DE3421158A1 (de) * | 1984-06-07 | 1985-12-12 | Henkel KGaA, 4000 Düsseldorf | Verfahren zur hydrothermalen herstellung klarer natriumsilikatloesungen |
-
1989
- 1989-01-31 DE DE3902753A patent/DE3902753A1/de not_active Withdrawn
-
1990
- 1990-01-12 KR KR1019900702102A patent/KR0125622B1/ko not_active IP Right Cessation
- 1990-01-15 DD DD90337108A patent/DD291536A5/de not_active IP Right Cessation
- 1990-01-20 CN CN90100288A patent/CN1024781C/zh not_active Expired - Fee Related
- 1990-01-22 HU HU901124A patent/HU209381B/hu not_active IP Right Cessation
- 1990-01-22 RO RO148007A patent/RO109056B1/ro unknown
- 1990-01-22 DE DE59008554T patent/DE59008554D1/de not_active Expired - Fee Related
- 1990-01-22 WO PCT/EP1990/000116 patent/WO1990008733A1/de active IP Right Grant
- 1990-01-22 EP EP90901791A patent/EP0456654A1/de active Pending
- 1990-01-22 EP EP90101197A patent/EP0380998B1/de not_active Expired - Lifetime
- 1990-01-22 BR BR909007068A patent/BR9007068A/pt not_active IP Right Cessation
- 1990-01-22 AU AU48481/90A patent/AU623477B2/en not_active Ceased
- 1990-01-22 AT AT90101197T patent/ATE119135T1/de not_active IP Right Cessation
- 1990-01-22 JP JP2502017A patent/JP2922290B2/ja not_active Expired - Fee Related
- 1990-01-22 ES ES90101197T patent/ES2069610T3/es not_active Expired - Lifetime
- 1990-01-24 PL PL90283423A patent/PL163351B1/pl not_active IP Right Cessation
- 1990-01-26 MX MX019282A patent/MX174184B/es unknown
- 1990-01-26 YU YU00142/90A patent/YU14290A/xx unknown
- 1990-01-29 CS CS90414A patent/CS276519B6/cs not_active IP Right Cessation
- 1990-01-29 NZ NZ232271A patent/NZ232271A/xx unknown
- 1990-01-30 IE IE33390A patent/IE66833B1/en not_active IP Right Cessation
- 1990-01-30 ZA ZA90678A patent/ZA90678B/xx unknown
- 1990-01-30 PT PT93013A patent/PT93013A/pt not_active Application Discontinuation
- 1990-01-30 TR TR90/0142A patent/TR24117A/xx unknown
- 1990-01-31 CA CA002009038A patent/CA2009038C/en not_active Expired - Fee Related
- 1990-01-31 US US07/473,263 patent/US5084262A/en not_active Expired - Lifetime
-
1991
- 1991-07-29 NO NO912949A patent/NO303279B1/no unknown
- 1991-07-30 DK DK199101414A patent/DK175825B1/da not_active IP Right Cessation
- 1991-07-30 FI FI913628A patent/FI95121C/fi active
-
1995
- 1995-03-08 GR GR950400510T patent/GR3015331T3/el unknown
Also Published As
Similar Documents
| Publication | Publication Date | Title |
|---|---|---|
| RO109056B1 (ro) | Procedeu de obtinere hidrotermala, a solutiilor de silicat de potasiu, cu un raport molar sio2: k2o ridicat | |
| KR0143978B1 (ko) | 규산 칼륨 용액의 열수 제조방법 | |
| RO109185B1 (ro) | Procedeu de obtinere a solutiilor de silicat de potasiu | |
| US4310496A (en) | Process for converting silicon dioxide containing waste flue dust to crystalline zeolitic molecular sieves of type A | |
| US5000933A (en) | Process for hydrothermal production of sodium silicate solutions | |
| US5215732A (en) | Method for producing alkali metal silicates by heating cristobalite or tempered quartz sand with naoh or koh under atmospheric pressure | |
| Burlitch et al. | Low-temperature syntheses of olivine and forsterite facilitated by hydrogen peroxide | |
| US4226837A (en) | Process for converting silicon dioxide containing waste flue dust to crystalline zeolitic molecular sieves of type Y with a Faujasite structure | |
| AU628933B2 (en) | Hydrothermal process for preparing sodium silicate solutions with a high si02:na2o molar ratio | |
| DE4019789A1 (de) | Verfahren zur herstellung von natriumsilikatloesungen | |
| Kumins et al. | Short-cycle syntheses of ultramarine blue | |
| KR930002231B1 (ko) | 열수 물유리의 제조방법 | |
| JPH04503049A (ja) | 珪酸ナトリウム溶液の水熱製造方法 | |
| US677906A (en) | Process of manufacturing alkali silicates. | |
| JP7265156B2 (ja) | Ｃｏ２を吸収して炭素に分解する方法 | |
| JP7265157B2 (ja) | Ｃｏ２を吸収して炭素に分解する方法 | |
| Higgins et al. | THE MECHANISM OF FORMATION OF@'-SIALON FROM OXIDES | |
| RU2188793C1 (ru) | Способ получения жидкого стекла | |
| Melkonyan | Kanazite: A promising material for glass melting | |
| RO111565B1 (ro) | Procedeu de obținere a silicatului de sodiu lichid |