RO117892B1

RO117892B1 - Metoda de modulare a canalelor de calciu in tesuturile vasculare si cardiace

Info

Publication number: RO117892B1
Application number: RO97-02223A
Authority: RO
Inventors: Nancy L Bowling
Original assignee: Lilly Co Eli
Priority date: 1995-06-07
Filing date: 1996-06-04
Publication date: 2002-09-30
Also published as: WO1996039833A1; HUP9900860A3; CZ288547B6; CZ388097A3; ATE272315T1; NO975738L; IL122282A; AU6091896A; EP0873051A1; NO975738D0; KR19990022365A; AU692400B2; EA000873B1; IL122282A0; DE69633070D1; NZ310177A; EP0873051A4; US5532254A; EA199800019A1; CA2222739A1

Abstract

Inventia se refera la o metoda de modulare a canalelor de calciu in tesuturile vasculare si cardiace, care cuprinde administrarea, la un animal cu sange cald, a unui compus ales din grupul 2-aril-3-aroilbenzo [b] tiofenilor sau o sare acceptabila farmaceutic a acestuia, intr-o doza zilnica de 0,1...1000 mg, administrata o data sau de trei ori pe zi sau mai des, pentru a trata conditia sau simptomul, timp de o zi, pana la administrarea continua.

Description

Invenția se referă la o metodă de modulare a canalelor de calciu în țesuturile vasculare și cardiace, și poate fi utilizată în domeniul medical, în tratamentul bolilor sistemului cardiovascular.

Este cunoscut din Knopt, Obstet, Gynecol, 72, 23-30 (1988) că terapia de substituire cu estrogen este, în general, acceptată și că produce efecte benefice asupra sistemului cardiovascular la femeile postmenopauzale. La femeile postmenopauzale care iau estrogeni, rata mortalității cardiovasculare este redusă cu aproximativ 30% până la aproximativ 50%, iar rata mortalității cerebrovasculare este redusă cu aproximativ 50%, vezi Stampfer și col.,

N.Engl. J.Med, 325, 756-762 (1991). Cu toate că aceste efecte cardiovasculare benefice pot implica modificări în profilul lipidelor, date recente sugerează că estrogenul poate avea, de asemenea, efecte benefice asupra răspunsurilor vasculare, ale arterelor coronariene aterosclerotice, vezi Gisclard și col., J.Pharmacol and Experimental therapeutics, 244, 19-22 (1988); Williams și col., Circulation, 81, 1680-1687 (1990); Gangarși col., Lancet, 388, 839842(1991); și Williams și col., JACC, 20, 452-457(1992). Atât efectul independent-endotelial cât și efectul dependent-endotelial al estrogenului au fost descrise în țesutul vascular, vezi Jiang și col. Br.J.Pharmacol, 104, 1033-1037 (1991); Jiang și col., American Journal of Physiology, 32, E271-E275, (1992); Cheng and Gruetter, European Journal of Pharmacol, 215, 171-176, (1992); Mugge Cardiovas.Res., 27, 1939-1942, (1993); Salas, Eurogean Journal of Pharmacol, 258, 47-55, (1944); Williams, Circulation, 81, 1680-1687, (1990); Cheng, Life Sciences, 10, 187-191, (1994); Gilligan, Circulation, 89, 2545-2551, (1994); și Reis, Circulation, 89, 52-60, (1994). Numeroase rapoarte au sugerat, de asemenea, că efectele vaso-dilatatoare ale estradiolului și/sau abilitatea acestuia de a atenua răspunsurile contractile pot fi mediate ușor prin inhibarea influxului de calciu față de canalele de calciu dependente de voltaj, vezi Jiang Br.J.Pharmacol., 104, 1033-1037, (1991); Jiang și col. American Journal of Physiology, 32, E271-E275, (1992); Collins, Lancet, 341, 1264, (1993); Muck Med.Sci.Res., 22, 19, (1994); și Salas European Journal of Pharmacol., 258, 47-55, (1994). Alții au postulat faptul că estradiolul poate intensifica conținutul ciclic AMP și ciclic GMP, sau pot crește canalele de potasiu sensibile la ATP, vezi Mugge, Cardiovas.Res. 27, 1939-1942, (1993); Sudhir, Am.HeartJ., 129, 726-732.

