RO122405B1 - Ansamblu pentru formarea, prin injecţie, de corpuri profilate din material plastic - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un dispozitiv pentru formarea, prin injecţie, de corpuri profilate, din material plastic. Conform invenţiei, ansamblul este constituit dintr-o maşină de format prin injecţie şi dintr-o sculă racordată la aceasta în poziţia de lucru, în sculă fiind prevăzute cel puţin două cavităţi corespunzând dimensiunilor corpurilor profilate ce urmează a fi confecţionate, la care scula este constituită din cel puţin trei părţi, mobile unele în raport cu celelalte, care, în poziţia de lucru, sunt în contact strâns între ele de-a lungul unor planuri de separare ce trec prin aceste cavităţi, paralele între ele şi perpendiculare pe direcţia de deplasare a părţilor mobile, sub acţiunea unui element producător de presiune, la care în sculă este prevăzut cel puţin un canal pentru aducerea de material plastic topit, care se termină, pe de o parte, în planele de separare, şi pe de altă parte, într-o deschidere de intrare de pe suprafaţa sculei, la care pe părţile mobile este prevăzut un sistem de zăvorâre reglabil între două poziţii finale, sistem prin care, într-o primă poziţie finală, atunci când elementul producător de presiune este deconectat, sunt zăvorâte între ele doar partea mediană şi partea anterioară a sculei, iar într-o a doua poziţie finală, sunt zăvorâte între ele doar partea mediană şi partea posterioară a sculei.

Description

Invenția se referă la un ansamblu pentru formarea prin injecție de corpuri profilate din material plastic, constituit dintr-o mașină de format prin injecție și dintr-o sculă racordată la aceasta în poziția de lucru, în sculă fiind prevăzute cel puțin două cavități corespunzând dimensiunilor corpurilor profilate care urmează a fi confecționate, la care scula este constituită din cel puțin trei părți, mobile unele în raport cu celelalte, care, în poziția de lucru sunt în contact strâns între ele de-a lungul unor planuri de separare care trec prin aceste cavități, paralele între ele și perpendiculare pe direcția de deplasare a părților mobile, sub acțiunea unui element producător de presiune, la care în sculă este prevăzut cel puțin un canal pentru aducerea de material plastic topit, care se termină pe de o parte în planele de separare și pe de altă parte într-o deschidere de intrare de pe suprafața sculei, la care pe părțile mobile este prevăzut un sistem de zăvorâre reglabil între două poziții finale, sistem prin care, într-o primă poziție finală, atunci când elementul producător de presiune este deconectat, sunt zăvorâte între ele doar partea mediană și partea anterioară a sculei, iarîntro a doua poziție finală sunt zăvorâte între ele doar partea mediană și partea posterioară a sculei.

Mașini de format prin injecție sunt folosite pentru confecționarea de corpuri profilate având aproape orice formă. în respectiva sculă aferentă trebuie să fie prevăzute doar cavități în care să poată fi injectat materialul plastic topit. Părțile separate printr-un plan de separare ale sculei sunt presate strâns una de alta în poziția de lucru spre exemplu hidraulic. După injectarea materialului plastic în cavitățile sculei, aceasta mai rămâne în tehnologia tradițională încă atâta timp închisă, până ce corpurile profilate care se află în cavități s-au răcit suficient și au ajuns astfel atât de solidificate, încât să poată fi scoase din sculă. în acest scop scula este deschisă în planul de separare, părțile ei îndepărtându-se una de alta. în timp ce materialul plastic al corpurilor profilate se răcește în cavități, mașina de format prin injecție nu este folosită. Acest dezavantaj este deosebit de grav, atunci când urmează a fi confecționate corpuri profilate cu pereți relativ groși și cu o durată de răcire mare.

Randamentul unei mașini de format prin injecție poate fi mărit atunci când se folosește o sculă care lucrează după tehnica de funcționare în tandem conform revistei germane « Kunststoffe 84 ». în cazul unei mașini de format prin injecție care lucrează cu o astfel de sculă, părțile se deschid alternativ în două planuri de separare. în timpul perioadei de răcire a corpurilor profilate ale unui plan de separare, corpurile profilate pot fi scoase din cel de al doilea plan de separare. Acest mod de lucru este avantajos pentru corpurile profilate cu o perioadă de răcire, care este mai lungă decât durata de dozare necesară pentru umplerea cavităților. La mașinile de format prin injecție care lucrează după tehnica de funcționare în tandem se folosesc mașini speciale scumpe. Acestea necesită o placă de mijloc mobilă amplasată într-o poziție centrală, pe care unitatea de format prin injecție este amplasată lateral. Materialul plastic topit este injectat în respectivele cavități prin intermediul unor canale prevăzute în placa de mijloc. Acest mod cunoscut de lucru după tehnica de funcționare în tandem nu poate fi folosit la mașinile tradiționale de format prin injecție sau necesită un volum mare de modificări prealabile ale acestora.

