RO125601B1

RO125601B1 - Procedeu de alchilare a parafinelor

Info

Publication number: RO125601B1
Application number: ROA200900797A
Authority: RO
Inventors: Lawrence A. Smith Jr.; Mitchell E. Loescher; John R. Adams; Abraham P. Gelbein
Original assignee: Catalytic Distillation Technologies
Priority date: 2002-08-15
Filing date: 2003-06-12
Publication date: 2012-11-29
Also published as: EP1546068A1; RO125600B1; CN1659118A; KR20050051636A; US20030176755A1; AR040547A1; IN2012DN00643A; US6995296B2; BR122013007356B1; ZA200410027B; TW201004897A; JP2010100859A; US7250542B2; CN101186551A; EG23453A; RO125602B1; CA2688868C; BR0312605B1; WO2004016573A1; AU2003238019A1

Description

Prezenta invenție se referă la un procedeu de alchilare a unei parafine. Invenția descrie alchilarea șarjelor de hidrocarburi parafinice. Prezenta invenție se referă atât la o îmbunătățire a condițiilor de operare, cât și la materia primă pentru alchilarea parafinelor în condiții acide.

Obiectivul comun al majorității procedeelor de alchilare este de a aduce izoalcanii (sau compușii aromatici) și olefinele ușoare în contact intim cu un catalizator acid, pentru a se obține un produs de alchilare. în industria de rafinare a petrolului, alchilarea hidrocarburilor alifatice cu hidrocarburi olefinice, în prezență de catalizator acid, este un procedeu binecunoscut. Alchilarea reprezintă reacția unei parafine, de regulă, a unei izoparafine, cu o olefină în prezența unui acid tare, cu formare de parafine, de exemplu, cu cifră octanică mai mare decât materiile prime, și care au punctul de fierbere în intervalul benzinelor. în rafinarea petrolului, această reacție este reprezentată, în general, de reacția unei olefine cu 3...5 atomi de carbon cu izobutan.

în reacțiile de alchilare din procesele de rafinare, catalizatorii acid fluorhidric sau sulfuric sunt cei mai utilizați în condiții de temperatură scăzută. Procedeele cu acid la rece sau la temperatură scăzută sunt favorizate deoarece reacțiile secundare sunt minimizate, în procedeul tradițional reacția se efectuează într-un reactorîn care reactanții hidrocarbonați sunt dispersați într-o fază continuă de acid.

Deși acest procedeu nu este ecologic și prezintă pericol în operare, nu există alt procedeu la fel de eficient și, de aceea, continuă să fie procedeul principal de alchilare pentru îmbunătățirea cifrei octanice în întreaga lume. Având în vedere că procedeul cu acid la rece va continua să fie procedeul preferat, s-au făcut diferite propuneri de a îmbunătăți reacția și, într-o oarecare măsură, de a modera efectele nedorite.

Brevetul US 5220095 prezintă utilizarea în procesul de alchilare a materialului de contact polar sub formă de particule și a acidului sulfuric fluorurat.

Brevetele US 5420093 și 5444175 au încercat să combine materialul de contact sub formă de particule și catalizatorul prin impregnarea unui suport mineral sau organic sub formă de particule cu acid sulfuric.

S-au propus diferite sisteme statice pentru contactarea reactanților lichid/lichid, de exemplu, brevetele US 3496996, 3839487, 2091917 și 2472578. Totuși, cea mai utilizată metodă de amestecare a catalizatorului și reactanților este utilizarea diferitelor dispuneri de palete, racleți, agitatoare impeller și altele care produc o agitare și amestecare a componentelor (de exemplu, brevetele US 3759318, 4075258 și 5785933).

Problema tehnică pe care își propune să o rezolve invenția constă în creșterea eficienței procedeului de alchilare a parafinelor din procesul de rafinare a petrolului.

într-o variantă de realizare, procedeul de alchilare a unei parafine, conform invenției, cuprinde aducerea în contact a unor materiale fluide care cuprind alean și olefină în flux paralel, în prezența unui catalizator acid în contact cu un dispersor care cuprinde cel puțin o plasă de dispersare și elemente de contactare, pentru a se atinge prin aceasta dispersia radială a materialelor fluide, pentru a se efectua un contact mai bun în condiții de temperatură și presiune, spre a reacționa respectivul alean și respectiva olefină în sensul producerii de produs alchilat.

într-o altă variantă de realizare, procedeul de alchilare a unei parafine cuprinde aducerea în contact a unor materiale fluide care cuprind alean și olefină, în prezența unui catalizator acid în contact cu un dispersor care cuprinde cel puțin un dispersor din plasă și elemente de contactare, pentru a se atinge prin aceasta o dispersie radială a materialelor fluide, pentru a se efectua un contact mai bun în condițiile de temperatură și presiune necesare pentru ca respectivul alean și respectiva olefină să reacționeze în sensul producerii de produs alchilat.

RO 125601 Β1

Invenția prezintă un progres semnificativ în tehnologia referitoare la alchilare și, 1 îndeosebi, la alchilarea parafinelor din procesul de rafinare a petrolului, prin asigurarea atât a unui procedeu eficient de alchilare, cât și a unei materii prime olefinice noi, și a unui aparat 3 pentru obținerea unui grad de contact ridicat între catalizatorul lichid și reactanții fluizi, fără agitare mecanică, prin aceasta fiind eliminată etanșarea axului, fiind reduse costurile și fiind 5 îmbunătățită separarea produsului acid.

Există două aspecte ale prezentei invenții. Primul aspect îl constituie un procedeu 7 pentru alchilarea parafinei, de preferință, izoparafină cu olefină sau precursor de olefină, care cuprinde contactarea unui sistem fluid care conține catalizator acid, alean și olefină în 9 echicurent, de preferință descendent, în contact cu o zonă de reacție cu umplutură interioară, cum ar fi un dispersor (descris în continuare), în condiții de temperatură și presiune pentru 11 a reacționa respectiva izoparafină și respectiva olefină, cu formarea unui produs alchilat. De preferință, sistemul fluid conține un lichid și este menținut la aproximativ punctul de fierbere 13 al acestuia în zona de reacție.

Al doilea aspect conform prezentei invenții se referă la olefină folosită în alchilare, 15 care este caracteristică unui precursor olefinic. Precursorul olefiniceste un oligomeral uneia sau mai multor olefine terțiare, cum ar fi dimerul, trimerul etc. de izobutenă, sau un material 17 care corespunde respectivului oligomer. într-o realizare preferată, prezenta alchilare folosește, drept componentă olefinică în alchilarea cu izoalcani, oligomeri ai olefinelor 19 terțiare.

