RO115651B1

RO115651B1 - Procedeu pentru tratarea metalurgica a fontelor lichide

Info

Publication number: RO115651B1
Application number: RO92-01141A
Authority: RO
Inventors: Karl Heinz Abele; Den Boom Heinz Van; Alfred Ender; Eckart Hees; Walter Meichsner
Original assignee: Thyssen Stahl Ag
Priority date: 1991-08-28
Filing date: 1992-08-28
Publication date: 2000-04-28
Also published as: PL295696A1; UA32411C2; DE4128499A1; ATE118825T1; US5366539A; HU9202762D0; PL169938B1; CZ263892A3; DE4128499C2; HUT65147A; SK263892A3; HU216171B; EP0530552A1; ES2071393T3; DE59201454D1; CZ281703B6; EP0530552B1; CA2076743A1; SK281718B6; ZA926214B

Description

Invenția se referă la un procedeu de tratare a fontelor lichide brute, care prezintă o zgură inițială acidă și în stare oxidată, fiind aflată într-un agregat metalurgic corespunzător, ca de exemplu, un agregat de topire cu posibilități de transvazare a topiturii metalice, zgura fiind evacuată înainte de îceperea tratamentului de introducere în topitură, prin intermediul unei lănci, a substanțelor necesare tratării fontei brute în stare lichidă.

Este cunoscut un procedeu de tratare în stare lichidă a fontelor brute (DE-OS 2708424), care pentru desulfurare utilizează un carbonat alcalino-pământos, ca de exemplu, carbonatul de calciu și un reducător metalic, ca de exemplu, magneziu cu granulație fină. De asemenea, se mai poate utiliza un amestec de două substanțe de tratare, de exemplu un amestec de carbură de calciu și un tip de cărbune care separă gaze, împreună cu magneziu cu granulație fină. Se mai poate utiliza un amestec de trei substanțe de tratare ( US-PS 4 832 739). Acest amestec este alcătuit din carbură de calciu, dintr-un sort de cărbune care separă gaze și din magneziu metalic cu granulație fină. Substanțele, în stare fluidizată, se reunesc chiar înainte ca acestea să fie introduse în topitură metalică. La injectarea simultană a carburii de calciu și magneziului, într-un raport de 3,5 : 1, s-a efectuat o pretratare și o retratare cu aproximativ 90 kg, respectiv, cu aproximativ 136 kg carbură de calciu.

Acest procedeu prezintă dezavantajul ca are o zgură inițială acidă și în stare oxidată. în cazul în care desulfurarea are loc cu magneziu cu granulație fină, în faza de început, sulfurile de magneziu, care se formează, nu pot fi absorbite de zgură. Pe de altă parte, nu se poate regla optim o suficientă dispersare și o distribuție uniformă, prin baia metalică, a substanțelor de desulfurare adaptate procesului de reacție. în plus, nu poate fi realizată optim o înglobare a magneziului metalic, fin granulat, iar condiționarea/ modificarea compoziției zgurii finale, adică diminuarea conținutului de fontă în zgură nu poate fi îmbunătățit. De asemenea, nu se poate realiza optim o separare, din topitură, a sulfurilor de magneziu în suspensie și combinarea magneziului dizolvat cu sulful din topitură.

Mai este cunoscut un procedeu de desulfurare a metalelor topite [RO 81381), care constă din injectarea, prin intermediul unei lănci, a unui amestec constituit din magneziu metalic sau aliaje de magneziu în stare fin granulată, amestec care mai poate conține aluminiu, calciu, siliciu și pământuri rare. De asemenea, mai poate fi folosit un produs din zgură care conține bioxid de siliciu, oxid de calciu, oxid de magneziu și adaosuri suplimentare de fluoruri sau borați. Borații metalelor alcalino-pământoase conțin între 10 și 90% magneziu sau aliaje de magneziu și între 20 și 80% zgură cu indice de bazicitate egal cel puțin cu unitatea, componenții fiind introduși în amestec în formă de granule.

Introducerea substanțelor desulfurante în baia metalică din agregatul metalurgic se face prin injecție prin intermediul unei lănci, într-un gaz purtătăr. Zgura granulată poate fi obținută prin granularea zgurilor de compoziție chimică adecvată fie prin turnarea zgurelor respective, în stare topită, în apă, operație urmată de o uscare corespunzătoare, apoi cernere, fie granularea zgurelor într-un jet de gaz sau de vapori. Principalele însușiri ale acestor zgure constau în aceea că sunt compatibile cu metalele lichide supuse operației de desulfurare și cu zgurele care acoperă metalele respective; au un efect desulfurant variabil, în funcție de compoziția lor chimică; faptul că sunt sub formă de granule în stare poroasă, aceste materiale pot fi injectate în condiții corespunzătoare în metalul lichid, de asemenea, își pot menține însușirile pe o perioadă mai mare de timp.

RO 115651 Bl

Așa cum s-a prezentat anterior, zgurele utilizate trebuie să prezinte un caracter bazic, cu un indice de bazicitate mai mare de 1 și, de preferință, superior lui 2, putând 50 conține, în afară de var, alumină, siliciu și magneziu, unul sau mai mulți constituenți suplimentari, ca, fluorurile de calciu sau de sodiu, oxizi ai metalelor alcaline și alcalino-pământoase care permit îmbunătățirea punctelor de fuziune, viscozității sau orice altă caracteristică fizico-chimică.

Granulele care conțin magneziu pot avea un diametru cuprins între 0,1 și 3 mm, 55 dar cele mai bune rezultate se obțin atunci când se lucreză cu granule al căror diametru este cuprins între 0,3 și 2 mm.

în majoritatea cazurilor se pot utiliza granule de magneziu, care, în afară de magneziu, mai conțin, cel puțin, un element suplimentar, de exemplu până la 25% aluminiu, până la 25% calciu și în jur de 10% siliciu, precum și între 0,1 și 10% mai multe metale 60 din grupul pământurilor rare .

Pentru desulfurarea unei fonte de afinare, având în vedere că procesul de desulfurare nu trebuie să fie mai mare de 6...8 min, este necesar să se țină cont de conținutul inițial și final de sulf, de conținutul de magneziu și de debitul lăncii de injecție. în practică, s-a constatat că intervalele de compoziție, mergând de la 10% la 90% în greu- 65 tate de granule de magneziu și de 10...90% zgură granulată, permit rezolvarea tuturor cazurilor care apar.

Acest procedeu nu poate reduce cantitatea de fontă lichidă conținută în zgură.

