RO118648B1 - Distribuitor electromagnetic cu structura articulata - Google Patents

Abstract

Inventia se refera la un distribuitor electromagnetic (100) cu doua pozitii si trei cai. Distribuitorul (100) conform inventiei are o structura articulata. Distribuitorul electromagnetic consta dintr-o carcasa cilindrica inelara (20), primul si cel de-al doilea capac (21 si 22) fixate ermetic la ambele capete ale carcasei (20). Primul capac contine primul si cel de-al treilea orificiu (30 si 34), iar carcasa are practicata in ea cel de-al doilea orificiu (32). O diafragma imparte camera interioara, din interiorul carcasei, in prima camera (24) si cea de-a doua camera (26), cele trei locase comunicand cu prima camera (24). Cea de-a doua camera (26) contine armatura (60), ansamblul solenoidal (68) si un miez (58), iar armatura este fixata pe un tachet (56) care trece in prima camera printr-o gaura executata in diafragma. O prima portiune rotunjita pentru deschiderea/inchiderea primului orificiu (30) este prevazuta la un capat al tachetului (56) din interiorul primei camere (24). Un umar este prevazut pe portiunea de cuplare a primei portiuni rotunjite si tachet (56), prin diferenta de diametre, si un culbutor (54b) este dispus perpendicular pe tachetul (56) la contactul cu umarul (43). Un al doilea brat rotunjit, pentru deschiderea/inchiderea celui de-al treilea locas, este fixat la un capat al culbutorului (54b) perpendicular pe acesta. Culbutorul (54b) este asamblat, prin intermediul stiftului (52), cu o bara-suport, avand un capat al sau fixat in primul capac (21) astfel incat cele doua capete ale culbutorului (54) pivoteaza in jurul acestui stift. Un arc (44) dispus intre culbutorul (54b) si primul capac (21) inconjoara primul capat rotunjit al tachetului.

Description

Prezenta invenție se referă la un distribuitor electromagnetic, în special la un distribuitor electromagnetic cu două căi, pentru un sistem de frânare antiblocare.

în mod obișnuit, un sistem de frânare antiblocare previne blocarea roților în timpul efectuării operației de frânare a unui vehicul, pe o distanță scurtă de frânare, și îmbunătățește modul de a-l conduce, și este montat pe diferite vehicule.

Dacă roțile sunt blocate în timpul operației de frânare, la alunecarea de-a lungul suprafeței de rulare, forța de frecare dintre anvelope și calea de rulare descrește cu lungimea distanței de frânare și degradează brusc performanța de a conduce autovehiculul. Sistemul de frânare antiblocare, utilizat în mod frecvent, contribuie la menținerea sau scăderea presiunii exercitate asupra roților, împiedicând, astfel, blocarea lor. în general, se știe că creșterea presiunii de frânare este desemnată ca un mod de creștere, menținere și descreștere. Un sistem de frânare antiblocare este format, în general, dintr-o sursă generatoare de presiune, care nu este un cilindru etalon, de exemplu o pompă sau ceva echivalent, supapele funcționând sub acțiunea unui semnal electric, a unor senzori pentru monitorizarea vitezei de rotație a roților și a unui controler pentru conectarea supapelor conform unui algoritm predeterminat, în scopul realizării unei operații efective de frânare.

Se cunoaște un sistem hidraulic având un sistem de frânare antiblocare, reprezentat în fig.1, ce utilizează un distribuitor electromagnetic cu două poziții, două căi, (aici fiind menționat simplu cu 2/2) de tipul normal deschis și normal închis. într-o poziție deschisă, când nu este alimentat cu curent, primul și cel de-al doilea distribuitor electromagnetic S 220 și S 221 de tip 2/2, la deschiderea primei supape S 220, prevăzută pe partea de evacuare a unei pompe hidraulice 120 și la închiderea celei de-a doua supape S 221, prevăzută pe una din laturile de admisie ale pompei hidraulice 120, presiunea generată de pompa hidraulică 120 este transmisă la cilindrii de frânare ai roților, cilindrii montați pe aceste roți, după ce a fost amortizată în amortizorul 130. în situația în care un semnal electric este transmis la prima supapă S 220, are loc închiderea acesteia și, prin urmare menținerea constantă a presiunii în cilindrul de frânare al roții. în stare închisă, semnalul de curent electric este transmis la prima și cea de-a doua supapă S 220 și S 221, închizând prima supapă S 220 și deschizând cea de-a doua supapă S 221 astfel încât cilindrii de frânare ai roților și un acumulator 110 comunică între ei. în felul acesta, presiunea de frânare descrește. Un astfel de sistem este stabil din punct de vedere funcțional, dar cele două distribuitoare electromagnetice utilizate pentru un singur canal necesită opt distribuitoare electromagnetice pentru un sistem de frânare cu patru canale. Prin urmare, numărul de supape crește și totalul sistemelor de frânare devine numeros.

