RO113402B1

RO113402B1 - Procedeu pentru determinarea gradului de activitate a formarii pietrelor si a compozitiei sarurilor din urina

Info

Publication number: RO113402B1
Application number: RO94-01869A
Authority: RO
Inventors: Vladimir Nikolaevich Shabalin; Svetlana Nikolaeevn Shatokhina
Original assignee: Vladimir Nikolaevich Shabalin; Shatokhina Svetlana Nikolaevna
Priority date: 1992-05-21
Filing date: 1993-05-06
Publication date: 1998-06-30
Also published as: CZ270094A3; CZ283429B6; BG99191A; FI945436A0; CA2136195C; SK137594A3; US5561067A; BG61781B1; EP0642020A4; SK278508B6; DE59308412D1; JP2002509602A; DK0642020T3; EE03198B1; ES2117710T3; CN1050426C; KR950701735A; EP0642020A1; WO1993023753A1; FI945436A

Description

Prezenta invenție se referă la un procedeu pentru determinarea gradului de activitate a formării pietrelor și a compoziției sărurilor din urină, care poate fi aplicat în cercetările clinice și de laborator în scop științific, în vederea analizei gradului de activitate a formării de pietre la rinichi. Se mai poate aplica la cercetarea procedeului de formare a pietrelor în dinamică, precum și la stabilirea compoziției sărurilor pietrelor urinare, în fazele timpurii ale urolitiazei, pentru evitarea formării litiazei renale și pentru stabilirea unei terapii individuale, în vederea tratării urolitiazei.

In prezent, sunt actuale problemele cercetării dinamice ale procesului de formare a pietrelorîn organismul uman, a intensității acestui proces, a determinării compoziției sărurilor în cursul formării petrelor, deoarece acestea au posibilitatea de a preîntâmpina formarea pietrelor urinare, realizarea la timp a unei corecții în procesul menționat, stabilirea și realizarea unei terapii individuale la urolitiază.

Sunt cunoscute procedee care prognozează urolitiaza, care se bazează pe constatarea unui proces de formare a pietrelor ca, de exemplu, un procedeu care constă în descoperirea de cristale în urină, în urina proaspăt decantată sau în urina ca atare, la scurt timp după urinare. Un alt procedeu se bazează pe detemrinarea activității urinei de a forma cristale, prin amestecarea soluțiilor de clorură de calciu sau oxalat de sodiu cu urină, expunerea amestecului după care se numără cristalele formate.

Totuși aceste procedee sunt orientate numai asupra descoperirii unui proces de formare a pietrelor și sau posibilitatea să determine gradul de activitate a acestui proces.

Se mai cunoaște un procedeu pentru prognoza urolitiazei, la care se propune să se stabilească potențialul de pericol al cristalizării fosfatului de calciu din urină, prin numărarea cristalelor formate, de o anumită mărime, și prin utilizarea unor calcule matematice. Acest procedeu este mai dificil din cauza acestor calcule matematice, și în afară de aceasta, are drept scop numai constatarea unui proces de formare a pietrelor.

Se mai cunoaște, de asemenea, un procedeu pentru prognoza urolitiazei, ce constă în aceea că, la o probă de urină, se adaugă o soluție de albuș de ou, de exemplu albumina din acesta, după care se usucă amestecul, iar după o cristalizare comletă a probei, se prognozează gradul de urolitiază. Acest procedeu servește numai pentru descoperirea unui proces de formare a pietrelor și nu se pretează pentru determinarea gradului de activitate de formare a petrelor.

In afară de aceste procedee, mai sunt cunoscute și alte procedee pentru determinarea compoziției sărurilor în urolitiază.

Toate aceste procedee se bazează pe cercetarea componentelor din urină (în ceea ce privește sedimentul de săruri, a nisipului, a concrementelor], pe cale fizico-chimică, cu utilizarea adsorbției, a schimbului de ioni ca, de exmeplu, a cromatografiei, a analizei spectrale cu raze X, a analizei structurale cu raze X, a termoanalizei cu ajutorul rezonanței magnetice nucleare, a rezonanței paramagnetice a electronilor sau a altor efecte Spin.

