RO121522B1

RO121522B1 - Placă pe bază de liant

Info

Publication number: RO121522B1
Application number: ROA200300993A
Authority: RO
Priority date: 2001-06-07
Filing date: 2002-06-06
Publication date: 2007-10-30
Also published as: ES2260453T3; DE60209911T2; WO2002098815A1; EP1392616A1; CZ20048A3; CA2449266A1; PT1392616E; FR2825698A1; DK1392616T3; KR20040030656A; KR100791181B1; HUP0400136A2; PL364363A1; US7326478B2; NZ530076A; NO20035414L; NO337321B1; ZA200309594B; ATE320409T1; DE60209911D1

Abstract

Invenţia se referă la un produs de tip placă pe bază de liant. Liantul conţine în greutate: 30...80% ciment Portland, 20...70% clincher sulfoaluminos, 5...20% o sursă de sulfat de calciu şi 0,4...7% cel puţin un aditiv plastifiant reducător de apă sau un superplastifiant reducător puternic de apă, corpul plăcii incluzând elemente granulate uşoare.Produsul se utilizează pentru formarea sau acoperirea pereţilor, zidurilor, planşeelor sau acoperişurilor, în interiorul sau exteriorul construcţiilor de tip bucătării industriale, laboratoare agroalimentare, duşuri, săli de baie, bazine sau piscine şi/sau încăperi spălate frecvent cu jet de apă, aşa cum sunt construcţiile agricole sau abatoarele.

Description

Invenția se referă la un produs de tip placă pe bază de liant cu conținut de ciment Portland.

Placa menționată este un produs subțire, în ansamblu plat, a cărui înălțime este redusă față de celelalte două dimensiuni, chiar dacă secțiunea transversală este rectilinie sau nu, de exemplu zimțată, sinusoidală ca o tablă ondulată , sau de altă formă.

Sunt cunoscute mortare ușoare pe bază de ciment, cu conținut de liant și un material granulat ușor, precum și cu conținut de materiale granulate inerte, agenți regulatori de priză sau de întărire și fluidificatori.

în legătură cu aceste mortare, în documentul EP-A-181739 se descrie o compoziție în care liantul este obținut prin amestecarea unui clincher de tip sulfoaluminos, fără silicați, cu o sare alcalină sau alcalino-pământoasă în mediu bazic. Această sare este o suspensie apoasă care conține sulfat de calciu, var, bentonită și un accelerator de întărire. Clincherul sulfoaluminos se prezintă și el tot sub forma unei suspensii apoase. în ambele cazuri, raportul apă/solid utilizat este egal cu 2,5. Aceasta conduce la obținerea formelor sau plăcilor pe bază de ciment cu performanțe mecanice mediocre.

în documentul EP-A-353062 este descrisă o compoziție obținută prin amestecarea clincherului sulfoaluminos cu o sursă de var sau ciment Portland și adaos de fibre organice sau wollastonit, care permite, de exemplu, fabricarea de plăci mai subțiri (15 mm grosime) și ușoare (densitatea fiind mai mică de 1). Dezavantajul utilizării acestei compoziții constă în faptul că este utilizată o cantitate mare de apă, rezistența mecanică a produsului la 24 h fiind foarte mică.

Documentul W094/29232 descrie o compoziție pe bază de sulfoaluminat de calciu C4A3S (10-30 %), ciment Portland (50-80%), anhidrit (5-20%) și materiale granulate ușoare, utilizată pentru obținerea panourilor ușoare. Dacă produsele obținute prezintă o densitate mică, performanțele mecanice rămân slabe după 24 h.

Problema pe care o rezolvă invenția este realizarea unor plăci pe bază de liant cu corelare între performanțele mecanice și densitate (apropiată de 1, de ordinul a 0,8 la 1,5) și, implicit cu concordanță între prelucrabilitatea inițială, timpul de priză sau durata de întărire și viteza de întărire.

Ca urmare, realizarea plăcilor conform invenției se efectuează cu o compoziție pe bază de liant - ciment, care nu necesită decât foarte puțină apă și care prezintă o priză rapidă, sub 10...20 min, precum și, implicit, o întărire rapidă și ridicată, cu proprietăți mecanice de rezistență la compresiune Re > 5 Mpa la 48 h. Compoziția respectivă trebuie să prezinte în plus un timp de prelucrabilitate suficient pentru a aplica mortarul înainte ca priza să aibă loc.

Placa pe bază de liant, conform invenției, se caracterizează prin aceea că liantul conține în greutate: 30...80 % ciment Portland, 20...70 % clincher sulfoaluminos, 5...20 % o sursă de sulfat de calciu și 0,4...7% cel puțin un aditiv plastifiant reducător de apă sau un superplastifiant reducător puternic de apă, corpul plăcii incluzând elemente granulate ușoare.

Elementele granulate ușoare sunt într-o proporție corespunzătoare densității finale a corpului plăcii a cărei valoare este în vecinătatea valorii 1, densitatea finală a corpului de placă fiind de 0,8...1,5.

Pentru rezolvarea problemei tehnice menționate se utilizează la realizarea plăcilor sau panourilor, așa cum s-a specificat mai sus, o compoziție pe bază de liant cu ciment, căreia i se adaugă apă, liantul constând din 30...80 % ciment Portland, 20...70% clincher sulfoaluminos, 5...20% o sursă de sulfat de calciu și 0,4...7% cel puțin un adjuvant sau adaos plastifiant reducător de apă sau superaplastifiant reducător mare de apă.

RO 121522 Β1 într-o variantă preferată, clincherul sulfoaluminos are un conținut de C₄A₃S mai mare1 de 30%.

De preferință, compoziției i se adăugă apă într-un raport în greutate apă/liant cuprins3 între aproximativ 0,2 și aproximativ 0,5. Printre adjuvanții avantajoși, se numără cei care conțin polimelamină sulfonată sau un poli(met)acrilat.5 într-o variantă avantajoasă, compoziția cuprinde până la aproximativ 2% dintr-un al doilea adjuvant, care este un element de întârziere. Acest al doilea adjuvant conține 7 poli(met)acrilat sau un gluconat sau acid citric.

în mod surprinzător, utilizarea combinației acestor două tipuri de adjuvanți, și anume 9 o polimelamină sulfonată și, respectiv, un al doilea adjuvant poli(met)acrilat sau gluconat sau acid citric permite: 11

- datorită primului adjuvant, să se obțină o fluiditate ridicată în timpul aplicării fără a crește timpul de priză sau durata de întărire, și 13

- datorită celui de-al doilea adjuvant, să întârzie timpul de priză (pentru a crește timpul de utilizare a mortarului) și să amelioreze comportamentul reologic. 15 în plus, variația proporțiilor relative ale acestor două tipuri de adjuvanți menționați mai sus, permite folosirea unui mijloc de control pentru durata de utilizare a compoziției, 17 conform invenției, fără a afecta prelucrabilitatea inițială și viteza de întărire.