Se cunoaște din stadiul tehnicii (DE 101 10 611 A1) un dispozitiv pentru formarea prin injecție de corpuri profilate din material plastic. Acest dispozitiv poate fi folosit fără transformarea mașinilor de format prin injecție și fără luarea unor măsuri suplimentare speciale pentru mașinile de format prin injecție tradiționale, uzuale în comerț. Trebuie doar ca o sculă simplă de tipul celor folosite până în prezent, prevăzută cu doar două părți separate printr-un plan de separare, să fie înlocuită cu scula constituită din trei părți cu două planuri de separare. Asemănător cu tehnica de funcționare în tandem prezentată mai sus, la această sculă se mărește volumul de evacuare a corpurilor profilate, în timpul scoaterii din

RO 122405 Β1 formă a corpurilor în zona unuia din planurile de separare, se răcește materialul plastic 1 injectat în cavitățile celuilalt plan de separare. O importanță deosebită pentru acest dispozitiv o prezintă zăvorârea folosită pentru părțile sculei în timpul respectivei faze de răcire. Aceasta 3 poate fi deplasată într-un mod simplu între două poziții. Pe când prin intermediul dispozitivului de zăvorâre câte două părți ale sculei sunt zăvorâte între ele în timpul răcirii 5 corpurilor profilate cu menținerea unei forțe restante care le ține pe acestea strâns legate între ele, concomitent poate fi deschisă suprafața de separare în spre a treia parte pentru 7 scoaterea din formă a corpurilor profilate gata confecționate. După următoarea închidere a acestei suprafețe de separare și injectarea de material plastic în cavitățile acesteia, 9 zăvorârea este adusă în cea de a doua poziție a sa, scula mai fiind încă bine închisă. Cele două părți ale sculei cu cavitățile care au fost din nou umplute rămân atunci zăvorâte între 11 ele stând strâns aproape una de cealaltă, pe când acum suprafața de separare care fusese anterior zăvorâtă poate fi deschisă pentru scoaterea din formă a corpurilor profilate răcite 13 între timp, de îndată ce a fost înlăturată forța de presare care a acționat asupra sculei în timpul procesului de injectare. 15

La baza invenției stă problema îmbunătățirii zăvorârii ansamblului din stadiul tehnicii precum și în special simplificarea acesteia. 17

Conform unui aspect general al invenției, problema indicată este rezolvată în ceea ce privește realizarea zăvorârii prin aceea că 19

- pe partea mediană a sculei este prevăzut un dispozitiv de acționare având cel puțin un cursor, care se extinde pe direcția axei sculei și care, prin intermediul dispozitivului de 21 acționare, este reglabil în două sensuri opuse între ele, pe direcția sa longitudinală, între două poziții finale; 23

- pe sculă, în zona fiecărui plan de separare mai este prevăzut suplimentar câte cel puțin un dispozitiv de fixare, din care o primă parte este aplicată pe partea mediană a sculei, 25 și o a doua parte care conlucrează cu respectiva primă parte, este fixată pe partea anterioară a sculei, respectiv pe partea posterioare a acesteia; 27

- pe partea anterioară și pe partea posterioară ale sculei, este fixat cel puțin câte un suport, constituind cea de a doua parte a dispozitivului de fixare, orientat pe direcția axei 29 sculei, care, atunci când scula este închisă, pătrunde cu o extremitate în respectiva primă parte a dispozitivului de fixare, la această extremitate fiind dotat cu cel puțin un corp de 31 fixare, și

- cursorul, în câte una din pozițiile sale de capăt, este în contact cu respectivul 33 dispozitiv de fixare pentru acționarea zăvorârii corpului de fixare.