Procedeele menționate se pretează numai pentru cercetarea pietrelor formate, care s-au separat din organism, dar nu dau posibilitatea determinării naturii chimice a formării pietrelor, în fazele timpurii ale urolitiazei și a pietrelor formate, dar încă nu separate din organism.

Procedeul pentru detemrinarea gradului de activitate a formării pietrelor și a compoziției sărurilor din urină, care formează pietre la o litiază renală, conform invenției, constă în aceea că la o probă de urină se adaugă o soluție de albumină într-un raport de 9:1, 7:1 sau 5:1, se aplică amestecul obținut pe o suprafață plană, sub forma unei picături și se usucă pe o perioadă de 24 h, după care se determină felul cristalizării de sare în zona marginală a probei, respectiv prezența unor cristale individuale, a unor conglo

RO 113402 Bl merate sau o cristalizare completă, ceea ce reprezintă un grad de activitate de formare a pietrei slab, moderat sau dezvoltat, se compară compoziția acestor formațiuni cristaline, în paralel cu compoziția sărurilor din zona de mijloc a probei și apoi se efectuează analiza elementelor formațiunilor cristaline, utilizând procedee cunoscute. Soluția de albumină apoasă are o concentrație de

8... 12%. Uscarea picăturii care a fost aplicată pe suprafața plană se realizează la temperatura mediului ambiant, iar pentru determinarea compoziției elementare a formațiunilor cristaline, se utilizează o microanaliză spectrală Roentgen.

Avantajul acestei metode este acela că se poate determina compoziția chimică a sărurilor care formează pietre în fazele timpurii ale urolitiazei și a peitrelor formate, dar încă neseparate din organism.

Metoda în conformitate cu prezenta invenție dă posibilitatea determinării rapide și exacte a gradului de activitate de formare a pietrei în urolitiază și a compoziției sărurilor acestei pietre în oricare fază de formare a acesteia.

Este avantajos să se folosează drept soluție de albumină, o soluție apoasă de albumină în concentrație de 8... 12%. De asemenea, mai este avantajos ca, pentru îmbunătățirea rezultatului analizei, picăturile aplicate pe suprafața plană a amestecului să se usuce la temperatura camerei. Pentru a accelera analiza și pentru a îmbunătăți rezultatele acesteia, se recomandă ca, pentru determinarea elementelor care formează componentele formațiunilor cristaline mențmionate, să se folosească omicroanaliză spectrală cu raze Roentgen.

In metoda care este în conformitate cu prezenta invenție, s-a constatat legătura dintre acitvitatea de formare a pietrelor și intensitatea de cristalizare a sărurilor în zona marginală a unei zone din picătura de urină. Acest lucru dă posibilitatea de a se determina, într-o probă de urină, în mod rapid și exact gradul de activitate a formării pietrelor, astfel încât prin aceasta se poate realiza cercetarea dinamică a procesului de formare a pietrelor, se poate acționa la timp printr-o corecție la procesul menționat, se poate evita formarea pietrei urinare și în cazul când este necesar se poate stabili o terapie individuală. La aceasta se adaugă faptul că procedeul rpopus permite, înainte de formarea de pietre în organism, determinarea compoziției sărurilor care formează piatra și să se ia măsuri pentru scoaterea acesteia din organism precum și pentru evitarea pătrunderii în organism a acestor săruri împreună cu apa de băut și cu alimentele. Procedeul propus oferă posibilitatea de a stabili, în cadrul unei anumite perioade de observație, la un bolnav cu piatră în căile urinare, din ce săruri bare formează piatra constă stratul superior al pietrei, ceea ce nu se poate realiza de exemplu la litotripsie.

Cercetarea compoziției sărurilor care formează pietre în dinamică (chiar șiînainte de începerea formării pietrei] oferă posibilitatea stabilirii compoziției și a structurii de mai târziu a întregii pietre, un fapt care este foarte important pentru realizarea litotripsiei.