între timp, în scopul reducerii numărului de distribuitoare electromagnetice, un sistem de frânare antiblocare utilizând un distribuitor electromagnetic cu trei poziții, trei căi (aici este notat simplu cu 3/3), care a fost dezvoltat, este disponibil în mod curent. Când sunt utilizate distribuitoarele electromagnetice 3/3, la sistemele de frânare antiblocare, este utilizat un distribuitor electromagnetic pentru un canal, reducând astfel, numărul total al distribuitoarelor la jumătate, comparativ cu situația în care se utilizează distribuitoarele electromagnetice 2/2. Cu toate acestea, structura unui distribuitor electromganetic este complicată, gama dimensională a acestora este mare și pot apărea erori de funcționare cauzate de necesitatea reglării în două trepte a tensiunii de acționare a unui distribuitor 3/3. Ca rezultat, sistemul este instabil în funcționare.

Recent a fost dezvoltat un sistem de frânare antiblocare, utilizând distribuitoarele electromagnetice cu două poziții, trei căi (aici a fost menționat simplu 2/3).

Un distribuitor electromagnetic 2/3 este descris în US 5207245, Mranzano, 4 mai

1993. La distributoarele electromagnetice convenționale, structura acestora este complicată și fluxurile de traversare sunt formate prin străpungerea distribuitorului electromagnetic.

RO 118648 Β1

Dacă distribuitorul electromagnetic este utilizat în blocul superior și inferior, fiecare cu 50 fluxurile respective de traversare legate la orificiile respective ale distribuitorului electromagnetic, ca rezultat, structura modulatorului este complicată, putând apărea astfel o deteriorare a ansamblului și o înrăutățire a funcționării sale.

Problema, pe care o rezolvă invenția, este realizarea unui distribuitor electromagnetic

2/3 cu o structură articulară, care este capabil să simplifice structura unui bloc modulator. 55 Distribuitorul electromagnetic cu structură articulată, conform invenției, este alcătuit din:

- un corp al distribuitorului prevăzut cu unul la trei orificii pe un corp (carcasă) cilindric inelar și unul la două capace fixate ermetic pe corp pentru închiderea celor două capete ale acestuia; 60

- o diafragmă având o gaură pentru împărțirea camerei definită de carcasa și primul și cel de-al doilea capac în prima și cea de-a doua cameră, prima cameră comunicând cu cele trei canale;

- mijloace de acționare a supapelor, ce se extind de la prima cameră la cea de-a doua cameră prin orificiul pentru deschiderea unuia din primul și cel de-al treilea locaș și 65 închiderea celuilalt, ca răspuns la un semnal electric, mijloacele de acționare a supapelor fiind astfel poziționate, încât într-o primă poziție, să închidă cel de-al treilea orificiu și să deschidă primul orificiu, într-o stare normală în care nu se primește un semnal electric, sau într-o a doua poziție, să deschidă al treilea orificiu și să închidă primul orificiu de acționare când este aplicat un semnal electric, prin urmare, primul și cel de-al doilea orificiu comunică 70 între ele sau, al doilea și al treilea orificiu constând dintr-o bară suport amplasată între primul și cel de-al treilea locaș paralel cu primul mijloc de acționare a supapelor și având un capăt al său fixat pe primul capac și un mijloc de acționare al supapei articulate în formă de L având o a doua porțiune rotunjită destinată deschiderii/închiderii celui de-al treilea locaș și un culbutor situat perpendicular pe cel de-al doilea braț rotunjit ce este în contact cu umărul 75 format de porțiunea de acționare a tachetului și prima porțiune rotunjită diferită ca diametru, fixată de celălalt capăt al barei suport prin intermediul unui știft;

- un arc situat între culbutor și primul capac în jurul primului cap rotunjit al tachetului, arc ce apasă asupra culbutorului, și

- primul și cel de-al doilea mijloc de acționare, acționate operativ unul în raport cu 80 celălalt prin intermediul forței elastice a arcului.