Un alt procedeu cunoscut [RO 113747 B1) constă din tratarea fontei lichide adusă direct de la furnal și introdusă într-un convertizor cu insuflare combinată. Fonta 70 este supusă tratării prin insuflare de oxigen pe la partea superioară a convertizorului, prin inermediul unei lănci cu patru duze. Pentru zgurificarea compușilor rezultați în timpul insuflării oxigenului, se intoduceîn convertizor, în timpul insuflării, var metalurgic cu un conținut minim de 85% C_a0. După ce s-a corectat compoziția chimică a topiturii și temperatura băii metalice, aceasta este deversată într-o oală de turnare, fază în timpul 75 căreia topitura este barbotată cu argon introdus pe la partea inferioară a convertizorului printr-o singură duză. Barbotarea cu argon, în această fază asigură reducerea coeficientului de corecție la solidificare, datorită creșterii volumului grafitului și datorită reducerii temperaturii la 135O...14OO°C, precum și separarea impurităților nemetalice la suprafață. în vederea omogenizării compoziției chimice, se adaugă în oală ferosiliciu 80 și feromangan pentru ca baia metalică să conțină 0,40...0,60% Si și 0,40...0,60% Mn. în continuare, se barbotează cu argon topitura în oala de turnare până la coborârea temperaturii, la maximum 1380° C. în urma acestei barbotări, se asigură o contracție de solidificare de maximum 1,2%, datorită creșterii volumului grafitului.

Topitura metalică se toarnă în calupuri pe o bandă de turnare. Dimensiunile 85 calupurilor se stabilesc astfel încât efectul termoelectric al curenților Foucault din cuptorul de inducție să nu afecteze memoria formelor lamelelor de grafit. în cazul unei încărcături a convertizorului de 150 t, se utilizează o presiune de insuflare a oxigenului de 6 bar, cu un debit de 50 l/min și duză, pe o durată de timp de 7...9 min. Cantitatea de var utilizată pentru zgurificare este, în acest caz, de 15...18 t. Presiunea argonului, 90 pentru barbotare, în timpul evacuării topiturii, este de 4,5 bar, cu un debit de 200 l/min.

Problema, în cazul tratării metalelor lichide și în special pentru desulfurarea fontelor, constă în influențarea zgurei inițiale încât aceasta să fie receptivă pentru sulfurile de magneziu și să permită o dispersie corespunzătoare a substanțelor utilizate pentru 95 desulfurare în topitura, însoțită de o bună omogenizare a băii metalice în vederea înlăturării influențelor perturbatoare care ar putea proveni de la o resulfurare necontrolată,

RO 115651 Bl astfel ca adaosul de magneziu cu granulație fină să fie mai bine adaptat la conținutul de sulf al topiturii și modificarea zgurei pentru limitarea absorției de fontă în zgură, precum și separarea sulfurilor de magneziu să poată fi înlăturată.

Problema a fost rezolvată cu un procedeu de tratare în stare lichidă a fontelor brute care constă, într-o primă fază, din insuflarea, în topitură, cu ajutorul unei lănci, a unor substanțe solide, fin divizate, antrenate de un gaz purtător, aceste substanțe solide au caracter dezoxidant, putând conține var și care separă gaze pentru a provoca o agitare a băii metalice de fontă brută. în a doua fază a procedeului se insuflă, drept substanțe de desulfurare, substanțe purtătoare de magneziu și/sau de calciu, împreună cu substanțe care separă gaze pentru a realiza desulfurarea principală. în ultima fază a procedeului se insuflă compuși de calciu cu substanțe care separă gaze, împreună cu fluidifianți, care purifică topitură, aceste substanțe realizează desulfurarea totală și acționează în așa fel asupra zgurei de desulfurare încât conținutul acesteia în granule de fier este redus. în fazele individuale ale procedeului, substanțele solide se insuflă concomitent sau succesiv, iar cantitatea insuflată a acestora, pe unitatea de timp, este adaptată conținutului de sulf. Substanțele fin divizate se preiau din vase aflate sub presiune și sunt dirijate în topitură metalică cu ajutorul unei lănci de insuflare. Aceste substanțe fin divizate, aflate în vasele respective, se preiau asociate câte două sau câte trei, dar pot fi preluate și individual și, prin intermediul unei conducte, sunt dirijate spre lancea de insuflare, unde concomitent se dirijează și un gaz purtător pentru a permite injecția substanțelor respective în baia de fontă brută.Cantitatea de gaz purtător este reglată în funcție de cantitatea de substanțe solide insuflate, iar cantitatea totală de gaz de agitare a băii metalice se reglează astfel încât să rezulte, în topitură metalică, o energie disipată suficientă. Această energie disipată se regleză la valori cuprinse între 200 și 1000 watt/t de fontă. în faza inițială a procedeului, energia disipată se reglează la valori cuprinse între 600 și 1000 watt/t fontă.

□dată cu scăderea conținutului de sulf din topitură metalică se reduce și cantitatea de substanțe purtătoare de magneziu, iar cantitatea de compus de calciu și de substanțe solide care separă gaze și/sau cantitatea de gaz purtător insuflate se mărește.

Substanțele solide care conțin var sunt selectate din grupul format din: var nestins (CaO), piatră de var (Ca₂CO₃) sau dolomită. Substanțele solide care separă gaze, utilizate în a doua și a treia fază, sunt alese din grupul format din: cărbune cu flacără lungă, cărbune de gaze cu flacără lungă, cărbune brun, var diatomitic. Drept substanțe solide cu caracter dezoxidant sunt alese substanțele din grupul format din aluminu și polietilenă. De asemenea, din grupa compușilor de calciu sunt aleși: varul reactiv fluidifiant, carbura de calciu tehnică.

Purtătorii de magneziu sunt aleși din grupul format din: magneziul metalic, cu sau fără depuneri superficiale, singur sau în amestec cu var, aluminați de calciu, pulbere de la moara cu bile care conține aluminiu, oxid de magneziu. Substanțele fluidifiante sunt selectate din grupul format din: spat de râu, sodă (carbonat de sodiu). Pentru o mai bună desfășurare a procesului tehnologic, substanțele solide cu conținut de var sunt amestecate cu o substanță solidă care conține aluminiu.

Procedeul, conform invenției, prezintă următoarele avantaje:

- permite realizarea unui grad superior de desulfurare;

- poate fi adaptat ușor la condițiile de lucru existente cu o dotare tehnică minimă;

- permite utilizarea unui consum redus de substanțe desulfurante;

- permite o bună omogenizare a băii metalice de fontă brută; -micșorează cantitatea de fier din zgură.