In plus, procedeul de analiză, în conformitate cu prezenta invenție, permite o prevenire exactă a recidivării urolitiazei. Procedeul este simplu în realizare și ușor în manipulare și prezintă avantajul că nu necesită o aparatură specială.

Metoda de determinare, din prezenta invenție, pentru determinarea gradului de activitate a formării pietrelor, se bazează pe legătura care a fost găsită între cristalizarea sării în zona marginală a unei probe de urină și activitatea de formare a pietrei.

La o probă de urină se adaugă o soluție apoasă de albumină (în mod avantajos se utilizează o soluție apoasă de albumină de concentrație 8... 12%), într-un raport de 9:1,7:1 sau 5:1. Pentru analiză se poate folosi o probă de urină la care se adaugă soluția de albumină într-una din concentrațiile arătate mai sus. Pentru asigurarea exactității prognozei prin analiză, se pot utiiza două sau trei variante de asociere a rapoartelor arătate mai sus. In continuare, se aplică o picătură din

RO 113402 Bl amestecul obținut pe o suprafață plană și se usucă pe o perioadă de 24 h, la temperatura camerei. La uscare, se determină intensitatea de cristalizare a sărurilor urinare în zona marginală a probei, astfel: cristalele marginale indică o activitate slabă a procesului de formare a pietrei, conglomerate de cristale de sare prezente indică o activitate moderată, iar o cristalizare comletă a sărurilor în această zonă, arată o activitate dezvoltată de formare a pietrelor.

Lipsa cristalelor în zona marginală este un semn că nu se realizează nici o formare de piatră. Procedeul în conformitate cu prezenta invenție dă posibilitatea în același timp de a se recunoaște gradul de activitate și compoziția sărurilor din urină care formează piatra. In situația că există formațiuni cristaline în zona marginală a unei probe, se determină (prin utilizarea unor procedee fizice, cum ar fi de exemplu microanaliza spectrală cu raze Roentgen), compoziția eleentară a formațiunilor cristaline. In paralel cu aceasta, se determină compoziția sărurilor în zona mediană a probei de urină și se efectuează o analiză comparativă a acestor compoziții și apoi se trage concluzia asupra compoziției chimice a sărurilor care formează piatra.

Formarea de pietre este un proces dinamic, iar compoziția de săruri se poate modifica în timp. Procedeul din prezenta invenție oferă posibilitatea determinării compoziției sărurilor dintr-o piatră care abia se formează sau se poate forma în viitor (din compoziția sărurilor din urina existentă).

Procedeul de determinare, în cofnormitate cu prezenta invenție, este testat în laboratoare clinice. Astfel, pentru a stabili gradul de activitate de formare a pietrei, s-au cercetat un număr de 12 bolnavi care elimină pietre (deci bolnavi la care se observă o rupere spontană de pietre și o eliminare regulată a acestora) precum și un număr de 128 de oameni care sunt sănătoși și care se găseu în faza preclinică de urolitiază (și care au fost diagnosticați printr-un procedeu care este cunoscut în domeniu) și al căror grad de activitate de formare a pietrelor nu erea încă cunoscut.

Cercetările au decurs după cum urmează: s-a preluat o probă de urină la care s-a adăugat din soluția de albumină în raport de 9:1,7:1 sau 5:1, după care amestecul obținut s-a aplicat, sub forma unei picături, pe un suport și apoi s-a supus uscării pe o perioadă de 24 h, la temperatura camemrei. In continuare, s-a examinat zona marginală a probei uscate și s-a urmărit prezența cristalelor.

Rezultatele care au fost obținute sunt arătate în tabelele 1 și 2 care sunt prezentate în cele ce urmează.