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției, în legătură cu fig.1+6, care reprezintă:

- fig.1, schemă de principiu a unui sistem hidraulic al unui sistem de frânare anti- blocare convențional, utilizând un distribuitor electromagnetic 2/2; 85

- fig.2, schemă de principiu a unui sistem hidraulic al unui sistem de frânare antiblocare convențional, utilizând un distribuitor electromagnetic 3/3;

- fig.3, secțiune longitudinală printr-un distribuitor electromagnetic, conform invenției;

- fig.4A și 4B, secțiuni longitudinale printr-un distribuitor electromagnetic în stare de funcționare, conform invenției, în poziția deschis și respectiv, închis; 90

- fig.5, vedere în perspectivă a unui exemplu de supapă articulată inclusă într-un distribuitor electromagnetic, conform invenției; și

- fig.6, schemă de principiu a unui sistem hidraulic al unui sistem de frânare antiblocare care utilizează un distribuitor electromagnetic 2/3.

Varianta preferată a unui distribuitor electromagnetic 2/3, conform prezentei invenții, 95 va fi descrisă în detaliu cu referire la fig.3.

Distribuitorul electromagnetic 2/3, notat cu 100, conform acestei variante, include un corp cilindric (carcasa) tubular 20 și capacele 21 și 22 fixate ermetic la cele două capete ale corpului 20.

RO 118648 Β1

Capacul 21 este de fapt o placă plană circulară, iar capacul 22 are o porțiune cilindrică redusă 23, de o anumită dimensiune predeterminată. O bucșă 28 este montată în interiorul corpului 20, formând astfel în interiorul corpului 20 prima și cea de-a doua cameră 24, respectiv 26, capacul 21 și bucșa 28 definind prima cameră 24, iar capacul 22 și bucșa 28 definind cea de-a doua cameră 26. Prima cameră 24 comunică cu fiecare din primul, al doilea și al treilea orificiu 30, 32 și 34. Primul orificiu 30 este de fapt o gaură practicată în duza de admisie 36 montată în centrul capacului 21, al doilea orificiu 32 este o deschizătură practicată în peretele lateral al corpului 20 și al treilea orificiu 34 este o gaură practicată în duza de evacuare 38 montată în capacul 21 la o anumită distanță de duza de admisie 36.

Prima cameră 24 conține un arc 44, o bară de sprijin 50, știftul 52 și o valvă articulată 54. Un tachet 56 trece prin prima cameră 24 în cea de-a doua cameră 26 prin bucșa 28 și execută o mișcare de du-te-vino de-a lungul axei longitudinale a corpului 20. Mai mult, tachetul 56 fiind dispus coaxial cu duza de admisie 36, deschide sau închide primul orificiu 30 prin deplasarea de du-te-vino. Bucșa 28 servește ca suport pentru tachetul 56 care trece prin orificiul practicat în centrul acesteia. Prin așezarea porțiunii frontale a tachetului 56 pe suprafața de așezare 37 formată pe duza de admisie 36 se realizează închiderea/deschiderea duzei de admisie 36 la deplasarea de du-te-vino a tachetului respectiv.

Tachetul 56 este divizat în două părți în funcție de diametrul exterior, o porțiune de diametru exterior mai mic 56a și o porțiune de diametru exterior mai mare 56b. Porțiunea de diametru exterior mai mic 56a are o lungime predeterminată și este situată înspre capătul frontal al tachetului 56 care se așază pe duza de admisie 36, restul tachetului 56 fiind format din porțiunea de diametru mai mare 56b. Pin urmare, tachetul 56 este prevăzut cu un umăr 43 pe peretele său exterior.