Invenția va fi prezentată în continuare în legătură și cu fig. 1...3, care reprezintă:

- fig. 1, graficul procesului de desulfurare a unei topituri de fontă brută cu cinci substanțe de tratare, alimentate separat;

- fig.2, graficul procesului de desulfurare a unei topituri de fontă brută în cazul utilzării a două grupuri de căte două componente;

- fig.3, graficul procesului de desulfurare a unei topituri de fontă brută când se utilizează un grup de două substane și o substanță separată.

Procedeul, conform invenției, așa cum reise din fig. 1, constă din agitarea puternică a băii metalice, aflată într-un agregat metalurgic, nereprezentat, cu gazul separat din cărbunele de retortă utilizat. In această fază I se realizează dezoxidarea zgurei datorită produselor de descompunere ale cărbunelui utilizat care reacționează cu

RO 115651 Bl conținutul de siliciu al fontei brute, rezultând acid silicic și fier. Pentru creșterea bazicității zgurei se adaugă, după un scurt interval de timp, var (CaO), graficul a din fig 1. în faza mijolcie II a procedeului, în cazul retragerii varului, se insuflă în topitură, conform graficului b, magneziu cu o granulație deosebit de fină și relativ puțină carbură de calciu, 160 conform graficului c; adaosul de cărbune de retortă, în conformitate cu graficul d din fig. 1, este diminuat, în scopul diminuării turbulenței. în funcție de conținutul de sulf din topitură, adaosul de magneziu se reduce. De asemenea, în funcție de evoluția conținutului de sulf din topitură , adaosul de magneziu se reduce. în schimb, insuflarea carburii de calciu și a cărbunelui crește, în scopul intensificării agitării băii metalice de 165 fontă brută.

La începutul fazei finale a tratamentului, după oprirea adaosului de magneziu, graficul b, se insuflă mai departe sau se diminuează, în funcție de necesități, carbura de calciu .graficul c; în acest scop, topitură metalică este puternic agitată datorită, pe de o parte, gazului de transport, iar, pe de altă parte, prin inermediul gazului separat din 170 cărbunele de retortă. în acest fel sulfurile de magneziu sunt eliminate din zgură într-un mod avantajos. Pentru condiționarea zgurei se insuflă, în faza finală III a tratamentului, un fuidifiant, reprezentat de graficul e, din fig. 1.

în cazul acestui exemplu de realizare, cele cinci substanțe utilizate sunt: varul, graficul a .cărbunele de retortă .graficul d, carbura de calciu, graficul c, magneziul, 175 graficul b și fluidifiantul, graficul e. Aceste substanțe solide se află în recipiente separate de transport sub presiune, din care sunt scoase și insuflate printr-o instalație de transport comună, printr-o lance de insuflare, atașată la această instalațe,nefigurată. Recipientele de transport sub presiune prezintă ventile de dozare cunoscute, reglabile, cu ajutorul cărora substanțele solide pot fi insuflate simultan sau succesiv în topitură și cu 180 care pot fi variate cantitățile pe unitate de timp.

în exemplul de realizare, prezentat în fig. 2, substanțele solide, cum ar fi, de exemplu, varul plus cărbunele de retortă, reprezentate de graficul f, carbura de calciu plus cărbunele de retortă, graficul g, care se insuflă în fazele mijlocie II și finală III în topitură metalică de fontă brută, sunt conținute sub formă de amestec într-un recipient 185 de transport sub presiune. Asfel, necesarul de aparatură, sub aspectul recipientelor de transport prin presiune, poate fi redus la un singur recipient, în care caz însă, prin folosirea a două amestecuri, influențarea topiturii de fontă brută poate fi efectuată ceva mai puțin bine decât în cazul primului exemplu de realizare prezentat în fig. 1.

în alt exemplu de realizare a procedeului conform invenției, prezentat în fig. 3, 190 componentele solide, ca, de exemplu, varul, cărbunele de retortă și fluidifiantul, graficul h, se prezintă ca un amestec, iar carbura de calciu și cărbunele de retortă, graficul i, ca un alt amestec. Magneziul, graficul b, ca substanță solidă separată, se află în recipiente separate sub presiune. Și în acest caz, necesarul de aparatură, în ceea ce privește recipientele sub presiune, poate fi redus. De asemenea, influențarea topiturii de 195 fontă brută și zgurei incipiente poate fi efectuată mai puțin bine decât în cazul exemplului prezentat în fig 1.

în continuare, se prezintă 15 exemple de realizare comparative. Datele, precum și rezultatele acestor exemple de realizare, sunt prezentate în tabelul 1.

La șarjele numerotate cu 1 la 5 în tabelul 1 s-a folosit, drept gaz purtător, aerul 200 sub presiune, uscat. în cazul șarjelor numerotate de la 6 la 14, drept gaz purtător s-a utilizat argonul. Deși conținutul agregatelor de topire este diferit, datorită adâncimii de imersie, aproape identică, a plăcii de insuflare, toate tratamentele aplicate șarjelor respective sunt comparabile. Randamentele indicate pentru transportul substanțelor solide și ale gazului purtător au fost constante pe toată perioada tratamentului. Temperaturile 205 fontei brute în stare lichidă au fost cuprinse, în cazul tuturor acestor tratamente, între 1300°C și 1380PC. Pentru a face o comparare a consumurilor de substanțe solide de desulfurare, au fost recalculate ponderile de carbură de calciu, pe baza unor date din practică, în ceea ce privește capacitatea de desulfurare, în echivalent de magneziu. Acest echivalent în magneziu este prezentat în ultima coloană din tabelul 1. 210

RO 115651 Bl

Consumul net, kg/t fontă brută Cabid MgMg*teh.

99

68Ό

o 00

35

89

co in

cn 00

59

66

50

75

St St

cn

1

1 1

1

t 1

co in

cn 00

cn in

CD CD

CD cu

cu co

00 st

CO CU

CO in

cn co st

o cn LO

o co m'

o co cu

□ in st

1 1

1

o o

cu cu

cu ω

CD Q

o cu cu

Conținutul de S, în % Inițial Final

co 00 □ o o

cu O O o

co O O O

o cu o o

VCO O O O

o o o

cu co O O O

co o O O

o CD □ O O

o CU □ o

o CD o O o

o cu □ O o

O CD □ O O

o O o o

St o o

xt in O O

CD CO O O

00 co o o

O St o o

00 co o o

co St o o

O St o o

LO CO o O

St St

CD CO

in st

IX co

X 00

Cantitatea de gaz purtător, Nl/min

o co

o 00 co

O St CO

o in co

o |X co

o in 00

o co ω

o CD 00

O 00 00

o CD X

O cu 00

o o 00

o 00 X

O CO

Rata de transport, kg/min L ...