Poli(met)acrilații preferați pentru compoziție conform invenției sunt fluidificatorii cu 19 bază acrilat descriși în cererea de brevet FR-0 013 117, depusă în 13 octombrie 2000, și în special Cimfluid 2000 AC (Cimenturi franțuzești) care constau dintr-un poli(oxid de 21 etilenă) cu masă redusă și un copolimer de metacrilat de sodiu și de metacrilat de poli(oxid de etilenă). 23

Sursa de sulfat de calciu poate fi aleasă dintre ipsos, ghips sau anhidrit fiind preferat ipsosul. In mod avantajos, aportul în sulfat per sursa de sulfat de calciu este, ca și 25 coeficientul de masă r, definit de formula:

r- = [(SO₃)a+(SO₃)b]/(SO₃)c27 (SO₃)_a fiind conținutul în sulfat provenit de la sursa de sulfat de calciu, (SO₃)b fiind conținutul de sulfat liber provenit de la clincherul sulfoalminos29 (SO₃)c fiind conținutul de sulfat provenit din sulfoaluminatul de calciu prezent în clincherul sulfoaluminos,31 și este cuprins între 2 și 2,5.

Conținutul în ciment Portland a unei plăci, conform invenției, poate fi cuprins în mod 33 avantajos între 50 și 70% din greutatea liantului.

într-o variantă preferată a invenției, cimentul Portland prezintă o suprafață specifică 35 (Blaine) cuprinsă aproximativ între 2500 și 6000 cm²/g, iar cea a clincherului sulfoaluminos fiind cuprinsă aproximativ între 2500 și 7000 cm²/g. în cadrul acestor valori de suprafață 37 specifică, cinetica de hidratare a liantului nu este modificată semnificativ.

Compoziția corpului plăcii conform invenției poate include în plus un adjuvant 39 carbonat alcalin, fiind preferat carbonatul de litiu (Li₂CO₃), în calitate de accelerator de întărire.41

Atunci când compoziția descrisă mai sus este amestecată cu elemente granulate ușoare sau cu un agent spumant, corpul de placă are o densitate de aproximativ 143 prezentând în același timp performanțe ridicate de rezistență mecanică la compresiune și la încovoiere.45

Elementele granulate ușoare, cum sunt granulele de polistiren, sunt astfel proporționate, încât densitatea finală să fie de aproape 1, de ordinul 0,8 -1,5. De preferință, 47 granulatele ușoare sunt ca mărime mai mici sau egale cu 4 mm, respectiv chiar mai mici sau egale cu 1 mm. 49

RO 121522 Β1

Acestea sunt în mod avantajos granule de polistiren expandat dar pot fi, de asemenea, minerale naturale, așa cum este nisipul sau materialele naturale expandabile, expandate sau nu.

Corpul plăcii conform invenției poate include un agent spumant. Agentul spumant poate conține, de asemenea, un agent care să antreneze aerul.

într-o variantă avantajoasă, agentul spumant sau agentul care antrenează aerul conține un tensioactiv compatibil cu un pH de 10...14. Acest tensioactiv este, de exemplu, un compus pe bază de săruri acide grase sau alchil - sulfonate sau rășină vinsol.

Procedeul de fabricare a plăcilor sau panourilor ușoare, din compoziția de liant conform invenției, având rezistența mecanică apreciabilă pe termen scurt, în ciuda densității mici, constă din următoarele operații:

a) amestecarea compoziției destinată formării corpului plăcii cu apă într-un raport în greutate apă/liant cuprins cu aproximație între 0,2 și 0,5 sau, mai preferabil, între 0,25 și 0,40;

b) turnarea amestecului într-o formă.

într-o variantă de realizare, procedeul constă din următoarele etape:

a) amestecarea compoziției destinată formării corpului plăcii cu apa într-un raport în greutate apă/liant cuprins cu aproximație între 0,2 și 0,5 sau, de preferință, între 0,25 și 0,40;

b) depozitarea amestecului pe un suport deplasabil care este antrenat in mod continuu de un transportor cu bandă, numitul amestec trecând pe sub un rulou sau cilindru de formare pentru a forma o placă;

c) decuparea plăcii obținute, cel puțin pe lungime, într-o altă variantă, procedeul constă din etapele următoare:

a) amestecarea compoziției cu apă într-un raport în greutate apă/liant cuprins aproximativ între 0,2 și 0,5 sau mai bine între 0,25 și 0,40;

b) depozitarea amestecului pe un suport deplasabil care este antrenat în continuu de un transportor cu bandă, respectivul amestec trecând printr-un extruder pentru formarea plăcii;

c) decuparea plăcii obținute cel puțin pe lungime.

Acest ultim procedeu prezintă marele avantaj că poate fi realizat încontinuu, datorită compoziției de mai sus care are o prelucrabilitate inițială ridicată, un timp de priză limitat și întărire rapidă, permițând manipularea imediată a plăcilor la sfârșitul perioadei de întărire. Procedeul permite deci fabricarea unui număr mare de plăci într-un timp limitat. Costurile de producție pentru astfel de plăci sunt reduse considerabil.

într-o variantă preferată de execuție, în etapa a) a procedeului, apa este adăugată într-un raport masic apă-liant cuprins între aproximativ 0,25 și 0,40.

Astfel de procedee permit obținerea plăcilor sau panourilor pe bază de liant cu ciment cu densitate apropiată de 1, de ordinul 0,8 -1,5.

De asemenea, conform etapei b) este posibilă realizarea depunerii pe un parament sau perete așa-zis inferior, care determină creșterea în mod considerabil a rezistenței la încovoiere a plăcilor.

în etapa c), decuparea este în mod avantajos o tăiere cu jet de apă, operație curată și precisă.

în mod avantajos, placa are pe una din fețele sale, preferabil pe fiecare din fețe, un parament în formă de grilă. Această grilă este din fibre de sticlă. De asemenea, grila este asociată unei pânze. Pânza este un suport, de preferință din fibre de sticlă.

RO 121522 Β1

Plăcile fabricate astfel sunt, de asemenea, rezistente la intemperii și la ceață salină. 1 Ele sunt astfel adaptate în mod deosebit pentru a fi utilizate în domeniul construcțiilor, pentru a forma sau a acoperi pereții, planșeele sau acoperișurile, în interiorul sau în 3 exteriorul construcțiilor, și în special în medii foarte umede în care există zone spălate frecvent cu jet de apă, așa cum sunt bucătăriile industriale, laboratoarele agroalimentare, 5 dușurile sau băile, bazinele, piscinele, halele agricole sau abatoarele.

Astfel de plăci mai pot fi folosite pentru formarea sau acoperirea pereților, planșeelor 7 sau acoperișurilor expuse la ceață salină.

în mod avantajos, astfel de plăci prezintă o zonă densă, de grosime mică. 9

Pentru aplicarea procedeelor menționate mai sus, se folosește un extruder care are o filieră transversală de extrudare, respectiva filieră fiind, cel puțin în parte, supusă 11 vibrațiilor.

