RO117728B1

RO117728B1 - Procedeu pentru comanda schimbarii raportului de transmitere si dispozitiv de transmisie pentru aplicarea procedeului

Info

Publication number: RO117728B1
Application number: RO98-00339A
Authority: RO
Inventors: Roumen Antonov
Original assignee: Antonov Automotive Europ
Priority date: 1995-08-24
Filing date: 1996-08-16
Publication date: 2002-06-28
Also published as: CN1200793A; CZ291889B6; AU6877896A; BR9610309A; DK0845090T3; ATE195019T1; UA58496C2; PT845090E; HUP9901386A3; ES2149493T3; EP0845090B1; AR003322A1; MY116394A; HU222794B1; CZ9800476A3; CN1113176C; SK20898A3; SK281284B6; MX9801367A; DE69609513T2

Abstract

Prezenta inventie se refera la un procedeu pentru comanda unei schimbari de raport de transmitere intr-un dispozitiv de transmisie, in special la un dispozitiv de transmisie automata cu raporturi multiple. Procedeul pentru comanda schimbarii raportului de transmitere si dispozitivul de transmisie pentru aplicarea procedeului, conform inventiei, are in alcatuire o roata planetara de intrare (9) si un port-satelit de iesire (13), ce pot fi puse in priza directa printr-un ambreiaj (18) strans prin contragreutati (29) si un resort (34). Daca strangerea este insuficienta pentru cuplul de transmis, coroana (8) este incetinita, apoi oprita, printr-o roata libera (16), in timp ce o forta axiala (Pac), ce provine din dantura elicoidala, decupleaza ambreiajul (18). Dispozitivul functioneaza atunci ca reductor. Pentru accelerarea acestui proces, o unitate de pilotare (152) detecteaza inceputul patinajului ambreiajului (18) si activeaza un ansamblu de actionare (44 si 46), actionand pentru deservirea ambreiajului (18) inaintea aparitiei fortelor din dantura. In alte variante de realizare a inventiei, unitatea de pilotare (152) comanda schimbarea de raport prin forte secventiale, atunci cand cel putin doua ambreiaje trebuie sa fie actionate intr-o maniera cvasi-simultana. Prezenta inventie se utilizeaza pentru ameliorarea confortului si optimizarea fiabilitatii si uzurii unei transmisii mecanice.

Description

Prezenta invenție se referă la un procedeu pentru comandarea unei schimbări de raport într-un dispozitiv de transmisie. în special, la un dispozitiv de transmisie automată cu raporturi multiple.

Prezenta invenție se referă în egală măsură la un dispozitiv de transmisie pentru aplicarea acestui procedeu.

Se cunoaște din WO-A-9207206, o transmisie automată în care un ambreiaj leagă selectiv două organe rotative într-un angrenaj diferențial de un tren epicicloidal. confrom căruia, una sau alta, din două forțe antagoniste domină. Prima forță este de exemplu o reacție în dantură, mai particular o împingere axială produsă printr-o dantură elicoidală montată mobil axial, tinzând să decupleze ambreiajul. A doua forță tinde să strângă ambreiajul, poate fi produsă prin resorturile și/sau printr-un mijloc vitezometric centrifugal. Atunci când ambreiajul este decuplat, el face o reținere a rotației a trei organe rotative de angrenare diferențială și aceasta poate fi asigurată prin roata liberă care reține al treilea organ de rotație și invers.

Acest tip de transmisie este foarte avantajos căci funcționarea sa de bază nu necesită nici sursă de putere exterioară, nici traductori, nici circuit de pilotaj. Acest dispozitiv de transmisie el însuși produce forțele care vor pilota și aceste forțe sunt în același timp în funcție de parametrii necesari pilotării.

Pentru transmisiile moderne, înaintea preocupării pentru un nivel ridicat ce confort și optimizarea funcționării, forțele enunțate anterior sunt avantajos completate prin forțe adiționale, produse de exemplu prin acționări hidraulice. Forțele adiționale pot servi la modificarea după dorință a condițiilor de viteză și cuplu pentru care de transmisie schimbarea raportului, sau încă la blocarea transmisiei pe un raport dat, atunci unde se dorește (PCT/FR 94/00176).

Pe de altă parte, se constată, conform invenției, că schimbarea raportului sub acțiunea forțelor numite centrifuge sau de reacție în dantură poate prezenta anumite defecte, și anume o încetineală excesivă.

între altele, atunci când transmisia oferă un număr de rapoarte de transmitere care sunt mari în comparație cu numărul de trenuri de angrenaje utilizate, se află în general, cel puțin un proces de schimbare a raportului care necesită o destindere a cuplării și activează o alta, totul în sincronizare perfectă a acestor două operații. Toate imperfecțiunile acestei sincronizări exprimă schimbările raportului neconfortabil pentru ocupanții vehiculului și introduc constrângeri și/sau de șoc, generatori de uzură, în transmisie.

Conform invenției US-A-4713984, treapta de cuplare care se activează primește o forță de strângere la început redusă, apoi, progresiv, crescând până la o valoare maximă, în timp ce forța de strângere a celeilalte cuplări este progresiv redusă. Mijloacele hidraulice pentru aplicarea acestei soluții sunt complexe, costisitoare și dificile la punerea la punct.

Invenția DE-A-4119078 se arată reglarea în funcție de poziția clapetei de gaz a motorului, presiunea hidraulică utilizată pentru efectuarea unei schimbări de raport într-o transmisie automată. Din invenția, DE-A-4119078 se observă nemodificarea cu încă ceva a întârzierii presiunii hidraulice în caz de variație a poziției clapetei de gaz, pentru a ține cont de temporizarea întârzierii variației cuplului motor ca răspuns la noua poziție a clapetei.

Adaptarea unui astfel de sistem în toate situațiile practice posibile este extrem de complexă, și șocuri brutale sau efecte dăunătoare ale patinării excesive nu pot fi evitate cu certitudine.

Aplicarea până la un punct a sistemului depinde de buna funcționare a motorului și se degradează pe măsură ce motorul și dispozitivul de transmisie se uzează.

Prezenta invenție, realizează o mai bună stăpânire a proceselor de schimbarea raportului, implicând acționarea a cel puțin unui mijloc de cuplare selectiv.

RO 117728 Β1

Conform invenției, procedeul pentru trecerea progresivă de la un raport de transmitere deja adaptat la un alt raport de transmitere într-un dispozitiv de transmisie oferind cel 50 puțin două rapoarte de transmitere diferite și conținând un mijloc de acționare ce acționează un mijloc de cuplare selectiv a dispozitivului de transmisie, Astfel că, procedeul în care două inițierea procesului de schimbare a raportului se detectează cel puțin o mărime fizică și se comandă mijlocul de acționare, în funcție de valoarea detectată a mărimii fizice, caracterizată prin aceea că, mărimea fizică detectată este o mărime fizică de funcționare asupra 55 căreia are influență procesul de schimbare progresivă a raportului de transmitere.