Compușii 2-aril-3-aroilbenzo[b] tiofenici care sunt utilizați în metodele din prezenta invenție au fost expuși prima dată de Jones și Suarez drept agenți anti-fecundare, vezi US 4133814 (înregistrat la 9 ianuarie, 1979). Acești compuși sunt, în general, utilizabili în reprimarea creșterii tumorilor mamare. Jones a găsit mai târziu că un grup din acești compuși sunt în mod deosebit utilizabili pentru terapia anti-estrogen și anti-androgen, în special în tratamentul tumorilor mamare și prostatice, vezi US 4418068 (înregistrat la 29 noiembrie, 1983). Unul dintre acești compuși, 6-hidroxi-2-(4-hidroxifenil)-3-[4-(2-piperidinoetoxi) benzoil] benzojbjtiofen a fost studiat clinic pentru tratamentul cancerului de sân. Acest compus este denumit raloxifen, altă dată keoxifen.

Metoda conform invenției cuprinde administrarea, la un animal cu sânge cald, a unui compus ales din grupul 2-fenil-3-aroilbenzo[b]tiofenilor sau a unei sări acceptabile farmaceutic a acestora, într-o doză zilnică de 0,1...1000 mg, de preferință 10...100 mg, condiționată în formă de tablete, pilule, pudre, pastile, pulberi în plicuri unidoză, cașete, elixire, suspensii, emulsii, soluții, siropuri, aerosoli, unguente conținând de preferință 10% din greutate compus activ, capsule gelatinoase moi și tari, sisteme terapeutic transdermice, supozitoare, soluții injectabile sterile, pulberi sterile, administrată o dată sau de 3 ori pe zi, sau mai des, pentru a trata eficient condiția sau simptomul, timp de o zi, până la administrarea continuă.

RO 117892 Β1

Prin aplicarea invenției se obține următorul avantaj:

- se mărește densitatea canalelor de calciu în țesutul vascular și cardiac, fără modificări în răspunsul inotropic sau supresor. 50

Invenția de față asigură o metodă pentru modularea canalelor de calciu, prin mărirea densității canalelor de calciu în țesutul vascular și cardiac, fără modificări în răspunsul inotropic sau presor, cuprinzând administrarea, la animale cu sânge cald, care au nevoie de aceasta, a unei cantități eficiente dintr-un compus reprezentat prin formula I:

(I) în care și R₃ reprezintă în mod independent hidrogen, C_rC₄ alchil, -CO-țC^Cg alchil), - 65

CH₂Ar, sau -CO-Ar, în care Ar este fenil sau fenil substituit;

R² este selectat dintr-un grup constând din pirolidino, hexametilenimino, și piperidino sau o sare a acestora, cceptabilă din punct de vedere farmaceutic. Prezenta invenție prezintă, de asemenea, utilizarea compușilor reprezentați prin formula I sau a sărurilor acestora, acceptabile din punct de vedere farmaceutic, pentru producerea unui medicament pentru 70 modularea canalelor de calciu în țesutul vascular și cardiac.

Prezenta invenție se referă la descoperirea faptului că un grup selectat de 2-aril-3aroilbenzo [b]tiofenil(benzo]b] tiofeni) compuși reprezentați prin formula I, sunt eficienți în modularea canalelor de calciu, mărind densitatea canalelor de calciu în țesutul vascular și cardiac, fără modificări în răspunsul inotropic sau presor. Ca urmare, prezenta invenție 75 asigură metode pentru modularea canalelor de calciu în țesutul vascular și cardiac. Un aspect al invenției este o metodă pentru tratarea tulburărilor cardiace, incluzând, dar fără a se limita la, o variantă de angină, angina de efort, angina nestabilă, leziunea de reperfuzieischemică la miocard, și aritmia. Un alt aspect al invenției îl constituie o metodă pentru tratarea tulburărilor vasculare cerebrale, incluzând, dar fără a se limita la, vasospasmul 80 cerebral datorită rupturii arteriale, bătăi și migrene cu nevralgii. Un alt aspect al invenției îl constituie o metodă pentru tratarea tulburărilor renale prin creșterea curățirii renale datorită creșterii debitului de sânge fenal, metodă utilizabilă pentru încetinirea insuficienței renale. Un alt aspect al invenției îl constituie o metodă pentru tratarea tulburărilor gastro-intestinale incluzând, dar fără a se limita la, boli legate de diaree, cum este IBS și IBD, predominat 85 diaree. Tratamentele terapeutice prevăzute de această invenție sunt puse în practică prin administrarea, la animale cu sânge cald, care necesită acest tratament, a unei cantități eficiente din punct de vedere farmaceutic, de compus reprezentat prin formula I sau a unei sări a acestuia, acceptabilă din punct de vedere farmaceutic.