Bara de sprijin 50 este situată paralel cu tachetul 56 și este situată între duza de admisie 36 și duza de evacuare 38, iar unul din capetele barei-suport 50 este fixat pe capacul 21. Celălalt capăt al barei de sprijin 50 este cuplat, prin intermediul știftului 52, cu o supapă articulată 54, pentru a realiza deschiderea/închiderea duzei de evacuare 38 și cu un culbutor 54b perpendicular pe porțiunea rotunjită 54a. Raza de rotunjire a porțiunii de capăt 54a este astfel aleasă, încât corespunde cu raza suprafeței de așezare 39 a duzei de evacuare 38. Culbutorul 54b este cuplat la bara de sprijin 50 prin intermediul știftului 52 și se continuă pe o direcție perpendiculară pe bara de sprijin 50, venind în contact cu umărul 43 format pe peretele exterior al tachetului 56. Arcul 44 montat pe porțiunea de diametru mai mic a tachetului 56 este situat între capacul 21 și culbutorul 54b. Forța elastică a arcului 44 permite porțiunii rotunjite 54a a supapei articulate 54 să se așeze pe suprafața duzei de evacuare 38 în timp ce tachetul 56 se îndepărtează de duza de admisie 36, după cum primul orificiu 30 este deschis și al treilea orificiu este închis, în starea inactivă când bobina solenoidului 61 este decuplată. Distribuitorul electromagnetic 100 în stare inactivă (decuplat) este prezentat în fig.4A.

Cea de-a doua cameră 26 conține un miez și o armătură 60. Armătura 60 este montată axial pe celălalt capăt al tachetului 56. Miezul 58 este fixat pe peretele interior al corpului (carcasei) 20 și în interiorul elementului de etanșare cilindric 62, fiind traversat, prin gura sa centrală străpunsă, de către tachetul 56. Miezul 58 este format dintr-un material feromagnetic care poate fi magnetizat de un flux magnetic generat de bobina solenoidului 61.

Un ansamblu solenoid inelar 68 este dispus în interiorul celei de-a doua camere 26 în jurul elementului de etanșare 62. Ansamblul solenoidal electromagnetic 68 este format din miezul inelar al solenoidului 61 și bobina 64 pe care se află înfășurarea miezului solenoidului. Bobina 64 este izolată total prin impregnare astfel încât să prevină accesul

F

RO 118648 Β1 fluidului la miezul bobinei 61 care este fixat în interiorul acesteia. în plus, ansamblul solenoid este protejat de elementul de etanșare 62 împotriva lichidului existent în interiorul celei de-a doua camere 26.

Terminalele electrice 71 sunt amplasate în exteriorul distribuitorului electromagnetic 150 100 pentru a putea fi conectat la rețeaua electrică, astfel încât curentul electric să poată alimenta bobina solenoidului 61.

Un capăt al elementului de etanșare cilindric 62 este fixat ermetic pe corpul 20 prin procedeul de stemuire/sertizare sau printr-un alt procedeu echivalent, celălalt capăt fiind fixat ermetic pe capacul 22. Adâncitura 23 a capacului 22 permite montarea în interiorul său a 155 armăturii 60.

în stare de funcționare, bobina solenoidului 61 este acționată așa cum se vede în fig.4B. Armătura se deplasează înspre duza de admisie 36, învingând forța elastică a arcului 44 astfel încât numitul capăt frontal al tachetului 56 se așază pe duza de admisie 36. în plus, culbutorul 54b fiind acționat de umărul 43 al tachetului 56 pivotează în jurul știftului 52, 160 deplasând tachetul 56 astfel încât partea rotunjită 54a a supapei articulate 54 se îndepărtează de duza de evacuare 38. Ca rezultat, primul orificiu 30 este închis, iar cel de-al treilea orificiu 34 este deschis.

Fig.5 este o vedere în perspectivă, reprezentând un exemplu de astfel de supapă articulară, conform cu această variantă. Partea rotunjită 54a are o formă cilindrică, unul din 165 capetele sale fiind fixat la culbutorul 54b perpendicular pe aceasta și este prelucrat în așa fel încât capătul sau să se așeze perfect în locașul practicat pe suprafața de așezare 39 a duzei de evacuare 38.

Culbutorul 54 are forma unei plăci plane dreptunghiulare. Culbutorul 54b este prevăzut la unul din capete cu o gaură de trecere 72, prin care trece porțiunea de diametru mai 170 mic 56a a tachetului 56, gaură situată în capătul opus în raport cu gaura de fixare a brațului cilindric 54a și gaura 74 pentru bara-suport 50 este situată între cele două capete ale sale. Diametrul găurii 72 este ales în așa fel încât prin ea să poată trece ușor porțiunea de diametru mai mic 56a a tachetului 56, iar porțiunea de diametru mai mare 56b a aceluiași tachet să nu poată trece. Gaura de știft 76 intersectează așa cum se arată în figură și poate 175 avea diverse forme și lungimi, având însă aceleași funcții caracteristice. De exemplu, partea rotunjită 54a poate fi înlocuită cu o bilă.