Se ține cont de parametrii care influențează comportamentul transmisiei, cum ar fi, sarcina motorului și unde se prevede influneța pentru obținerea compensării efectului de calitate a schimbării raportului, cum se arată în DE-A-4119078, invenția exploatează o mărime fizică, care din contră, influențează schimbarea de raport în curs de efectuare. Se comandă 60 deci, acționarea pe baza efectelor reale detectate, și nu pe baza efectelor supuse unui parametru circumstanțial.

Cum se explică în invenția WO-A-9207206, inițierea procesului de schimbare a raportului poate fi datorită unui patinaj spontan a mijloacelor de cuplare atunci când cuplul de transmitere depășește capacitatea de transmisie a mijloacelor de cuplare, supuse unei 65 forțe de strângere bine determinate, care poate, de exemplu, să fie constantă sau crescătoare față de viteza de rotație.

Invenția se aplică, în special, la cazurile unde două mijloace de cuplare selectivă trebuie să schimbe starea în mod sincronizat. Inițierea procesului de schimbare a raportului poate atunci să fie sarcina celui de al-doilea mijloc de cuplare selectiv, adică mijlocul de 70 cuplare selectiv, altul decât cel care este comandat în funcție de mărimea fizică. Este atunci avantajos de a alege ca un al doilea mijloc de cuplare selectiv pe acela a cărui acționare face variația vitezei de intrare a dispozitivului de transmisie în sens corespunzător schimbării raportului de efectuat. De exemplu, dacă schimbarea raportului în curs de efectuare este o trecere la un raport superior, care urmează deci să determine o reducere a vitezei de rotație 75 a intrării de la transmisie, se face astfel că procesul schimbării raportului să înceapă prin acționarea unuia din cele două mijloace de cuplare care provoacă o reducere a vitezei de intrare a transmisiei.

Când mărimea fizică detectată atinge o anumită valoare predeterminată, este inițiată la rândul său acționarea altui mijloc de cuplare. 80

Referitor la mărimea fizică caractersitică a evoluției procesului de schimbare a raportului, este perfect avantajos de a alege viteza de intrare, sau de asemenea, raportul între viteza de intrare și viteza de ieșire a transmisiei, sau dacă raportul între o viteză considerată mai mică și o alta considerată mai mare a mijlocului sau mijloacelor de cuplare a căror stare se schimbă, atunci când procesul de schimbare este inițializat. 85

Procedeul pentru comandarea schimbării raportului de transmitere, conform invenției, de preferință, se pilotează mijloacele de cuplare pe baza a două tabele de adevăr diferite. Când mărimea fizică depășește un prag predeterminat, se trece de la o primă tabelă de adevăr, care nu prevede acționarea unui prim mijloc de cuplare pentru condițiile de funcționare a vehiculelor care prelevează la un moment dat schimbarea raportului, la a doua tablă 90 de adevăr, care prevede, acționarea unui prim mijloc de cuplare pentru aceste condiții.

Dispozitiv de transmisie pentru aplicarea procedeului, este propus un dispozitiv de transmisie pentru vehicule, conținând cel puțin un tren de angrenaje ce pct trece de la un raport de transmitere deja adaptat la un alt raport de transmitere prin acționarea unui mijloc de cuplare selectiv, dispozitivul conținând niște mjloace inițiatoare pentru schimbarea 95 raportului de transmitere, în funcție de cel puțin un parametru de funcționare a vehiculului, identificat cu niște mijloace de detecție pentru detectarea unei mărimi fizice de funcționare;

RO 117728 Β1 și niște mijloace de pilotare pentru comanda acționării mijlocului de cuplare după evoluția valorii numitei mărimi fizice, conform invenției, are în alcătuire mijloacele de detecție ce sunt concepute pentru detectarea unei mărimi fizice susceptibile să fie influențate prin schimbarea progresivă a raportului de transmitere după inițierea sa.

în continuare, în mod clasic, se spune că raportul de trasnmitere este scurt” sau “coborât” când corespunde unei viteze mici a ieșirii față de viteza de intrare. în caz contrar, raportul este numit “lung” sau “ridicat’.

Alte particularități și avantajele ale invenției vor reieși încă din descrierea de mai jos, în legătură cu exemplele ce sunt nelimitative.

în cele ce urmează, se dă un exemplu de realizare a invenției, în legătură și cu fig. 1-7, care reprezintă:

- fig. 1, reprezintă o jumătate de vedere în secțiune longitudinală schematică a unui dispozitiv de transmisie cu două rapoarte, conform invenției, în repaus;

- fig. 2 și 3 sunt vederi similare a fig. 1, dar în legătură cu funcționarea ca reductor și, respectiv, în priză directă;

- fig. 4, reprezintă o jumătate de vedere schematică a unui dispozitiv de transmisie cu patru rapoarte, conform invenției:

- fig. 5, reprezintă o vedere a unei organigrame de pilotaj a dispozitivului de transmisie din fig. 4, și

- fig. 6 și 7, reprezintă două tabele de adevăr utilizate de către organigrama din fig. 5.

Procedeu pentru comanda schimbării raportului de transmitere și dispozitiv de transmisie pentru aplicarea procedeului, conform invenției, va fi descris în ordinea figurilor.

Dispozitivul de transmisie a două rapoarte reprezentate în fig. 1, este destinat în particular pentru automobile, acesta conține un arbore de intrare 2a și un arbore de ieșire 2b aliniate conform axei 12 a dispozitivului. Arborele de intrare 2a este echipat cu un arbore motor 5 al autovehiculului cu interpoziționarea unui ambreiaj 86 și eventual a altor mijloace de transmitere nereprezentate. Arborele de ieșire 2b este destinat intrării directe sau indirecte a roților motrice ale vehiculul. între arborele de ieșire 2b și roțile vehiculului poate, de exemplu, fi interpus un alt dispozitiv de transmisie a două sau mai multe raporte și/sau un inversor înainte-înapoi cu comandă manuală, și/sau un diferențial de repartiție a mișcării între roțile motrice ale vehiculul.

Arborii de intrare 2a și de ieșire 2b sunt imobilizați axial cu un carter 4 al dispozitivului de transmisie.