în formula de mai sus, termenul “Cf-Cg alchil” reprezintă un lanț alchilic liniar sau 90 ramificat, având de la 1 până la 6 atomi de carbon. Grupări tipice C^-Cg alchil includ metil, etil, n-propil, izopropil, n-butil, izobutil, sec-butil, tert-butil, n-pentil, izopentil, n-hexil, ciclopropil, ciclobutil ciclopentil, ciclohexil și alte grupări asemenea. Termenul “CrC₄ alchil” reprezintă un lanț liniar sau ramificat, având unul până la patru atomi de carbon. Grupări tipice C_rC₄ alchil includ grupările metil, etil, n-propil, izopropil, n-butil, sec-butil, /zo-butil și 95 iert-butil.

RO 117892 Β1

Termenul “Ar” reprezintă grupări cum sunt fenil și fenil substituit. Termenul “fenil substituit”, așa cum este utilizat aici, reprezintă o grupare fenil substituită cu unul sau mai mulți radicali aleși dintr-un grup constând din halogen, hidroxi, ciano, nitro, alchil, Cj-C, alcoxi, acetil, formil, triclorometil, sau trifluorometil. Exemple de grupări fenil substituite includ

4-clorofenil, 2,6-diclorofenil, 2,5-diclorofenil, 3,4-diclorofenil, 3-clorofenil, 3-bromofenil, 4bromofenil, 3,4-dibromofenil, 3-cloro-4-fluorofenil, 2-fluorofenil, 4-hidroxifenil, 3-hidroxifenil,

2,4-dihidroxifenil, 3-nitrofenil, 4-nitrofenil, 4-cianofenil, 4-metilfenil, 4-etilfenil, 4-metoxifenil,

4-propilfenil, 4-n-butilfenil, 3-fluoro-2-metilfenil, 2,3-difluorofenil, 2,6-difluorofenil, 2,6dimetilfenil, 2-fluoro-5-metilfenil, 2,4,6-trifluorofenil, 2-trifluorometilfenil, 2-cloro-5-trifluorometilfenil, 3,5-bis(trifluorometil)fenil, 2-metoxifenil, 3-metoxi-fenil, 3,5-dimetoxifenil, 4-hidroxi-

3-metilfenil, 3,5-dimetil-4-hidroxifenil, 2- metil-4-nitrofenil, 4-metoxi-2-nitrofenil, 2,4-dinitrofenil, precum și alte grupări asemenea. Termenul “C^-C^ alcoxi reprezintă grupări cum este metoxi, etoxi, n-propoxi, izopropoxi, n-butoxi, iert-butoxi, și alte grupări asemenea. Termenul “halogen” reprezintă fluoro, cloro, bromo și iodo.

Termenul “cantitate eficientă din punct de vedere farmaceutic este utilizat aici pentru a reprezenta o cantitate din compusul având formula I, cantitate capabilă să conducă la creșterea densității canalelor de calciu în țesutul vascular și cardiac. Doza specifică de compus reprezentat prin formula I este determinată, desigur, de circumstanțele particulare care se referă la cazul respectiv, incluzând compusul administrat, calea de administrare, condiția specifică ce trebuie tratată și alte considerații similare.

Termenul de “modulare”, așa cum este utilizat aici, reprezintă o creștere în densitatea canalelor de calciu în țesutul vascular și cardiac, fără modificări în răspunsul inotropic sau presor.

Termenul de “animale cu sânge cald”, așa cum este utilizat aici, include oameni, animale asociate cum sunt câinii și pisicile, animale domestice, cum sunt caii, bovinele, oile, porcinele, caprele și găinile (puii). Este preferabil ca animalele cu sânge cald să fie oameni și animale asociate acestora. Mai preferabil este ca prin animal cu sânge cald să se înțeleagă omul.

Cu toate că toți compușii reprezentați prin formula I sunt utilizabili pentru modularea canalelor de calciu în țesutul vascular și cardiac, anumiți compuși sunt preferați. Este preferabil ca R¹ și R³ să fie în mod independent hidrogen sau grupări alchil, -CO-țC^Cg alchil), sau benzii, iar R² să fie piperidino, sau pirolidino. Compuși reprezentativi din această grupă preferată includ 6-hidroxi-2-(4-hidroxifenil-3-[4-(2-pirolidinoetoxi)benzoil]benzo[b]tiofen,

6-metoxi-2-(4-metoxifenil)-3-[4-(2-piperidinoetoxi) benzoil]benzo[b]tiofen, 6-acetoxi-2-(4acetoxifenil)-3-[4-(2-pirolidinoetoxi) benzoil] benzo[b] tiofen și 6-benziloxi-2-(4-benziloxifenil)-

3-[4-(2-piperidinoetoxi) benzoil] benzo[b] tiofenil.