Această zăvorâre este alcătuită într-un mod deosebit de simplu. Ea constă în 35 principiu doar dintr-un dispozitiv de acționare cu un cursor și cu două dispozitive de fixare, în care cursorul pătrunde alternativ. Pentru realizarea unei zăvorâri eficiente dintre câte două 37 părți ale dispozitivului, în respectiva poziție de închidere cursorul trebuie să fie introdus de către dispozitivul de acționare doar în unul din cele două dispozitive de fixare, astfel încât 39 corpul de fixare al acestuia să fie deplasat în poziția de zăvorâre. în respectiva poziție de zăvorâre cursorul se găsește extras din dispozitivul de fixare care se găsește în zona 41 respectivului celălalt plan de separare, astfel încât scula să poată fi deschisă în acest plan de separare. 43

Dispozitivul de acționare poate fi acționat în mod avantajos automat. Acest lucru poate fi realizat cu un dispozitiv de acționare care funcționează electric sau pneumatic. Se 45 folosește însă de preferință un dispozitiv de acționare hidraulic.

RO 122405 Β1

Zăvorârea constituită din dispozitivul de acționare cu cursoare și dispozitive de fixare poate fi amplasată în mod avantajos în interiorul profilului sculei, făcându-se astfel economie de spațiu. în acest caz, dimensiunile exterioare ale sculei nu ajung să fie mărite din cauza unor părți ale zăvorârii. în funcție de dimensiunile sculei, este avantajos ca să fie amplasate cel puțin două zăvorâri pe două părți opuse una alteia ale sculei.

în figuri sunt reprezentate exemple de alcătuire ale obiectului invenției.

Figurile reprezintă următoarele:

- fig.1, ansamblul conform invenției într-o reprezentare schematică, parțial în secțiune, în poziția închisă;

- fig. 2 și 3, două poziții deschise diferite ale ansamblului conform figurii 1;

- fig. 4, reprezentarea principială a unei zăvorâri care poate fi folosită la acest ansamblu;

- fig. 5, o formă de alcătuire a zăvorârii, completată în comparație cu reprezentarea din figura 4;

- fig. 6 și 7, dispozitivul de zăvorâre conform figurii 5 în pozițiile deschise corespunzătoare figurilor 2 și 3;

- fig. 8, un suport care poate fi folosit în ansamblu, reprezentat la scară mai mare;

- fig. 9, o secțiune prin figura 8 după linia IX - IX.

în desene sunt reprezentate doar acele părți ale unui ansamblu pentru formarea prin injecție care sunt necesare pentru înțelegerea invenției. Elementele în principiu cunoscute ale acestuia, ca de exemplu mecanismul de deschidere și de închidere sau canalele de răcire sau instalațiile de încălzire, nu sunt reprezentate. Pentru claritatea reprezentării, în figurile 4 la 7 s-a renunțat la prezentarea hașurată a părților secționate.

Ansamblul pentru formarea prin injecție conform figurii 1 este constituit dintr-o mașină 1 pentru formarea prin injecție și dintr-o sculă 2 care poate fi racordată la aceasta. Mașina 1 pentru formarea prin injecție poate fi o mașină tradițională uzuală în comerț fără nici un fel de dotare specială. Ea poate fi deplasată în direcția indicată de săgeata dublă 3.

Scula 2 este constituită din trei părți, o parte anterioară 4, o parte mediană 5 și o parte posterioară 6. Ea este prevăzută la partea posterioară 6 de o placă de presiune 7, care este în legătură cu un generator de presiune 8. Ca generator de presiune 8, poate fi folosită spre exemplu o presă pneumatică sau hidraulică. Cele trei părți ale sculei 2 sunt separate unele de altele de două planuri de separare 9 și 10 paralele între ele. în fiecare plan de separare 9 și 10 poate fi prevăzută cel puțin o cavitate 11, respectiv 12, a sculei 2, ale cărei dimensiuni libere corespund formei geometrice a corpurilor profilate care urmează a fi confecționate. în exemplul de alcătuire reprezentat, pentru fiecare plan de separare 9, respectiv 10, sunt reprezentate două cavități 11, respectiv 12.

