RO121807B1

RO121807B1 - Flux pentru aplicare uscată

Info

Publication number: RO121807B1
Application number: ROA200200036A
Authority: RO
Inventors: Hans-Walter Swidersky; Alfred Ottmann; Heinz-Joachim Belt
Original assignee: Solvay Fluor Und Derivate Gmbh
Priority date: 1999-10-25
Filing date: 2000-10-19
Publication date: 2008-05-30
Also published as: CA2389088C; PL354781A1; ES2200958T3; US20040164130A1; JP4493894B2; US20030071110A1; AU774909B2; CZ2002681A3; HK1046253A1; BR0014988A; HK1046253B; MXPA01012238A; US7401724B2; CN1177671C; ATE249309T1; PT1230065E; DK1230065T3; AU1141001A; EP1230065A1; WO2001030531A1

Abstract

Invenţia se referă la un flux care poate fi utilizat pentru aplicare uscată ?i ca flux pentru brazare. Fluxul conform invenţiei este obţinut pebază de fluoroaluminaţi alcalini, care se pretează la transportul pneumatic, pot fi pulverizaţiîn stare uscată ?i aderă bine pe piesele pulverizate. Fluxul este lipsit de partea de granulaţie fină ?i este definit printr-un domeniu al repartiţiei volumetrice a particulelor.

Description

Invenția se referă la un flux care poate utilizat pentru aplicare uscată și la utilizarea acestuia ca flux pentru brazare.

Pentru îmbinarea prin brazare a pieselor din aluminiu sau din aliaje de aluminiu, îndeosebi a schimbătoarelor de căldură pentru industria de automobile, este cunoscută utilizarea fluxurilor pe bază de fluoroaluminați alcalini. De obicei, fluxul se aplică pe schimbătoarele de căldură prin stropire, sub forma unei suspensii apoase. în prezența unui aliaj de brazare sau a unei trepte preliminare de formare a aliajului de brazare, cum este pulberea de siliciu sau fluosilicatul de potasiu, prin încălzirea pieselor la temperaturi deasupra punctului de topire a fluxului, se formează o îmbinare stabilă, necorosivă. Este cunoscut, din DE/OS 19749042, un procedeu prin care apele reziduale care apar la acest proces tehnologic pot fi recirculate. Alți parametri ai procesului sunt însă critici; concentrația de suspendare a fluxului trebuie să fie controlată, schimbătoarele de căldură trebuie să fie uscate înainte de încălzire, iar suspensiile de flux care, de asemenea, sunt recirculate, pot prelua impurități. Aceste dezavantaje pot fi evitate prin aplicarea uscată a fluxului pe piesele supuse îmbinării. Acesta este cazul procedeului Dry-Flux, prin care pulberea uscată de flux se aplică electrostatic pe piese. Avantajul este acela că nu este necesară prepararea de suspensii, nu este necesar controlul concentrației suspensiei, nu este necesară o treaptă separată de uscare a pieselor și nu rezultă ape reziduale.

Problema, pe care o rezolvă invenția, constă în realizarea unui flux pe bază de fluoroaluminați alcalini, format din granule a căror repartiție granulometrică să permită un transport pneumatic, eficient, flux care să poată fi pulverizatîn stare uscată și să adere bine pe piesele pulverizate.

Fluxul conform invenției rezolvă problema tehnică menționată, prin aceea că are în componență particule de fluoraluminați alcalini, de preferință de fluoraluminat de potasiu, cu diametrul cuprins între 0,45 și 87,5 pm, repartiția volumetrică a acestora urmând anumite reguli.

Fluxul conform invenției prezintă următoarele avantaje:

- permite pulverizarea în stare uscată, având o bună aderență la suprafața pieselor pulverizate;

- permite un transport eficient.