CD in

cu CD

in in

00 ld

CD

00 cu

cu cu

cu

O cu

st CO

00 co

in co

co co

CD CO

Cantitate a specifică, kg/t

in co in

IX ω ιχ’

in o X

CD O co'

O O cd'

CD O

co [X

00

CU co_

cu co_

CD

o st cu

cn co

O cn cu

Conținutul oalei de turnare, t fontă brută

in cu cu

co cu

CU CU cu

00 cu cu

m co cu

|X st CO

in in co

IX co co

co in co

00 cu cu

00 CU cu

cu cu

o co cu

in cu cu

Cantitatatea insuflată, kg

CD CO

00 00

in CD in

00 cn CD

<T“ ’xt τ^-

00 CD CO

cu co CD

00 cn co

CD CD Sf

St cn cu

fx CD co

o co LO

o cu co

co in CD

Z ω

r^-

cu

co

st

in

CD

ΓΧ

00

cn

o

-

QJ

co

st

Substanțe de desulfurare

a)CaD 7525 [75% carbură de calciu thenică, 25% vardiamidic]

b) Mg 50 KMS (50% Mg, 50% pulbere de la moara cu bile

c]CaM 20(75% carbură de calciu theh., 20% Mg, 5% cărbune cu flacără lungă]

Mg’- echivalent în Mg = Mg + 0,15 carburi de calciu in cu

O cu cu

LO CU CU o CO CU

RO 115651 Bl în cazul șarjelor numerotate de la 15 la 25, prezentate în tabelele 2...5, drept 235 gaz purtător s-a utilizat argonul.

în cazul șarjei notată cu nr. 15, cantitatea de fontă brută, înainte de aplicarea tratării,a fost de 232 t, aproximativ 1,2 t zgură, iar conținutul de sulf a fost de 0,042%.

în faza I a tratamentului, conform procedeului prezentei invenții, s-au insuflat 348 kg, reprezentând 1,5 k/t, de amestec format din 90% var fin și 10% cărbune cu 240 flacără lungă (granulația fiind mai mică de 0,1 mm), în 4,2 min. Gazul purtător a fost azotul,cu un debit de 450 Nl/min.

în faza a ll-a s-au insuflat 328 kg CaM20 ( 76% carbură de calciu, 20% magneziu, 4% cărbune cu flacără lungă), reprezentând 1,41 kg/t, în 9,1 min, debitul fiind constant, de 36 kg/min. Drept gaz purtător a fost utilizat argonul cu un debit constant 245 de 800 Nl/min.

în faza a lll-a s-au insuflat 80 kg de amestec, cu granulație fină, alcătuit din 80% spat de râu și 20% cărbune cu flacără lungă, în 2,6 min, debitul fiind de 500 Nl/min. Zgura formată a fost foarte ușoară, cu un conținut de fier scăzut și fin granulată, putând fi îndepărtată de pe suprafața metalului topit cu ușurință. Conținutul în sulf, după 250 tratament, a fost de 0,0048%, la un echivalent de magneziu de 0,44 kg/t. Șarja notată cu nr. 16 a fost constituită din 227 t fontă brută cu un conținut desulf de 0,036% înainte de aplicare tratamentului.

în faza I s-au insuflat, cu un debit de 520 Nl/min și timp de 3,2 min, 200 kg de amestec fin granulat, alcătuit din 75% pulbere de la moara cu bile și 25% pulbere de 255 piatră de var.

în faza all-a s-au injectat din două recipiente diferite , cu un debit constant de 38 kg/min, 258 kg CaC5 (95% carbură de calciu tehnică, 5% cărbune cu flacără lungă), precum și 128 kg Mg50KMS (50% pulbere de aluminiu de la moara cu bile), cu un debit de 19 kg/min. Debitul de argon, pentru transport, a fost de 780 Nl/min. 260 în faza a lll-a, insuflarea de substanță solidă Mg-50 a fost menținută, și, imediat după întreruperea insuflării fluxului de Mg-50, s-a preluat, dintr-un al patrulea recipient de transport, care, de asemenea, a fost montat în serie, pulbere de calciu- aluminiu , cu o granulație mai mică de 0,3 mm. Această pulbere este formată din aproximativ 50% CaO, 44% AI₂0₃ iar restul a fost format din MgO+SiO₂.în total s-au insuflat, în 265 această fază, 120 kg de CaC5 și 80 kg de aluminat de calciu. Viteza fulxului de argon a fost mărită în scopul creșterii randamentului de agitare până ce acesta a atins valoare de 1200 Nl/min, unde s-a menținut constant. Proba de fontă brută, după tratament a avut un conținut de sulf de 0,0034% și un echivalent în mangan de 0,52kg/t.

în cazul șarjei cu nr. 17, cantitatea de fontă, înainte de aplicarea tratamentului, 270 a fost de 226 t, iar conținutul de sulf a fost de 0,038% . Și în cazul acestei șarje s-au aplicat aceleași etape de tratament ca în cazul șarjei cu nr. 16, cu mici abateri în ceea ce privește cantitatea și timpul. Spre deosebire de tratamentul aplicat la șarja 16, au fost modificate, liniar, sistematic, și în timpul celei de a II- faze, randamentele de transport în timp. La început s-au introdus 24 kg/min CaC5, iar la sârșit 48 kg/min. Can- 275 titatea introdusă de Mg 50KMS, la început, a fost de 27 kg/min, iar la sârșit a fost de 12 kg/min.Cantitatea de gaz purtător a fost variată în mod corespunzător, între 680 și 800 Nl/min. La același echivalent în magneziu, conținutul de sulf a fost de 0,0022%. Datele celorlalte tratamente, precum și alte date, sunt trecute în tabelele 2...5. în continuare sunt prezentate numai aspectele caracteristice ale tratamentelor aplicate urmă- 280 toarelor șarje.

RO 115651 Bl

Șarja cu nr. 18 a avut o mare cantitate de zgură incipientă. Zgura a fost separată/oxidată cu dolomită și aluminiu metalic granulat. Randamentele de transport au avut variații liniare în faza a ll-a, analog tratamentului aplicat șarjei cu nr. 17.