în exemplul de alcătuire reprezentat, în scula 2 este prevăzut un canal central 13, care servește la alimentarea cu material plastic topit a cavităților 11 și 12. Canalul 13 pornește de la o deschidere de intrare 14, deschisă spre exterior, amplasată pe o suprafață a sculei 2. El se extinde mai întâi în partea anterioară 4 a sculei 2 până la planul de separare 9 și apoi în continuare în partea mediană 5 a sculei 2 până la planul de separare 10. Pentru ca masa de material plastic, considerată material introdus prin turnare, să poată fi îndepărtată într-un mod simplu din canalul 13 după răcirea și scoaterea din formă a corpurilor profilate, acesta este alcătuit corespunzător reprezentării desenate de formă conică în ambele segmente. Din canalul 13 pornesc niște canale parțiale 15, respectiv 16, care ajung la cavitățile 11, respectiv 12. Canalele parțiale 15 și 16 se află de preferință în planurile de separare 9 și 10.

RO 122405 Β1

Ansamblu conform invenției este reprezentat în figura 1 în poziție de funcționare. El 1 lucrează spre exemplu în modul următor:

Cele trei părți anterioară 4, mediană 5 și posterioare 6 ale sculei 2 se află în poziție 3 de funcționare strâns apropiate unele de altele. Ele sunt presate una de alta de către generatorul de presiune 8, și anume contra unei plăci de reazem 17 fixe, servind ca reazem 5 fix, pe care este amplasată partea anterioară 4 a sculei 2. Pentru confecționarea de corpuri profilate în cavitățile 11 și 12, mașina 1 de format prin injecție este adusă în contact cu scula 7 2 până la deschiderea de intrare 14a canalului 13. Materialul plastic topit, existent în mașina 1 de format prin injecție, poate atunci să fie introdus prin presare în canalul 13. Prin 9 intermediul canalului 13, precum și a canalelor parțiale 15 și 16, acesta umple cavitățile 11 și 12. Atunci când cavitățile 11 și 12 sunt umplute ca urmare a aplicării unei presiuni 11 suficiente, mașina 1 de format prin injecție este închisă. în această situație, materialul plastic aflat în scula 2 se răcește. 13

După trecerea unui timp de răcire suficient, scula 2 este deschisă spre exemplu în planul de separare 9. Părțile mediană 5 și 6 ale acesteia rămân în această situație zăvorâte 15 între ele de către un dispozitiv de zăvorâre care urmează a fi explicat mai jos. După deconectarea forței de presare produsă de generatorul de presiune 8 ele pot fi aduse 17 împreună cu placa de presiune 7 rezemată mobil în poziția reprezentată în figura 2. Zăvorârea este alcătuită totodată în mod avantajos astfel încât după înlăturarea forței de 19 presare generate de generatorul de presiune 8, să rămână menținută o forță restantă, care menține în contact cele două părți 5 și 6 ale sculei 2. Corpurile profilate confecționate în 21 cavitățile 11 pot fi îndepărtate acum din scula 2. Restul de material plastic introdus prin turnare rămas în canalul 13 în partea anterioară 4 a sculei 2 este înlăturat spre exemplu cu 23 aer comprimat, astfel încât această parte a canalului 13 este din nou liberă.

După aceasta, scula 2 este adusă din nou în poziția sa de închidere respectiv de 25 lucru reprezentată în figura 1, poziție în care părțile sale anterioară 4, mediană 5 și posterioare 6 sunt presate strâns unele de altele de către generatorul de presiune 8. 27

Cavitățile 11 sunt umplute din nou cu material plastic. După aceasta, zăvorârea se reglează astfel încât părțile mediană 5 și anterioară 4 ale sculei 2 să fie zăvorâte între ele, astfel cum 29 s-a descris mai sus cu referire la părțile mediană 5 și posterioare 6. Apoi scula 2 este deschisă în planul de separare 10, doar partea posterioare 6 a acesteia fiind deplasată 31 împreună cu placa de presiune 7 până în poziția reprezentată în figura 3. Corpurile profilate finisate din cavitățile 12 pot fi scoase acum din locul lor. în acest timp în cavitățile 11 ale 33 planului de separare 9 se răcește materialul plastic. Materialul introdus prin turnare care se găsește în partea mediană 5 a canalului 13 este înlăturat spre exemplu din nou, prin 35 folosirea de aer comprimat.

Scula 2 este adusă apoi din nou în poziția sa de închidere respectiv de lucru 37 reprezentată în figura 1. Cavitățile 12 sunt umplute din nou cu material plastic și părțile 5 și 6 sunt zăvorâte între ele. între timp corpurile profilate din căvitățile 11 s-au răcit, astfel încât - 39 după cum s-a descris anterior - scula 2 poate fi deschisă în planul de separare 9. în acest fel, cavitățile 11 și 12 sunt umplute continuu alternativ cu material plastic și apoi corpurile 41 sunt scoase din acestea.