Pentru aceasta, filiera este prevăzută cu o buză sau margine superioară și o margine 13 inferioară care are, în mod avantajos pe partea sa inferioară, cel puțin un vibrator, de preferință două.Axa vibratorului (vibratoarelor) este orientată orizontal și/sau vertical. 15 Distanța dintre marginea inferioară și cea superioară a filierei este reglabilă.Cele două margini, superioară și inferioară, sunt lamele unui extruder sau cilindrii unui rulou de 17 formare.

în mod avantajos, filiera de extrudare are, în general, forma unui dreptunghi unde 19 extremitățile celor două laturi aflate față în față ce constituie lungimea plăcii se apropie ușor una de alta.Ca urmare, două din marginile laterale, paralele, ale unei plăci obținute cu 21 ajutorul acestui extruder, sunt ușor subțiate sau teșite.

în continuare, se dau exemple de realizare a plăcii, conform invenției, în legătură și 23 cu fig. 1...17, care reprezintă:

- fig. 1, schemă-bloc reprezentând un procedeu de obținere a plăcilor pe bază de 25 liant;

- fig. 2...4, extruder utilizat în procedeul menționat mai sus, în fig. 2 fiind prezentată 27 o vedere din față, iar în fig. 3 și 4 fiind ilustrate vederi conform săgeților III și IV din fig. 2 ;

- fig. 5, vedere similară cu cea prezentată în fig. 3, fiind o variantă de realizare a 29 procedeului;

- fig. 6, vedere în secțiune parțială a unei plăci, conform invenției, înainte de tăierea 31 marginilor sale longitudinale;

- fig. 7, vedere în secțiune parțială a unei plăci, conform invenției, după tăierea 33 marginilor sale longitudinale conform liniei C din fig. 6;

- fig. 8...17, vederi schematice similare cu cele prezentate în fig. 6, reprezentând 35 fiecare câte o variantă de placă înainte de decuparea marginilor sale longitudinale.

Liantul corpului plăcii constă dintr-un ciment Portland, clincher sulfoaluminos și o 37 sursă de sulfat de calciu (anhidrit, ipsos sau ghips).

Prin ciment Portland trebuie să se înțeleagă un ciment standard, conform normei 39 europene EN 197 - 1 (de tip I, II, III, IV și V). Exemple de astfel de ciment pot fi: ciment Portland obișnuit precum si ciment cu adaosuri (Portland compus, puzzolanic, de furnal 41 înalt, cu diferite tipuri de zgură și cenuși).

Exemplele de ciment de mai sus prezintă suprafețe specifice Blaine cuprinse între 43 aproximativ 3700 cm²/g și aproximativ 5050 cm²/g.

Conținutul de ciment Portland în liant poate varia între 30 și 80%. în tot acest 45 domeniu, este posibilă obținerea compozițiilor cu priză rapidă (timp de început priză mai mic de 20 min). O plajă se situează între 50 și 70 % care permite obținerea de performanțe 47 mecanice optime.

RO 121522 Β1

Prin clincher sulfoaluminos trebuie înțeles orice material rezultat prin ardere, la o temperatură cuprinsă între 900°C și 1450°C (clincherizare), a amestecurilor care conțin cel puțin o sursă de piatră de var (de exemplu, calcarele care au un conținut de CaO variind între 50% și 60%), cel puțin o sursă de alumină (de exemplu, bauxitele sau alte subproduse de fabricație care conțin alumină) și cel puțin o sursă de sulfat (ghips, ipsos, anhidrit natural sau sintetic, cenuși sulfocalcice). Clincherul sulfoaluminos utilizat în invenție are un conținut de 4CaO.3AI2O₃.SO₃ (reprezentat de asemenea de C₄A₃S mai mare de 30%). Analizele elementare și elementele componente principale ale acestor două tipuri de clinchere sulfoaluminoase utilizabile, caracterizate prin conținuturile respective de C₄A₃S mai mari de 47% sunt prezentate în tabelele 1 și 2 de mai jos:

Tabelul 1

OXID	CLINCHER 1	CLINCHER 2
SiO₂	3,6 %	7,6 %
AI₂O₃	45,3 %	27,9 %
Fe₂O₃	0,9 %	7,0 %
CaO	37,0 %	45,1 %
so₃	7,8 %	7,9 %
TiO₂	2,6 %	2,2 %
Alți oxizi	2,8 %	2,3 %

Tabelul 2

ELEMENTE COMPONENTE	CLINCHER 1	CLINCHER 2
C4A3S	60%	47%
CA, CA2, C^Ay	14%	-
C₂S	-	22%
c₂as	17%	-
cs	-	3%
c₄af	3%	22%
CT	4%	4%
Alte elemente	2%	2%

Prezența varului liber CaO poate fi tolerată în clincherul sulfoaluminos până la 10% fără a influența proprietățile de utilizare ale liantului folosit în cadrul prezentei invenții. Această prezență poate fi semnalată de exemplu când clincherul este obținut prin ardere la temperatură relativ joasă. Conținutul de clincher sulfoaluminos în liant poate varia între 20% și 70%.

Atunci când finețea clincherului sulfoaluminos (reprezentată prin suprafața specifică Blaine) se situează între 2500 cm²/g și 7000 cm²/g și, în special, între 3500 și 6500 cm²/g, cinetica de hidratare a liantului nu este modificată semnificativ și permite obținerea unei prize și întăriri rapide.

RO 121522 Β1 în ceea ce privește sursa de sulfat, aceasta poate fi aleasă indiferent dintre ghips 1 (sau ghipsuri chimice), ipsos sau anhidrit (natural sau nu) sau alte cenuși sulfocalcice. Conținutul în SO₃ provenind de la sursa de sulfat poate merge până la 10% în masă în 3 raport cu liantul total (ceea ce corespunde, de exemplu, unui conținut în ipsos până la 20% în raport cu liantul total). O compoziție preferată corespunde unui adaos de sulfat astfel 5 încât raportul masic r definit mai sus să fie aproape de 2. Cu siguranță că în acest caz condițiile stoichiometrice de formare de etringit sunt respectate: 7

C₄A₃S +2 CSH_{0 5}+37 H -> C₆AS₃H₃₂+2AH₃ 9

Această compoziție preferată garantează o durabilitate crescută a plăcilor. 11 într-adevăr, absența sulfatului conduce la formarea de monosulfoaluminat de calciu C₄ASH_Xinstabil în raport, de exemplu, cu apele sulfatate conducând ulterior la formarea etringitului 13 expansiv. Dimpotrivă, un exces de sulfat poate duce la o instabilitate în condiții de umiditate a produselor subțiri. 15

Dacă se preferă rezistențele mecanice pe termen scurt, sulfatul recomandat conform invenției este sub formă de ipsos. Dacă se preferă elasticitatea, sulfatul recomandat este 17 anhidritul.

Prin (super)plastifiantul care intră în compoziția liantului îmbogățit se înțelege orice 19 componentă organică care poate ameliora capacitatea de aplicare (sau prelucrabilitate) a mortarului ușor. De asemenea, în cazul invenției acesta poate permite reducerea 21 semnificativă de apă, cu un grad de prelucrabilitate constant, ce contribuie la obținerea unor performanțe mecanice mai ridicate pentru confecționarea plăcilor ușoare. 23

Conform normei EN 934-2:1997, un adjuvant reducătorde apă permite reducerea cantității de apă necesară cu cel puțin 5% în raport cu compoziția pe bază de ciment 25 neîmbogățită sau fără adjuvant, iar un adjuvant puternic reducător de apă permite reducerea cantității de apă necesară cu cel puțin 12% în raport cu compoziția pe bază de 27 ciment fără adjuvant.