RO 113402 Bl

Tabelul 1

Investigarea clinică și de laborator a bolnavilor care elimină petre urinare

Nr. crt.	Bolnav cercetat	Raport urină/soluție albumină	Gradul de activitate de formare piatră	Timpi de descoperire la cercetări clinice (în luni]
9:1	7:1	5:1
1.	Bolnav B.	+	-	-	slab	27
2.	Bolnav. L.	+	-	-	slab	24
3.	Bolnav Ja.	+	-	-	slab	29
4.	Bolnav Sch.	+++	++	-	moderat	7
5.	Bolnav M.	+++	++	-	moderat	8
6.	Bolnav R.	+++	++	-	moderat	8
7.	Bolnavul 0.	+++	++	-	moderat	7
8.	Bolnavul K.	+++	++	-	moderat	9
9.	Bolnavul S.	+++	++	-	moderat	8
10.	Bolnavul U.	+++	++	-	moderat	7
11.	Bolnavul A.	+++	+++	+++	dezvoltat	3
12.	Bolnavul D.	+++	+++	+++	dezvoltat	2

Observații: (+) - Prezența unor cristale individuale în zona marginală a probei de analizat;

(++) - Conglomerate de cristale;

(+++] - Cristalizarea continuă a zonei marginale

Tabelul 2

Investigarea clinică și de laborator a oamenilor practic sănătoși, în faza preclinică a urolitiazei

Nr.c rt.	Bolnav cercetat	Raport urină/soluție albumină	Gradul de activitate de formare piatră	Timpi de descoperire la cercetări clinice (în luni)
9:1	7:1	5:1
1.	61	+	-	-	slab	24-30
2.	49	+++	++	-	moderat	7 - 8
3.	18	+++	+++	+++	dezvoltat	2 - 3

Observații: [+) - Prezența unor cristale individuale în zona marginală a probei de analizat; (++) - Conglomerate de cristale;

(+++) - Cristalizarea continuă a zonei marginale.

RO 113402 Bl

Așa cum rezultă din datele care sunt prezentate în tabelele 1 și 2 de mai sus, s-a constatat o concordanță de 100% a rezultatelor de laborator cu cele clinice, în ceea ce privește datele care indică 5 formarea de pietre urinare. La o grupă de bolnavi care elimină pietre cu un grad dezvoltat de activitate a formării pietrelor (cristalizarea completă a zonei marginale) s-a observat formarea de piatră într-un io interval de timp de 2 până la 3 luni; la o altă grupă cu cristalizare parțială a zonei mamrginale (conglomerate de cristale] s-a observat un grad moderat de formare a pietrelor după trecerea a șapte până la 15 opt luni, iar la o a treia grupă cu cristale individuale în zona marginală (grad slab de formare a pietrei] s-a observat formarea pietrei după trecerea de doi până la doi ani și jumătate. Același lucru este valabil 20 și pentru rezultatele clinice și de laborator ale persoanelor care sunt sănătoase, în treapta de urolitiază preclinică (tabelul 2).

Ca urmare a acestor determinări, procedeul din prezenta invenție se poate folosi pentru determinarea intensității procesului de formare a pietrei (a gradului de activitate) și a timpilor de formare a pietrei.

In paralel cu stabilirea gradului de activitate a formării pietrei, la 13 persoane care suferă de urolitiază. (cu grad dezvoltat de formare a pietrei] s-a determinat, cu ajutorul unor analize de structură cu ajutorul razelor Roentgen și cu ajutorul unei microanalize spectrale Roentgen, compoziția fazelor și compoziția elementară a acestor formații cristaline. Rezultatele obținute pentru compoziția elementară (compoziția fazelor] a formațiunilor cristaline în zona marginală a probelor s-a comparat cu rezultatul pietrelor separate ulterior.

Rezultatul acestorcercetări sunt date în tabelul 3, care urmează.

Tabelul 3 Rezultatele unei analize comparative ale compoziției sărurilor formațiunilor cristaline În zona marginală a unei probe de urină și a pietrelor urinare separate

Nr. crt.	Bolnav cercetat	Diagnoza	Compoziția (a elementelor, a fazelor] a sărurilor formațiunilor cristaline în zona marginală a probei	Compoziția pietrelor din urină separate (partea preponderentă de saredin stratul apropiat de suprafață)
0	1	2	3	4
1.	Bolnavul K.	piatră la rinichi	acid uric^x	urați
2.	Bolnav P.	litiază renală	acid uric	urați
3.	Bolnav Ch.	litiază renală	acid uric, urat acid de amoniu
4.	Bolnav L.	litiază renală	acid uric	urați
5.	Bolnav R.	litiază renală pielonefrită sec.	Ca, P, Mg**	fosfați