Pentru răcirea materialului plastic în cavitățile 11 și 12 este necesar - după cum s-a 43 mai explicat anterior - ca acele două părți corespunzătoare ale sculei 2 să rămână zăvorâte între ele după înlăturarea forței de presare produse de generatorul de presiune 8. în acest 45 scop este folosită o zăvorâre care primește o forță restantă conform figurilor 4 la 7, care este

RO 122405 Β1 realizată cel puțin pe o parte a sculei 2, fiind însă avantajos ca să fie realizată cel puțin pe două părți diferite ale acesteia. Alcătuirea și modul de acționare sunt descrise în cele ce urmează.

Zăvorârea este constituită conform reprezentării schematice din figura 4, în care scula 2 a ansamblului este reprezentată în vederi parțiale în poziție închisă, respectiv în poziție de lucru, dintr-un dispozitiv de acționare 19 echipat cu un cursor 18, aproximativ în formă de bară, și din două dispozitive de fixare K, prezentând câte două părți, prezentate în figură încadrate de o linie întreruptă. Cursorul 18 se deplasează în direcția axei sculei 2. în această direcție el poate fi deplasat între două poziții de capăt. Din fiecare dispozitiv de fixare K face parte ca un prim element un suport 20, respectiv 21, orientat pe direcția axei sculei 2, dintre care suportul 20 este fixat pe partea anterioară 4, iar suportul 21 pe partea posterioară 6 a sculei 2.

O a doua parte a dispozitivelor de fixare K este constituită din aceea că pe partea mediană 5 a sculei 2, atât în zona planului de separare 9, cât și în zona planului de separare 10 sunt fixate pe o parte niște opritoare 22 și 23 și pe partea cealaltă niște opritoare 24 și 25. Trebuie ca pentru fiecare dispozitiv de fixare K să existe cel puțin un opritor. Depărtarea dintre opritoare corespunde în fiecare caz în parte lățimii unui suport 20, respectiv 21, care în respectiva poziție de zăvorâre a părților sculei ajunge ca primă parte în contact cu cea de a doua parte aferentă, adică opritoarele dispozitivului de fixare K, fiind împins astfel între cele două opritoare. Fiecare suport 20 respectiv 21 prezintă la extremitatea sa liberă două corpuri de fixare R - trebuind să fie prevăzut cel puțin un corp de fixare R - care pot fi deplasați transversal pe direcția longitudinală a respectivului suport respectiv pot fi prevăzute pe acesta.

Corpurile de fixare R sunt alcătuite de preferință sub formă de role, respectiv valțuri, și sunt fixate pe respectivul suport 20, respectiv 21, cu posibilitatea de a se roti liber, precum și de a se deplasa lateral, transversal pe direcția axei sculei 2. în poziție de repaus, ele se găsesc în profilul suporturilor, astfel cum se vede în figura 4, în partea dreaptă pentru suportul 20, fiind deplasate de cursorul 18 în afară, astfel încât în poziția de zăvorâre a sculei 2 ajung în spatele opritoarelor astfel în contact cu acestea, cum se arată în figura 4, în stânga pentru suportul 21 și opritoarele 24 și 25.

Cursorul 18 se poate deplasa în direcția indicată de săgeata dublă - deci în sensuri opuse - între două poziții de capăt. într-una din pozițiile de capăt, reprezentată în figura 4, cursorul 18 ajunge în contact cu dispozitivul de fixare K în zona planului de separare 10, astfel încât partea mediană 5 și partea posterioară 6 ale sculei 2 ajung să fie zăvorâte între ele. Pentru aceasta - după cum s-a mai menționat - rolele R trebuie să fie deplasate în sens lateral afară din suportul 21, astfel încât ele să ajungă în spatele opritoarelor 24 și 25. întrucât rolele R sunt rezemate în suportul 21 cu posibiliitatea de a se roti liber și de a se deplasa lateral, la extragerea suportului 21 dintre opritoarele 24 și 25 ele sunt deplasate în poziția lor de repaus în suportul respectiv fără cursorul 18 care se află între ele, astfel cum se arată în figură pentru suportul 20.