Adjuvanții (super)plastifianți (puternic) reducători de apă utilizați pot fi săruri alcaline 29 (Li, Na, K) sau alcalino-pământoase (Ca, Mg), proveniți din condensarea între acidul 3-naftalen sulfonic și formaldehidă (tip Cimfluid 230 sau 232 - Axim, cimenturi franțuzești), 31 între melamină sulfonată și formaldehidă (tip Cimfluid ML - Axim, cimenturi franțuzești) sau provenind din lignosulfonați. 33

Un adjuvant preferat în cadrul invenției este sarea alcalină sau alcalino-pământoasă provenită din condensarea între melamină sulfonată și formaldehidă (Cimfluid ML), care 35 permite obținerea unei fluidități ridicate și nu provoacă întârzierea semnificativă a prizei, în ciuda dozajelor mari utilizate. 37

Proporțiile de Cimfluid ML variază între 0,5 și 7 % (raport masic în raport cu greutatea liantului). 39

După cum se știe, în general, este considerat drept element care întârzie priza orice compus mineral sau organic care permite prelungirea semnificativă a timpului de priză a 41 amestecului de mortar fără a afecta reologia sa. Interesul față de un asemenea adjuvant rezidă în posibilitatea de a controla priza compoziției sau a amestecului și, eventual, de a 43 o întârzia pentru a facilita o bună aplicare. Elementele de întârziere preferate sunt acidul citric, gluconații și încă alți poliacrilați sau polimetacrilați (de tipul Cimfluid 2000 AC) care 45 aduc în plus o ameliorare evidentă a prelucrabilității pastei.

RO 121522 Β1

Este evident că amestecul ideal rezultă dintr-un compromis între dozarea cu apă, conținutul în (super)plastifiant (puternic) reducător de apă și conținutul în elementul de întârziere, astfel încât să se obțină prelucrabilitatea, timpul de utilizare și performanțele mecanice dorite. Raportul ponderal apă/liant utilizat este cuprins în general între 0,2 și 0,5. Peste această valoare performanțele mecanice scad în mod vertiginos. Pentru un raport ponderal apă/liant mai mic de 0,2, nu există suficientă apă pentru a satisface reacțiile de hidratare a liantului; el poate subzista atunci liantului anhidru care poate afecta durabilitatea materialului în mediul umed. în mod preferențial, raportul apă/liant este cuprins între 0,25 și 0,40.

Exemplul 1. în cadrul acestui exemplu este prezentată pregătirea unei compoziții pentru o placă conform invenției.

Amestecul de bază este următorul (compoziția 1):
CPA CEM I 52,5	60 g
Clincher sulfoaluminos (1)	30 g
Ghips	10 g
Adjuvant	xg
Apă totală	30 g
(din care cea a adjuvanților)
în această compoziție pe bază de ciment, au fost studiate diferențele de compor-

tament făcând să varieze proporțiile relative x, precum și tipul adjuvanților prezenți în compoziția din exemplele 1, 5, 7,10 și 12, prezentate în continuare.

Măsurătorile efectuate pe aceste compoziții sau amestecuri sunt următoarele:

- Măsurarea timpului de utilizare: Modul de operare constă în urmărirea comportamentului reologic al compoziției amestecată continuu cu viteza impusă de 300 rot/min în funcție de timp. Durata de utilizare este definită atunci prin timpul după care cuplul rezistent măsurat este egal cu 0,05 N.m. Parametrul At2 calculat corespunde timpului necesar pentru care cuplul rezistent măsurat trece de 0,05 N.m la 0,1 N.m. El permite să fie apreciată viteza de întărire a compoziției: cu cât acest timp este mai scurt, cu atât viteza de întărire a compoziției este mai mare.

- Măsurarea împrăștierii inițiale: Modul de operare constă în efectuarea unei măsurători reologice la 1 min și 20 s după malaxarea betonului. Aceasta se efectuează cu ajutorul unui inel (numit inelul lui Smidth) care are următoarele dimensiuni: diametrul interior = 60 mm, înălțimea = 50 mm. Malaxarea pastei se realizează timp de 40 s, cu o viteză de 250 rot/min, iar măsurarea împrăștierii se efectuează după 1 min și 20 s.

- Măsurarea timpului de priză sau de întărire: Modul de operare folosit constă în a măsura în funcție de timp rezistența la penetrare a unui ac cilindric sau vârf de 3 mm diametru, în amestecul testat cu ajutorul unui texturometru TA XT2 (Societatea Rheo). Viteza și distanța de penetrare sunt fixate la 2 mm/s și respectiv la 10 mm adâncime. Timpul de început și de sfârșit de priză măsurat corespunde timpului necesar pentru obținerea unei forțe de 10 N și respectiv de 50 N la adâncimea de 10 mm. Spre deosebire de măsurarea timpului de utilizare, măsurarea timpului de priză se efectuează în repaus, fără ca eșantionul să fie mișcat în timpul prizei prin malaxare. Parametrul ΔΤ calculat corespunde timpului necesar pentru ca forța măsurată să treacă de la 10 IM la 50 N. El pune în evidență viteza de întărire a compoziției: cu cât acest timp este mai scurt, cu atât viteza de întărire este mai mare.

în continuare sunt prezentate diferitele compoziții studiate.

Exemplul 2. în tabelul 3 este prezentată o compoziție care cuprinde amestecul de bază și un singur superplastifiant Cimfluid ML.

RO 121522 Β1

Tabelul 3

ADJUVANT x(g) ML*	ÎMPRĂȘTIE RE (mm)	TIMP DE UTILIZARE (min)	TIMPUL DE DEBUT AL PRIZEI (min)	TIMPUL DE SFÂRȘIT AL PRIZEI	Δ1, (min)	At₂(min)
2	146	6,8	14,0	21,5	7,5	2,0
4	-	18,0	14,8	25,6	10,8	3,3
8	-	17,0	16,5	27,0	10,5	3,6

* ML = Cimfluid, (-): nemăsurat 9

O valoare de 60 mm corespunde unui împrăștieri zero (valoarea diametrului de con 11 utilizat pentru măsurare).

Superplastifiantul Cimfluid ML, singur, dă rezultate satisfăcătoare.13

Exemplele următoare (3...7) au fost realizate de asemenea cu un singur superplastifiant de tip Cimfluid ML.15

Exemplul 3. în tabelul 4 este prezentată compararea a două utilizări a unui clincher sulfoaluminos cu conținuturi diferite în sulfoaluminat de calciu C₄A₃S.17

Tabelul 4 19

COMPOZIȚIE	2a	2b
CEM I 52,5	60 g	50 g
Clincher sulfoaluminos	Tip 1 (tabelul I) 30 g	Tip 2 (Tabelul I) 43 g
Conținutul de C₄A₃S în clincher	56%	35%
Ipsos	10 g	7g
Adjuvant = Cimfluid ML	2g	2q
Apă	30 g	30 g

Timpii de început de priză măsurați pe compozițiile 2a și 2b sunt de 6 min și 29 respectiv 7 min și 50 s. Compoziția 2a are un raport r egal cu 2,48.