în cazul șarjei 19, zgura oxidată a fost în mare măsură îndepărtată înaintea începerii tratamentului, formându-se, prin insuflarea unui amestec de var-spat de râu,o zgură bazică dezoxidată. Ca substanță de agitare și dezoxidare s-a folosit cărbunele cu flacară lungă. Au fost utilizate cinci recipiente de transport, înseriate, în care caz, în a ll-a fază au fost insuflate trei componente, în mod variabil și cu echivalent în Mg în scădere, prin utilizarea unei cote mărite de carbid și cărbune la o cantitate identică de gaz de transport. Fluxul ultimelor două substanțe nu a fost întrerupt la trecerea în faza a IIl-a.

în cazul șarjei a 20-a, zgura a fost în mare parte retrasă înaintea tratamentul ui. în faza finală, topitură metalică a fost purificată cu aluminat de calciu pretopit, energia de agitare a fost realizată prin introducerea unei cantități mai mari de gaz purtător.

La șarja cu nr 21, în toate cele trei faze, s-a insuflat var fin în coinjecție cu cărbune cu flacără lungă (faza I), magneziu și cărbune cu flacără lungă (faza a ll-a] și spat de râu împreună cu cărbune cu flacără lungă (faza a lll-a). Ratele de transport au fost menținute constant.

în cazul șarjei cu nr. 22 s-a insuflat continuu, în toate cele trei faze, CaC5.

Șarja cu nr. 23, care a avut o zgură acidă, oxidată, a fost în mare măsură evacuată de pe suprafața topiturii metalice, după care pe aceasta s-au depus 200 kg var fin, ambalat în saci. După această fază s-a pornit etapa de insuflare prin lance și topitură metalică s-a agitat cu argon cu un debit de 1800 Nl/min, timp de 2,5 min. în timpul fazelor a ll-a și a lll-a s-a insuflat var fin măcinat la care s-a adăugat magneziu cu depunere superficială de sare, apoi spat de râu, caz în care la această fază, cantitatea de gaz a fost din nou mărită, în scopul intensificării efectelor de agitare. Randamentdl de transport al magneziului a fost diminuat liniar, iar rata de alimentarea varului a fost menținută constantă.

în cazul șarjei cu nr. 24 s-a insuflat continuu, la toate cele trei faze, pulbere de aluminiu de la moara cu bile, pentru dezoxidare, în calitate de substanță însoțitoare și pentru condiționarea zgurei. S-a mai adăugat piatră de var în faza I și Mg cu depunere superficială de sare în faza a ll-a. în faza a lll-a s-a lucrat cu o cantitate mărită de gaze.

Pentru șarja 25, pentru desulfurare, s-a utilizat substanța cunoscută sub denumirea de Ca D7525 (75% carbură de calciu șl 25% var diamidic]. Această substanță de desulfurare nu este atât de avantajoasă ca de exemplu CaC5 cu magneziu (în coinjecție), deoarece necesită durate mari de tratament și apare o pierdere mare de fier în zgura finală, datorită cantității mari de zgură și a proporției mari de granule de fier din aceasta. Scopul urmărit este, în special, diminuarea pierderilor de fier. în acest caz este cunoscut efectul favorabil al spatului de râu; prin adăugarea de CaD, efectul de desulfurare este însă înrăutățit. Așa cum reise din rezultatele trecute în tabelele care urmează, substanța respectivă nu a intervenit în cazul acestei șarje, iar zgura a fost ușoară și puțin friabilă, conținând puțin fier. în tabelele de la 2 la 5 sunt trecute rezultatele tratării șarjelor de la nr. 15 la 25, în conformitate cu procedeul prezentei invenții.

RO 115651 Bl

325

Tabelul 2

Șarja nr.	15	16	17
Greutatea topiturii,în t	232	227	226
Conținutul inițial de S,%	0,042	0,036	0,038
Faza inițială Substanțele de ados 1	30% CaO,	75% KMS	75% KSM
	10%FK	25% Piatră de var	25% Piatră de var
Randament de transport, kg/min;NI/min	83/450	63/520	59/510
Cantitatea transportată, kg	48	200	201
Durata,min	4,2	3,2	3,4
Faza mijlocie Substanțele de adaos 2	CaM 20	CaC5	CaC5
	20%	95% Carbid	95% Carbid,
	Mg, 76% Carbid, 4%FK	5% FK	5% FK
Randament de transport kg/min, Nl/min Cantitatea transportată,	36/800	38/780	24...48/680...800
kg	328	258	255
Durata, min	9,1	6,8	6,6
Substanța de adaos 3 Randament de transport,		Mg50KMS	Mg50KMS
kg/min; Nl/min Cantitatea transportată,		19	27...12
kg		128	127
Durata, min		6,8	6,6
Faza finală Substanțețe de adaos 4	80% CaF₂, 20% FK	CaC5	CaC5
Randament de transport,kg/min;NI/min Cantitatea transportată,	31/500	32/1200	33/1200
kg	80	120	126
Durata, min	2,6	3,8	3,8
Substanțe de adaus 5		Aluminat de calciu	Aluminat de calciu
Randament de transport, kg/min; Nl/min		21	21
Cantitatea transportată, kg		80	78
Durata, min		3,8	3,8

330

335

340

345

350

355

360

365

RO 115651 Bl

Tabelul 2 [continuare)

Conținutul final de S, %	□.□□48	□,□□34	0,0022
Consumurile totale Subst.de adaos 1, kg/t	1,50	0,88	0,89
Subst. de adaos 2“ ”	1,41	1,67	1,69
Subst. de adaos 3 ”		0,56	0,56
Subst. de adaos 4“ Subst.de adaos 5“ ”	0,34	0,35	0,35
Echivalentul în Mg, kg/t	0,44	0,52	0,52

KMS-pulbere de la moara cu bile; FK-cărbune cu flacără lungă

Tabelul 3

Șarja nr.	18	19	20
Greutatea topiturii, t	233	230	234
Conținutul inițial de S, %	47	36	40
Faza inițială Substanțele de adaos 1 Randament de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	90% Dolomită 10% Al 72/480 250 3,5	80% Var 20% CaF₂ 83/330 300 3,6	85% Piatră de var 10% CaF₂, 5% Al 83/400 350 4,2
Faza mijlocie Substanțele de adaos 2 Randament de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	CaC5 28-62/650-850 244 5,4	Carbură de calciu 22-56/780 276 7,7	CaM20 37/800 408 11,0
Substanțele de adaos 3 Randament de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată,kg Durata, min	Mg60KMS 23-12 92 5,4	Mg (94%)acoperit superficial cu sare 14-5 69 7,7
Substanța de adaos 5		FK
Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min		4-7,5 48 7,7