Conlucrarea dintre dispozitivele de fixare K și cursorul 18 este explicată în baza figurilor 8 și 9 cu titlu de exemplu, în aceste figuri extremitatea suportului 20 fiind reprezentată la scară mai mare.

La extremitatea destinată pătrunderii într-un dispozitiv de fixare K, suportul 20 prezintă o degajare 27 având forma unui șliț, care se extinde în sensul longitudinal al acestuia, amplasată aproximativ în mijloc, în care pătrunde cursorul 18 în poziția de zăvorâre a dispozitivului de fixare K. în exemplul de alcătuire reprezentat, degajarea 27 este deschisă

RO 122405 Β1 spre exterior în două locuri opuse unul altuia. în aceste locuri două corpuri de fixare R 1 alcătuite în forma unor role sunt prevăzute cu posibilitatea de a se roti liber, precum și de a se deplasa transversal pe direcția longitudinală. în acest scop, ele pot prezenta pe 3 suprafețele lor frontale niște adâncituri circulare, în care pătrund niște știfturi 28, care sunt fixate pe suportul 20. Rola reprezentată în figură la partea superioară este integrată în profilul 5 suportului 20, astfel încât poate fi deplasată pe lângă opritorul 22. Rola inferioară este împinsă în afara suportului 20 de către cursorul 18 reprezentat printr-o linine întreruptă, astfel 7 încât în poziție de zăvorâre se află în spatele opritorului 23.

Fiecare suport 20 și 21 are nevoie în principiu doar de un singur corp de fixare R. în 9 acest caz, pe partea mediană 5 a sculei 2 este de asemenea necesar doar un singur opritor.

Din motive de simetrie, varianta de alcătuire descrisă este însă în mod avantajos prevăzută 11 cu câte două corpuri de fixare R și cu două opritoare aferente. Spre deosebire de forma menționată, corpurile de fixare R pot prezenta forma unei role sau unui valț sau și o altă 13 formă geometrică.

într-o variantă de alcătuire preferată, de fiecare parte a sculei 2 sunt prevăzute două 15 dispozitive de fixare K separate unul de celălalt, după cum se arată în figura 5 pentru o parte a sculei 2. O deschidere nedorită a sculei 2 în planurile de separare 9 și 10 în timpul fazei 17 de zăvorâre este astfel exclusă cu un grad mai mare de siguranță. Dispozitivul de acționare 19 este dotat la această variantă de alcătuire cu două cursoare 18, care sunt fixate pe un 19 element purtător 29 comun și pot în consecință să fie deplasate sincron de dispozitivul de acționare 19. 21

Zăvorârea descrisă anterior lucrează - pornind de la poziția de lucru a dispozitivului conform figurii 5 - spre exemplu în modul următor: 23 înaintea deconectării generatorului de presiune 8, conform figurii 5, cele două părți mediană 5 și posterioară 6 ale sculei 2 au fost zăvorâte între ele. în acest scop, cele două cursoare 25 18 au fost împinse de dispozitivul de acționare 19 între rolele R ale celor doi suporți 21. Părțile mediană 5 și posterioară 6 ale sculei 2 sunt astfel menținute laolaltă după 27 deconectarea generatorului de presiune 8 cu o forță restantă suficientă. Pentru scoaterea din formă a corpurilor profilate existente în cavitățile 11, scula 2 poate fi deschisă acum în 29 planul de separare 9, astfel cum s-a arătat în figura 6 în mod analog cu cele prezentate în figura 2. 31

După scoaterea din formă a corpurilor din cavitățile 11, scula 2 este închisă din nou și în cavitățile 11 se injectează din nou material plastic atunci când generatorul de presiune 33 este activat. înainte de a fi scoase din formă corpurile din cavitățile 12 ale planului de separare 10, se activează zăvorârea pentru partea anterioară 4 și pentru partea mediană 5 35 ale sculei 2. Dispozitivul de acționare 19 deplasează în acest scop cursoarele 18 într-o altă poziție finală a acestora, în care apasă rolele R ale suporturilor 20 înspre exterior, astfel încât 37 acestea ajung să fie în spatele opritoarelor 22 și 23. Această poziție de zăvorâre a sculei 2 are loc atunci când concomitent este deschis planul de separare 10, după cum se arată în 39 figura 7, în mod analog cu cele arătate cu referire la figura 3.