Este mai preferabil ca R¹ și R² să fie în mod independent hidrogen sau o grupare C,-C₄ alchil, iar R² să fie piperidino sau pirolidono. Compuși reprezentativi din această grupă mai preferată includ 6-hidroxi-2-(4-hidroxifenil)-3-[4-(2-pirilidinoetoxi) benzoil] benzo[b]tiofen,

6-hidroxi-2-(4-hidroxifenil)-3-]4-(2-piperidinoetoxi)benzoil]benzo[b]tiofen, 6-metoxi-2-(4metoxifenil)-3-]4-(2-pirolidinoetoxi)benzoil]benzo[b] tiofen, și 6-metoxi-2-(4-metoxifenil-3-]4(2-piperidinoetoxi)-benzoil]benzo[b]tiofen. Cel mai de preferat este ca R¹ și R³ să fie hidrogen, iar R² să fie piperidino. Compusul cel mai preferat este 6-hidroxi-2-(4-hidroxifenil)-3-]4(2-piperidinoetoxi)benzoil]benzo[b]tiofen.

Compușii reprezentați prin formula I, utilizați în metodele din prezenta invenție, pot fi produși în conformitate cu proceduri stabilite, cum sunt cele descrise în US 4133814, 4418068 și 4380635, toate fiind încorporate aici drept referință. în general, procedeele pornesc de la 6-hidroxi-2-(4-hidroxifenil)benzo[b]tiofen. Acest compus de pornire este protejat prin acilare la C-3 cu o grupare 4-(2-aminoetoxi)benzoil și, în mod opțional, deprotejat pentru a forma compușii reprezentați prin formula I. Exemple de preparare a unor asemenea compuși sunt prevăzute în brevetele US menționate.

RO 117892 Β1

Compușii utilizați în metodele din prezenta invenție formează săruri de adiție la acid și, atunci când R¹ și/sau R³ este hidrogen, săruri de adiție la baze, acceptabile din punct de vedere farmaceutic, cu un număr mare de acizi și baze, organice și anorganice, incluzând 150 sărurile acceptabile din punct de vedere farmaceutic care sunt în mod obișnuit utilizate în chimia farmaceutică. Acizi anorganici tipici, utilizați pentru a forma asemenea săruri, includ acid clorhidric, acid bromhidric, acid iodhidric, acid azotic, acid sulfuric, acid fosforic, acid hipofosforic, și alții asemenea. Pot fi, de asemenea, utilizate săruri derivate din acizi organici, cum sunt acizii alifatici mono- și dicarboxilici, acizi alcanoici fenil substituiți, acizi hidroxi- 155 alcanoici și hidroxialcandioici, acizi aromatici, acizi sulfonici alifatici și aromatici. Asemenea săruri acceptabile din punct de vedere farmaceutic, includ astfel, acetat, fenilacetat, trifluoroacetat, acrilat, ascorbat, benzoat, clorobenzoat, dinitrobenzoat, hidroxibenzoat, metoxibenzoat, metilbenzoat, o-acetoxibenzoat, naftalen-2-benzoat, bromură, izobutirat, fenilbutirat și beta-hidroxibutirat, butin-1,4-dioat, hexin-1,6-dioat, caprat, caprilat, clorură, cinamat, citrat, 160 formiat, fumarat, glicolat, heptanoat, decanoat, hipurat, lactat, malat, malet, hidroximaleat, malonat, mandelat, mesilat, nicotinat, izonicotinat, nitrat, oxalat, ftalat, tereftalat, fosfat, monohidrofosfat, dihidrofosfat, metafosfat, pirofosfat, propiolat, propionat, fenilpropionat, salicilat, sebacat, succinat, suberat, sulfat, bisulfat, pirosulfat, sulfit, bisulfit, sulfonat, benzensulfonat, p-bromfenil-sulfonat, clorobenzensulfonat, etansulfonat, 2-hidroxietansulfonat, 165 metansulfonat, naftalen-1-sulfonat, naftalen-2-sulfonat, p-toluensulfonat, xilensulfonat, tartrat, și altele asemenea.