Invenția va fi prezentată în continuare, în legătură și cu fig. 1... 11. care reprezintă:

-fig. 1, diagrama repartiției după mărimea particulelor, a pulberii 1;

- fig. 2, diagrama repartiției după mărimea particulelor, a pulberii 2;

- fig. 3, diagrama variației factorului de pulverizare în funcție de ponderea pulberii 1, respectiv a pulberii 2;

- fig. 4, diagrama încărcării cu flux în funcție de timp, în cazul pulberii 1;

- fig. 5, diagrama încărcării cu flux în funcție de timp, în cazul pulberii 2;

- fig. 6, diagrama încărcării cu flux în funcție de timp, în cazul pulberii 1;

- fig. 7, diagrama încărcării cu flux în funcție de timp, în cazul pulberii 2;

- fig. 8, diagrama încărcării cu flux în funcție de timp, în cazul pulberii 3;

- fig. 9, diagrama încărcării cu flux în funcție de timp, în cazul pulberii 4;

- fig. 10, diagrama repartiției volumetrice a pulberii în funcție de granulație;

- fig. 11, diagrama repartiției volumetrice a pulberii în funcție de granulație, într-o variantă preferată.

Fig. 10 redă limita superioară (curba 1) și limita inferioară (curba 2) pentru curbele de repartiție volumetrică a fluxurilor utilizabile în sensul invenției. Este vorba de repartiția volumetrică în % a pulberilor, cumulată, reprezentată în funcție de mărimea particulelor. Pulberile de flux, a căror repartiție volumetrică cumulată se găsește pe sau între curbele 1 și 2 din fig. 10, sunt pulberi în sensul invenției.

RO 121807 Β1

Repartiția volumetrică cumulată după curbele 1 și 2 din fig. 10 în funcție de mărimea particulelor este cuprinsă în tabelul A de mai jos.

Tabelul A

Repartiția volumetrică cumulată în funcție de mărimea particulelor după curbele 1 și 2 din fig. 10

x[y]	Q3[%] Limita inferioară	Q3[%] Limita superioară
0,45	0,25	3,00
0,55	1,40	4,00
0,65	2,00	5,30
0,75	2,70	6,80
0,90	3 80	8,80
1,10	5,00	12,20
1,30	5,80	15,80
1,55	7,00	20,00
1,85	8,50	25,00
2,15	1000	29,00
2,50	11,50	32,50
3,00	14,00	41,00
3,75	17,00	53,00
4,50	16,00	63,00
5,25	19,00	71,00
6,25	23,00	79,00
7,50	28,00	86,00
9,00	33,00	90,00
10,50	38,00	94,00
12,50	40,00	96,00
15,00	42,00	98,00
18,00	44,00	98,70
21,50	48,00	99,50
25,50	54,00	100,00
30,50	65,00	100,00
36,50	77,50	100,00
43,50	89,00	100,00
51,50	93,00	100,00
61,50	94,00	100,00
73,50	95,80	100,00
87,50	96,00	100,00

Limita inferioară = curba 1 Limita superioară = curba 2

RO 121807 Β1

Exemplu: 40% din volum reprezintă particule cu un diametru de 12,5 pm și mai mici.

S-a constatat că fluxurile cu o repartiție volumetrică cumulată pe sau între curbele 1 și 2 din fig. 11 prezintă caracteristici de aplicare uscată deosebit de avantajoase. Tabelul B redă valorile numerice ale repartiției volumetrice cumulate în funcție de mărimea particulelor după curbele 1 și 2 din fig. 11.

Tabelul B

Repartiția volumetrică cumulată în funcție de mărimea particulelor după cuibele 1 și 2 din fig. 11

x[p]	Q3[%] Limita inferioară	Q3[%] Limita superioară
0,45	0,94	2,28
0,55	1,53	3,49
0,65	2,19	4,73
0,75	2,91	6,00
0,90	3,91	8,07
1,10	4,97	11,69
1,30	5,89	15,30
1,55	7,03	19,58
1,85	8,43	24,20
2,15	9,91	28,19
2,50	11,76	32,18
3,00	14,58	37,01
3,75	18,94	43,07
4,50	22,24	48,09
5,25	25,31	52,30
6,25	29,74	57,13
7,50	34,30	64,82
9,00	37,26	72,07
10,50	38,78	77,06
12,50	40,25	81,89
15,00	41,87	86,27
18,00	44,20	91,28
21,50	48,13	95,12
25,50	54,67	97,45
30,50	65,04	98,91
36,50	77,82	99,70
43,50	89,38	100,00
51,50	96,55	100,00
61,50	98,64	100,00
73,50	100,00	100,00
87,50	100,00	100,00