în mod surprinzător, s-a descoperit că, atunci când reactanții olefinici care corespund 21 oligomerilor de olefine (de exemplu, oligomeri de olefine cu catenă mai lungă, obținuți prin polimerizarea olefinelor cu catenă mai scurtă) sunt supuși reacției de alchilare, în mediu acid, 23 cu un izoalcan, aceștia reacționează mai degrabă mol la mol cu olefinele constituente ale oligomerului, decât cu oligomerii per se, cu formarea produsului alchilat corespunzător 25 olefinei(lor) constituente și izoalcanului, și nu, cum ar fi de așteptat, a alchilatului corespunzător oligomerului perse. Reacția poate fi condusă într-un aparat care conține un 27 reactor vertical, ce conține un dispersor sau alte umpluturi adecvate zonei de reacție care poate cuprinde întreaga coloană sau o porțiune a acesteia. 29

Figura este o reprezentare schematică a primului aspect al prezentului aparatîn care poate fi realizat procedeul de alchilare.31

Reacția oligomerului olefinelor terțiare cu izoalcanii are loc mai degrabă mol la mol cu olefinele terțiare constituente ale oligomerului, decât cu oligomerii. Produsul alchilat 33 corespunde reacției olefinei terțiare și izoalcanilor.

în scopul ilustrării, și nu al limitării procedeului, se consideră că, în locul reacției35 așteptate între oligomer și izoalcan, oligomerul este cracat în componentele sale olefinice care reacționează mol la mol cu izoalcanul:37

1) diizobutenă + 2 izobutan >2 izooctan (2,2,4-trimetilpentan);

2) triizobutenă + 3 izobutan 3 izooctan (2,2,4-trimetilpentan).39

Punctul de vedere obișnuit a fost că produsul reacției 1) ar fi un alean C₁₂, iar produsul reacției 2) ar fi un alean C₁₆, în timp ce produsul reacțiilor 1) și 2) este același și nu 41 diferă de produsul reacției de alchilare convențională, la rece cu acid:

3) 2,2-butenă + 2 izobutan -> 2 izooctan;43

4) 3,2-butenă + 3 izobutan 3 izooctan.

Marele avantaj al prezentei invenții este că, deși alchilările cu acid sunt extrem de 45 exoterme și necesită răcire substanțială pentru a menține temperatura de reacție în intervalul optim, prezenta reacție a oligomerilor cu izoalcanii, cu formare de produs alchilat cu același 47 randament, a necesitat mai puțină răcire, făcând procedeul mai puțin costisitor, la același randament în produs util. 49

RO 125601 Β1

Un procedeu specific de obținere a oligomerului este cel efectuat într-o distilare catalitică, de exemplu, unități care altădată erau utilizate pentru a obține MTBE pot fi transformate ușor pentru a se obține un oligomer, pur și simplu prin modificarea șarjei de alimentare a reactorului, deoarece același catalizator se folosește în ambele reacții.

De preferință, oligomerul conțineolefineC₈...C₁₆corespunzătoroligomerului preparat din olefine C₃...C₅. într-o formă de realizare preferată oligomerul are 6...16 atomi de carbon și corespunde oligomerilor care se prepară din olefine C₄...C₅.

Reacția de alchilare a unei parafine este cel mai des utilizată pentru prepararea unei componente C₈ a benzinei. De regulă, materiile prime pentru acest procedeu sunt normal butena și terțiar butanul într-o reacție acid rece, de regulă cu acid sulfuric sau HF. Normal butena (de exemplu, 2-butena) este o componentă a petrolului ușor, alături de normal butan, izobutan și terț-butenă. Separarea normal butenei de izobutenă poate fi efectuată cu dificultate prin fracționare din cauza punctelor de fierbere apropiate ale acestora. O cale preferată de separare a acestor izomeri olefinici sau a celor a analogilor lor C₅ este de a reacționa olefina terțiară mai reactivă, pentru a forma un produs mai greu, care se separă cu ușurință de olefinele normale prin fracționare.

Până în prezent, olefina terțiară s-a reacționat cu un alcool inferior, cum ar fi metanol sau etanol, pentru a forma eteri, cum ar fi metil tert-butii eterul (MTBE), etil ie/Y-butil eterul (ETBE), te/ț-amil metil eterul (TAME), care se utilizează ca agenți de îmbunătățire a cifrei octanice a benzinei, dar care se evită din cauza problemelor legate de toxicitate.

Oligomerizarea olefinei terțiare este, de asemenea, o reacție preferată când se efectuează pe un flux de petrol, separarea olefinei normale fiind ușor de realizat prin fracționarea din oligomerii mai grei (cu puncte de fierbere mai ridicate, în principal dimeri și trimeri). Oligomerii pot fi utilizați drept componenți ai benzinei, dar există limite ale cantității de material olefinic dorit sau permis în benzină, și în mod frecvent, pentru utilizarea lor în benzină, este necesară hidrogenarea oligomerilor. Componentul cel mai dorit pentru amestecurile de benzină este C₈, de exemplu, izooctan (2,2,4- trimetilpentan).

Oligomerul poate fi cracat până la olefinele terțiare inițiale, și utilizat în reacția cu acid la rece. Totuși, prezenta invenție a descoperit că nu este necesară cracarea oligomerului care, în reacția cu aleanul, în prezență de acid la rece, poate constitui materia primă olefinică, sau poate fi coalimentat împreună cu monoolefine. După cum s-a menționat mai sus, rezultatul este același produs ca și în cazul în care utilizează monoolefina, ca atare, cu avantajul suplimentar al unei reacții globale exoterme mai scăzute, care necesită mai puțină răcire și, prin urmare, un cost energetic mai mic al alchilării.

Procedeul de oligomerizare produce o căldură de reacție care nu necesită îndepărtarea căldurii, ca în procedeul cu acid la rece. De fapt, când oligomerizarea se efectuează într-o reacție de tip distilare catalitică, căldura de reacție se îndepărtează prin evaporarea, în acest tip de reacție, a monoolefinelor și alcanilor cu puncte de fierbere scăzute, care se separă de oligomer. Astfel, chiar dacă în reacția de oligomerizare se produce căldură, aceasta nu are importanță în obținerea benzinei deoarece ea este utilizată în fracționare, și costul de operare al unității de alchilare se reduce prin utilizarea oligomerului ca înlocuitor parțial sau total al olefinei convenționale cu catenă scurtă.

într-o formă de realizare preferată a procedeului de alchilare, se contactează un flux de petrol ușor, care conține olefine normale și terțiare, cu un catalizator de rășină acidă, în condiții de oligomerizare, pentru a reacționa, de preferință, o parte a olefinelor terțiare cu ele însele, pentru a forma oligomeri, și se alimentează oligomerii într-o zonă de alchilare împreună cu un izoalcan, în prezența unui catalizator acid de alchilare, cu formarea unui produs de alchilare cuprinzând alchilatul olefinei terțiare și al izoalcanului.