RO 115651 Bl

415

Tabelul 3 (continuare)

Faza finală Substanțele de adaos 2 Randamentul de transport, kg/mi; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	CaC5 45/750 96 2,1	Carbură de calciu 43/780 68 1,6
Substanțele de adaos 4 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	CaF_a 36 77 2,1	CaF₂ 36 58 1,6	Aluminat de Ca 31/1600 120 3,9
Substanțele de adaos 5 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min		FK 9.5 15 1.6
Conținutul final de sulf, %	51	38	36
Consumurile totale Subst. de adaos 1, kg/t Subst. de adaos 2“ ” Subst. de adaos 3“ ” Subst. de adaos 4“ ” Subst. de adaos 5“ ”	1,07 1,46 0,39 0,33	1.30 1,50 0,30 0,25 0,14	1,49 1,47 0,51
Echivalent în Mg, kg/t	0,44	0,51	0,55

420

425

430

435

440

445

Tabelul 4

Șarja nr.	21	22	23
Greutatea topiturii, t	229	236	225
Conținutul inițial de S, %	42	36	46
Faza inițială Substanțile de adsos 1	CaO	CaC5	CaO
Randamentul de transport, kg/min; Nl/min	82/380	25/420	-/1800
Cantitatea transportată, kg	230	82	200
Durata, min	2,8	3,3	2,5

450

455

RO 115651 Bl

Tabelul 4 [continuare]

Substanțele de adaos 2 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	FK 9.6 27 2,8	Piatră de var 22 73 3,3
Faza de mijloc Materialele de adaos 1 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	CaO 38/650 485 12,6	CaC5 27/650 273 10,1	CaO 38/720 521 13,7
Substanțele de adaos 3 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	Mg (94%) acoperit superficial cu sare* 11,0 139 12,6	Mg (94%) acoperit superficial cu sare* 8,2 83 10,1	Mg (94%) acoperit superficial cu sare* 16-5,5 144 13,7
Substanțele de adaos 2 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	FK 4,7 59 12,6
Faza finală Substanțele de adaos 1 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durta, min	CaO 59/420 130 2,2	CaC5 38/900 72 1,9	CaO 38/1400 76 2,0
Substanțele de adaos 3 Randamentul de transport, kg/min,-Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	FK 13.2 29 2.2
Substanțele de adaos 4 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	CaF₂ 27,3 60 2,2	Aluminat de Ca 54 103 1,9	CaF_a 36 72 2,0
Conținutul fianal de S, %	0,0043	0,0038	0,0022
Consumurile totale Subst. de adaos 1, kg/t Subst. de adaos 2“ ” Subst. de adaos 3“ ” Subst. de adaos 4“ ”	3,69 0,50 0,61 0,26	1,81 0,31 0,35 0,41	3,54 0,64 0,32
Echivalent în Mg, kg/t	0,57	0,59	0,60

* Magneziu cu peliculă superficială de sare

RO 115651 Bl

520

Tabelul 5

Șarja nr.	24	25
Greutatea topiturii, t	227	233
Conținutul inițial de sulf, %	38	41
Faza inițială Substanțele de adaos 1 Randamentul de transport.kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	KMS 36/900 126 3,5	50% KMS,50% piatră de var 32/360 120 3,7
Substanțele de adaos 2 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	Piatră de var 25 88 3,5
Faza mijlocie Substanțele de adaos 1 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	KMS 42/720 590 14,0
Substanțele de adaos 3 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min	Mg (94%) cu peliculă superficială de sare 17/5 155 14,0	CaD7525 61/380 1110 18,7
Faza finală Subsatanțele de adaos 1 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, Kg Durata; min	KMS 32/1400 100 3,1
Substanța de adaos 3 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată. Kg Durata, min		CaD 7525 61/360 195 3,2
Substanțele de adaos 4 Randamentul de transport, kg/min; Nl/min Cantitatea transportată, kg Durata, min		CaF₂ 20,3 65 3,2
Conținutul final de sulf, %	0,0018	0,0021
Consumuri totale Substanțele de adaos 1, kg/t Substanțele de adaos 2“ ” Substanțele de adaos 3“ ’’ Substanțele de adaos 4 ”	3,59 0,39 0,68	0,51 5,60 0,28
Echivalentul în Mg, kg/t	0,64	63

525

530

535

540

545

550

555

560

565

RO 115651 Bl în cazul acestui procedeu, în prima etapă, se realizează insuflarea unor substanțe solide care permit o dezoxidare a zgurei inițiale, îi mărește gradul de bazicitate și determină și o omogenizare a băii respective. în următoarea fază, cea de mijloc, se insuflă una sau mai multe substanțe de desulfurare, în scopul desulfurării principale și care determină ca, în faza finală, să fie insuflate substanțe solide care purifică topitură și determină procesul de desulfurare finală. Totodată, se produce o influențare a zgurei de desulfurare formate încât conținutul de granule de fier ale acesteia să fie reduse.

De asemenea, ca o variantă a acestui procedeu, zgura, cu caracter acid, după oxidare, este îndepărtată după suprafața băii metalice, înainte ca aceasta să fie supusă procesului tehnologic de tratare. în cazul acestei variante se insuflă, în fază incipientă, asemenea substanțe solide care formează o zgură cu caracter bazic, dezoxidată, și care determină o acțiune de omogenizare a topiturii. în continuare, se aplică insuflarea de una sau mai multe substanțe de desulfurare principală și substanțe solide care purifică topitură și determină desulfurarea finală.

Spre deosebire de procedeele de desulfurare cunoscute, la care, de la începutul tratamentului, se insuflă substanțe de desulfurare în topitură de fontă brută, în cazul procedeului conform invenției se adaugă, înainte și după faza de desulfurare propriu-zise, câte o fază, acestea devenind faza inițială și faza finală. în acest fel se pot evita dezavantajele procedeelor cunoscute și poate fi obținută o desulfurare îmbunătățită a topiturii metalice de fontă brută.