Limita inferioară = curba 1 Limita superioară = curba 2

RO 121807 Β1

Materialul conform invenției poate fi obținut prin separarea pe site a fracțiunilor nedo- 1 rite, prin amestecarea de materiale cu repartiție granulometrică diferită.

Factorul de pulverizare este cu precădere 25, de preferință 35, îndeosebi 45 sau mai 3 mare, iar raportul H_fluid: H_o stabilit cu această ocazie este de cel puțin 1,05. Limita superioară pentru factorul de pulverizare a fost de 85, de preferință 83,5. 5

Determinarea factorului de pulverizare și a raportului dintre H_fluid și H_o (înălțimea pulberii expandate față de pulberea neexpandată) va fi descrisă mai jos. 7

Materialul conform invenției se pretează foarte bine pentru utilizarea ca flux în procedeul de aplicare uscată. Aici, pulberea este transportată cu ajutorul aerului comprimat sau 9 al azotului din rezervorul de depozitare într-un tun de pulverizare, unde se încarcă electrostatic. Apoi, pulberea părăsește capul de pulverizare al tunului de pulverizare și ajunge pe 11 piesele care urmează a fi brazate. După aceasta, piesele care urmează a fi brazate, eventual după asamblare, sunt brazate într-un cuptor de brazare, de obicei într-o atmosferă de azot 13 ca gaz inert, sau prin brazare cu flacără.

Pulberea conform invenției prezintă avantaje tehnologice față de fluxurile cunoscute. 15 De exemplu, prezintă o comportare foarte bună la curgere. Aceasta se atribuie repartiției adoptate a mărimii particulelor. Această comportare foarte bună la curgere conduce la dimi- 17 nuarea tendinței de înfundare (Build-up). Materialul poate fi încărcat electric foarte bine. Materialul aderă foarte bine pe piesele care urmează a fi brazate. Fluxul de material este 19 foarte uniform.

Invenția este explicată, în continuare, pe baza exemplelor care urmează, fără a fi 21 limitată ca extindere.

Exemple23

Determinarea repartiției volumetrice

Sistem: Sympatec HELOS25

Producător: Sympatec GmbH, System-Partikei-Technik

Construcția:27

Aparat de măsură pentru determinarea repartiției mărimii particulelor la corpurile solide prin difracție laser.29

Aparatul constă în următoarele componente: o sursă de lumină laser cu formare de rază, o zonă de măsură, în care particulele care urmează a fi măsurate interacționează cu 31 lumina laser, o optică imagistică pentru transformarea repartiției unghiulare a luminii laser deviate într-o repartiție spațială pe un fotodetector, și un fotodetector multielement cu unitate 33 de autofocalizare și electronică cuplată care digitalizează repartiția măsurată a intensității.

Calculul repartiției după mărime a particulelor se face prin intermediul softului 35 WINDOX. Principiul se bazează pe evaluarea repartiției măsurate a intensității modelului de difracție (după Fraunhofer). în cazul de față, este vorba despre HRLD (high resolution Laser 37 diffraction). Mărimea unor particule nesferice este redată ca o repartiție pe diametre echivalente a sferelor cu aceeași difracție. înainte de măsurare, este necesar ca aglomeratele să 39 fie descompuse în particule individuale. Aerosolul de pulbere necesar pentru măsurare este produs într-un aparat de dispersie, aici sistemul RODOS. Alimentarea uniformă cu pulbere 41 a aparatului de dispersie se realizează cu ajutorul unui jgheab vibrator (VIBRI).