Săruri de adiție la acid, acceptabile din punct de vedere farmaceutic, se formează în mod obișnuit prin reacția dintre un compus reprezentat prin formula I și o cantitate echimoleculară sau o cantitate în exces dintr-un acid. Reactanții se combină în general într-un 170 solvent organic, cum este metanol, dietil eter, sau benzen. Sarea precipită, în mod normal din soluție într-un interval de timp de aproximativ o oră până la 10 zile și poate fi izolată prin filtrare, sau solventul poate fi îndepărtat prin stripare folosind mijloace convenționale.

Baze utilizate în mod obișnuit pentru formarea de săruri includ hidroxid de amoniu, carbonați, precum și amine alifatice primare, secundare și terțiare, și diamine alifatice. Baze 175 utilizabile în mod deosebit în prepararea sărurilor de adiție includ hidroxid de amoniu, carbonat de potasiu, metilamină, dietilamină, etilendiamină și ciclohexilamină. Aceste săruri sunt în general preparate prin reacția dintre compusul reprezentat prin formula I, în care R¹ și/sau R³ reprezintă hidrogen, și una din bazele de mai sus într-un solvent organic, cum este metanol, dietil eter sau benzen. Sărurile sunt izolate așa cum este descris în paragraful 180 precedent.

Aceste săruri, acceptabile din punct de vedere farmaceutic, prezintă în general caracteristici de solubilitate îmbunătățite comparativ cu compusul din care ele derivă și, în acest fel, sunt adeseori mai potrivite pentru formulări sub formă de lichide sau emulsii.

Compușii reprezentați prin formula I sunt, de preferință, formulați înainte de admi- 185 nistrare, cum ar fi o formulare farmaceutică cuprinzând compusul reprezentat prin formula I și un agent purtător, un diluant sau un excipient, acceptabili din punct de vedere farmaceutic. Aceste formulări farmaceutice se prepară prin proceduri cunoscute, folosind ingrediente bine cunoscute și care pot fi obținute cu ușurință. în producerea acestor compoziții, ingredientul activ este în mod obișnuit amestecat cu un agent purtător, diluat de agentul 190 purtător sau încapsulat în interiorul unui agent purtător, care poate fi sub forma unei capsule, cașete, a unei hârtii sau a unui alt container. Atunci când agentul purtător servește ca diluant, el poate fi un material solid, semisolid sau lichid, care acționează ca un vehicul, excipient sau mediu pentru ingredientul activ. Compozițiile pot fi sub formă de tablete, pilule, prafuri, pastile, cașete, suspensii, emulsii, soluții, siropuri, aerosoli, unguente conținând, de 195 exemplu, până la 10% în greutate component activ, capsule de gelatină moale sau tare, plasture dermal, supozitoare, soluții sterile injectabile și prafuri sterile împachetate.

RO 117892 Β1

Unele exemple de agenți purtători adecvați, excipienți și diluanți corespunzători, includ lactoză, dextroză, sucroză, sorbitol, manitol, amidon, rășini, acaccia, fosfat de calciu, alginați, gumă albă sau roșcată, gelatină, silicat de calciu, celuloză microcristalină, polivinilpirolidonă, polivinilpirolidonă reticulată, celuloză sau derivați ai acesteia, apă, sirop, metil celuloză, metil și propil hidroxibenzoat, talc, stearat de magneziu și ulei mineral. Formulările pot include în mod adițional agenți de lubrifiere, agenți de umectare (de exemplu, agenți activi de suprafață) agenți de emulsifiere și de suspendare, agenți de dezintegrare, agenți de prezervare, agenți de îndulcire sau arome. Compozițiile din invenție pot fi formulate astfel, încât să asigure o eliberare rapidă, susținută, sau întârziată,a ingredientului activ după administrare la pacient, folosind proceduri bine cunoscute în domeniul chimiei farmaceutice.

Dozajul specific al compusului reprezentat prin formula I, necesar pentru modularea canalelor de calciu în țesutul vascular și cardiac, în conformitate cu prezenta invenție, depinde de severitatea condiției, de calea de administrare și de factorii înrudiți care urmează a fi deciși de către mediul curant. în general, doze zilnice eficiente sunt cuprinse între aproximativ 0,1 și aproximativ 100 mg/zi. Asemenea doze sunt administrate subiecților care necesită tratament o dată până la aproximativ de trei ori în fiecare zi, sau mai des, după caz, până se tratează eficient condiția sau simptomul.