Fig.6 reprezintă o schemă de principiu a unui sistem hidraulic a unui sistem de frânare antiblocare, format de un distribuitor electromagnetic 2/3. Un prim distribuitor electromagnetic S1 acționează asupra roții din dreapta-spate RR, iar un al doilea distribuitor 180 electromagnetic acționează asupra roții din stânga-față FL a unui autovehicul. Un cilindru principal 82, după cum rezultă din figură, este format dintr-un tandem de doi cilindri și anume un cilindru etalon primar MCP și un cilindru etalon secundar MCS. Cilindrul etalon primar MCP acționează asupra roții stânga-față și dreapta-spate FL și, respectiv, FR, iar cilindrul etalon secundar MCS acționează asupra roții dreapta-față și stânga-spate (neprezentate în 185 figură).

Pentru o mai bună înțelegere, numai circuitul hidraulic conectat la cilindrul etalon primar MCP este prezentat în fig.6. Primul orificiu 30 al primului și al celui de-al doilea distribuitor electromagnetic S1 și, respectiv S2, comunică cu cilindrul etalon primar MCP și cu orificiul de evacuare al unei pompe 120 acționată de un motor 108, orificiile secundare 190 ale acestora comunică cu cilindrii roților frânate (nu sunt arătați), montați pe aceste roți, iar cel de-al treilea set de orificii 34 ale acestora comunică cu un acumulator 110 și cu orificiul de admisie al pompei 120. Pe roțile RR și FL sunt montați senzorii de viteză 92 și,

RO 118648 Β1 respectiv 94, ai roților, orificiul de admisie 90 al ECU este conectat electric la senzorii de viteză ai roților 92 și 94 și orificiile de evacuare ale acestora la motorul 108. Revenind din nou cu referiri la fig.3 la fig.5, funcționarea distribuitorului electromagnetic 100, conform prezentei invenții, va fi descrisă în legătură cu funcționarea unui sistem de frânare antiblocare, constând din distribuitorul electromagnetic conform prezentei invenții.

într-o poziție deschisă, deci când nu există un semnal electric de alimentare al distribuitorului electromagnetic 100, așa cum rezultă din fig.1 A, partea rotunjită 54a a supapei articulate 54 este așezată pe suprafața de așezare 39 a duzei de evacuare 38 și sub acțiunea forței elastice a arcului 44, închide cel de-al treilea orificiu 34. Mai mult, tachetul 56 este îndepărtat în raport cu suprafața de așezare 37 a duzei de alimentare 36, sub acțiunea forței elastice, deschizând astfel primul orificiu 30. în tot acest timp, armătura 60 este așezată în locașul adiacent din capacul 22.

Concomitent, primul și cel de-al doilea orificiu 30 și 32 comunică unul cu altul astfel încât presiunea hidraulică generată de pompa 120 este transmisă cilindrilor de frânare ai roților montați pe acestea, după ce a trecut prin primul și cel de-al doilea orificiu 30 și 32 și a fost amortizată și unui amortizor 130, după cum presiunea de frânare este în creștere.

într-o poziție închisă, un semnal electric este transmis la bobina solenoidului 61. Ca răspuns la acesta, după cum se vede din fig.4B, armătura 60 se deplasează în sens contrar forței elastice a arcului 44 în așa fel, încât tachetul 56 se așază pe suprafața de sprijin 37 a duzei de admisie 36, închizând astfel primul orificiu 30. Deoarece culbutorul 54b este menținut în contact cu umărul 43, ambele capete ale culbutorului 54b sunt rotite în funcție de deplasarea tachetului 56. Pe principiul pârghiei, partea rotunjită 54a se deplasează în raport cu duza de evacuare 38, deschizând cel de-al treilea orificiu 34.

Concomitent, al doilea și al treilea orificiu 32 și 34 comunică între ele în așa fel, încât presiunea hidraulică din cilindrii roților frânate este evacuată prin cel de-al doilea și al treilea orificiu 32 și 34 înspre acumulatorul 110, astfel încât descrește presiunea de frânare.