RO 125601 Β1

Oligomerizarea poate fi efectuată în fază parțial lichidă, în prezența unui catalizator 1 acid de rășină cationică, fie într-o reacție cu trecere directă, fie într-o reacție de distilare catalitică unde există atât o fază de vapori, cât și o fază lichidă și reacție/fracționare 3 concomitentă. De preferință, materia primă este o fracțiune de petrol ușor C₄-C₅, C₄ sau C₅. Olefinele terțiare pot include izobutenă și izoamilene, și sunt mai reactive decât izomerii 5 olefine normale, și sunt, de preferință, oligomerizate. Produșii oligomerici primari sunt dimerii și trimerii. Izoalcanii, de preferință, conțin izobutan, izopentan sau amestecuri ale acestora. 7 Când se utilizează un reactor cu trecere directă, cum ar fi cel descris în brevetele

US 4313016, 4540839, 5003124 și 6335473, tot efluentul care cuprinde oligomer, olefine 9 normale și izoalcani poate fi alimentat într-o reacție de alchilare acidă. Alcanii normali sunt inerți în condițiile prezentei alchilări. în condiții de alchilare, izoalcanul reacționează cu olefina 11 normală pentru a forma un produs alchilat, și cu olefinele constituente individuale ale oligomerilor, pentru a forma un alt produs alchilat. Implicația rezultatului prezentului procedeu 13 este aceea că oligomerii sunt disociați sau într-un mod oarecare fac accesibile olefinele constituente pentru reacția cu izoalcanii. 15

Astfel, reacția va fi:

1) oligomer de izobutenă + izobutan izooctan; 17

2) oligomer de izobutenă + izopentan -> alcani C₉ ramificați;

3) oligomer de izoamilenă + izobutan alcani C₉ ramificați; 19

4) oligomer de izoamilenă + izopentan -> alcani C₁₀ ramificați;

în timp ce ar fi fost de așteptat ca în reacția 1) să se formeze cel puțin sau majoritar alcani 21 C₁₂, în reacția 2) ar fi trebuit să se formeze cel puțin sau majoritar alcani C₁₃, în reacția 3) ar fi trebuit să se formeze cel puțin sau majoritar alcani C₁₄, iar în reacția 4) ar fi trebuit să se 23 formeze cel puțin sau majoritar alcani C₁₅.

Dacă se folosește pentru oligomerizare o reacție de distilare catalitică, așa cum ar 25 fi cea descrisă în brevetele US 4242530 sau 4375576, oligomerul se separă din produsul de reacție de olefinele și alcanii normali care au puncte de fierbere scăzute, prin fracționare 27 concomitentă. Fluxurile de olefine și alcani normali (capete de distilare) și de oligomeri (blazuri) pot fi unite sau alimentate individual în reacția de alchilare, sau pot fi folosite 29 individual, cel puțin oligomerul fiind alimentat în reacția de alchilare.

Prezenta invenție prezintă un aparat de contactare perfecționat și un procedeu pentru 31 prepararea și separarea unui produs alchilat folosind acid sulfuric drept catalizator. Acest aparat sau unul similar poate fi folosit și cu alți acizi sau amestecuri de acizi. 33

De preferință, prezentul procedeu folosește un reactor descendent, umplut cu material de contactare sau de umplere (care poate fi inert sau catalitic), prin care trece un 35 amestec multifazic, în echicurent, de acid sulfuric, solvent hidrocarbonat și reactanți la punctul de fierbere al sistemului. Sistemul cuprinde o fază hidrocarbonată și o fază de 37 emulsie acid/hidrocarbură. O cantitate semnificativă de acid sulfuric este menținută pe umplutură. Reacția se consideră că are loc între faza hidrocarbonată descendentă și acidul 39 sulfuric dispersat pe umplutură. Olefina se dizolvă continuu în faza de acid, și produsul alchilat se extrage continuu în faza hidrocarbonată. Ajustarea presiunii și a compoziției 41 hidrocarburii controlează temperatura punctului de fierbere. Reactorul este, de preferință, operat în fază continuă de vapori, dar poate fi operat și în fază continuă lichidă. Presiunea 43 este, de preferință, mai mare în vârful reactorului decât la baza acestuia.

Reglarea debitelor și a gradului de vaporizare controlează scăderea presiunii în 45 reactor. Se preferă injectarea multiplă a olefinei. Tipul de umplutură influențează și scăderea presiunii datorită retenției fazei acide. Amestecul care conține produsul, înainte de frac- 47 ționare, este solventul de circulare preferat. Emulsia acidă se separă rapid de hidrocarbura

RO 125601 Β1 lichidă și, în mod normal, se recirculă, cu un timp de staționare de numai câteva minute în separatorul fazei de blaz. Deoarece produșii sunt, în principal, extrași rapid din faza acidă (emulsie), promotorii reacției și/sau emulsiei utilizați în procedeele convenționale de alchilare cu acic sulfuric pot fi adăugați fără a se sparge emulsia. Procedeul poate fi descris ca fiind continuu în raport cu hidrocarbura, și nu continuu față de acid.

De preferință, dispersorul conține un element de contact (de coalescență) convențional lichid-lichid, de tipul celor care operează pentru coalescența lichidelor evaporate. Acestea sunt, de regulă, cunoscute drept separatoare de lichide sau separatoare de picături; totuși, în prezenta invenție elementul funcționează pentru dispersarea materialelor fluide în reactor, pentru a realiza un contact mai bun. Un dispersor adecvat cuprinde o plasă, cum ar fi o plasă din fir de sârmă co-împletit cu fibră de sticlă. De exemplu, s-a găsit că poate fi utilizată, în mod eficient, o plasă tubulară co-împletită, cu ac 90, din fir de sârmă și fibră de sticlă multifilamentară, cum ar fi cea fabricată de AmistcoSeparation Products, Inc. din Alvin, Texas; totuși, se înțelege că potfi folosite în aparat și diferite alte materiale, cum ar fi sârmă co-împletită cu teflon multifilamentar (Dupont TM), vată de oțel, polipropilenă, PVDF, poliester sau diferite alte materiale co-împletite. Pot fi folosite diferite umpluturi tip sită din sârmă, în care sitele sunt mai degrabă țesute decât împletite. Alte dispersoare acceptabile includ plăci perforate și metale expandate, structuri cu canale deschise care sunt co-țesute cu fibre de sticlă sau alte materiale, cum arfi polimeri co-tricotați cu sită din sârmă expandată sau foi perforate. în plus, componentul multifilamentar poate fi catalitic. Materialul catalitic multifilamentar poate fi polimeric, cum ar fi rășină vinilică sulfonată (de exemplu, Amberlyst) și metale catalitice cum arfi Ni, Pt, Co, Mo, Ag.

Dispersorul conține de la cel puțin 50% voi spațiu liber până la aproximativ 97% voi spațiu liber. Dispersoarele sunt poziționate în reactor în zona de reacție. Astfel, componentul multifilamentar și elementul structural, de exemplu, sârmă împletită, trebuie să cuprindă de la aproximativ 3% voi până la aproximativ 50% voi din dispersorul total, restul fiind spațiu liber.