RO 113402 Bl

Continuare tabel

□	1	2	3	4
6.	Bolnav A.	litiază renală pielonefrită sec.	Ca, Mg, P	fosfați
7.	Bolnav N.	litiază renală pielonefrită sec	P, Ca, Zn”
8.	Bolnav W.	litiază renală pielonefrită sec	P, Ca^xx	fosfați
9.	Bolnav A.	litiază renală	P, Ca, Mg^xx	fosfați
10.	Bolnav I.	litiază renală	P, Ca”	fosfați
11.	Bolnav G.	litiază renală pielonefrită sec.	Ca”	' oxalați
12.	Bolnav T.	litiază renală pielonefrită sec	Ca	oxalați
13.	Bolnav A.	litiază renală pielonefrită sec	Ca	oxalați

x - rezultatele uei analize de structură roentgen xx - rezultatele unei analize spectrale Roentgen

Așa cum rezultă din tabelul 3 de mai sus, datele de analiză ale compoziției formațiunilor cristaline din zona marginală a probei corespund cu datele compoziției pietrei urinare.

In acest fel, procedeul care este în conformitate cu prezenta invenție permite prognoza compoziției sării din piatră, în fazele de dezvoltare preclinică ale urolitiazei, precum și stabilirea acesteia, și astfel se poate evita formarea unei concrețiuni.

Pentru a explica mai detaliat procedeul din prezenta invenție, se dau, în continuare, 4 exemple de realizare a invenției.

Exemplul 1. Pacientul B, în vârstă de 50 ani, a fost supravegheat într-un laborator clinic pe o perioadă de 2 ani. Acesta a fost supus unei supravegheri dinamice, după ce a eliminat o piatră urinară. Examinarea urinii s-a făcut în fiecare săptămână, prin aplicarea procedeului descris în prezenta invenție. S-a procedat în felul următor: unei probe de urină i s-a adăugat o soluție apoasă de albumină, în raport de 9:1, 7:1 sau 5:1.

Din amestecul astfel obținut, s-au aplicat picături pe un suport care apoi s-a supus procesului de uscare la temperatura camemrei, pe o perioadă de 24 h. In continuare, se stabilește felul cristalizării de sare în zona marginală a probei. Pe o perioadă de patru luni s-a putut constata un grad dezvoltat de activitate de formare a pietrei (cristalizarea completă a zonei marginale a probei). In paralel cu aceasta s-a identificat, cu ajutorul unei analize spectrale, compoziția elementară a formațiunilor cristaline din zona marginală. Pentru a putea face o analiză comparativă, s-a determinat în același timp compoziția elementară a zonei de mijloc a probei. 0 depășire considerabilă a conținutului elementelor individuale în zona marginală față de zona de mijloc, formează baza pentru sărurile care formează piatra.

Rezultatele din determinarea compoziției sărurilor care formează piatra, au fost susținute printr-o analiză a compoziției pietrei, după îndepărtarea acestei pietre din organism. Rezultatele acestei cercetări sunt prezentate în tabelul 4, care urmează.

RO 113402 Bl

Indicații asupra unei analize comparative a compoziției elementare în zona de mijloc și în zona mamrginală a unei probe de urină și a unei pietre eliminate

Tabelul 4

Nr. crt	Material	Elemente %
Na	Mg	P	S	Cl	K	Ca	Zn	Si
1.	Probă urină (mijloc)	27,4	1,1	3,4	1,1	62,6	3,3	-	-	-
2.	Probă urină [margine)	17,3	0,9	14,6	9,5	39,6	11,6	6,1	-	-
3.	Piatră îndep.	-	3,3	30,3	-	-	-	64,2	-	-

Așa cum rezultă din tabelul 4 de mai sus, elementele din sarea care formează piatra sunt Ca șiP, ceea ce, de fapt, s-a demonstrat prin compoziția pietrei (după eliminarea acesteia din organism).