O menținere a acestei stări se realizează prin repetarea cuplării și decuplării bobinei solenoidului 61. în felul acesta, atunci când bobina solenoidului 61 este decuplată, primul orificiu 30 este deschis și al treilea orificiu 34 este închis, iar când bobina solenoidului 61 este cuplată, primul orificiu 30 este închis și al treilea orificiu 34 este deschis, și prin urmare, presiunea de frânare este menținută constantă.

Conform prezentei invenții, distribuitorul electromagnetic 2/3 are o structură simplă astfel încât asamblarea sa și prelucrarea sa devin ușoare.

în plus, distribuitorul electromagnetic 2/3, conform prezentei invenții, este format din elemente separate, constând dintr-o zonă având componente electrice și componente hidraulice asociate cu fluid. Nu există un flux de trecere pe direcția longitudinală a distribuitorului electromagnetic, orificiile pentru admisia/evacuarea fluidului fiind practicate într-una din jumătățile distribuitorului electromagnetic.

Modulatorul construit pentru a fi utilizat la distribuitorul electromagnetic, conform prezentei invenții, este conectat în așa fel, încât pasajele de trecere conectate la respectivele orificii ale distribuitorului electromagnetic sunt executate numai într-un bloc al celor două blocuri modulatoare. Prin urmare, modulatorul este simplu de construit și are o bună funcționabilitate.

Deși prezenta invenție are particularitățile arătate și descrise cu referire la o variantă particulară a acesteia, ea va fi înțeleasă de specialiștii din domeniul tehnic, care pot efectua modificări de formă și detaliu, fără a se îndepărta însă de spiritul și scopul invenției după cum a fost el definit de revendicările anexate.

Claims (6)

1. Distribuitor electromagnetic, caracterizat prin aceea că se compune din următoarele elemente:

- un corp al distribuitorului (100) în care sunt practicate de la unul la trei locașe, corp constând dintr-o carcasă cilindrică inelară (20) și primul și cel de-al doilea capac (21, 22) montate ermetic pe numita carcasă (20) pentru a închide ambele capete ale numitei carcase (20);

- o diafragmă având o gaură pentru divizarea camerei (24) definite de numita carcasă (20) și primul și cel de-al doilea capac (21,22), în prima și în cea de-a doua cameră (24,26), comunicând cu cele trei orificii (30, 32, 34);

- mijloace de acționare a supapelor ce se extind din prima cameră (24) menționată în cea de-a doua cameră (26) prin gaura pentru deschiderea primului (30) și al celui de-al treilea (34) orificiu și închiderea celuilalt (22) ca răspuns la un semnal electric, numitele mijloace de acționare a supapelor fiind situate într-o primă poziție de închidere a celui de-al treilea orificiu (34) menționat, și deschiderea primului orificiu (30) menționat în situația normală când nu se aplică semnal electric sau într-o a doua poziție de deschidere a celui deal treilea orificiu (34) menționat și închidere a primului orificiu (30) menționat, în situația în care se aplică numitul semnal electric, prin urmare primul (30) și cel de-al doilea (32) și cel de-al treilea (34) orificiu menționat sunt în legătură cu altul; și

- un ansamblu solenoidal (68) amplasat în interiorul celei de-a doua camere (26) menționate înconjurând porțiunea numitelor mijloace de acționare a supapelor și având un miez inelar solenoidal (58), o bobină inelară (64) înfășurată în jurul numitului miez solenoidal (58) și o pereche de electrozi conectați electric la numita bobină solenoidală (64), amplasați în exteriorul corpului (20) a distribuitorului pentru deplasarea mijloacelor de acționare a supapelor din cea de-a doua poziție în prima poziție ca răspuns la semnalul electric (21);

- unde primul capac (21) și diafragma (36) definesc prima cameră (24), iar cel de-al doilea capac (22) și diafragma (36) definesc cea de-a doua cameră (26), primul orificiu (30) fiind prevăzut în centrul primului capac (21), al treilea orificiu (34) fiind prevăzut, de asemenea, în primul capac (21), și situat la o anumită distanță de primul orificiu (30) menționat, cel de-al doilea orificiu (32) fiind prevăzut în carcasa (20).