De preferință, se insuflă, în faza inițială, substanțe solide dezoxidante și/sau cu conținut de var și/sau care degajă gaze. în faza de mijloc a tratării, în calitate de substanțe de desulfurare, se utilizează purtători de magneziu și/sau compuși ai calciului. în cazul de față se utilizează substanțe solide de fluidificare care degajă gaze.Substanțele solide pot fi alese din grupa varului, a pietrei de var și a dolomitei. Substanțele solide care degajă gaze, destinate primei faze, sunt alese din grupa cărbunelui cu flacără lungă, a cărbunelui de gaze cu flacără lungă, a cărbunelui brun, a pietrei de var și a dolomitei, în timp ce substanțele solide care degajă gaze, destinate celorlalte două faze, fac parte din grupa cărbunelui cu flacără lungă, a cărbunelui de gaze cu flacără lungă, a cărbunelui brun și a varului diamidic.

Substanțele solide dezoxidante, care se insuflă în topitură de fontă brută, în timpul primei faze sunt selectate din grupa aluminiului și a polietilenei. Polietilena acționează direct în domeniul zgurii și reduce activitatea oxigenului; în general este mărită capacitatea de absorție pentru sulfuri a zgurelor incipiente.

Compușii de calciu, care sunt insuflați în timpul celei de-a doua faze și în timpul fazei finale, ca substanțe de desulfurare, în topitură de fontă brută, sunt alese din grupa varului fluidizabil, reactiv, și a carburii de calciu tehnice. Purtătorii de magneziu care sunt insuflați, în timpul celei de- a doua faze în topitură de fontă brută sunt selectați din grupa magneziului metalic, cu sau fără depuneri superficiale sau în amestec cu var, CaC₂, aluminați de calciu pulbere cu conținut de aluminiu rezultată de la morile cu bile, oxid de aluminiu și oxid de magneziu.

într-o altă variantă de aplicare, substanțele solide cu conținut de var pot fi amestecate cu o substanță cu conținut de aluminiu. Condiții corespunzătoare sunt valabile pentru substanțele purtătoare de carbură de calciu. Substanțele solide cu conținut de aluminiu sunt selectate din grupa aluminiului, aluminiului brut și pulberii cu conținut de aluminiu de la morile cu bile.

în cazul procedeului conform invenției, de preferință, în faza incipientă a tratamentului, se insuflă substanțe solide cu conținut de var și substanțe solide care separă gaze pentru a dezoxida zgura incipientă și pentru a efectua o mișcare de

RO 115651 Bl omogenizare a topiturii. Prin adăugarea de substanțe solide cu conținut de var, cum ar fi varul ca purtător de baze, bazicitatea zgurei creste, realizându-se o neutralizare a acesteia. Topitura este pusă în mișcare cu ajutorul substanțelor solide care degajă gaze împreună cu gazul purtător insuflat. Siliciul și oxidul de fier (FeD) ale topiturii sunt 620 transformate, prin mișcarea de omogenizare, în sensul unei dezoxidări, în acid silicic (Si0₂) și fier (Fe).

în faza mijlocie a tratamentului se insuflă, ca substanțe de desulfurare, de preferință, magneziu și carbură de calciu, în care caz zgura pretratată în modul descris anterior poate absorbi sulfurile de magneziu formate. Insuflarea de substanțe solide care 625 separă gaze în această fază este, de asemenea, un avantaj.

în faza finală a procedeului, se insuflă în topitură, de preferință, purtători de carbură de calciu și substanțe solide care separă gaze. în acest caz, gazele separate contribuie, împreună cu gazul purtător, la separarea sulfurilor de magneziu care plutesc în topitură, transformându-le în magneziu dizolvat în topitură și sulf. Pentru condiționarea 630 zgurei se insuflă fluidifianți, în caz de necesitate. Zgura de desulfurare este într-o asemenea măsură influențată de aceste substanțe încât conținutul acesteiaîn granule de fontă este redus.

în conformitate cu procedeul conform invenției, se insuflă în topitura de fontă brută,spre deosebire de procedeele cunoscute, independent unul de celălalt, în cantități 635 dozate optim, în timp, un număr mare de substanțe solide, cum ar fi, purtători de substanțe cu caracter bazic, substanțe dezoxidante, substanțe de desulfurare, substanțe care emană gaze și substanțe de condiționare a zgurei. în acest caz, este posibil ca substanțele solide să fie insuflate, în timpul diferitelor faze de tratare, simultan sau succesiv, iar cantitățile să fie adaptate pe unitate de timp, la conținutul de sulf. 640

Substanțele solide, fin granulate, sunt preluate separat din recipiente separate de transport sub presiune și sunt insuflate în topitură, trecând printr-o instalație de transport comună, prevăzută cu lance de insuflare atașată. în acest mod poate fi realizată o dozare optimă a diferitelor substanțe solide. De asemenea, se pot preleva și câte două sau trei substanțe solide cu granulație fină sub formă de amestec, ca și 645 substanțe solide separate din recipiente de transport sub presiune, care se insuflă în topitură prin intermediul unei instalații de transport comună cu lance de insuflare atașată. Dacă, pentru prima variantă a acestui procedeu, trebuie să fie pentru fiecare substanță solidă cu granulație fină un recipient separat pentru transport sub presiune, la cea de- a doua variantă a procedeului se utilizează un singur recipient de transport, 650 simplificându-se, în acest fel, instalația de realizare a procedeului. Pe baza altei caracteristici a invenției, cantitatea de gaz purtător insuflat, în funcție de cantitatea de substanță solidă insuflată și cantitatea totală de gaz de agitare Vg, este astfel dirijată, încât rezultă în topitură o energie de agitare disipată, EDdiss, de cel puțin 100 wat/t fontă brută, calculată cu ajutorul următoarei formule; 655

EDdiss =

6,2 x V_g x γ x In [1

Pi * 9 ^x

10⁵ X P_o ^schm

660 în care; Ι/gF-suma dintre cantitatea de gaz de transport insuflat și cantitatea de gaz rezultată din evaporarea magneziului metalic din purtătorii de magneziu; T_r temperatura topiturii, în °K; g-forța gravitațională, în m/s²; /?, -densitatea topiturii, în kg/m³; Hb-nivelul topiturii care este pătrunsă de bule de gaz, în m; Ρο-presiunea topiturii tratate, în bar; Gschm-greutatea topiturii, în t. 665

RO 115651 Bl

Densitatea energiei disipate este reglată, de preferință, la valori cuprinse între 200 și 100 watt/t de fontă brută. Densitatea energiei, în faza incipientă a procesului este reglată la valori cuprinse între 600 și 1000 watt/t de fontă brută și în faza mijlocie și finală la valori cuprinse între 200 și 700 watt/t de fontă brută.