Exemplul 4. Acest exemplu prezintă efectele conținutului de ciment Portland din liant31 asupra timpilor de început și de sfârșit de priză cu un conținut în ipsos menținut constant și egal cu 10%, complementul de până la 100% fiind de clincher sulfoaluminos. Aceste 33 încercări sunt realizate în prezența a 2% Cimfluid ML și în absența elementelor granulate ușoare, raportul masic apă/liant fiind de 0,30. 35 în tabelul 5 sunt prezentate valorile pentru conținutul în ciment Portland cuprinse între 36 și 76%, timpul de început de priză fiind mai mic sau egal cu 10 min. 37

RO 121522 Β1

Tabelul 5

CIMENT PORTLAND ÎN LIANT %	TIMP DE ÎNCEPUT DE PRIZĂ (min)	TIMP DE SFÂRȘIT DE PRIZĂ (min)
36	10	13
54	6	8
60	6	8
68	7	9
76	8	10

Exemplul 5. La compoziția 2a din exemplul 3, au fost adăugate 2 g de granule de polistiren expandat.

Măsurătorile timpului de priză precum și rezistențele mecanice la încovoiere (Rf) și la compresiune (Re) au fost efectuate pe epruvete (4x4x16) cm³ având o densitate egală cu 1 după 20 min, 60 min și 24 h. Valorile obținute sunt prezentate în tabelul 6 de mai jos:

Tabelul 6

MĂSURĂTOARE	VALOARE
DENSITATE (la 20 minute)	1
Rf (la 20 min) Re (la 20 min)	0,9 Mpa 2,50 MPa
Rf (la 60 min) Re (la 60 min)	1,20 Mpa 3,40 MPa
Rf (la 24 h) Re (la 24 h)	1.80 MPa 8.80 MPa

Exemplul 6. Cu o compoziție identică cu cea din exemplul 4, dar făcând să varieze conținutul în ciment Portland, au fost măsurate rezistențele mecanice la încovoiere (Rf) și la compresiune (Re) pe epruvete (4x4x16) cm³ după 24 h. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 7 de mai jos:

Tabelul 7

CONȚINUTUL IN CIMENT PORTLAND	DENSITATE	24 h
		Rf (MPa)	Re (MPa)
47	0,98	1,6	10,2
60	1,00	1,8	8,8
63	1,01	2,1	9,0
66	0,99	1,7	8,3
68	0,99	1,7	8,3

RO 121522 Β1

Exemplul 7. în cadrul acestui exemplu este prezentată utilizarea de ciment Portland 1 și clincher sulfoaluminos cu suprafețe specifice (Blaine) diferite:

Amestecul studiat în toate cazurile este compoziția 2a precedentă, la care au fost 3 adăugate granule de polistiren pentru a se obține o densitate foarte apropiată de 1. Au fost studiate influențele suprafeței specifice (Blaine) a cimentului Portland și a clincherului 5 sulfoaluminos asupra performanțelor mecanice pe termen foarte scurt, care au fost ilustrate în tabelele 8 și 9 de mai jos. 7

Tabelul 8

Ciment Portland CEM I (*)	Suprafața specifică (Blaine) (cm²/q)	Densitate	t = 20 min	t = 24h
			încovoiere Rf (MPa)	Compresiune Rc (MPa)	încovoiere Rf (MPa)	Compresiune Rc (MPa)
6a	3720	0,95	1,0	3,1	1,9	8,7
6b	4050	1,01	0,9	3,5	1,9	8,4
6c	4420	0,95	0,9	3,2	1,9	7,4
6d	5040	1,01	0,9	3,5	1,8	7,0

(*): suprafața specifică a clincherului sulfoaluminos utilizată este egală cu 4500 cm²/g.

Tabelul 9

Ciment Sulfoaluminos (”)	Suprafața specifică (Blaine) (cm²/q)	Densitate	t = 20 min	t = 24h
			încovoiere Rf (MPa)	Compresiune Rc (MPa)	încovoiere Rf (MPa)	Compresiune Rc (MPa)
6e	3800	0,95	1,1	3,1	1,9	8,7
6f	4500	1,02	1,2	2,9	1,9	9,8
θ9	5000	0,98	0,9	3,2	2,0	9,7

(**): suprafața specifică a cimentului Portland utilizată este egală cu 3720 cm2/g.

în gama de valori pentru suprafață specifică studiată (3500 - 5500 cm²/g) fie că este cazul clincherului sulfoaluminos sau a cimentului Portland, cinetica de hidratare a compoziției 2a nu se modifică semnificativ, așa cum dovedesc performanțele mecanice obținute, care sunt similare.

Exemplul 8. Cei doi adjuvanți: superplastifiantul (Cimfluid ML) și elementul de întârziere poli(met)acrilat (Cimfluid AC) sunt utilizați în mod simultan în proporțiile prezentate

RO 121522 Β1 în tabelul 10 de mai jos, în compoziția de ciment de bază:

Tabelul 10

ADJUVÂNT	ELEMEN T (mm)	TIMP DE UTILIZARE (min)	TIMPUL DE ÎNCEPUT DE PRIZĂ (min)	TIMPUL DE SFÂRȘIT DE PRIZĂ (min)	AL (min)	At₂ (min)
	X(g)
ML*	AC*
2	0,3	156	16,5	-	-	-	2,1
2	0,6	202	26,3	-	-	-	2,2
2	1	217	32,2	14,2	25,5	11,3	2,2

*ML = Cimfluid ML, *AC = Cimfluid 2000AC

Utilizarea a 2% Cimfluid ML permite obținerea unei amestec pe bază de ciment cu priză și întărire rapidă care poate fi folosit în fabricarea produselor subțiri, ușoare, pe bază de ciment.

Folosind Cimfluid 2000AC în proporție de până la 1 %, în acest exemplu se poate controla durata de utilizare a compoziției de bază (cu 2% Cimfluid ML) care poate merge până la aproximativ 30 min. în plus, acest adaos permite creșterea prelucrabilității inițiale a compoziției fără a se modifica în mod semnificativ timpii de început și de sfârșit de priză. Valorile lui At, și At₂ arată că, chiar cu 1 % Cimfluid 2000AC, viteza de întărire nu este decât puțin mai mică.