2. Distribuitor electromagnetic, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că numitele mijloace de acționare a supapelor constau din:

- un prim mijloc de acționare a supapelor pentru deschiderea/închiderea primului orificiu (30) printr-o deplasare de du-te-vino ca răspuns la o forță magnetică generată de ansamblul solenoidal (68), constând dintr-o armătură (60) amplasată coaxial cu corpul (20) distribuitorului adiacent la cel de-al doilea capac (22) din interiorul celei de-a doua camere (26), un tachet (56) ce trece din prima cameră (24) în cea de-a doua cameră (26) printr-o gaură și având un capac (56b) pe care se fixează numita armătură fixată (60), de asemenea, coaxial, și un prim capăt rotunjit coaxial (56a) la capătul opus al tachetului (56) menționat și având un diametru mai mic decât numitul tachet (56);

- un al doilea mijloc de acționare a supapelor pentru deschiderea/închiderea celui deal treilea orificiu (36) constând dintr-o bară de suport (50) amplasată între primul orificiu (30) și al treilea orificiu (34) paralel cu primul mijloc de acționare a supapelor și având un capăt fixat pe primul capac (21) și un mijloc de acționare a supapelor în formă de L articulat (54) având un al doilea element rotunjit la capăt (54a) pentru deschiderea/închiderea celui de-al treilea orificiu (34) și un culbutor (54b) dispus perpendicular pe cel de-al doilea element

245

250

255

260

265

270

275

280

285

RO 118648 Β1 rotunjit (54a) la capăt, culbutor (54b) aflat în contact cu un umăr (43) format pe porțiunea de cuplare, numitului tachet (56) și un prim element rotunjit la capăt (56a) diferit ca diametru și cuplat cu celălalt capăt al barei de sprijin (50) prin intermediul unui știft (52); și

- un arc (44) interpus între culbutor (54b) și primul capac (21) montat în jurul primului capăt rotunjit (56a) al tachetului (56), arc ce apasă asupra numitului culbutor; și

- primul și cel de-al doilea mijloc de acționare a supapelor (54), ce sunt acționate de forța elastică a arcului (44).

3. Distribuitor electromagnetic, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, în mod suplimentar, mai conține un element de etanșare cilindric (62) situat în interiorul celei de-a doua camere (26) dispus coaxial cu corpul (20) în care bobina este realizată în jurul elementului de etanșare (62) menționat și un capăt al elementului de etanșare (62) menționat este fixat ermetic pe peretele interior al corpului (20), celălalt capăt al acestuia fiind așezat precis într-un orificiu format în cel de-al doilea capac (22), în scopul protejării bobinei de acțiunea fluidului.

4. Distribuitor electromagnetic, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că primul orificiu (30) menționat este de fapt o gaură practicată în duza de admisie (36) fixată în centrul primului capac (21) menționat, cel de-al doilea orificiu menționat (32) este de fapt o deschizătură practicată în peretele numitului corp (20), cel de-al treilea orificiu (34) menționat fiind de fapt o gaură practicată în duza de evacuare (38) fixată pe primul capac (21) menționat, duza situată la o anumită distanță de duza de admisie (36) și numita diafragmă, care este de fapt o mufă.

5. Distribuitor electromagnetic, conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că primul capac (21) menționat este o placă plană circulară și cel de-al doilea capac (22) are o porțiune scobită pentru a permite montarea în centrul sau a numitei armături (60).

6. Distribuitor electromagnetic, conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că numitul culbutor (54b) este o placă plană dreptunghiulară, având o primă gaură (72) prevăzută la un capăt al său pe direcție longitudinală, opusă celuilalt capăt în care este fixat primul braț rotunjit (54a) la capăt, și o a doua gaură (74) situată între cele două capete ale sale pentru fixarea celuilalt capăt al numitei bare-suport (50), numita bară-suport (50) și numitul culbutor (54b) fiind asamblate între ele prin intermediul unui știft (52) în așa fel, încât ambele capete ale numitului culbutor (54b) pot să pivoteze, forma și mărimea primei găuri (71) fiind determinată astfel încât primul capăt rotunjit al tachetului (56a) să poată trece prin ea, iar cea de-a doua parte a tachetului (56b) să nu mai poată trece, prin urmare, numitul umăr (43) al tachetului (56) și numitul culbutor (54b) sunt în contact permanent unul cu celălalt, datorită forței elastice a numitului arc (44).