Domeniul de măsură: 0,45....87,5 pm43

Evaluarea: HRLD (Versiunea 3.3 Rel. 1)

Densitatea probei: g/cm³45

Reglaj: 1 g/cm³

Factor de formă: 1 indice complex de refracție m=n-ik; n=1; i=047

Evaluare:

x este diametrul particulei în pm.49

Q³ este ponderea volumetrică cumulată a particulelor în % până la diametrul indicat q³ este repartiția densității particulelor la diametrul de particulă x51

RO 121807 Β1 x10 este diametrul de particulă la care ponderea volumetrică cumulată ajunge la 10% c_opt este concentrația optică (densitatea de aerosol) care a apărut în timpul măsurării. M1,3 și Sv nu au fost folosite la evaluare.

Materialul de pornire:

Două pulberi din fluoroaluminat de potasiu cu repartiție granulometrică diferită au fost analizate în ceea ce privește caracteristicile necesare pentru fluxarea uscată.

Pulberile pot fi obținute prin separarea pe site a fracțiunilor granulometrice nedorite, în cele ce urmează, repartiția granulometrică (repartiția volumetrică) este prezentată sub formă de tabel. Repartiția după mărimea particulelor a pulberii 1 (materialul mai grosolan) este prezentată optic în fig. 1, iar cea a pulberii 2 (materialul mai fin), în fig. 2.

Tabelul 1

Repartiția volumetrică a pulberii 1

xO/pm	Q3/%	xO/pm	Q3/%	xO/pm	Q3/%	xO/pm	Q3/%
0,45	2,27	1,85	16,42	7,50	50,85	30,50	98,21
0,55	3,40	2,15	18,61	9,00	58,91	36,50	99,44
0,65	4,55	2,50	20,94	10,50	66,02	43,50	100,00
0,75	5,70	3,00	24,07	12,50	73,96	51,50	100,00
0,90	7,41	3,75	28,64	15,00	81,58	61,50	100,00
1,10	9,59	4,50	33,19	18,00	88,02	73,50	100,00
1,30	11,63	5,25	37,70	21,50	92,85	87,50	100,00
1,55	13,95	6,25	43,64	25,50	96,08	-	-

x10=1,14pm x50 = 7,35 pm x90 = 19,44 pm

Sv = 2,033 m²/cm³ Sm =8132cm²/g copt = 6,27%

Tabelul 2

Repartiția volumetrică a pulberii 2

xO/pm	Q3/%	xO/pm	Q3/%	xO/pm	Q3/%	xO/pm	Q3/%
0,55	6,13	2,15	40,35	9,00	94,38	36,50	100,00
0,65	8,33	2,50	46,37	10,50	96,30	43,50	100,00
0,75	10,59	3,00	54,65	12,50	97,69	51,50	100,00
0,90	14,03	3,75	65,19	15,00	98,59	61,50	100,00
1,10	18,60	4,50	73,63	18,00	99,22	73,50	100,00
1,30	23,09	5,25	80,00	21,50	99,68	87,50	100,00
1,55	28,49	6,25	86,05	25,50	99,93	-	-

x10 = 0,72pm x50 = 2,71pm x90 = 7,26 pm

Sv = 3,6046 m²/cm³ Sm = 14418 cm²/g copt = 6,74 %

Mai întâi, a fost analizată capacitatea de fluidizare și cea de curgere a pulberilor 1 și 2 și a unor amestecuri determinate din cele două pulberi.

Aparatura care poate fi utilizată si efectuarea analizei

Un aparat pentru determinarea capacității de fluidizare și a capacității de curgere a pulberilor (Binks-Sames powder fluidity indicator) a fost montat pe o unitate vibratoare (Fritsch L-24). Aparatul de măsură este prevăzut cu un cilindru de fluidizare cu o membrană poroasă la fund. 250 g din pulberea de analizat au fost introduse în cilindru, s-a pornit

RO 121807 Β1 unitatea vibratoare și s-a introdus în pulbere, prin membrana poroasă, un curent uniform de 1 azot uscat (controlat prin debitmetru). Pulberea se expandează; pentru stabilirea echilibrului, gazul a fost lăsat să acționeze timp de 1 min. Prin măsurarea înălțimii înainte și după 3 expandare, se poate determina capacitatea de fluidizare a oricărei pulberi.