Se preferă reducerea purtătorului de magneziu insuflat, odată cu reducerea conținutului de sulf și creșterea cantității de compuși de calciu și de substanțe solide cu degajarea de gaze insuflate, precum și a cantității de gaz purtător insuflat. Procedeul conform invenției permite o adaptare a procesului metalurgic cu mijloacele tehnologice aferente, la condițiile de folosire a componentelor de desulfurare adaptate la diferite etape ale procedeului. Totodată, procedeul conform invenției permite o diminuare a consumului de substanțe de desulfurare scumpe, odată cu avantajele economice corespunzătoare. Utilizarea acestor substanțe nu este optimizată numai prin evitarea oxidării și a resulfurării, ci și prin aceea că prin stabilirea corectă a unor parametri, importanți din punct de vedere cinetic, ca, de exemplu, a turbulenței și al ofertei de substanțe de desulfurare pe unitate de timp, pot fi stabilite cele mai bune condiții de desfășurare a procesului. Consumurile mult reduse de substanțe de desulfurare se reflectă pozitiv atât global, cât și indirect, asupra costurilor, prin utilizarea unor cantități mai reduse de zgură, durate scurte de tratare și pierderi mai mici de căldură.

Claims

Revendicări

1. Procedeu pentru tratarea metalurgică a fontelor lichide în agregate metalurgice cu transvazare, fonte care prezintă o zgură incipientă acidă, oxidată, prin insuflare în topitură, cu ajutorul unei lănci, a unor substanțe solide, fin divizate, antrenate de un gaz purtător, caracterizat prin aceea că, în prima fază, se insuflă substanțe solide dezoxidante și/sau cu conținut de var și/sau care separă gaze, producând o mișcare recirculantă a topiturii, în a doua fază se insuflă, în calitate de substanțe desulfurante, substanțe purtătoare de magneziu și/sau de calciu cu substanțe solide care separă gaze pentru a realiza desulfurarea principală, iar în ultima fază se insuflă compuși de calciu cu substanțe care separă gaze împreună cu fluidifianți, care purifică topitură, realizează desulfurarea totală și acționează în așa fel asupra zgurei de desulfurare încât conținutul acesteia în granule de fier este redus.
2. Procedeu coform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, în fazele individuale ale procedeului, substanțele solide se insuflă concomitent sau sucesivîn topitură, iar cantitatea pe unitate de timp este adaptată la conținutul de sulf.
3. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, substanțele solide, fin divizate, se preiau din vase sub presiune separate și se insuflă în topitură printr-o conductă terminată cu o lance de insuflare.
4. Procedeu conform revendicărilor de la 1 la 3, caracterizat prin aceea că, se preiau din vase separate câte două sau trei substanțe solide, fin divizate, sub formă de amestec, ca și substanțele solide individuale, și se insuflă în topitură printr-o conductă de alimentare comună, terminată cu o lance.
5. Procedeu conform revendicărilor 1...4, caracterizat prin aceea că, valoarea cantității de gaz purtător insuflat este reglată în funcție de cantitatea de substanțe solide insuflate, și cantitatea totală de gaz de amestecare Vg se reglează astfel încâtsă rezulte în topitură o energie de amestecare disipată ED_diss dată de formula;

RO 115651 Bl

p.xgxH_h
6,2 x 1/ x Lx ln[1+-4——^b ⁹ 10⁵xP_n

EEE = diss

715

P^schm care trebuie să fie de cel puțin 1OO watt/t

6. Procedeu conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că, densitatea de energie disipată ED_dlss se reglează la valori de la 200 până la 1000 watt/t fontă.
7. Procedeu conform revendicărillor 1...6, caracterizat prin aceea că, 720 densitatea de energie disipată ED_d!SS în faza inițială a tratamentului, se reglează la valori de la 600 până la 1000 watt/t fontă, iar în fazele intermediară și finală ale tratamentului se reglează la valori de la 200 până la 700 watt/t fontă.
8. Procedeu conformrevendicărilor 1...7, caracterizat prin aceea că, odată cu scăderea conținutului de sulf, cantitatea de substanță purtătoare de magneziu se reduce, 725 iar cantitatea de compus de calciu și de substanțe solide care separă gaze și/sau cantitatea de gaz purtătorinsuflate se mărește.
9. Procedeu conform revendicărilor 1...8, caracterizat prin aceea că, substanțele solide cu conținut de var sunt alese din grupul format din: var nestins (CaO), piatră de var (Ca₂C0₃), dolomită. 730
10. Procedeu conform revendicărilor 1...9 , caracterizat prin aceea că, substanțele solide care separă gaze, pentru faza inițială, sunt din grupul format din: cărbune cu flacără lungă, cărbune de gaze cu flacără lungă, cărbune brun, piatră de var, dolomlită.
11. Procedeu conform revendicărilor 1...10, caraterizat prin aceea că, sub- 735 stanțele solide care separă gaze, pentru a doua și a treia fază, sunt alese din grupul format din : cărbune cu flacără lungă, cărbune de gaze cu flacără lungă, cărbune brun, var dolomitic.
12. Procedeu conform revendicărilor 1...11, caracterizat prin aceea că, substanțele solide dezoxidante sunt alese din grupulformat din: aluminiu, polietilenă. 740
13. Procedeu conform revendicărilor 1...12, caracterizat prin aceea că, din grupa compușilor de calciu sunt aleși: varul relativ fluidificat, carbura de calciu tehnică.
14. Procedeu conform revendicărilor 1...13, caracterizat prin aceea că, purtătorii de magneziu sunt aleși din grupul format din: magneziu metalic, cu sau fără depuneri superficiale, singur sau în amestec cu var, CaC₂, aluminați de calciu, pulbere 745 de la moara cu bile cu conținut de aluminiu,argilă, oxid de magneziu.
15. Procedeu conform revendicărilor 1...14, caracterizat prin aceea că, substanțele fluidifiante sunt selectare din grupul format din: spat de râu, sodă (carbonat de sodiu).
16. Procedeu conform revendicărilor 1...15, caracterizat prin aceea că, 750 substanțele solide cu conținut de var sunt amestecate cu o substanță solidă care conține aluminiu.
17. Procedeu conform revendicărilor 1...16, caracterizat prin aceea că, purtătorii de carbură de calciu sunt amestecați cu o substanță solidă cu conținut de aluminiu. 755
18. Procedeu conform revendicărilor 1...17, caracterizat prin aceea că, substanțele solide cu conținut de aluminiu sunt selectate din grupul format din: aluminiu, aliminiu brut, pulbere de la moara cu bile cu conținut de aluminiu.