După eliminarea pietrei din organism, s-a prescris pacientului un tratament medicamentos și s-a efectuat mai departe examinarea urinei, în conformitate cu procedeul care este descris în prezenta invenție. Rezultatele observației dinamice (a determinării regulate a gradului de activitate a formării de pietre) a acestui pacient sunt date în tabelul 5, care urmează.

Tabelul 5

Rezultatele observației activității de formare a pietrelor la bolnavul B, în dinamica de după începerea tratamentului

Durata cercetării	Indici de cristalizare a unei probe de urină în zona de mijloc la un raport de urină/soluție apoasă de albumină	Gradul de activitate a formării de pietre
9:1	7:1	5:1
1 săptămână	++	++	-	moderat
1 lună	+	+	-	slab
2-4 luni	-	-	-	nici un proces
5-7 luni	++	+	-	moderat
8 luni	+	-	-	slab
9-13 luni	-	-	-	nici un proces
14 luni	+	-	-	slab
15-20 luni	+	-	-	slab

Observații: + = prezența unor cristale individuale ++ = conglomerate de cristale

- = nici un fel de cristale

RO 113402 Bl

Exemple 2. Determinarea gradului de activitate a formării de pietre într-o probă de urină, care s-a determinat pentru bolnavul X, într-un mod similar cu cel descris în cadrul exemplului 1, de mai sus.

S-a constatat un grad dezvoltat de activitate de formare a pietrelor (o cristalizare completă în zona marginală a unei probe de urină). Cu ajutorul unei microanalize spectrale Roentgen, s-a determinat compoziția elementară a formațiunilor cristaline în zona marginală. S-a realizat, în continuare, o analiză comparativă a compoziției elementare a probei de urină, uscată în zona marginală și în zona de 5 mijloc. Rezultatele obținute la determinarea compoziției sărurilor care formează piatra au fost dovedite prin analiza compoziției pietrei eliminate din organism. Rezultatele care au fost obținute în urma cercetării sunt date în tabelul 6.

Tabelul 6

Rezultatele obținute la analiza comparativă a compoziției elementare a unei probe de urină În zona de mijloc și în zona de margine și a unei pietre eliminate

Nr. crt	Material	Elemente %
Na	Mg	P	S	Cl	K	Ca	Zn	Si
1.	Probă urină [mijloc)	26,2	2,0	15,1	8,9	30,7	13,0	2,6	-	-
2.	Probă urină [margine)	27,6	2,1	19,6	12,3	26,0	4,8	7,6	-	-
3.	Piatră eliminată din urină	1,5	-	4,1	□,5	-	-	93,0	-	-

Așa cum rezultă din tabelul 6 de mai sus, elementul principal care formează sarea răspunzătoare de formarea pietrei, este Ca; acest fapt este confirmat și de compoziția pietrei, care are un conținut de calciu de 93%.

Exemplul 3. Determinarea gradului de activitate a formării pietrei într-o probă de urină a bolnavului K, care s-a efectuat în mod similar cu cele prezentate în cadrul exemplului 1 de realizare. S-a constatat în acest caz, un grad dezvoltat de activitate de formare a pietrei (o cristalizare completă a probei de urină în zona marginală).

Cu ajutorul unei microanalize spectrale Roentgen, s-a determinat compoziția elementară a formațiunilor cristaline din zona marginală. S-a realizat o analiză comparativă pentru compoziția elementară a probei uscate în zona marginală și în zona de mijloc. Rezultatele care au fost obținute la determinarea compoziției sărurilor care formează piatra, au fost confirmate prin compoziția pietrei după eliminarea acesteia din organism. Rezultatele acestei examinări sunt prezentate în tabelul 7, care urmează.