Dispersoarele adecvate includ umpluturi structurate de distilare catalitică, ce au rolul de a susține catalizatorul sub formă de particule, sau umpluturi de distilare structurate, formate dintr-un material activ catalitic, cum ar fi cel descris în brevetul US 5730843, care este inclus în prezenta descriere în totalitate, și care prezintă structuri care au un cadru făcut din două grătare substanțial verticale, distanțate și rigidizate printr-o multitudine de elemente rigide, substanțial orizontale, și o multitudine de tuburi din plasă de sârmă, substanțial orizontale, montate pe grătare, pentru a forma o serie de căi pentru fluid printre tuburi, respectivele tuburi fiind goale sau conținând materiale catalitice sau necatalitice; și umpluturi structurate care sunt inerte catalitic, ce sunt, de regulă, construite din metal ondulatîncovoiat la diferite unghiuri, plasă de sârmă care este ondulată, sau grătare care sunt puse unul peste altul orizontal, cum se descrie în brevetul US 6000685, care este inclus în prezenta descriere în totalitate, și care descrie structuri de contact care conțin o multitudine de foi din plasă de sârmă cu ondulații în formă de V, având porțiuni plate între V-uri, respectiva multitudine de foi fiind de mărime substanțial uniformă, cu vârfurile orientate în aceeași direcție și substanțial aliniate, respectivele foi fiind separate printr-o serie de elemente rigide orientate normal față de și sprijinindu-se pe respectivele V-uri.

Alte dispersoare adecvate includ: (A) umpluturi de distilare aleatoare sau presate, care sunt: umpluturi presate inerte catalitic, ce conțin fracții goale mai mari și mențin o suprafață specifică relativ mare, cum arfi șei Beri (ceramică), inele Raschig (ceramică), inele

Raschig (oțel), inele Pali (metal), inele Pali (plastic, de exemplu, polipropilenă) și altele, și umpluturi aleatoare active catalitic, ce conțin cel puțin un ingredient activ catalitic, cum ar fi

RO 125601 Β1

Ag, Rh, Pd, Ni, Cr, Cu, Zn, Pt, Tu, Ru, Co, Ti, Au, Mo, V și Fe, precum și componente 1 impregnate, cum ar fi complecși metal-chelat, acizi cum ar fi acidul fosforic, sau materiale pulverulente anorganice, legate, cu activitate catalitică; și (B) monoliți care sunt inerți sau 3 activi catalitic, care sunt structuri cu canale verticale multiple, independente, și pot fi făcute din diferite materiale cum ar fi plastic, ceramică sau metale, în care canalele sunt de regulă 5 pătrate; totuși, pot fi folosite și alte forme geometrice, utilizate ca atare sau acoperite cu materiale catalitice. 7

Materia primă hidrocarbonată supusă alchilării prin procedeul conform prezentei invenții se introduce în zona de reacție în fază continuă de hidrocarbură, care conține 9 cantități eficiente de materii prime olefinice și izoparafinice, care sunt suficiente pentru formarea unui produs alchilat. Raportul molar olefină:izoparafină în alimentarea reactorului 11 trebuie să fie de la aproximativ 1:1,5 până la aproximativ 1:30, și, de preferință, de la aproximativ 1:5 până la aproximativ 1:15. Pot fi folosite și rapoarte mai mici 13 olefină:izoparafină.

Componenta olefinică trebuie, de preferință, să conțină 2 până la 16 atomi de carbon, 15 și componenta izoparafinică trebuie, de preferință, să conțină 4 până la 12 atomi de carbon. Exemplele reprezentative de izoparafine adecvate includ izobutan, izopentan, 3-metilhexan, 17 2-metilhexan, 2,3-dimetilbutan și 2,4-dimetilhexan. Exemplele reprezentative de olefine adecvate includ 2-butenă, izobutilenă, 1-butenă, propilenă, pentene, etilenă, hexenă, octenă 19 și heptenă, pentru a numi câteva, și, cum s-a descris mai sus, pot fi și oligomerii acestor olefine. 21 în procedeul fluid sistemul utilizează catalizatori de acid fluorhidric sau acid sulfuric în condiții de temperatură relativ scăzută. De exemplu, reacția de alchilare cu acid sulfuric 23 este deosebit de sensibilă față de temperatură, temperaturile scăzute fiind preferate pentru a minimiza reacția secundară de polimerizare a olefinelor. Tehnologia de rafinare a petrolului 25 favorizează alchilarea față de polimerizare deoarece pot fi obținute cantități mai mari de produși cu cifră octanică mai mare, din olefinele cu catenă scurtă. Tăria acidului în aceste 27 procedee de alchilare în fază lichidă, catalizate cu acid, este, de preferință, menținută la 88 până la 94% în greutate, folosind adăugarea continuă de acid proaspăt și evacuarea 29 continuă a acidului epuizat. Alți acizi, cum ar fi acidul fosforic solid, pot fi utilizați prin depunerea catalizatorilor în sau pe materialul de umplutură. 31

De preferință, procedeul conform prezentei invenții trebuie să includă cantități relative de acid și hidrocarbură alimentate la vârful reactorului, în raport volumetric variind de la 33 aproximativ 0,01:1 până la aproximativ 2:1, și mai preferat în raport variind de la aproximativ 0,05:1 până la aproximativ 0,5:1. în forma de realizare cea mai preferată, conform prezentei 35 invenții, raportul acid:hidrocarbură trebuie să varieze de la aproximativ 0,1:1 până la aproximativ 0,3:1. 37 în plus, dispersia acidului în zona de reacție trebuie să se facă cu menținerea reactorului la o temperatură variind de la aproximativ 0°F (-17°C) până la aproximativ 200°F 39 (93°C) și, mai preferat, de la aproximativ 35°F (1,6°C) până la aproximativ 130°F (54°C). în mod similar, presiunea vasului de reacție trebuie menținută la un nivel care variază de la 41 aproximativ 0,5 ATM (50,7 kPa) până la aproximativ 50 ATM (5066 kPa) și, mai preferat, de la aproximativ 0,5 ATM (50,7 kPa) până la aproximativ 20 ATM (2026 kPa). Cel mai preferabil, 43 temperatura reactorului trebuie menținută într-un interval de la aproximativ 40°F (4,4°C) până la aproximativ 110°F (43°C), și presiunea în reactor trebuie să fie menținută într-un interval 45 de la aproximativ 0,5 ATM (50,7 kPa) până la aproximativ 5 ATM (506,6 kPa).

RO 125601 Β1 în general, condițiile de operare particulare, utilizate în procedeul conform prezentei invenții, depind într-o oarecare măsură de reacția de alchilare ce se efectuează. Condițiile de procedeu, cum ar fi temperatura, presiunea și viteza spațială, precum și raportul molar al reactanților afectează caracteristicile produsului alchilat rezultat și pot fi reglate conform parametrilor cunoscuți unui specialist în domeniu.