Dispozitivul de transmisie conține un angrenaj diferențial format dintr-un tren de rapoarte epicicloidal 7. Trenul de rapoarte epicicloidal 7 conține o coroană 8, cu dantură interioară și o roată planetară 9 cu dantură exterioară ce angrenează amândouă cu niște sateliți 11, la intervale unghiulare egale în jurul axei 12 a dispozitivului de transmisie, iar prin niște fuse excentrice 14 a unor port-sateliți 13 aceștia sunt fixați rigid de arborele de ieșire 2b. Roata planetară 9 poate să se rotească liber în jurul axei 12 a dispozitivului de transmisie față de arborele de ieșire 2b, în jurul lui. Cu toate acestea, ansamblul de roți libere 16 este reținut de roțile planetare 9 ce se rotesc invers, adică în sens invers sensului normal de rotație a arborelui de intrare 2a, față de carterul 14 al transmisiei.

Coroana 8 este legată, în rotație, liberă și culisare axială, la arborele de intrare 2a, prin intermediul unor caneluri 17.

Un ambreiaj multidisc 18 este cuplat selectiv de coroana 8 cu un port-satelit 13.

Grupul de discuri 19 și 22 din ambreiajul 18 pot fi strânse axial între platoul de reținere 26 solidar cu port-satelitul 13 și un platoul de reținere 26 solidar cu port-satelitul 13 și un platou mobil 27 care aparține unei carcase 20, legată în rotație cu port-satelitul 13, ce poate culisa în raport unul cu celălalt.

RO 117728 Β1

Carcasa 20 suportă contragreutatea 29 de centrifugare dispusă în coroană în jurul ambreiajului 18. Contragreutățile în rotație sunt deci,în legătură cu arborele de ieșire 2b al dispozitivului de transmisie.

Fiecare contragreutate a unui corp masiv 31 este situată la exteriorul discurilor 19 și 150 22, iar o pârghie de acționare 32 se sprijină de o față exterioară a platoului fix 26 prin intermediul unui resort 34.

Rotația port-satelitului 13 face pivotare față de exteriorul corpului 31 al contragreutăților 29, tangențial în jurul axei ae pivotare 28 sub influența forței lor centrifuge, pentru a face trecerea din pozioția de repaus definită prin sprijinirea unui rulment 36, a contra- 155 greutăților 29, față de carcasa 20 (fig. 1 și 2), cu o poziție depărtată vizibil, ca în fig. 3.

Rezultă deci o deplasare axială relativă între pârghia 32 și axa de pivotare 28 a maselotelor. Această deplasare, care raportată la pârghia 32 a platoului mobil 27, corespunde cu compresia resortului mobil 27 față de platoul fix 26 în sensul de strângere a ambreiajului 18. 160

Atunci când dispozitivul de transmisie este în repaus cum este reprezentat în fig. 1, resortul 34 transmite carcasei 20. crin interemdiul contragreutăților 29 oprite în repaus, o forță care strânge ambreiajul 18 ce ieșire, intrarea 2a a dispozitivului de transmisie este cuplată în rotație cu ieșirea 2b și dispozitivul de transmisie constituie o priză directă capabilă de transmitere a cuplului până la un maxim definit prin forța de strângere a resortului. 165

De pe altă parte, dantura coroanei 8, sateliții 11 și roțile planetare 9 sunt de tip eclicoidal. Astfel, în fiecare cuplu de dantură ce angrenează sub sarcină, apare o împingere axială opusă proporțional cu forțele circumferențiale transmise, deci, un cuplu pe arborele de intrare 2a și un cuplu pe arborele de ieșire 2b. Sensul de înclinare elicoidal a danturii este ales pentru că împingerea axială Pac (fig. 2) ia naștere în coroana 8 unde ea transmite un 170 cuplu motor ce se exercită în sensul unde coroana 8 împinge platoul mobil 27, prin intermediul unui rulment B2, în sensul depărtării platourilor 26 și 27, deci decuplează ambreiajul 18. Forța Pac face să se apropie una de alta pârghia 32 a contragreutăților 29 și platoul de reținere 26, deci la menținerea contragreutăților 29 în poziția lor de repaus și la comprimarea resortului 34. Sateliți 11, care angrenează nu numai cu coroana 8, dar, de 175 asemenea, și cu roțile planetare 9. preiau două reacții axiale, opuse, PS1 și PS2, care se echilibrează, iar roata planetară 9. ținând cont de angrenarea sa cu sateliții 11, preia o împingere axială Pap care este egală în intensitate și opusă cu împingerea axială Pac a coroanei 8. împingerea Pac a roții planetare 9 este transmisă la carterul 4 prin intermediul unui rulment B3. 180

Această situație este reprezentată în fig. 2. Presupunând această situație realizată, se va descrie acum funcționarea de bază a dispozitivului de transmisie. Atât timp cât cuplul transmis la arborele de intrare 2a este același cu împingerea axială Pac în coroana 8, suficient pentru comprimarea resortului 34 și menținerea contragreutăților 29 în poziția de repaus reprezentată în fig. 2, distanțarea între platoul de reținere 26 și platoul mobil 27 a 185 ambreiajului este astfel redată, încât discurile 19 și 22 glisează unele față de altele fără transmiterea cuplului între ele. în acest caz, port-sateliții 13 se pot învârti cu viteze diferite de cei ai arborelui de intrare 2a și se tinde să fie imobilizați prin încărcarea care trebuie să intre în arborele de ieșire 2b. Rezultă că sateliții 11 se rotesc în sens invers mișcării, adică se face o învârtire a roții planetare 9 în sens invers cu sensul de rotație a-coroanei 8. Dar, 190 roata planetară 9 este reținută prin roata liberă 16. Roata planetară 9 este deci, imobilizată prin roata liberă 16 și, port-sateliții 13 se învârt cu o viteză care este intermediară între viteza nulă a roții planetare 9 și viteza coroanei 8. Ansamblul funcționează deci ca reductor. Dacă

RO 117728 Β1 viteza de rotație crește și cuplul rămâne neschimbat se ajunge la un moment dat când forța centrifugălă a contragreutăților 29 se produce pe platoul mobil 27, în raport cu platoul de reținere 26 o forță axială de strângere mai mare decât împingerea axială Pac și, platoul mobil 27 este împins către platoul 26 pentru realizarea prizei directe.