Claims (5)

1. 41 Revendicări

   43 1. Ansamblu pentru formarea prin injecție a corpurilor profilate din material plastic, constituit dintr-o mașină de format prin injecție (1) și dintr-o sculă (2) racordată la aceasta 45 în poziția de lucru, în sculă (2) fiind prevăzute cel puțin două cavități (11,12), corespunzând dimensiunilor corpurilor profilate care urmează a fi confecționate, la care scula (2) este 47 constituită din cel puțin trei părți, mobile unele în raport cu celelalte, o parte anterioară (4),

   RO 122405 Β1 o parte mediană (5) și o parte posterioară (6), care în poziția de lucru sunt în contact strâns între ele de-a lungul unor planuri de separare (9,10), paralele între ele și perpendiculare pe direcția de deplasare a părților mobile (4, 5, 6), sub acțiunea unui element (8) producător de presiune, la care în sculă (2) este prevăzut cel puțin un canal (13) pentru aducerea de material plastic topit, care se termină pe de o parte în planele de separare (9,10) și pe de altă parte într-o deschidere (14) de intrare de pe suprafața sculei (2), la care pe părțile mobile (4, 5, 6) este prevăzut un sistem de zăvorâre reglabil între două poziții finale, sistem prin care, într-o primă poziție finală, atunci când elementul (8) producător de presiune este deconectat, sunt zăvorâte între ele doar partea mediană (5) și partea anterioară (4) a sculei (2), iar într-o a doua poziție finală sunt zăvorâte între ele doar partea mediană (5) și partea posterioară (6) a sculei, caracterizat prin aceea că

   - pe partea mediană (5) a sculei (2) este prevăzut un dispozitiv de acționare (19) având cel puțin un cursor (18), care se extinde pe direcția axei sculei (2) și care, prin intermediul dispozitivului de acționare (19), este reglabil în două sensuri opuse între ele, pe direcția sa longitudinală, între două poziții finale;

   - pe sculă (2), în zona fiecărui plan de separare (9,10) mai este prevăzut suplimentar câte cel puțin un dispozitiv de fixare (K), din care o primă parte este aplicată pe partea mediană (5) a sculei (2), și o a doua parte, care conlucrează cu respectiva primă parte, este fixată pe partea anterioară (4) a sculei (2), respectiv pe partea posterioară (6) a acesteia;

   - pe partea anterioară (4) și pe partea posterioară (6) ale sculei (2), este fixat câte un suport (20, 21), constituind cea de-a doua parte a dispozitivului de fixare (K), orientat pe direcția axei sculei (2), care, atunci când scula (2) este închisă, pătrunde cu o extremitate în respectiva primă parte a dispozitivului de fixare (K), la această extremitate fiind dotat cu cel puțin un corp de fixare (R) și

   - cursorul (18), în câte una din pozițiile sale de capăt, este în contact cu respectivul dispozitiv de fixare (K) pentru acționarea zăvorârii corpului de fixare (R).
2. 2. Ansamblu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, pe scula (2), în zona fiecărui plan de separare (9, 10), sunt prevăzute două dispozitive de fixare (K) separate, dispuse unul deasupra celuilalt, și două cursoare (18).
3. 3. Ansamblu conform revendicării 1 sau 2, caracterizat prin aceea că, la extremitățile suporturilor (20,21), care, în poziția de zăvorâre a sculei (2), sunt în contact cu părțile corespunzătoare ale dispozitivelor de fixare (K), este prevăzut cel puțin un corp de fixare (R) deplasabil pe o direcție transversală pe direcția axei sculei (2), care în poziția de zăvorâre se cuplează cu un opritor (22, 23, 24, 25) staționar, constituind prima parte a respectivului dispozitiv de fixare (K), fixat pe partea mediană (5) a sculei (2).
4. 4. Ansamblu conform revendicării 3, caracterizat prin aceea că, corpul de fixare (R) este realizat sub forma unei role, respectiv unui valț, care se poate roti liber în jurul axei sale.
5. 5. Ansamblu conform revendicării 3 sau 4, caracterizat prin aceea că pe două laturi, opuse una față de cealaltă, ale suportului (20, 21) este prevăzut câte un corp de fixare (R) și că pe partea mediană (5) a sculei (2) sunt fixate respectiv două opritoare (22, 23 și/sau 24, 25) corespunzătoare.