Avantajul operării la punctul de fierbere al prezentului sistem de reacție este acela că există o evaporare ce contribuie la disiparea căldurii de reacție și la aducerea temperaturii materialelor care intră la o temperatură mai apropiată de cea a materialelor care ies din reactor, ca într-o reacție izotermă.

De îndată ce reacția de alchilare s-a definitivat, amestecul de reacție se transferă într-un vas de separare adecvat, unde faza hidrocarbonată, conținând produsul alchilat și reactanții nereacționați, se separă de acid. Deoarece densitatea tipică pentru faza hidrocarbonată variază de la aproximativ 0,6 g/cc până la aproximativ 0,8 g/cc, și deoarece densitățile acidului în general sunt cuprinse între aproximativ 0,9 g/cc și aproximativ 2,0 g/cc, cele două faze se separă cu ușurință în decantoare gravitaționale convenționale. Separatoarele gravitaționale adecvate includ decantoarele. Sunt adecvate și hidrocicloanele, care efectuează separarea pe baza diferenței de densitate.

O realizare a alchilării este prezentată în figura care este o reprezentare schematică simplificată a aparatului și fluxului procedeului. Elemente cum ar fi: ventile, fierbătoare, pompe etc. au fost omise.

Reactorul 10 este prezentat conținând o plasă dispersoare 40. Prezentele dispersoare realizează dispersia radială a materialelorfluide sau fluidizateîn reactor. Fracțiunea de alimentare în reactor conține o olefină alimentată prin linia 12, cum arfi n-butenă, și o izoparafină (de exemplu, izobutan) alimentată via linia 14, prin linia 52. De preferință, o parte a olefinei se alimentează în reactor prin liniile 16a, 16b și 16c. Un catalizator lichid acid, cum arfi H₂SO₄, se alimentează prin linia 56 și acidul de completare poate fi introdus prin linia 38. Reactanții hidrocarbonați se alimentează în reactor, care este, de preferință, o coloană, în general cilindrică, prin linia 58 și prin mijloacele de dispersie adecvate (nefigurate) în plasa dispersoare 40, de exemplu, o plasă co-împletită din fir de sârmă cu fibră de sticlă.

Reactanții hidrocarbonați și hidrocarburile nereactive (de exemplu, normal butan) se contactează intim cu catalizatorul acid pe măsură ce alchilarea are loc. Reacția este exotermă. Presiunea, precum și cantitățile de reactanți se reglează pentru a menține componentele sistemului la punctul de fierbere, dar parțial în fază lichidă, când componentele sistemului trec în jos prin reactor, în fază mixtă vapori/lichid, și ies prin linia 18 în decantorul 30. în decantor componentele sistemului se separă într-o fază acidă 46 conținând catalizator, o fază hidrocarbonată 42 conținând alchilatul, olefina nereacționată și izoparafină nereacționată, și hidrocarburi nereactive, și o fază de vapori 44 care poate conține fiecare dintre componente și orice componentă hidrocarbonată mai ușoară, care se îndepărtează din sistem prin linia 50, pentru manipulare ulterioară, după cum este necesar.

Cea mai mare parte a fazei acide se recirculă prin linia 24 și 56 în reactor. Acidul de completare poate fi adăugat prin linia 38, și acidul epuizat format se îndepărtează prin linia 48.

Faza lichidă hidrocarbonată se îndepărtează prin linia 22 cu o parte recirculată pe la vârful reactorului, prin linia 28. Restul de fază hidrocarbonată se alimentează în coloana de distilare 20, prin linia 26, undesefracționează. Normal butanul, dacă este prezent în materia

RO 125601 Β1 primă, poate fi îndepărtat prin linia 36, și produsul alchilat se îndepărtează prin linia 34. 1

Capetele de distilare 32 sunt în principal izoalcan nereacționat, care se recirculă prin linia pe la vârful reactorului 10. 3

Date experimentale pentru alchilarea izoparafinei + olefinei în exemplele care urmează reactorul de laborator are 15 ft (4,57 m) înălțime și 1,5inch 5 (3,81 cm) diametru. Este umplut cu cantități și tipuri variabile de material de umplutură. Stocul de H₂SO₄ este de aproximativ 11, în funcție de retenția umpluturii utilizate. Rezervorul tampon 7 este de aproximativ 31 și, prin acesta, tot acidul plus hidrocarbura lichidă ies pe la partea de jos pentru a circula un amestec bifazic cu o singură pompă. Materiile prime se introduc la 9 vârful reactorului, pentru a curge descendent cu amestecul recirculat. Vaporii produși pe baza căldurii de reacție și a căldurii ambiante contribuie și ajută la presarea lichidelor în jos prin 11 umplutură, creând turbulență mare și amestecare. Cea mai mare parte a vaporilor se condensează după ieșirea din reactor. Produsul hidrocarbonat sub formă lichidă sau de vapori 13 necondensați trec printr-un separator de acid, apoi printr-un regulator de contrapresiune, la vasul de deizobutanizare. Debitmetrele masice se utilizează pentru fluxurile de alimentare, 15 iar cu un Dopplermetru se măsoară viteza de circulație. Produșii lichizi de la vasul de deizobutanizare se cântăresc. Debitul purjat este estimat ca fiind diferența dintre debitul masic 17 alimentat și produșii lichizi evacuați. Prin GC se analizează toți produșii hidrocarbonați, inclusiv purja. Titrarea se folosește pentru analiza acidului epuizat. 19

Operare în exemplele care urmeazăîn unitatea experimentală se circulă hidrocarbura și acidul 21 descendent la punctul de fierbere al hidrocarburilor prezente. Presiunea și temperatura se înregistrează electronic. Temperatura și presiunea la ieșirea din reactor se folosesc pentru 23 a calcula cantitatea de iC₄ în hidrocarbura recirculată, folosind un calcul rapid iC₄/Ălchilat.

Regulatorul presiunii de aspirație, prin care trec atât produsul lichid, cât și vaporii la 25 turnul de deizobutanizare, menține presiunea. Poate fi folosită o cantitate mică de N₂ pentru a împiedica acidul să intre în linia de alimentare. Totuși, prea mult N₂ va produce o scădere 27 a calității produsului prin diluarea izoparafinei reactive în faza de vapori.

Pompa de circulație, în determinarea experimentală, circulă atât stratul de emulsie 29 de acid, cât și stratul de hidrocarbură lichidă. Ca alternativă, aceste două faze pot fi pompate separat. 31

Stocul de acid se menține prin deviația momentană a întregului reciclu printr-un tub de măsurare folosind un ventil cu trei căi. Materialul captat se depune în câteva secunde, 33 formând două straturi. Procentul volumetric al stratului de acid și al stratului de hidrocarbură se utilizează apoi împreună cu citirea de pe Dopplermetru, pentru a estima debitele 35 volumetrice de circulație ale ambelor faze.