Ambreiajul 18, în măsura în care se strânge în timpul trecerii în priză directă, transmite din ce în ce mai multă putere direct coroanei 8 legate de arborele de intrare 2a, port-satelitul 13 este legat de arborele de ieșire 2b. în consecință, dantura trenului epicicloidal 7 acționează din ce în ce mai puțin, adică transmite din ce în ce mai puțină forță, împingerea axială Pac descrește și sfârșește prin a se anula. De asemenea, împingerea axială datorată forței centrifuge poate să acționeze din plin pentru strângerea platourilor 26 și 27, unul către celălalt. Se poate atunci să se ajungă la faptul că viteza de rotație a arborelui de ieșire 2b să se diminueze și/sau cuplul de transmitere să crească, datorită faptului că contragreutățile 29 nu asigură în plus o forță de strângere suficientă pentru transmiterea cuplului în ambreiajul 18. în acest caz, ambreiajul 18 începe să patineze. Viteza roții planetare 9 se diminuează până când se anulează. Roata liberă 16 imobilizează roata planetară și forța Pac în dantură reapare pentru decuplarea ambreiajului, astfel, încât dispozitivul de transmisie funcționează apoi ca reductor. De asemenea, de fiecare dată când se operează o schimbare de funcționare ca reductor la funcționare în priză directă, sau invers, forța axială Pac variază în sensul de a stabiliza raportul de transmitere nou adaptat. Acesta este foarte avantajos pe de o parte, pentru a evita schimbările de raport foarte frecvent în jurul anumitor puncte de funcționare critice, și pe de altă parte pentru că situațiile de patinare a ambreiajului 18 nu sunt tranzitorii.

Cum se arată în fig. 1, mijloacele complementare sunt prevăzute pentru a face funcționarea selectivă a dispozitivului de transmisie în reductor în condiți diferite de cele determinate prin forțele axiale datorate elementului de arc 34, cu contragreutățile 29 centrifugale și cu dantura elicoidală a coroanei 8.

De aceea, dispozitivul de transmisie conține o frână 43 care permite imobilizarea roții plasnetare 9, față de carterul 4 independent de roata liberă 16. Astfel spus, frâna 43 este montată pentru a funcționa în paralel cu roata liberă 16 între roțile planetare 9 și carterul 4. Un piston hidraulic 44 este montat axial și culisează pentru selectarea strângerii și decuplării frânei 43. Frâna 43 și pistonul 44 au o formă inelară, fiind pe aceeași axă cu cea a axului 12 al dispozitivului de transmisie. Pistonul 44 se deplasează într-o cameră hidraulică 46 care poate să fie alimentată progresiv cu ulei sub presiune pentru a acționa pistonul 44 în sensul strângerii frânei 43.

în plus, pistonul 44 este legat rigid cu un împingător 47 care poate să se sprijine pe o colivie 20, prin intermediul unui rulment axial B4. Atunci când presiunea din camera 46 apasă pistonul 44 în poziția de strângere frâna 43, înainte ca frâna 43 să fie strânsă, colivia 20 este readusă de o manieră suficientă pentru ca ambreiajul 18 să fie eliberat.

Astfel, pistonul 44 este în poziția de strângere a frânei (fig. 2), roata planetară 9 este imobilizată chiar dacă portsatelitul 13 tinde să se rotească mai repede ca coroana 8, așa cum este cazul lor de funcționare reținută și, în consecință, ansamblul funcționează ca reductor, prin decuplarea ambreiajului 18.

Ansamblul de elemente tehnice 43, 44, 46 și 47, care au fost descrise mai sus constituie un mijloc prin care poate fi aplicat dispozitivul de conducătorul vehiculul pentru a obliga ansamblul să funcționeze ca reductor când conducătorul dorește să sporească efectul de frână la coborâre, sau când el crește cuplul motor pe arborele de ieșire 2b. Când cuplul este motor, frâna 43, dacă este strânsă, exercită o acțiune redondantă cu aceea a roții libere 16, dar acesta nu deranjează.

RO 117728 Β1

Alimentarea și evacuarea camerei 46 este comandată cu o electrovana 69. Când este în repaus, electrovana 69 (fig. 1 și 3) este legată de camera 46 printr-o galerie de fugă 151, care este rezistentă hidraulic. Când electrovana 69 este alimentată electric (fig. 2), ea izolează camera 46 de galeria de fugă 151 și o leagă cu ieșirea unei pompe 57 care antrenează motorul 5. Independent de starea electrovanei 69, pompa 57 poate, de asemenea, să servească la alimentarea unui circuit de lubrefiere (nereprezentat) a dispozitivului de transmisie.

Electrovana 69 este pilotată prin unitatea de pilotare 152 legată de un detector 153 al vitezei V_s a arborelui de ieșire 2b, un detector de poziție 154 a unui selector “manual/automat” pus la dispoziția conducătorului, detectorul poziției pedalei acceleratorului 156, și un selector “normal/sport”, 157, permit conducătorului alegerea între două compartimente automate diferite a dispozitivului de transmisie.

Conform prezentei invenții, un detector suplimentar 158 evidențiază viteza de intrare V_E pe arborele 2a. Cel puțin când dispozitivul funcționează în priză directă și, în consecință, pistonul 44 este dezactivat, unitatea de pilotare 152 supraveghează raportul între viteza de intrare V_E și viteza V_s. Atâta timp cât,priza directă este realizată, acest raport este egal cu 1. Dacă viteza de intrare V_E crește în raport cu viteza de ieșire V_s, deci, ambreiajul 18 începe să patineze și, în consecință, dispozitivul de transmisie inițiază spontan trecerea la funcționarea ca reductor de viteză. în acest caz, pentru accelerarea acestui proces și limitarea duratei de patinare a discurilor 19 și 22 ale ambreiajului, unitatea de pilotare 152 care a detectat creșterea de viteză V_E în raprot cu viteza V_s, comandă alimentarea camerei 46, astfel, încât pistonul 44 să împingă colivia 20 în sensul decuplării ambreiajului 18, pentru a determina situația reprezentată în fra. 2. De exemplu, unitatea de pilotare 152 poate începe să determine acțiunea pistonului 44 când raportul vitezelor V_E/V_S devine superior lui 1,1.

Pentru ca această funcționare a unității de pilotare 152 să fie compatibilă cu alte funcții ale sale se ține cont de alți parametrii de funcționare a vehiculului, este avantajos ca unitatea de pilotare 152 să aibă în memorie două tabele de adevăr, care să spună dacă pistonul 44 trebuie să fie activ, în funcție de parametrii de funcționare furnizați de detectoarele 153,154,156 și 157. Când unitatea de pilotare 152 detectează că, raportul vitezelor V_E/V_S depășește un prag prestabilit, egal de exemplu cu 1,1, unitatea de pilotare trece de la prima la a doua tabelă de adevăr. Pentru condițiile de funcționare în vigoare, prima tabelă de adevăr prevedea neactivarea pistonului 44, pe când cea de-a doua tabelă de adevăr prevede activarea pistonului 44 pentru aceleași condiții.