Exemplul 9. Cu un amestec identic cu compoziția din exemplul 5, cu un conținut în poliamidă sulfonată egal cu 2% și adăugând 1 % poli(met)acrilat, rezistențele la încovoiere (Rf) au fost măsurate după 1 h 30 min și după 24 h direct pe plăcile subțiri fabricate conform invenției, de dimensiuni L = 100 mm, I = 75 mm, e = 12,5 mm, pornind de la compoziții în care singurul element care variază este conținutul în ciment Portland. Granulele de polistiren expandat cu granulația < 1 mm au fost adăugate la liant în proporție de 2% în masă. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 11 de mai jos:

Tabelul 11

CIMENT PORTLAND (% în liant)	DENSITATE	1 h 30 min	24 h
		Rf(MPa)	Rf(MPa)
60	1,05	1,46	1,70
64	1,07	2,10	2,26
67	1,02	1,30	1,61
69	1,07	1,37	1,79

După cum se vede, rezistențele la încovoiere sunt notabile pornind de la 1 h și 30 min.

Exemplele 10 și 10 bis. în aceste exemple au fost comparate performanțele mecanice la compresiune (Re) și la încovoiere (Rf) a două amestecuri preparate cu sau fără Li₂CO₃ (respectiv 10 bis și 10).

RO 121522 Β1

Compozițiile se încadrează în rețeta următoare:

- liant clincher sulfoaluminos 1 ciment Portland CEM I 52,5 ipsos.

- adjuvanți (% în raport cu liantul)

Cimfluid ML

Cimfluid AC 2000

Granule de polistiren (< 1 mm)

Li₂CO₃

- apă (100%)

45%

40%

15%

1,5%

0,3%

1,5%

0% (ex. 10)

5% (ex. 10 bis)

30% în raport cu liantul.

Performanțele obținute sunt prezentate în tabelul 12 de mai jos.

Tabelul 12

MĂSURĂTOARE	Ex. 10 fără Li₂CO₃	Ex. 10 bis cu Li₂CO₃
DENSITATE (la 20 min)	0,98	1,00
TIMPUL DE PRIZă	< 8 min	< 8 min
Rf (20 min)	1,04 MPa	1,7 Mpa
Re (20 min)	3,3 Mpa	5,8 Mpa
Rf (24 h)	1,6 MPa	1,9 MPa
Re (24 h)	10,2 MPa	12,6 MPa

Exemplul 11. Polimelamina sulfonată (Cimfluid ML) care are un conținut de 2% și cu acidul citric care are valori variabile au fost adăugate la compoziția de ciment de bază.

Rezultatele obținute sunt prezentate mai jos în tabelul 13:

Tabelul 13

ADJ UVÂNT X(g)	IMPRASTIERE (mm)	TIMPUL DE UTILIZARE (min)	TIMPUL DE ÎNCEPUT DE PRIZĂ (min)	TIMPUL DE SFÂRȘIT DE PRIZĂ (min)	At, (min)	At₂(min)
ML* acid citric
2 0,4	78	14,3	17,6	26,5	8,9	2,6
2 1	65	20,3	21,8	34,4	12,6	3
2 1,5	64	50,5	-	-	-	22,8

*ML = Cimfluid ML

RO 121522 Β1

Utilizarea acidului citric permite creșterea timpului de utilizare a compoziției.

Exemplul 12. Conform exemplului 2, în compoziție poli(met)acrilatul a fost înlocuit cu un adjuvant care conține un gluconat (Cimaxtard 101, Axim), în proporțiile prezentate în tabelul 14:

Tabelul 14

ADJUVANT X(g)	ÎMPRASTIERE (mm)	TIMPUL DE UTILIZARE (min)	At₂ (min)
ML*	Cimaxtard 101
2	0,25	-	8,5	2,0
2	0,50	-	13,0	2,0
2	1,00	120	22,0	3,5
2	1,5	-	23,5	4,0

‘ML = Cimfluid ML

Utilizarea Cimaxtard-ului 101 permite creșterea timpului de utilizare a compoziției fără a modifica reologia inițială.

Exemplul 13. Doar poli(met)acrilatul (Cimfluid AC) a fost adăugat la compoziția de ciment de bază, în proporțiile indicate în tabelul 15 de mai jos:

Tabelul 15

ADJUVANT x(g)	ÎMPRĂȘTIERE (mm)	TIMP DE UTILIZARE (min)	TIMPUL DE ÎNCEPUT DE PRIZĂ (min)	TIMPUL DE SFÂRȘIT DE PRIZĂ (min)	At₁(min)	Δί₂ (min)
Ac*
0,6	82	7,0	7,5	14,2	6,7	1,1
1	186	14,4	13,5	25,5	12,0	2,0
2	234	28,6	23,0	39,5	16,5	2,9

‘AC = Cimfluid 2000AC

Utilizarea numai a Cimfluidului 2000AC permite, de asemenea, creșterea duratei de utilizare a compoziției până la aproximativ 30 min. Totodată, în cazul în care este posibilă obținerea unui timp de utilizare de 28,6 min, se poate constata că valoarea lui A ti este mai mare decât cea măsurată cu amestecul [ML (2 %) - AC (1 %)] (a se vedea exemplul 8).

Fig. 1 este o schemă bloc ce ilustrează un procedeu de fabricație.

Un prim preamestec dozat 10 este realizat din ciment 11, un clincher 12, ipsos 13 și elemente granulate 14, care constau din granule de polistiren.

Un al doilea preamestec dozat 20este obținut dintr-un plastifiant 21 și un element de întârziere 23 la care s-a adăugat apa 22.

Preamestecurile 10 și 20 sunt introduse într-un malaxor 30. Amestecul rezultat este preluat de o pompă de repriză 31 și distribuit printr-un distribuitor 32 la intrarea unui extruder

RO 121522 Β1

33. Distribuția se realizează, transversal în mod omogen, între doi paramenți sau pereți, 1 inferior și superior, formați din două plăci în formă de grilă, o grilă inferioară Gl și una superioară G2.Grila inferioară Gl este așezată pe o folie din material plastic FP, de exemplu 3 o folie de polietilenă, trasă în aval dintr-un balot rulant 43( fig. 2 și 3) și alunecă pe o masă

46, dispusă în amontele extruderului 33.La ieșirea din extruderul 33, placa turnată este 5 astfel îndreptată spre un punct de tăiere 34, unde lungimea sa și marginile sale, deci lățimea sa sunt decupate, în mod avantajos de un jet de apă. 7 în timpul acestui procedeu, fiecare paramentsau perete este format dintr-o grilă Gl,

G2 și/sau o pânză V, VB. Pânza V acoperă grila Gl, G2 pe toată lățimea sa. Această pânză 9 este în formă de bandă VB și nu acoperă decât marginile laterale ale grilei G2. Marginile laterale ale plăcii sunt formate în prealabil prin îndoirea grilei inferioare Gl și apoi tăiate 11 drepte.Partea îndoită a grilei inferioare Gl este acoperită de grila superioară G2 asociată sau nu la o pânză V. Partea îndoită a grilei inferioare Gl acoperă grila superioară G2 13 asociată sau nu la o pânză V.Maginile laterale ale grilei inferioare Gl sunt asociate la o pânză V, VB. 15 în mod avantajos, tăierea se execută în partea de acoperire.