RO 113402 Bl

Tabelul 7

Rezultatele pentru o analiză comparativă a compoziției elementare a unei probe de urină în zona de mijloc si în zona de margine si a unei pietre urinare care a fost eliminată

Nr. crt	Material	Elemente %
Na	Mg	P	S	CI	K	Ca	Zn	Si
1.	Probă urină (mijloc)	17,2	-	15,8	12,2	31,1	19,7	2,6	-	-
2.	Probă urină (margine)	12,7	3,9	23,3	9,2	22,4	12,5	5,5	-	-
3.	Piatră îndep.	-	14,0	39,3	-	-	-	44,7	-	-
Așa cum rezultă din datele obser-	spectrale	Roentgen, s-a c	eterminat corn-

vate în tabelul 7, se constată că se găsesc ca elemente ale sărurilor care formează piatra, în special Ca, P și Mg, ceea ce s-a demonstrat prin compoziția pietrei care conține: calciu 44,7%, fosfor 39,3% și magneziu 14,0%.

Exemplul 4. Determinarea gradului de activitate a formării pietrei, într-o probă de urină a bolnavului C, care s-a făcut în mod similar cu cele prezentate în cadrul exmeplului 1 de realizare. S-a constatat un grad dezvoltat de activitate a formării de piatră (o cristalizare completă a zonei marginale). Prin aplicarea unei microanalize poziția elementară a formațiunilor cristaline în zona marginală. S-a efectuat o analiză comparativă pentru compoziția elementară a unei probe de urină, uscată în zona marginală și în zona de mijloc. După stabilirea gradului dezvoltat al activității e formare a pietrei și a compoziției sărurilor urinare care formează piatra, bolnavul a fost supus unei terapii individuale de tratament medicamentos. S-a efectuat apoi o altă analiză din proba de urină. Rezultatele obținute în urma acestei examinări sunt prezentate în tabelul 8, care urmează.

Tabelul 8

Rezultatele obținute la o analiză comparativă a compoziției elementare a unei probe de urină în zona de mijloc și în zona de margine și a unei pietre care a fost eliminată prin urină

Perioada cercetată	Grad de activ de formare	Material	Elemente %
Na	Mg	P	S	CI	K	Ca	Zn	Si
înainte de tratament	dezvoltat	proba urină (mijloc]	25,2	1,5	7,1	7,8	37,1	16,4	1,7	0.2	-
		probă urină (margine)	14,1	0,2	14,6	2,7	17,0	8,4	4,7	0,2	-
După tratament	nici un proces	probă urină (mijloc)	33,4	1,0	10,6	10,1	35,9	7,1	1,4	1,3	-
		probă urină (margine)	34,6	-	10,6	8,3	35,9	6,4	0,4	1,1	-

RO 113402 Bl

Așa cum se poate vedea din tabelul 8 de mai sus, ca elemente ale sărurilor care formează piatra și înainte de tratament, sunt calciu și fosfor, iar după tratament nu s-a remarcat nici un proces 5 de formare a pietrei.

Claims

Revendicări

1. Procedeu pentru determinarea io gradului de activitate a formării pietrelor și a compoziției sărurilor din urină, care formează piatra la o litiază renală, prin tratarea urinei cu albumină, uscarea amestecului și cristalizare, caracterizat 15 prin aceea că la o probă de urină se adaugă o soluție de albumină într-un raport de 9:1, 7:1 sau 5:1, se aplică amestecul obținut pe o suprafață plană, sub forma unei picături și se usucă pe o perioadă de 20 24 h, după care se determină felul cristalizării de sare în zona marginală a probei, respectiv prezența unor cristale individuale, a unor conglomerate sau o cristalizare completă ceea ce reprezintă un grad de activitate deformare a pietrei slab, moderat sau dezvoltat, se compară compoziția acestor formațiuni cristaline în paralel cu compoziția sărurilor din zona de mijloc a probei și apoi se efectuează analiza elementelor formațiunilor cristaline utilizând procedee cunoscute.
2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că soluția apoasă de albumină are o concentrație de 8... 12%.
3. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că uscarea picăturii care a fost aplicată pe o suprafață plană se realizează la temperatura mediului ambiant.
4. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, pentru determinarea compoziției elementare a formațiunilor cristaline, se utilizează o microanaliză spectrală Roentgen.