Este preferabil a administra în mod obișnuit compusul reprezentat prin formula I sub forma unei sări de adiție la acid, așa cum este uzual în administrarea unor produse farmaceutice purtând o grupare bazică, cum este gruparea piperidino. Pentru asemenea scopuri sunt disponibile următoarele forme de dozare orale.

în formulările care urmează prin “ingredient activ” se înțelege un compus reprezentat prin formula l.

Formularea 1. Capsule de gelatină

Ingredient	Cantitate (mg/capsulă)
Ingredient activ	0,1 -1000
Amidon, NF	0-650
Amidon, pulbere fluidă	0-650
Fluid siliconic, 350 centistoks	0 -15

Ingredientele sunt amestecate, trecute printr-o sită diametrul găurii de 45 mesh (SUA) și introduse în capsule de gelatină tare.

Exemple de formulări specifice în capsule, ale raloxifenului, includ materialele indicate mai jos.

Formularea 2. Raloxifen capsule

Ingredient	Cantitate (mg/capsulă)
Raloxifen	1
Amidon, NF	112
Amidon, pulbere fluidă	225,6
Silicon fluid, 350 centistoks	1,7

RO 117892 Β1

Formularea 3. Raloxifen capsule

Ingredient	Cantitate (mg/capsulă)
Raloxifen	5
Amidon, NF	108
Amidon, pulbere fluidă	225,3	245
Silicon fluid, 350 centistoks	1,7
Formularea 4. Raloxifen capsule
Ingredient	Cantitate (mg/capsulă)	250
Raloxifen	10
Amidon, NF	103
Amidon, pulbere fluidă	225,3
Silicon fluid, 350 centistoks	1,7
		255
Formularea 5. Raloxifen capsule
Ingredient	Cantitate (mg/capsulă)
Raloxifen	50
Amidon, NF	150	260
Amidon, pulbere fluidă	397
Silicon fluid, 350 centistoks	3,0
Formulările specifice de mai sus pot fi modificate în conformitate cu variațiile rezonabile prevăzute. O formulare de tablete este preparată utilizând ingredientele de mai jos.	265
Formularea 6. Tablete
Ingredient	Cantitate (mg/tabletă)	270
Ingredient activ	0,1 -1000
Celuloză microcristalină	0-650
Dioxid siliconic, fumans	0-650
Stearat acid	0-15

275

Componenții sunt amestecați și comprimați în vederea formării tabletelor.

Ca o alternativă, tabletele, conținând fiecare 0,1 - 1000 mg ingredient activ, sunt produse după cum urmează:

RO 117892 Β1

Formularea 7. Tablete

Ingredient	Cantitate (mg/tabletă)
Ingredient activ	0,1 -1000
Amidon	45
Celuloză, microcristalină	35
Polivinilpirolidonă (sub formă de soluție 10% în apă)	4
Carboximetilceluloză de sodiu	4,5
Stearat de magneziu	0,5
Talc	1

Ingredientul activ, amidonul și celuloza sunt trecute printr-o sită cu diametrul găurii de 45 mesh (SUA) și amestecate perfect. Soluția de polivinilpirolidonă este amestecată cu pulberile rezultate, care sunt apoi trecute printr-o sită cu diametrul găurii 14 mesh (SUA). Granulele astfel produse sunt uscate la temperatura de 50 - 60°C și trecute printr-o sită cu diametrul găurii de 18 mesh (SUA). Amidon sodiu carboximetil, stearat de magneziu, și talc, trecute în prealabil printr-o sită cu diametrul găurii de 60 mesh (SUA), sunt apoi adăugate la granule care, după amestecare, sunt comprimate într-o mașină de tabletat, pentru a se obține tablete.

Suspensiile, fiecare conținând 0,1-1000 mg de ingredient activ per 5 ml doză, sunt produse după cum urmează.

Formularea 8. Suspensii

Ingredient	Cantitate (mg/5 ml)
Ingredient activ	0,1 - 1000 mg
Sodiu carboximetil celuloză	50 mg
Sirop	1,25 mg
Acid banzoic soluție	0,10 ml
Arome	cantitate variabilă
Colorant	cantitate variabilă
Apă purificată	până la 5 ml

Ingredientul activ este trecut printr-o sită cu diametrul găurii de 45 mesh (SUA) și amestecat cu sodiu carboximetil celuloză și sirop, pentru a forma o pastă moale. Soluția de acid benzoic, aromă și colorant, este diluată cu o cantitate mică de apă și adăugate, sub agitare. Se adaugă suficientă apă pentru a realiza volumul cerut.