Extruderul 33 este prezentat schematic parțial în fig. 2 la 4. El constă în principal 17 dintr-o masă 35, fixată elastic pe un șasiu 36, prin intermediul unor arcuri 37 (patru arcuri elicoidale, dispuse în cele patru colțuri ale mesei 35, în general de formă dreptunghiulară). 19

Platoul superior 38, al mesei 35, constituie marginea sau buza inferioară a unei filiere 40, dispusă transversal și cu secțiunea de regulă dreptunghiulară, din care se vede, în poziția 21 39, marginea sau buza superioară. Această margine superioară 39 are forma unei lame și este reglabilă pe înălțime în raport cu marginea inferioară 38, astfel încât să se poate regla 23 înălțimea filierei 40, deci grosimea dorită a plăcii.

La intrarea filierei 40, un deflector 41, ușor înclinat, ghidează amestecul spre filieră. 25 Masa 35 are, pe partea sa inferioară, cel puțin un vibrator 42 (două vibratoare 42).

Un vibrator 42 este, de exemplu, format dintr-un motor electric, al cărui rotor are o 27 excentricitate reglabilă, adaptat să producă vibrații.

La ieșirea din extruderul 33, rezultă, conform săgeții F din fig. 2 și 3, o placă 29 continuă, trasă de balotul rulant 43.

Axele vibratoarelor 42 sunt paralele cu săgeata F. Această axă poate fi orientată 31 într-un plan orizontal, ca în fig. 5, unde este marcată cu linii întrerupte o altă orientare a vibratoarelor 42. Această axă poate fi orientată, de asemenea, într-un plan vertical, de 33 exemplu planul din fig. 2.Aceste orientări influențează în mod favorabil omogenitatea, în direcție transversală, a compoziției la intrarea extruderului 33. 35

Filiera 40 are, în general, formă dreptunghiulară ale cărui extremități 44 se apropie ușor una de cealaltă spre exterior, în așa fel încât marginile laterale, paralele, ale plăcii care 37 rezultă, sunt de tip subțiat sau teșit, așa cum se definește în norma NF P72-302. Această dispunere facilitează aplicarea unei tencuieli pentru rostuirea celor două plăci alăturate, 39 dispunerea nefiind obligatorie.

Plăcile sunt îndepărtate de balot după operația de distribuire a amestecului și după 41 operația de decupare. Conform invenției, compoziția, viteza balotului rulant și lungimea benzii sunt astfel determinate încât, în acest moment, este posibilă hidratarea și manevrarea 43 plăcilor.

Fig. 6 prezintă o secțiune parțială a unei plăci, conform invenției, înainte ca marginile 45 să fie decupate. în această figură se vede grila inferioară Gl, grila superioară G2, marginea subțiată sau teșită 44 și elementele granulate 14. Pentru realizarea marginilor plăcii, grila 47

RO 121522 Β1 inferioară Gl este îndoită lateral până când acoperă parțial grila superioară G2. Se observă că, în partea inferioară a plăcii, conform figurii, o zonă D de grosime mică nu prezintă granule 14. Este, deci o zonă densă, obținută datorită felului compoziției plăcii și extrudării sub efectul vibrațiilor. Datorită acestei zone, rezistența mecanică a plăcii este mare.

în variantă, zona densă este aplicată prin depunerea unui strat fără granule. Fig. 7 prezintă placa după tăierea marginii 45, conform liniei C din fig. 6. Marginile laterale paralele sunt drepte.

Aici, de asemenea, la fel ca în fig. 9, pe grila superioară G2 se poate aplica, de exemplu prin lipire, o pânză V, formată dintr-un suport de exemplu din fibre de sticlă; o astfel de pânză crește și mai mult rezistența mecanică a plăcii.Pânza V acoperă grila G2 pe toată lățimea sa.

Bineînțeles că pot fi adoptate și alte dispuneri.

Astfel, așa cum rezultă din fig. 8, grila G2, asociată la o pânză V, acoperă partea îndoită lateral a grilei inferioare Gl. Fig. 10 este similară cu fig. 8, numai că grila inferioară Gl este asociată cu o bandă de pânză VB fixată, de exemplu, prin lipire pe marginile sale longitudinale, în așa fel încât grila superioară G2, asociată eventual la o pânză V, să acopere partea îndoită a benzii de pânză VB, care ajută la realizarea marginii plăcii. Fig. 11 combină dispunerile descrise în fig. 9 și 10, și anume grila inferioară Gl,precum și banda de pânză VB sunt cele care acoperă grila superioară G2 și pânza ei V. Bineînțeles, pe grila inferioară Gl ar putea fi o pânză, ca și pânza V.Astfel fig. 12-15 ilustrează cazurile în care pe grila inferioară Gl este fixată o pânză V, restul fiind ca în fig. 8, 9 cu o grilă superioară G2 fără pânză, ca în fig. 12-13, sau cu pânză V, ca în fig. 14-15.Grila Gl este acoperită cu pânza 5 pe toată lățimea ei. Fig. 16,17 prezintă o dispunere similară cu cele din fig. 12,13, în care pânza V, asociată cu grila inferioară Gla fost înlocuită cu o bandă sau cu o fâșie de pânză laterală VB.

Pânza în formă de bandă VB nu acoperă decât marginile laterale ale grilei Gl și/sau G2. Astfel, grila superioară G2 acoperă cel puțin parțial o parte a grilei inferioare Gl asociată sau nu cu o pânză V, VB. în variantă, grila superioară G2 este cea care acoperă cel puțin parțial o parte a grilei Gl, asociată sau nu la o pânză V, VB. Marginea superioară 39 este generatoarea inferioară a unui rulou cilindric montat turnant în jurul unui ax transversal.

în mod avantajos, un strat de emulsie pe bază de polimeri de tip latex (sau cu solvent organic) este depus pe suprafața plăcii, pe una sau pe ambele fețe.Datorită acestei dispuneri, rezultă pe suprafața plăcii o peliculă protectoare. Această peliculă protectoare permite în mod special reducerea permeabilității plăcii, ameliorarea aspectului de suprafață, facilitarea aderenței oricărui tip de înveliș, de exemplu gresia, și limitarea, într-o oarecare măsură, a variațiilor dimensionale ale plăcii. Această peliculă protectoare poate fi aplicată cu un spray pe suprafață, prin vopsire cu un rulou, prin impregnarea grilei (grilelor) asociate sau nu la o pânză, fie prin trecerea printr-o baie, fie între rulouri.

Claims

Revendicări

1. Placă pe bază de liant cu conținut de ciment Portland, clincher sulfoaluminos și o sursă de sulfat de calciu, caracterizată prin aceea că liantul conține în greutate: 30...80 % ciment Portland, 20...70 % clincher sulfoaluminos, 5...20 % o sursă de sulfat de calciu și 0,4...7% cel puțin un aditiv plastifiant reducător de apă sau un superplastifiant reducător puternic de apă, corpul plăcii incluzând elemente granulate ușoare.