într-o versiune puțin diferită, este posbil ca unitatea de pilotare 152, când detectează că procesul de schimbare a raportului este realizat, să suprime activarea pistonului 44. Detectarea realizării, procesului de schimbare a raportului constă, de exemplu. în a detecta că raportul vitezelor V_E/V_S atinge valoarea, de exemplu, egală cu 1,4 corespunzând funcționării ca reductor de viteză. Suprimarea activării pistonului 44 nu provoacă revenirea funcționării în priză directă deoarece, funcționarea ca reductor face să reapară forțele în dantură Pac, capabile să stabilizeze funcționarea ca reductor fără ajutorul pistonului 44.

în exemplu! de realizare, reprezentat în fig. 4, dispozitivul de transmisie, este reprezentat schematic și conține două trenuri planetare 107 și 207, montate în serie. Trenul planetar 107 este subansamblul descris cu referire la fig. 1 la 3, în sensul că coroana sa 108 este legată de arborele de intrare 2a, roata sa planetară 109 este legată de carterul 104 prin intermediul unei roți libere 116 și port-satelitul 114, sau suportă sateliții 111 ce angrenează cu coroana 108 și cu roata planetară 109 și este legată cu arborele de eișire 2ab al trenului

107, arbore care devine astfel arborele de intrare al trenului 207. Un ambreiaj 118 permite

245

250

255

260

265

270

275

280

285

RO 117728 Β1 cuplarea selectivă a coroanei 108 cu port-sateliții 113, altfel spus arborele de intrare 2a cu arborele intermediar 2ab pentru realizarea unei prize directe în trenul planetar 107. Când ambreiajul 118 este decuplat, trenul planetar 107 funcționează ca reductor, roata planetară 109 este atunci imobilizată prin roata liberă 116. Raportul de reducere furnizat de un astfel de tren planetar, adică un tren planetar cu intrarea legată cu coroana 108 și ieșirea legată la port-sateliți, 113 este în mod curent de ordinul 1,4.

Al doilea tren planetar 207 este diferit în sensul că arborele său de intrare, constituit din arborele intermediar 2ab, este racordat nu de coroana 208, ci de roata planetară 209. Coroana 208 este legată de carterul 104 prin intermediul unei roți libere 216 ca să împiedice coroana 208 să se învârte invers. Ancorele de ieșire 2b este legat de port-sateliții 213 ce suportă sateliții 211 angrenând fiecare cu coroana 208 și roata planetară 209. Un ambreiaj 218 permite solidarizarea arborelui intermediar 2ab cu arborele de ieșire 2b pentru realizarea unei prize directe într-un a! doilea mecanism diferențial 207.

Când ambreiajul 218 este decuplat, mecanismul 207 funcționează ca reductor cu coroana 208 imobilizată prin roata liberă 216. Ținând cont de faptul că intrarea este legată cu roata planetară 209 și că ieșirea este legată cu port-sateliții 213, raportul de reducere este atunci de obicei egal cu 3.

Ambreiajele 118 și 218 sunt in mod selectiv strânse prin niște resoarte R1 și respectiv R2, și decuplate împotriva acțiunii acestor resoarte prin niște mijloace de acționare A1 și, respectiv, A2, comandate fiecare prin electrovana V1, respectiv, V2, ele însele pilotate prin câte o unitate de pilotare 152.

Unitatea 152 primește pe intrările sale semnalele V_E și V_s furnizate prin detectorii 158 și,respectiv, 153, astfel, încât semnalul detectorului 156 indică poziția pedalei acceleratorului vehiculului, ceea ce corespunde la un parametru de sarcină C a motorului vehiculului, care poate să fie exprimat,de exemplu, în procente din sarcina maximă.

Dispozitivul de transmisie care va fi descris este capabil să furnizeze patru rapoarte diferite. Primul raport, sau raport mai mic, este stabilit când cele două ambreiaje 118 și 218 sunt decuplate și în consecință două trenuri planetare 107 și 207 ce funcționează ca reductoare. Transmisia furnizează atunci un raport de reducere egal cu 1,4 x 3 = 4.2.

Pentru funcționarea conform celui de-al doilea raport, ambreiajul 118 este cuplat și ambreiajul 218 este decuplat, astfel că trenul planetar 107 funcționează în priză directă și trenul planetar 207 ca reductor, ceea ce dă un raport de reducere total de 3 în dispozitivul de transmisie.

Pentru funcționare, conform celui de-al treilea raport, se inversează ambreiajul 118, care este decuplat și ambreiajul 218 cuplat, astfel că primul tren planetar 107 funcționează ca reductor. Deci furnizează un raport de reducere global, aproximativ de 1,4.

Pentru funcționarea, conform celui de-al patrulea raport, sau raportul mai mare, cele două trenuri 107 și 207 funcționează în priză directă, raportul global fiind egal cu 1.

în exemplul simplu care este descris, schimbările de raport sunt pilotate de o singură unitate de pilotare 152 după parametrii de funcționare, V_s (viteză de ieșire) și C (sarcină), dar versiuni mai sofisticare sunt conceptibile.

în dispozitivul de transmisie, trecerea de la al doilea la al treilea raport este ușor de pilotat deoarece ambreiajul 118 trebuie să se fi decuplat în momentul când ambreiajul 218 trebuie cuplat. Dacă sincronizarea între cele două operații este imperfectă, se riscă obținerea, în timp scurt, sau a unei decuplări simultane a celor două ambreiaje corespunzând unei reveniri la primul raport de transmisie după toate aparențele cu riscul de supraturație a motorului sau a unei cuplări simultane a celor două ambreiaje, adică o situație scurtă de

RO 117728 Β1 priză directă în ansamblul transmisiei cu riscul de subturație a motorului. în aceste două cazuri, pasagerii din vehicul sunt supuși la șocuri, și mecanica vehiculului suferă șocuri și contacții inutile. Pe de altă parte, aceste disfuncții de funcționare, dacă se lasă să se producă, reacționează influențând parametrii de funcționare legați de unitatea de pilotare 152, aceasta perturbând însă avantajele procesului de schimbare a raportului.

Pentru a evita aceste inconveniente, unitatea de pilotare 152 provoacă într-o primă etapă o cuplare a ambreiajului 218 fără decuplarea ambreiajului 118. Aceasta va reduce viteza de intrare V_E în raport cu viteza de ieșire V_s deoarece corespunde la o trecere progresivă a dispozitivului de transmisie de la al doilea raport direct la al patrulea raport. în timpul procesului parțial, viteza de intrare V_E evoluează deci în sensul care corespunde schimbării de raport voit, adică trecerii de la al doilea la al treilea raport. Din contră, dacă s-ar fi început acționarea ambreiajului 118 în sensul decuplării, s-ar fi făcut o menevră corespunzător revenirii la primul raport de transmisie și deci, o creștere a vitezei de intrare V_E

Cuplarea ambreiajului 218 se operează progresiv, în special, dacă valva 69 conține o galerie de fugă 151 hidraulică rezistentă cum este reprezentată în fig. 1 la 3 pentru a împiedica evacuarea brutală a camerei hidraulice 46. Revenind la fig. 4, când se desfășoară cursa de cuplare progresivă a ambreiajului 218 unitatea de pilotare 152 detectează că raportul vitezelor V_E/V_S trece sub un prag prestabilit K1, ea comandă decuplarea primului ambreiaj.