Compuși ilustrativi care pot fi utilizați în metodele din prezenta invenție sunt arătați în tabelul următor.

RO 117892 Β1

320

Compus nr.	R¹ și R³	R²	Forma
1	-C(0}-O-f	piperidină	bazică
2	•αομ-©-r	piperidînă	HCI
3	0(0)—	piperidino	bazică
4	-CKB-<\|	piperidino	HCI
5	-C(O)-CH₂CH₂CH₃	piperidino	bazică
6	-C(O)-CH₂CH₂CH₃	piperidino	HCI
7	-C(O)-C(CH₃)₃	piperidino	bazică
8	-C(O)-C(CH₃)₃	piperidino	HCI
9	-C(O)-CH₂C(CH₃)₃	piperidino	bazică
10	-C(O)-CH₂C(CH₃)₃	piperidino	HCI
11	-qoj-^-CHja	piperidino	HCI
12	-C(O)-©	piperidino	bazică
13	H	piperidino	bazică
14	H	piperidino	HCI
15	H	piperidino	bazică
16	H	piperidino	HCI
17	H	hexametilenimino	HCI
18	ch₃	piperidino	HCI

325

330

335

Utilitatea compușilor reprezentați prin formula I este ilustrată prin impactul pozitiv pe care aceștia îl prezintă în cel puțin unul dintre experimentele descrise mai jos.

în continuare, se prezintă un exemplu de realizare a invenției.

Materiale și metode

Selectatea și dozarea la șobolani a fost descrisă esențial de către Sato, J.Bone and Mineral Research, 9, 715-724 (1994). Pe scurt, femelelor de șobolan, virgine (în vârstă de 6 luni) li s-a efectuat ovarectomie (ovex) și au fost împărțite în trei grupe de câte șase, concepute ca: ovex; etinil estradiol (EE2, 0,1 mg/kg/zi p.o.); și raloxifen (compus 14, 1,0 mg/kg/zi p.o.).

O a patra grupă de femele simulat - operate (sham) au servit ca un al doilea control. Dozele de EE2 și de compus 14 au fost selectate privind efectele comparabile asupra parametrilor de densitate a caselor (Sato și col.); în mod incidental ei au produs efecte semnificativ similare (P, 0,05 vs ovex) prin reducerea colesterolului total (36 ± 2 și 38 ± 4 mg/dl, EE2 și compus 14, respectiv, vs 85 ± 7 și 87 ± 7 mg/dl, ovex și respectiv sham. Șobolanii sham și ovex au fost supuși administrării de vehicul (100 pg/g greutate corp de hidroxipropilS-ciclodextrin). Animalelor li s-a administrat doza timp de 35 de zile și au fost sacrificate cu exces de CO₂.

340

345

350

RO 117892 Β1

Inimile și aortele au fost disecate cu grijă, congelate rapid și depozitate la temperatura de -70°C în cazul în care membranele nu au fost preparate imediat. Pustule de membrană microsomalice au fost izolate din inimi sau aorte mărunțite de 3 - 4 g din fiecare grupă, așa cum a fost descris mai înainte, de Jones și col., J.Biol.Chem., 254, 530 - 535(1979). Preparatele au fost depozitate în 0,25 M sucroză/30 mM histidină la temperatura de - 70°C. Studii de legare utilizând concentrații crescute de ligand de canal de calciu (³H) PN 200-110) (0,01-4,0 nM) au fost efectuate în tuburi de sticlă de 12 x 75 mm (volum total 500 pl) la temperatura de 23°C timp de 2 h utilizând 100 (inimă) sau 200 (aortă) pg de proteină per tub. Experimentele au fost efectuate prin filtrare rapidă pe hârtie de filtru Whatman GF/C. Soluția tampon a experimentului (și spălării) a fost Tris/HCI 50 mM (pH 7,3), 1 mM EDTA și 12 mM MgCI₂. Legătura non-specifică a fost definită ca legătură rămasă în prezența a 1 μΜ nifedipină.

Afinitatea legăturii radioligand și densitatea receptorului au fost determinate din datele izoterme de saturație, utilizând programul de analiză de regresie non-liniară LUNDON-1. Lundeen și Gordon, în Receptor Binding in Drug Research (Legătura de receptor în cercetarea de medicamente), 31-49, 1986.