DP (presiune mai mare la vârful sau la intrarea în reactor) se menține între 0 și 3 psi 37 (între 0 și 20,68 kPa), prin manipularea debitelor de circulație și a bilanțului termic din unitate. Diferitele umpluturi, de regulă, necesită diferite debite de vapori și de lichid pentru a se 39 încărca la aceeași DP. Cel mai adesea, căldura ambiantă contribuie, și căldura de reacție asigură încărcarea adecvată cu vapori (în majoritate iC₄). 41

Datorită restricțiilor de răcire, cu fracția de alimentare poate fi introdus aproximativ 1...3 Ibs/h (0,45...1,36 Kg/h) iC₄ lichid suplimentar, în vederea unei reglări a răcirii. Acest 43 exces de iC₄ este relativ mic și nu afectează semnificativ raportul iC₄/Olefină deoarece debitele de circulație ale hidrocarburii sunt, de regulă, de ordinul 100...200 Ibs/h 45 (45,36...90,72 Kg/h). Debitul de circulație a hidrocarburii și compoziția domină rapoartele dintre iC₄ și orice altceva. 47

RO 125601 Β1

Condiții de operare uzuale pentru alchilarea C₄ în exemple

Materia primă olefinică	c₄
Olefină introdusă - Ib/h (Kg/h)	0,25...0,50 (0,1134...0,2268)
Alchil la ieșire - Ib/h (Kg/h)	0,50...1,2 (0,2268...0,5443)
Rxn Temperatură la ieșire - °F (°C)	50...60(10...15,55)
Rxn Psig (KPa) la ieșire	6...16 (41,36...110,31)
Scăderea de presiune - Psi (kPa)	0,5...3,0 (3,44...20,68)
Debit reciclu:
Faza acidă - L/min	0,3...1
Faza HC - L/min	1...3
% greut. iC₄ în reciclul HC	75...45
% greut. H₂SO₄ în acidul epuizat	83...89
% greut. H₂O în acidul epuizat	2...4
Adăugarea de acid proaspăt - Ib/gal (Kg/L) alchil	0,3...0,5 (0,036...0,06)
Tipul umpluturii	1 sau 2 - vezi notele
înălțimea umpluturii în ft. (m)	10...15 (3,048...4,572)
Densitatea umpluturii Ib/ft (Kg/m³)	5...14 (80,09...224,25)

Note:

1) Umplutura de tip 1 este sârmă 304 ss cu diametrul 0,011 inch (0,2794 mm), co-împletită cu fibră de sticlă multifilamentară de 400 denier la fiecare al doilea ochi.

2) Umplutura de tip 2 este sârmă din aliaj 20 cu diametru de 0,011 inch (0,2794 mm), co-împletită cu fir de polipropilenă multifilamentar de 800 denier la fiecare al doilea ochi.

Exemplul 1

Olefine C₄ de rafinărie folosite ca materie primă la laborator	iB scăzut	38% iB în totalul de olefine
metan	0,02	0,00
etan	0,00	0,00
etenă	0,00	0,00
propan	0,77	0,41
propenă	0,14	0,16
propină	0,02	0,00
propadienă	0,01	0,02
izobutan	23,91	47,50
izobutenă	0,90	15,90

RO 125601 Β1

Tabel (continuare)

Olefine C₄ de rafinărie folosite ca materie primă la laborator	iB scăzut	38% iB în totalul de olefine
1-butenă	20,02	10,49
1,3-butadienă	0,02	0,19
n-butan	22,63	10,79
f-2-butenă	18,05	7,93
2,2-dm propan	0,09	0,00
1-butină	0,00	0,01
m-ciclopropan	0,03	0,03
c-2-butenă	12,09	5,43
1,2-butadienă	0,00	0,01
3M-1-butenă	0,26	0,04
izopentan	0,98	0,02
1-pentenă	0,06	0,82
2M-1-butenă	0,01	0,01
n-pentan	0,01	0,03
f-2-pentenă	0,00	0,08
c-2-pentenă	0,00	0,00
t-3-pentadienă	0,00	0,08
c-1,3-pentadienă	0,00	0,00
necunoscute	0,01	0,08
	100	100
Compararea alchilatului de rafinărie cu rezultatele de laborator folosind materie primă C₄ similară cu iB scăzut
	Instalația A	Instalația B	Laborator 1	Laborator 2
iC5	6,27	2,70	2,51	2,78
2,3-dmb	4,05	2,84	2,80	3,02
C6	1,63	1,19	1,00	1,15
2,2,3-tmb	0,20	0,17	0,18	0,19
C7	7,17	5,55	4,35	4,35
TMC8	53,88	61,76	66,84	66,93
DMC8	12,27	12,47	12,69	12,44

RO 125601 Β1

Tabel (continuare)

Compararea alchilatului de rafinărie cu rezultatele de laborator folosind materie primă C₄ similară cu iB scăzut
	Instalația A	Instalația B	Laborator 1	Laborator 2
TMC9	5,04	4,22	2,89	2,74
DMC9	0,57	1,01	0,29	0,18
TMC10	1,14	0,91	0,70	0,64
necunoscute C10	0,51	0,54	0,29	0,29
TMC11	0,99	0,77	0,69	0,71
necunoscute C11	1,09	0,02	0,00	0,00
C12	4,37	1,71	4,72	4,60
C13	0,00	1,58	0,00	0,00
C14	0,03	1,57	0,05	0,00
C15	0,00	0,13	0,00	0,00
HV	0,05	0,04	0,00	0,00
neidentificate	0,74	0,83	0,00	0,00
suma	100,00	100,00	100,00	100,00
MM medie	113,4	116,0	114,9	114,6
indice de brom	<1	<1	<1	<1
sulf total, ppm	<10	<10	<10	<10
%TM total	61,05	67,66	71,12	71,01
TM C8/DM C8 (raport)	4,39	4,95	5,27	5,38
TM C9/DM C9 (raport)	8,85	4,19	10,08	15,57
Analiza purjei
	% în greutate
hidrogen	0,000
oxigen	0,124
azot	3,877
metan	0,019
monoxid de carbon	0,000
dioxid de carbon	0,000
etan	0,000
etenă	0,000

RO 125601 Β1

Tabel (continuare)

Analiza purjei
	% în greutate
etină	0,000
propan	1,066
propenă	0,000
propadienă	0,000
izobutan	81,233
izobutenă	0,021
1-butenă	0,000
1,3-butadienă	0,031
n-butan	3,398
t-2-butenă	0,000
m-ciclopropan	0,000
c-2-butenă	0,000
izopentan	0,968
1-pentenă	0,000
n-pentan	0,000
C5 +	0,391

Exemplul 2. Efectul izobutilenei (IB) asupra calității produsului alchilat

			Lab. 1
	100% iB	38% iB	iB scăzut
iC5	3,66	3,97	2,78
2,3-dmb	3,60	3,56	3,02
C6	1,42	0,52	1,15
2,2,3-tmb	0,40	0,23	0,19
C7	5,27	5,08	4,35
TMC8	50,79	56,95	66,93
DMC8	11,77	12,64	12,44
TMC9	6,07	4,22	2,74
DMC9	0,58	0,45	0,18
TMC10	2,06	1,33	0,64