RO 121522 Β1
2. Placă conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că elementele granulate 1 ușoare suntîntr-o proporție corespunzătoare densității finale a corpului plăcii a cărei valoare este în vecinătatea valorii 1.3
3. Placă conform revendicărilor 1 și 2, caracterizată prin aceea că densitatea finală a corpului de placă este 0,8...1,5.5
4. Placă conform revendicărilor 1...3, caracterizată prin aceea că clincherul sulfoaluminos are un conținut de C₄A₃S mai mare decât 30 %.7
5. Placă conform revendicărilor 1...4, caracterizată prin aceea că aditivul conține o poliamină sulfonată.9
6. Placă conform revendicărilor 1...5, caracterizată prin aceea că aditivul conține un poli(met)acrilat.11
7. Placă conform revendicărilor 1...6, caracterizată prin aceea că aditivul este un întârzietor de priză.13
8. Placă conform revendicărilor 1 ...7, caracterizată prin aceea că, conține până la

2% întârzietor de priză.15
9. Placă conform revendicărilor 1...8, caracterizată prin aceea că aditivul conține un poli(met)acrilat, acid citric sau gluconat.17
10. Placă conform revendicărilor 1 ...9, caracterizată prin aceea că aditivul conține un carbonat alcalin.19
11. Placă conform revendicărilor 1 ...10, caracterizată prin aceea că, carbonatul este Li₂CO₃.21
12. Placă conform revendicărilor 1... 11, caracterizată prin aceea că sursa de sulfat de calciu este ipsos, ghips sau anhidrit.23
13. Placă conform revendicărilor 1...12, caracterizată prin aceea că aportul de sulfat de la sursa de sulfat de calciu este corespunzător unui raport masic rde 2...2,5, rfiind 25 definit de relația:

r = [ (SO₃)_a +(SO₃)_b ] /(SO₃)_C, în care27 (SO₃)_a este conținutul în sulfat provenit de la sursa de sulfat de calciu, (SO₃)_b este conținutul în sulfat liber provenit din clincherul sulfoaluminos,29 (SO₃)_C este conținutul în sulfat provenit din sulfoaluminatul de calciu conținut în clincherul sulfoaluminos31
14. Placă conform revendicărilor 1 ...13, caracterizată prin aceea că, conținutul de ciment Portland este 50...70 % din greutatea liantului.33
15. Placă conform revendicărilor 1...14, caracterizată prin aceea că suprafața specifică Blaine a cimentului Portland este de 2500 ...6000 cm²/g, iar suprafața specifică a 35 clincherului sulfoaluminos este 2500...7000 cm²/g.
16. Placă conform revendicărilor 1...15, caracterizată prin aceea că raportul în 37 greutate apă/liant este de 0,2...0,5, de preferință 0,25...0,40.
17. Placă conform revendicărilor 1 ...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde 60 39 g ciment Portland, 30 g clincher sulfoaluminos, 10 g ghips, 2...4 g polimelamină sulfonată și 30 g apă. 41
18. Placă conform revendicărilor 1 ...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde 60 g ciment Portland, 30 g clincher sulfoaluminos cu conținut de 56% C₄A₃S , 10 g ipsos, 2 g 43 polimelamină sulfonată și 30 g apă.
19. Placă conform revendicărilor 1 ...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde 50 g 45 ciment Portland, 43 g clincher sulfoaluminos cu conținut de 35 % C₄A₃S , 7 g ipsos, 2 g polimelamină sulfonată și 30 g apă. 47

RO 121522 Β1
20. Placă conform revendicărilor 1...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde

36.. .76 g ciment Portland, 14...54 g clincher sulfoaluminos, 10g ipsos, 2 g polimelamină sulfonată și apă la un raport în greutate apă/liant de 0,3.
21. Placă conform revendicărilor 1 ...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde 60 g ciment Portland, 30 g clincher sulfoaluminos, 10 g ipsos, 2 g polimelamină sulfonată, 30 g apă și 2 g granule de polistiren expandat.
22. Placă conform revendicărilor 1...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde

47.. .68 g ciment Portland, 22...43 g clincher sulfoaluminos, 10 g ipsos, 2 g polimelamină sulfonată, 30 g apă și 2 g granule de polistiren expandat.
23. Placă conform revendicărilor 1 ...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde 60 g ciment Portland a cărui suprafață specifică Blaine este de 3720...5040 cm²/g, 30 g clincher sulfoaluminos cu suprafață specifică Blaine de 4500 cm²/g, 10 g ipsos, 2 g polimelamină sulfonată, 30 g apă și 2 g granule de polistiren expandat.
24. Placă conform revendicărilor 1 ...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde 60 g ciment Portland a cărui suprafață specifică Blaine este de 3720 cm²/g, 30 g clincher sulfoaluminos cu suprafață specifică Blaine de 3800...5000 cm²/g, 10 g ipsos, 2 g polimelamină sulfonată, 30 g apă și 2 g granule de polistiren expandat.
25. Placă conform revendicărilor 1 ...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde 60 g ciment Portland, 30 g clincher sulfoaluminos, 10 g ghips, 2 g polimelamină sulfonată, 0,3...1 g poli(met)acrilat și 30 g apă.
26. Placă conform revendicărilor 1...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde

60.. .69 g ciment Portland, 21...30 g clincher sulfoaluminos, 10 g ipsos, 2 g polimelamină sulfonată, 1 g poli(met)acrilat, 30 g apă și 2 g granule polistiren expandat de mărime mai mică sau egală cu 1.
27. Placă conform revendicărilor 1 ...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde 40 g ciment Portland, 45 g clincher sulfoaluminos, 15 g ipsos, 1,5 g polimelamină sulfonată, 0,3 g poli(met)acrilat, 30 g apă și 1,5 g granule polistiren expandat de mărime mai mică sau egală cu 1.
28. Placă conform revendicărilor 1 ...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde 40 g ciment Portland, 45 g clincher sulfoaluminos, 15 g ipsos, 1,5 g polimelamină sulfonată, 0,3 g poli(met)acrilat, 0,5 g carbonat alcalin care constă în Li₂CO₃, 30 g apă și 1,5 g granule polistiren expandat de mărime mai mică sau egală cu 1.
29. Placă conform revendicărilor 1 ...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde 60 g ciment Portland, 30 g clincher sulfoaluminos, 10 g ghips, 2g polimelamină sulfonată, 0,3 g poli(met)acrilat, 0,4...1,5g acid citric și 30g apă.
30. Placă conform revendicărilor 1 ...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde 60 g ciment Portland, 30 g clincher sulfoaluminos, 10 g ghips, 2g polimelamină sulfonată, 0,25...1,5g gluconat și 30g apă.
31. Placă conform revendicărilor 1 ...16, caracterizată prin aceea că, cuprinde 60 g ciment Portland, 30 g clincher sulfoaluminos, 10 g ghips, 0,6.. .2g poli(met)acrilat și 30g apă.
32. Utilizarea plăcii, definită în revendicările 1...31, pentru formarea sau acoperirea pereților, zidurilor, planșeelorsau acoperișurilor, în interiorul sau exteriorul construcțiilor de tip bucătării industriale, laboratoare agroalimentare, dușuri, săli de baie, bazine sau piscine și/sau încăperi spălate frecvent cu jet de apă, așa cum sunt construcțiile agricole sau abatoarele.