Ca răspuns la BAY 8644, parametrii hemodinamici cardiovasculari au fost determinați la șobolanii extrași din fiecare din cele patru grupe (sham, ovex, EE2, și comous 14) așa cum a fost descris de Hayes și Bowling cu următoarele modificări: medicamentul a fost administrat prin vena femurală; și măsurarea directă a presiunii sângelui sistolic ventricular stâng a fost obținută prin inserarea unei porțiuni mici de tub PE 90, atașat la un traductor de presiune direct în ventriculul stâng. Hayes și Bowling, J.Farmacol, and Exp.Ther, 241, 861 869, (1987). Măsurătorile au fost obținute privind presiunea medie a sângelui sistolic și diastolic, ritmul inimii, presiunea sistolică ventriculară stângă și dp/dt ventricular stâng.

Rezultate

Efectele EE2 și ale compusului 14, asupra legării canalului Ca²⁺([³H]PN200-110) în țesutul aortic și cardiac, și asupra răspunsurilor hemodinamice in vivo la BAY k 8644 au fost determinate și comparate cu cele de control ovex și sham. în timp ce afinitatea ridicată a părților de legare a dihidropiridinei (B_max) în țesutul aortic și cardiac a crescut în mod semnificativ la șobolanii tratați cu EE2 și compus 14, în comparație cu șobolanii ovex, afinitățile de legare (K_d) nu au fost în mod semnificativ diferite între grupe atât în țesutul aortic, cât și în cel cardiac.

Grupa de tratament	chol mg/dl	cardiac
ovex (n = 5-7)	85 ±7	296 ± 51
sham (n = 4-6)	87 ±7	385 ± 76
EE2 (n = 5-7)	36 ± 2¹⁾	525 ± 65
Ralox (n = 4-5)	38 ± 4¹⁾	535 ± 90¹⁾

Grupa de tratament	/³H PN200-100 K_d(pM)	cardiac¹’ B_max(frnl/rng)	p mai mic ca 0,05 vs ovez K_d(nM)
ovex (n = 5-7)	200 ± 19	61 ± 15	1,0 ±0,3
sham (n = 4-6)	188 ±32	46 + 14	2,5 ±0,6
EE2 (n = 5-7)	204 ± 21	133±26¹⁾	2,5 ±0,6
Ralox (n = 4-5)	171 ± 18	124 ± 18¹⁾	1,3 ±0,6

RO 117892 Β1

Cu toată creșterea B_max canalului Ca²⁺ in vivo contracții, ritmul inimii și răspunsurile presor la BAY k 8544 la șobolanii tratați cu EE2 nu au fost crescute comparativ cu cele ale 400 grupelor de control ovex sau sham. Astfel, densitatea crescută a canalului Ca²⁺ nu a condus la un răspuns mai sensibilizat față de agonistul canal calciu.

Claims

Revendicări

405

1. Metodă de modulare a canalelor de calciu în țesuturile vasculare și cardiace, caracterizată prin aceea că cuprinde administrarea, la un animal cu sânge cald, a unui compus ales din grupul 2-aril-3-aroilbenzo[b]tiofenilor sau a unei sări acceptabile farmaceutic a acestuia, într-o doză zilnică de 0,1...1000 mg, de preferință de 10...100 mg, condiționată în formă de tablete, pilule, pudre, pastile, pulberi în plicuri unidoză, cașete, elixire, suspensii, 410 emulsii, soluții, siropuri, aerosoli, unguente conținând de preferință 10% din greutate compus activ, capsule gelatinoase moi și tari, sisteme terapeutic transdermice, supozitoare, soluții injectabile sterile, pulberi sterile, administrate o dată sau de 3 ori pe zi sau mai des, pentru a trata eficient condiția sau simptomul, timp de o zi, până la administrarea continuă.
2. Metodă conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, respectiv, compusul 415 din grupul 2-aril-3-aroilbenzo[b]tiofenilor are structura chimică corespunzătoare formulei I:

(I) în care R¹ și R³ sunt independent hidrogen, alchilțC^-CJ, -COțCȚ-Cgalchiljsau CH₂Ar, -COAr, în care Ar este fenil sau fenil substitui;

R² este ales din grupul format din radicali de pirolidină, hexametilenimină și 430 piperidină.
3. Metodă conform revendicărilor 1 și 2, caracterizată prin aceea că R¹ și R³ sunt independent hidrogen, alchi^CȚ-CJ, -CCXC^-Cealchiljsau ΟΗ,Αγ, -CO-Ar, în care Ar este fenil sau fenil substituit;

R² este piperidină sau pirolidină. 435