Fig. 5 reprezintă un exempiu de organigramă care poate fi aplicată pe unitatea de pilotare, conform procedeului utilizat, ce urmează a fi descris în continuare.

Prima etapă 301 constă în selectarea tabelei de adevăr T₁ reprezentată de fig. 6, care indică diferite valori a sarcinii C și vitezei V_s a raportului de slectat. Tabela de adevăr Τ_ή, prevede într-o anume situație selectarea celui de-al treilea raport, numai rapoartele 1,2 și 4 pot fi selecționate.

Apoi, revenind la fig. 5, un test 303, prevede etapa 302 de citire a parametrilor V_s și C, determină dacă după tabela T, raportul Ri trebuie să fie selectat sau menținut. în conformitate, dacă răspunsul este “da” sau nu” ordinul 304, care alimentează mijloacele de acționat A, și A₂, este emis sau, respectiv, nu este emis. Apoi, în două cazuri, parametrii V_s și C sunt citiți din nou (instrucțiunea 309), testul 310 reverifică dacă aceste condiții sunt îndeplinite pentru stabilirea celui de-al patrulea raport. Dacă răspunsul la testul 307 asupra necesității de a stabili al doilea raport este negativ, se trece direct la instrucțiunea 309 și testul 310 fără trecerea prin instrucțiunea 308. Dacă răspunsul la testul 310 este negativ, se revine la testul 303 pentru reverificarea dacă este cazul stabilirii sau menținerii primului raport.

Dacă răspunsul la testul 310 este pozitiv, înseamnă că fie al treilea, fie al patrulea raport, poate fi stabilit, căci tabela de adevăr nu permite o distingere a celor două cazuri. Dar orice ar fi, o instrucțiune 311 comandă evacuarea celor două mijloace de acționare pentru inițierea trecerii la al patrulea raport. Apoi, un test 312 reverifică dacă raportul vitezelor V_E/V_S este inferior pragului K,. în caz negativ, se revine la instrucțiunea 309 pentru verificarea parametrilor, respectiv, viteza vehiculului V_s și sarcina C. Dacă acești parametrii nu variază prea mult, testul 310 readuce instrucțiunea 311. Această buclă poate avea loc de mai multe ori până ce cuplarea progresivă a ambreiajului 218 a făcut suficient să scadă viteza V_E,încât răspunsul la testul 312 (“V_E/V_S<K₁) să fie pozitiv. în acest caz, instrucțiunea 313 comandă trecerea la tabela de adevăr T₂,reprezentată în fig. 7, care arată cazul unde al treilea raport trebuie să fie selecționat, caz în care se selecționează al patrulea raport.

După instrucțiunea 314 de citire a vitezei vehiculului V_s și sarcinii C un test 315 reverifică dacă al treilea raport poate fi selecționat. Dacă da, alimentarea mijlocului de acționare A₁ este inițiată, dar evacuarea mijlocului acționate A₂ este menținută (instrucțiunea 316), apoi se revine la bucla cu instrucțiunea 314.

340

345

350

355

360

365

370

375

380

RO 117728 Β1

Dacă la un stadiu de funcționare, conform celui de-al treilea raport, răspunsul la testul 315 devenind negativ, se revine la instrucțiunea 309 și la testul 310 pentru reverificarea dacă al patrulea raport poate fi selecționat. Dacă da, stabilirea și menținerea celui de-al patrulea raport se efectuează printr-o buclă conform etapelor succesive 309 și 315. într-adevăr, cum se pleacă de la situația unde al treilea raport este deja stabilit, răspunsul la testul 312 este imediat pozitiv, de la prima execuție a buclei menționată. Deoarece, conform celor spuse mai sus, în timpul tranziției de la al doilea la al treilea raport ca răspuns la testul 312 trece de la “NU” la “DA”.

Dacă pornind de la funcționarea, conform celui de-al treilea raport, ca răspuns la testul 315, apoi răspunsul la testul 310 sunt amândouă negative, înseamnă că trebuie să se stabilească primul sau al doilea raport, și se revine la instrucțiunea 301 care reinstaurează tabela T_1t apoi procesul deja expus la începutul descrierii, în legătură cu fig. 5, reîncepe.

Pentru trecerea de la al doilea la al treilea raport, organigrama din fig. 5 a constat în începerea procesului de trecere la al patrulea raport, prin instrucțiunea 311 de evaucare a celor doi acționari. Cum se pleacă de la situația funcționării, conform celui de-al doilea raport, pentru care mijlocul de acționare A! este deja evacuat, instrucțiunea 311 are ca singur efect de a face să înceapă evacuarea celui de-al doilea mijloc de acționare, care să facă schimbarea stării celui de-al doilea tren 207 la care saltul între două rapoarte (1:1 în priză directă și 3:1 ca reductor) este mai ridicat. Apoi, când raportul vitezelor (V_E/V_S) devine inferior lui K, (test 312) la rândul său primul tren 107 începe să schimbe starea, prin alimentarea acționarului A₁ (instrucțiunea 316).

în exemplu reprezentat, nu a fost considerat util să se gestioneze electronic sincronizarea trecerii inverse, adică de la al treilea la al doilea raport, căci această tranziție este făcută brusc.

Dar, o astfel de gestiune electronică va fi posibilă. Pentru aceasta, ar fi suficient ca tabela T₂ să nu facă nici o distincție între cazul unde, primul și unde cel de-al doilea raport trebuie să fie adaptat. Procesul trecerii celui de-al treilea la al doilea raport ar începe ca și cum s-ar reveni direct la primul raport, prin simpla deschidere a ambreiajului 218.

Apoi, numai când raportul vitezelor V_E/V_S devine superior la pragul K₂, se operează revenirea la tabela T₁ care face distincția între cazul când primul raport poate fi adaptat de acela unde al doilea raport poate fi instaurat, și numai la acest stadiul ar începe cuplarea ambreiajului 118 de primul tren.

Se vede, în consecință, conform invenției, că este întotdeauna interes atunci când trebuie să se inverseze stările raportului mare și raportului mic între două trenuri de angrenaje montate în serie, să înceapă acționarea prin trenul de angrenaje având un salt de raport mai mare între raportul său lung și raportul său scurt.