RO 125601 Β1

Tabel (continuare)

			Lab. 1
	100% iB	38% iB	iB scăzut
neidentificate C10	1,14	0,67	0,29
TMC11	2,54	1,28	0,71
neidentificate C11	1,00	0,00	0,00
C12	8,30	8,99	4,60
C13	0,07	0,00	0,00
C14	0,28	0,14	0,00
C15	0,12	0,00	0,00
HV	0,38	0,00	0,00
neidentificate	0,54	0,00	0,00
suma	100,00	100,00	100,00
MM medie	119,1	117,3	114,9
Indice de brom	~1	<1	<1
Sulf total, ppm	<10	<10	<10
TOTAL %TM	61,46	63,77	71,12
TM C8/DM C8	4,31	4,51	5,27
TM C9/DM 09	10,51	9,34	10,08

Exemplul 3. Alchilare propilenă + iC₄

Probă	Produs
propan	0,01
izobutan	9,25
n-butan	0,32
izopentan	0,97
n-pentan	0,00
2,3-dm butan	2,07
2M-pentan	0,30
3M-pentan	0,14
n-hexan	0,00
2,4-dm pentan	15,59
2,2,3-tm butan	0,04

RO 125601 Β1

Tabel (continuare)

Probă	Produs
3,3-dm pentan	0,01
ciclohexan	0,00
2M-hexan	0,34
2,3-dm pentan	48,97
1,1-dm ciclopentan	0,00
3M-hexan	0,35
2,2,4-tm pentan	3,42
n-heptan	0,00
2,5-dm hexan	0,37
2,4-dm hexan	0,56
2,3,4-tm pentan	1,52
2,3,3-tm pentan	1,21
2,3-dm hexan	0,64
2,2,5-tm hexan	0,68
2,3,4-tm hexan	0,13
2,2-dm heptan	0,01
2,4-dm heptan	0,03
2,6-dm heptan	0,03
2,2,4-tm-heptan	1,83
3,3,5-tm-heptan	1,70
2,3,6-tm-heptan	1,16
2,3,5-tm-heptan	0,16
tm-heptan	1,00
2,2,6-trimetiloctan	2,32
C8	0,20
C9	0,20
C10	0,98
C11	1,62
C12	1,73
C13	0,09

RO 125601 Β1

Tabel (continuare)

Probă	Produs
C14	0,05
C15	0,01
neidentificate	0,01
componente grele	0,00
	100,00

Exemplul 4. Produs de alchilare izobutan + 1-pentenă

	% în greutate
C5	5,03
2,3-dmb	0,74
C6	0,35
DMC7	1,14
C7	0,17
TMC8	22,26
DMC8	3,70
TMC9	52,40
DMC9	6,72
TMC10	1,51
neidentificate C10	0,56
TMC11	0,16
neidentificate C11	0,38
C12	3,68
C13	0,33
C14	0,11
C15	0,08
HV	0,03
neidentificate	0,63
	100,00
MM medie	123,2
MM scontată	128
olefină alimentată #/h	0,25
produs alchilat #/h	0,47

RO 125601 Β1

Exemplul 5. Produsul de oligomerizare din materia primă C₄ cu 38% iB în totalul de olefine (Acest produs s-a folosit, la rândul lui, ca materie primă olefinică în unitatea de alchilare de laborator.)

izobutan	48,8
izobutenă+ 1-butenă	1,6
n-butan	11,2
f-2-butenă	14,3
c-2-butenă	6,5
izopentan	1,0
f-2-pentenă	0,1
neidentificate	1,5
2,4,4-tm-1-pentenă	4,7
2,4,4-tm-2-pentenă	1,3
alte C8	3,4
C12 totale	4,4
C16 totale	1,2

Efectul oligomerizării asupra produșilor alchil folosind materie primă C₄cu 38% iB din totalul de olefine

	înainte	după
iC5	3,97	2,39
2,3-dmb	3,56	2,87
C6	0,52	1,17
2,2,3-tmb	0,23	0,20
C7	5,08	4,95
TMC8	56,95	58,34
DMC8	12,64	12,80
TMC9	4,22	4,15
DMC9	0,45	0,35
TMC10	1,33	1,29
neidentificate C10	0,67	0,57
TMC11	1,28	1,41
neidentificate C11	0,00	0,00

RO 125601 Β1

Tabel (continuare)

	înainte	după
C12	8,99	9,41
C13	0,00	0,00
C14	0,14	0,11
C15	0,00	0,00
HV	0,00	0,00
neidentificate	0,00	0,00
suma	100,00	100,00
MM medie	113,8	115,1
Indice de brom	<1	<1
Sulf total, ppm	<10	<10
Total % TM	63,77	65,19
TM C8/DM C8	4,51	4,56
TM C9/DM C9	9,34	11,75
Condiții de operare
Olefină introdusă, Ib/h (Kg/h)	0,25 (0,11)	0,25 (0,11)
Alchil evacuat, Ib/h (Kg/h)	0,53 (0,24)	0,53 (0,24)
Rxn temp. la ieșire, °F (°C)	52,0 (11,11)	52,2 (11,22)
Rxn Psig (kPa) la evacuare	12,2 (84,11)	11,8 (81,35)
DP-psi (kPa)	~1 (6,89)	~1 (6,89)
Debit de reciclu:
faza acidă, L/min	1,0	1,0
faza HC, L/min	2,6	2,6
%	69	67
iC₄ în reciclul HC
Tipul umpluturii	2	2
înălțimea umpluturii, ft (m)	15 (4,57)	15 (4,57)
densitatea umpluturii, lb/ft³ (Kg/m³)	7(112,12)	7 (112,12)

Exemplul 6. Calitatea alchilatului din izobutenă+izobutan sau oligomeri ai ÎB+iC₄

	iB	DIB	TIB
IC5	3,66	3,97	3,41
2,3-dmb	3,60	3,70	3,18

RO 125601 Β1

Tabel (continuare)

	iB	DIB	TIB
C6	1,42	1,36	1,53
2,2,3-tmb	0,40	0,38	0,27
C7	5,27	4,96	6,39
TMC8	50,79	47,93	38,35
DMC8	11,77	8,92	12,91
TMC9	6,07	6,60	10,31
DMC9	0,58	0,81	1,10
TMC10	2,06	3,09	3,29
neidentificate C10	1,14	1,18	1,35
TMC11	2,54	2,53	2,72
neidentificate C11	1,00	1,79	0,00
C12	8,30	10,51	14,97
C13	0,07	0,31	0,07
C14	0,28	1,47	0,14
C15	0,12	0,29	0,00
HV	0,38	0,19	0,00
neidentificate	0,54	0,01	0,00
Suma	100,00	100,00	100,00
MM medie	119,1	122,1	122,9
Indice de brom	~1	~1	~1
Sulf total, ppm	<10	<10	<10
TOTAL %TM	61,46	60,15	54,67
TMC8/DMC8	4,31	5,37	2,97
TM C9/DM C9	10,51	8,15	9,37
Condiții operare:
Alimentare olefină	iB	DIB	TIB+
Olefină introdusă - Ib/h (Kg/h)	0,25 (0,11)	0,40 (0,18)	0,25 (0,11)
Alchil evacuat - Ib/h (Kg/h)	0,49 (0,22)	0,78 (0,35)	0,48 (0,21)
Rxn Temp ieșire -°F (°C)	52 (11,11)	51,6 (10,88)	51,7 (10,94)
Rxn psig (kPa) la ieșire	13 (89,63)	13,5 (93,08)	5,7 (39,3)