Capacitatea de fluidizare și cea de curgere a fiecărei pulberi a fost determinată prin 5 intermediul așa numitului factor de pulverizare, care este o combinație dintre factorul de expansiune (capacitatea de fluidizare) și debitul masic al pulberii (capacitatea de curgere). 7 Factorul de pulverizare reprezintă un factor important pentru aplicarea uscată a fluxului. Acesta a fost determinat, după cum urmează: așa cum s-a scris mai sus, pulberea de anali- 9 zat a fost expandată în cilindrul de fluidizare. După aceasta, a fost deschis un orificiu în peretele lateral al cilindrului, iar pulberea care s-a scurs din cilindru prin acest orificiu a fost colec- 11 tată într-un pahar din sticlă și cântărită. Raportul dintre cantitatea de pulbere colectată și unitatea de timp de 0,5 min este definită, în continuare, ca factor de pulverizare. Pentru expli- 13 care, se menționează că pulberile cu o mare capacitate de fluidizare și de curgere prezintă un factor de pulverizare de 140. Pulberile cu o capacitate de fluidizare și de curgere redusă 15 prezintă un factor de pulverizare de 7. în tabelul 3, care urmează, sunt indicați factorii de pulverizare determinați pentru pulbere pură 1, pulbere pură 2 și amestecurile intermediare 17 formate din 90, 80, 70 .... 10 % gri. pulbere 1, rest pulbere 2 până la 100% gri.

Tabelul 319

Factor de pulverizare

Pulbere 1 %	Pulbere 2 %	Factor de pulverizare (g/0,5 min)
100	0	71,00
90	10	63,56
80	20	35,54
70	30	25,33
60	40	22,51
50	50	21,52
40	60	14,76
30	70	13,83
20	80	11,28
10	90	9,77
0	100	7,35

¹ Valoarea medie a mai multor măsurători ¹ Valoarea medie a mai multor măsurători în cursul încercărilor, s-a stabilit că o bună comportare la curgere se obține la un factor de curgere mai mare decât circa 45 g/0,5 min.37

Factorul de pulverizare poate fi calculat și după cum urmează:

a) Se calculează factorul de expansiune (cm/cm):39

H_nuid:H₀, în care Η„_υΜ = înălțimea pulberii expandate,

H_o = înălțimea pulberii neexpandate, cu vibratorul oprit și alimentarea cu azot oprită. 41 Se determină media a 5 măsurători din puncte de măsură repartizate pe diametru.

b) Cantitatea de pulbere care curge (g/0,5 min):43

Masa pulberii care curge din orificiu în 0,5 min este determinată ca valoare mediană din 10 măsurători.45

RO 121807 Β1

Calculul medianei:

Mediana m = m_g + m₂ / 2 pentru 10 măsurători cu ^m5^<m3^<mi^<m7^<m9^<m2^<m4^<m8^<mi0^<m6

Ca urmare, factorul de pulverizare R_m este

R_m (g/0,5 min) = m(g/0,5 min). factorul de expansiune.

în mod neașteptat, factorul de pulverizare nu avea o variație liniară în raport cu compoziția amestecului de pulberi, ci prezenta un salt important al caracteristicilor în zona cu o pondere de circa 80 - 90% din proba 1. Acest lucru este reprezentat grafic în fig. 3. Factorul de pulverizare este reprezentat în g/0,5 min față de ponderea procentuală a pulberii 1 în amestec. Aceasta confirmă faptul că conținutul de particule fine în pulbere are o mare influență asupra capacității de curgere.