în exemplu, se începe întotdeauna prin acționarea celui de-al doilea tren epcicloidal 207, al cărui raport de multiplicare este de trei ori mai mare ca reductor, decât în priza directă, și numai apoi se acționează primul tren epcicloidal 107, al cărui raport de reducție nu este decât de 1,4 ori mai mare ca raportul în priză directă.

în exemplul reprezentat în fig. 4, se poate face intervenția forțelor de tip centifugal sau de dantură, cum este reprezentat în fig. 1 la 3.

în tablele de adevăr T₁ și T₂, pot fi cupluri de valori C și V_s, pentru care nici o alegere de raport nu este fixă, ceea ce semnifică că pentru condiții particulare, unitatea de pilotare 152 lasă forțele centrifuge și de dantură să comande singure dispozitivul de transmisie. Chiar în aceleași condiții, ar fi posibil de prevăzut că unitatea 152 să comande intrarea în acțiune a acționatorului pentru favorizarea schimbării de stare a unuia sau mai multor ambreiaje în timpul tranziției între două rapoarte de transmitere.

RO 117728 Β1

Dacă unitatea 152, din fig. 4, trebuie să țină cont de alți parametrii ca sarcina C și viteza V_s pentru a decide alegerea raportului, tabelele T, și T₂ pot fi înlocuite fiecare prin matricile cu mai multe dimensiuni.

Claims

1. Procedeu pentru comanda schimbării raportului de transmitere raport de transmitere deja adoptat la un alt raport de transmitere nou într-un dispozitiv de transmisie oferind cel puțin două rapoarte de transmitere diferite, și conținând un mijloc de acționare (44 și 46;

ce acționează un mijloc de cuplare selectiv (18 și 118) al dispozitivului de transmisie, procedeu în care după inițierea procesului de schimbare a raportului de transmitere se detectează cel puțin o mărime fizică și se comandă mijlocul de acționare (44 și 46; AJ, în funcție de valoarea detectată a acelei mărimi fizice, caracterizat prin aceea că, mărimea fizică detectată este o mărime fizică (V_E/V_S) de funcționare influențată de procesul de schimbare progresivă a raportului de transmitere.

2. Procedeu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, nu se comandă acționarea numitului mijloc de cuplare (7 și 107), decât atunci când mărimea fizică (V_E/V_S) a trecut un prag predeterminat (K₅).

3. Procedeu, conform revendicărilor 1 sau 2, caracterizat prin aceea că, mărimea fizică reprezintă viteza de rotație (V_E) măsurată în amonte a dispozitivului de cuplare și este comparată cu viteza de rotație (V_s) în aval a dispozitivului de cuplare.

4. Procedeu, conform uneia din revendicările 1 la 3, caracterizat prin aceea că, inițierea procesului de schimbare este asigurată printr-un ansamblu (18 și A₂). altul decât mijlocul de acționare (44 și 46; A<) comandat.

5. Procedeu, conform revendicării 4, caracterizat prin aceea că, inițierea procesului de schimbare a raportului de transmitere este asgiurată prin patinarea ambreiajului (18) atunci când cuplu de transmis prin acest ambreiaj depășește o valoare definită printr-un mijloc de strângere (29 și 34), astfel reglat.

6. Procedeu, conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că, mijlocul de acționare (44 și 46; Ai) comandat este montat pentru a constribui la deschiderea ambreiajului (18) reprezentând mijlocul de cuplare selectiv, în opoziție cu mijlocul de strângere (29 și 34).

7. Procedeu, conform revendicărilor 5 sau 6, caracterizat prin aceea că, deschiderea ambreiajului (18 și 118) este asigurată de acțiunea conjugată a mijlocului de acționare (44 și 46; Α_ή) comandat și de o forță de reacție din dantură (Pac) produsă de către o dantură (8 și 108) care este încărcată de o manieră crescătoare pe măsură ce cuplul transmis prin ambreiaj (18 și 118) descrește.

8. Procedeu, conform revendicării 4, caracterizat prin aceea că, numitul ansamblu (18 și A₂) reprezintă un al doilea mijloc de cuplare selectiv (218).

9. Procedeu, conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că, dintre cele două mijloace de acționare comandată se alege cel de al doilea mijloc de cuplare selectiv (218) a cărui acționare face să varieze viteza de intrare (V_E) a transmisiei în același sens cu variația vitezei de intrare care va rezulta din schimbarea raportului de transmitere care este în curs de a fi schimbat.

10. Procedeu, conform revendicărilor 8 sau 9, caracterizat prin aceea că se pilotează două mijloace de cuplare (118 și 218) pe bază de tabele de adevăr (T1 și T2), definind cel puțin indirect starea mijloacelor de cuplare în funcție de parametrii (V_s și C) de funcționare a vehiculului, și care schimbă tabela de adevăr cel puțin o dată în timpul numitei schimbări de raport de transmitere la un anumit stadiu definit după valoarea numitei mărimi fizice (V_E/V_S).

435

440

445

450

455

460

465

470

475

480

RO 117728 Β1

11. Procedeu, conform revendicării 10, caracterizat prin aceea că, atunci când este schimbată tabela de adevăr, se trece la tabela (T1) care, pentru schimbarea raportului de transmitere în sensul menționat pornind cu raportul de transmitere deja adoptat, nu prevede decât acționarea celui de-al doilea mijloc de cuplare (28), la cealăltă tabelă de adevăr (T2), care face să intervină acționarea primului mijloc de cuplare selectiv (118).

12. Procedeu, conform revendicărilor 10 sau 11, caracterizat prin aceea că, este aplicat la o transmisie în care pornind de la starea corespunzătoare la un raport de transmitere deja adoptat, acționarea celui de-al doilea mijloc de cuplare selectiv (218). fără acționarea primului mijloc de cuplare (118). corespunde la alt raport de transmitere, și că pentru schimbarea tabelei de adevăr se trece de la o primă tabelă (T1) de adevăr ce prevede trecerea directă de la raportul deja adoptat la celălalt raport menționat, cu a doua tabelă de adevăr (T2) prevăzând trecerea la celălalt raport menționat la raportul nou.

13. Procedeu, conform revendicărilor de la 8 la 12, caracterizat prin aceea că, este aplicat la un dispozitiv de transmisie ce cuprinde două mecanisme diferențiale (107 și 207) montate în serie și ce oferă fiecare două rapoarte de transmitere, mari și respectiv mici, pentru comanda trecerii de la un raport deja adoptat la altul, schimbare în cursul căreia unul dintre mecanismele diferențiale (118) trece de la raportul mare la raportul mic și celălalt (213) trece de la raportul mic la raportu^! mare prin acționarea celor două mijloace de cuplare (118 și 218) asociate fiecare la unul cintre mecanisme, și că se alege al doilea mijloc de cuplare, cel care este asociat cu mecanismul diferențial a cărui salt între raportul mare și raportul mic este mai mare.