RO 125601 Β1

Tabel (continuare)

	iB	DIB	TIB
DP - psi (kPa)	2,5(17,23)	1,1 (7,58)	~1 (-6,89)
Debit reciclu:
Faza acidă - L/min	0,8	0,5	1,0
Faza HC - L/min	1,8	1,4	3,0
%	73	76	45
iC₄ în reciclu HC
Tipul umpluturii	1	1	2
înălțimea umpluturii în ft. (m)	10 (3,04)	10 (3,04)	15 (4,57)
Densitatea umpluturii lb/ft³ (Kg/m³)	6 (96,11)	6 (96,11)	7 (112,12)

Exemplul 7. MM scontată în funcție de MM reală a produsului de alchilare și consumul de moli de iC₄ cu diferite olefine (de exemplu, teoretic 1 mol de olefină C₆ trebuie să reacționeze cu 1 mol de iC₄, pentru a forma un alchilat C₁₀; MM=142). Rezultatele indică depolimerizare care generează olefine cu MM mai mare și mai mică, ce se combină cu iC₄suplimentar.

Consumul de moli iC₄permol de MM medie a produsului olefină alimentată

Olefină	Scontat	Real	Scontat	Real
1-Hexenă	1,0	1,2	142	129
1-Octenă	1,0	1,4	170	135
Diizobutilenă	1,0	1,8	170	122
Triizobutilenă+	1,0	2,6	226	123

Exemplul 8. Produsul de alchilare izobutan+1 -pentenă

	%, greutate
IC5	5,03
2,3-dmb	0,74
C6	0,35
DMC7	1,14
C7	0,17
TMC8	22,26
DMC8	3,70
TMC9	52,40

Tabel (continuare)

RO 125601 Β1

	%, greutate
DMC9	6,72
TMC10	1,51
neidentificate C10	0,56
TMC11	0,16
neidentificate C11	0,38
C12	3,68
C13	0,33
C14	0,11
C15	0,08
HV	0,03
neidentificate	0,63
	100,00
MM medie	123,2
MM scontată	128
olefină introdusă #/h	0,25
produs alchil #/h	0,47

Claims

Revendicări

1. Procedeu de alchilare a unei parafine, care cuprinde aducerea în contact a unor material fluide care cuprind alean și olefină în flux paralel, în prezența unui catalizator acid în contact cu un dispersor care cuprinde cel puțin o plasă de dispersare și elemente de contactare, pentru a se atinge prin aceasta dispersia radială a materialelor fluide, pentru a se efectua un contact mai bun în condiții de temperatură și presiune, spre a reacționa respectivul alean și respectiva olefină, în sensul producerii de produs alchilat.
2. Procedeu conform revendicării 1, în care respectivul alean cuprinde izoalcani.
3. Procedeu conform revendicărilor 1 și 2, în care respectivul izoalcan cuprinde de la 4 la 8 atomi de carbon, iar respectiva olefină cuprinde de la 3 la 16 atomi de carbon.
4. Procedeu conform revendicărilor 1...3, în care respectivul flux în paralel este descendent.
5. Procedeu conform revendicărilor 1...4, în care respectiva temperatură este de la aproximativ -17°C la 93°C.
6. Procedeu conform revendicării 1, în care respectivul catalizator acid cuprinde lichid.
7. Procedeu conform revendicărilor 1...6, în care există astfel de condiții încât respectivele materiale fluide să se mențină la aproximativ punctul lor de fierbere.
8. Procedeu conform revendicărilor 1...7, în care respectivul procedeu operează continuu cu hidrocarbura.
9. Procedeu conform revendicărilor 1...6, în care respectivul dispersor cuprinde o plasă de sârmă co-împletită cu polimer.
10. Procedeu conform revendicării 1, în care dispersorul cuprinde cel puțin unul dintre elementele de contactare lichid-lichid, separator de picături din sârmă, plasă formată din sârmă co-împletită cu cel puțin una dintre fibră de sticlă multifilamentară, politetrafluoretilenă multifilamentară, polipropilenă, difluorură de poliviniliden, și poliester, și sită de sârmă.
11. Procedeu de alchilare a unei parafine, care cuprinde aducerea în contact a unor materiale fluide care cuprind alean și olefină, în prezența unui catalizator acid în contact cu un dispersor care cuprinde cel puțin un dispersor din plasă și elemente de contactare, pentru a se atinge prin aceasta o dispersie radială a materialelor fluide, pentru a se efectua un contact mai bun în condițiile de temperatură și presiune necesare pentru ca respectivul alean și respectiva olefină să reacționeze în sensul producerii de produs alchilat.
12. Procedeu conform revendicării 11, în care respectivul alean cuprinde izoalcan.
13. Procedeu conform revendicării 12, în care respectivul izoalcan cuprinde de la 4 la 8 atomi de carbon, și respectiva olefină cuprinde de la 3 la 16 atomi de carbon.
14. Procedeu conform revendicărilor 11... 13, în care respectiva contactare este în flux paralel descendent.
15. Procedeu conform revendicărilor 11...14, în care respectiva temperatură este de la aproximativ -17°C la 93°C.
16. Procedeu conform revendicării 11, în care respectivul catalizator acid cuprinde lichid.
17. Procedeu conform revendicărilor 11...16, în care există astfel de condiții încât respectivele materiale fluide să se mențină la aproximativ punctul lor de fierbere.
18. Procedeu conform revendicărilor 11 ...17, în care respectivul procedeu operează continuu cu hidrocarbura.
19. Procedeu conform revendicărilor 11...16, în care respectivul dispersor cuprinde o plasă de sârmă co-împletită cu polimer.

RO 125601 Β1
20. Procedeu conform revendicării 11, în care dispersorul cuprinde cel puțin unul 1 dintre elementele de contactare lichid-lichid, separator de picături din sârmă, plasă formată din fir de sârmă co-împletit cu cel puțin unul dintre elementele fibră de sticlă multifilamentară, 3 politetrafluoretilenă multifilamentară, polipropilenă, difluorură de poliviniliden și poliester, și sită de sârmă. 5