Cercetarea aderenței pe piese din aluminiu în funcție de repartiția qranulometrică

Aderența a fost determinată printr-o metodă foarte simplă, care a permis concluzii bune cu privire la aplicabilitatea tehnică a pulberilor cercetate la fluxarea uscată.

O placă plană, pătrată, din aluminiu, cu dimensiunile 0,5 m x 0,5 m, a fost acoperită electrostatic, prin pulverizare, cu pulberea de cercetat în stare uscată, încărcarea cu flux a plăcii s-a determinat prin cântărire; apoi, placa a fost lăsată să cadă în poziție verticală pe podea, de la o înălțime de 5 cm și s-a înregistrat pierderea de flux ca procent al încărcării inițiale cu flux. Pentru fiecare pulbere, s-au efectuat 16 măsurători. Pulberile cu aderență slabă au prezentat o pierdere de greutate relativ ridicată în comparație cu pierderea redusă de greutate la utilizarea pulberilor conform invenției (a se vedea pulberea 3 și pulberea 4).

Cercetări în condiții apropiate de cele industriale

Au fost utilizate două instalații diferite. Una dintre instalații a fost o instalație de aplicare a fluxului (Fluxing booth) a firmei Nordson, corespunzătoare pentru un proces semicontinuu. Dimensiunile unității: înălțimea 216 cm, lățimea 143 cm, adâncimea 270 cm. Cele mai importante componente au fost: un rezervor de depozitare, un tun de pulverizare, două cartușe filtrante și unitățile de comandă. Piesa supusă fluxării era așezată pe un grătar, care putea fi deplasat manual, înainte și înapoi. Tunul de pulverizare se deplasa automat, de la stânga la dreapta și înapoi, în intervale de circa 21 s (21 s pentru 65 cm, deci viteza era de 3,1 cm/s).

Ca o a doua unitate de fluxare, în acest sistem s-a încorporat un rezervor de la ITW/ Gemă, împreună cu un tun de pulverizare și o unitate de control.

Distanța dintre capetele de pulverizare și grătar a fost de 34 cm.

Principiul de funcționare

Rezervorul firmei Nordson funcționa după principiul fluidizării pulberii, pentru a introduce fluxul în tunul de pulverizare prin intermediul unei pompe Venturi și al unui furtun de alimentare. Un dispozitiv de agitare sau de scuturare în rezervor facilita fluidizarea fluxului.

Sistemul ITW/Gema prezenta un rezervor prevăzut cu un alimentator cu melc (Helix Screw Conveyor), pentru transportul mecanic al pulberii într-o pâlnie. După aceasta, o pompă Venturi transportă fluxul în tunul de pulverizare, prin intermediul unui furtun.

Sistemul ITW/Gema era prevăzut cu vibratoare în unele locuri, pentru a evita înfundările datorită fluxului. Tunul de pulverizare funcționa cu o tensiune de 100 kV pentru încărcarea fluxului.

Pulberile menționate în exemple au fost utilizate în aparaturile Nordson, respectiv ITV/Gema, pentru a analiza uniformitatea transportului de flux și încărcarea pieselor de probă (schimbătoare de căldură cu o suprafață de 4,8 m²). Mai întâi, unitățile de control au fost astfel reglate, în ceea ce privește debitul de aer, respectiv turația șurubului melcat, încât s-a obținut o încărcare cu flux de circa 5 g/m². După aceasta, experimentarea a continuat timp de 30 min, fără a modifica reglajul aparatelor. La intervale de 2 - 4 min, au fost așezate piese de probă pe grătar, pentru a fi pulverizate cu flux, după care au fost cântărite pentru determinarea încărcării cu flux.

RO 121807 Β1

Fiecare serie de încercări cuprindea 10 sau 11 măsurători. Rezultatele sunt centrali- 1 zate în tabelul 4.