14. Dispozitiv de transmisie pentru vehicule pentru aplicarea procedeului, conform revendicărilor 1-13, conține cel puțin un tren de angrenaje (7,107 și 207) ce poate face trecerea de la raportul de transmitere deja adoptat la un raport de transmitere nou prin acționarea unui mijloc de cuplare selectiv (18 și 118), și conține niște mijloace inițiale de funcționare a vehiculului, identificat cu niște mijloace de detecție (153 și 158) pentru detectarea unei mărimi fizice de funcționare, și niște mijloace de pilotare (152) pentru comanda acționării mijlocului de cuplare (18 și 118) după evoluția valorii numitei mărimi fizice, caracterizat prin aceea că are în alcătuire mijloacele de detecție (153 și 158) ce sunt concepute pentru detectarea unei mărimi fizice (V_E/V_S) susceptibile să fie influențate prin schimbarea progresivă a raportului de transmitere după inițierea sa.

15. Dispozitiv, conform revendicării 14, caracterizat prin aceea că, mijloacele de pilotare (152) sunt concepute pentru comandarea începutului acționării numitului mijloc de cuplare când valoarea mărimii fizice (V_E/V_S) depășește pragul predeterminat (K,). ansamblele (18 și 218) inițiatoare fiind altele decât mijlocul de acționare (44 și 46; A,) numitului mijloc de cuplare.

16. Dispozitiv, conform revendicărilor 14 sau 15, caracterizat prin aceea că. mijloacele pentru detectarea unei mărimi fizice conțin mijloace de detecție (158) pentru detectarea vitezei de rotație (V_E) în amontele numitului mijloc de cuplare selectiv (18 și 118). relativ cu sensul de transfer de energie de intrare (2a), față de cel de ieșire (2b) a dispozitivului de transmisie.

17. Dispozitiv, conform uneia din revendicările 14 la 16, caracterizat prin aceea că, mijloacele inițiatoare pentru schimbarea raportului de transmitere, conțin niște elemente (29 și 34) pentru aplicarea mijlocului de cuplare a unei forțe de strângere limitată astfel, încât mijlocul de cuplare (18) selectiv să înceapă să patineze atunci când cuplul de transmis prin numitul mijloc de cuplare depășește o valoare determinată prin numita forță de strângere.

18. Dispozitiv, conform revendicării 17, caracterizat prin aceea că,conține niște dispozitive tahimetrice (29) care definesc numita forță de strângere, dându-i o valoare care crește cu viteza de rotație a dispozitivului de transmisie.

RO 117728 Β1

19. Dispozitiv, conform revendicărilor 17 sau 18, caracterizat prin aceea că, mai conține niște mijloace (17 și B2) pentru transmisia numitului mijloc de cuplare selectiv (18), în sensul decuplării, o forță (Pac) de reacție în dantură suportată de către dantura (8) trenului de angrenaje care este încărcat într-o manieră crescătoare atunci când numitul mijloc de cuplare patinează.

20. Dispozitiv, conform uneia din revendicările 14 la 18, caracterizat prin aceea că, mijloacele de pilotare (152) conțin în memorie cel puțin două tabele (T1 și T2) de adevăr ce definesc starea pe care numitul mijloc de cuplare (18 și 118) trebuie să-l ia în considerare, în funcție de cel puțin un parametru (V_s și C) de funcționare a vehiculului, și mijloacele pentru trecerea de la prima tabelă de adevăr (T1) la a doua tabelă de adevăr (T2) când numita mărime fizică (V_E/V_S) depășește un prag (K1), prima și a doua tabelă de adevăr (T1 și T2) prevede menținerea stării și.respectiv, schimbarea stării numitului mijloc de cuplare selectiv (18 și 118) pentru valoarea curentă a parametrului de funcționare.

21. Dispozitiv, conform revendicărilor 14 la 16, caracterizat prin aceea că, mijloacele inițiatoare conțin un al doilea mijloc de cuplare selectiv (218).

22. Dispozitiv,conform revendicărilor 21, caracterizat prin aceea că. mijloacele de pilotare (152) conțin în memorie ce! puțin două tabele de adevăr (T1 și T2j ce definesc starea pe care trebuie s-o ia cele două mijloace de cuplare selective (118 și 218). în funcție de parametrii (V_s și C) de funcționare a vehiculului, și că aceste mijloace de pilotare (152) conțin niște teste (312 și 313) pentru, ca în funcție de evlouția mărimii fizice (V_E/V_S), să treacă de la prima tabelă (T1), care prevede o stare intermediară de acționare a celui de-al doilea mijloc de cuplare (218) selectiv cu menținerea în starea primului mijloc de cuplare (118) selectiv, la a doua tabelă de adevăr (T2) care prevede acționarea simultană a două mijloace de cuplare (118 și 218) selectivă în raport cu starea mijloacelor de cuplare definind raportul de transmitere vechi.

23. Dispozitiv, conform revendicării 22, caracterizat prin aceea că, în conformitate cu cea de-a doua tabelă(T2), starea intermediară este prevăzută pentru definirea unui alt raport de transmitere (R4), când cel puțin unul din parametrii de funcționare (V_E/V_S) ia valorile situate deasupra celor corespunzătoare la trecerea raportului de transmitere deja adoptat (R2) față de raportul transmitere nou (R3).

24. Dispozitiv, conform uneia din revendicările 21 la 23, caracterizat prin aceea că, mai conține două trenuri de angrenaje (107 și 207) montate în serie și la fiecare din ele este asociat un mijloc de cuplare (118 și 207) selectiv, capabil să furnizeze fiecare un raport de transmitere mare și un raport de transmitere mic, saltul între raportul mare și raportul mic este diferit de la un tren de angrenaje la altul, și care raport de transmitere deja adoptat (R2) și raportul de transmisie nou (R3) sunt obținute astfel, încât să funcționeze la un respectiv tren de angrenaje conform, raportului său mare și altul conform raportului său mic.

25. Dispozitiv, conform revendicării 24, caracterizat prin aceea că, mijloacele de pilotare (152) au alte capabilități, pornind de la un raport de transmitere deja adoptat (R2) pentru a nu face trecerea dispozitivului de transmisie la un raport extrem (R4) ce acționează cel de-al doilea mijloc de cuplare (218) selectiv și să mențină în aceiași stare primul mijloc de cuplare selectiv (18).

26. Dispozitiv, conform uneia din revendicările 14 la 25, caracterizat prin aceea că, mijloacele de amortizare (151) sunt montate pentru încetinirea acționării a cel puțin unuia din mijloacele de cuplare selective (18).