Tabelul 4 3 încercare timp de 30 min, încărcarea cu flux a schimbătoarelor de căldură

încărcarea țintă 5 g/m²	Pulberea 1 încărcarea cu flux (g/m²)	Pulberea 2 încărcarea cu flux (g/m²)
min.	max.	diferența	min.	max.	diferența
Nordson	4,8	5,5	0,7	4,6	6,0	1,4
ITW/Gema	4,8	5,3	0,5	5,0	5,5	0,5

în fig. 4-7, sunt centralizate grafic, pentru aparaturile Nordson, respectiv ITW/Gema, 11 încărcările cu flux în funcție de timp, pentru pulberea 1, respectiv pentru pulberea 2. Pentru pulberea 2, la aparatura Nordson, a fost necesară suflarea capului de pulverizare la intervale 13 regulate, pentru a evita înfundarea.

încercările, așa cum au fost descrise mai sus, au fost continuate pentru alte pulberi. 15 Pulberea 3 a avut următoarele caracteristici: o valoare măsurată Rm de 69,25; H_fluid:Ho (mm/mm) = 1,11; o pierdere la aderență de 11,5% și următoarea repartiție a mărimii particu- 17 lelor: 90% din totalul particulelor aveau o mărime de <35,15 pm; 50% din totalul particulelor aveau o mărime de <9,76 pm; 10% din totalul particulelor aveau o mărime de <1,35 pm. Un 19 maxim de vârf al repartiției granulometrice se afla la 5 pm, al doilea vârf, ca mărime, se afla la 20 pm. Repartiția volumetrică însumată a acestei pulberi este redată în fig. 5 și 6, ca 21 exemplu pentru o pulbere cu calități bune de utilizare. Acest material a oferit rezultate bune, atât în aparatura Nordson, cât și în aparatura ITW/Gema. Nu s-au observat nici stropi în 23 aparatură și nu a fost necesară nici suflarea capului de pulverizare. Stratul format a fost apreciat ca fiind foarte frumos. Acoperirea cu flux în funcție de timp este redată în fig. 8. 25

Un alt material a fost pulberea 4, cu următoarele caracteristici: factorul de pulverizare Rm = 82,85; H_fluid:Ho a fost de 1,10; pierderea la încercarea de aderență a fost de 16,7%; repar- 27 tiția mărimii particulelor: 90 % din totalul particulelor aveau o mărime sub 28,6 pm; 50 % din totalul particulelor aveau o mărime sub 8,9 pm; 10% din totalul particulelor aveau o mărime 29 sub 1,67 pm; repartiția granulometrică avea un vârf la 9,5 pm și la 20 pm; acest material a dat, de asemenea, rezultate foarte bune. Fig. 9 prezintă uniformitatea încărcării cu flux a 31 schimbătoarelor de căldură, cu pulberea 4, în funcție de timp.

Rezultate acceptabile au fost obținute și cu următoarea pulbere de fluoroaluminat de 33 potasiu 5: Rm = 46,99; raportul H_fluid:Ho = 1,05; pierderea la aderență: 6,39 %; repartiția mărimii particulelor: 90 % din totalul particulelor <19,84 pm; 50 % din totalul particulelor <7,7 pm; 35 % din totalul particulelor <1,16 pm, un maxim de vârf al repartiției granulometrice la 13.

Claims

Revendicări

1. Flux pe bază defluoraluminați alcalini, utilizabil pentru aplicarea uscată, caracterizat prin aceea că repartiția volumetrică a particulelor se găsește, în esență, în interiorul 41 curbelor 1 și 2 ale diagramei din fig. 10, corespunzătoare valorilor din tabelul A din descriere.
2. Flux conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că repartiția volumetrică a 43 particulelor se găsește, în esență, în interiorul curbelor 1 și 2 ale diagramei din fig. 11, corespunzătoare valorilor din tabelul B din descriere. 45
3. Flux conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că este un flux pe bază de fluoroaluminat de potasiu. 47
4. Flux pentru brazarea aluminiului sau a aliajelor de aluminiu, conform revendicărilor de la 1...3, care se utilizează uscat și încărcat electrostatic, fiind depus pe piesele care 49 urmează a fi asamblate, după care piesele sunt brazate prin încălzire.