MD4394C1 - Procedeu de fabricare a mistelei - Google Patents

Procedeu de fabricare a mistelei Download PDF

Info

Publication number
MD4394C1
MD4394C1 MDA20140050A MD20140050A MD4394C1 MD 4394 C1 MD4394 C1 MD 4394C1 MD A20140050 A MDA20140050 A MD A20140050A MD 20140050 A MD20140050 A MD 20140050A MD 4394 C1 MD4394 C1 MD 4394C1
Authority
MD
Moldova
Prior art keywords
wine
distillate
month
vol
press
Prior art date
Application number
MDA20140050A
Other languages
English (en)
Russian (ru)
Other versions
MD4394B1 (ro
Inventor
Ливиу ВАКАРЧУК
Original Assignee
Ливиу ВАКАРЧУК
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Ливиу ВАКАРЧУК filed Critical Ливиу ВАКАРЧУК
Priority to MDA20140050A priority Critical patent/MD4394C1/ro
Publication of MD4394B1 publication Critical patent/MD4394B1/ro
Publication of MD4394C1 publication Critical patent/MD4394C1/ro

Links

Landscapes

  • Distillation Of Fermentation Liquor, Processing Of Alcohols, Vinegar And Beer (AREA)

Abstract

Invenţia se referă la industria vinicolă, şi anume la un procedeu de fabricare a mistelei.Procedeul, conform invenţiei, include prelucrarea strugurilor cu obţinerea mustuielii, macerarea sau electroplasmoliza acesteia, scurgerea mustuielii şi presarea boştinei cu separarea mustului ravac şi a mustului de presă, limpezirea musturilor şi dirijarea mustului de presă la fermentare cu obţinerea vinului sec şi distilarea ulterioară a acestuia, alcoolizarea mustului ravac limpezit cu distilat de vin maturat pană la tăria de 35…55% vol., după care mistela se menţine cel puţin 8 luni cu agitare o dată în lună; totodată se utilizează distilat de vin maturat obţinut la menţinerea distilatului de vin crud, cel puţin un an, în contact cu seminţe de struguri în prealabil fărâmiţate şi tratate termic sau cu talaş de stejar, cu amestecare prin barbotare cu oxigen o dată în lună.

Description

Invenţia se referă la industria vinicolă, şi anume la un procedeu de fabricare a mistelei.
Sunt cunoscute procedee de alcoolizare a mustului [1] şi pregătire a mistelei [2] utilizate ulterior pentru alcoolizarea şi îndulcirea cupajului unor vinuri speciale tari şi de desert, albe, roze şi roşii care prevăd recepţia şi procesarea strugurilor cu obţinerea mustuielii, opţional, macerarea ei de scurtă durată, scurgerea mustului, presarea boştinei, limpezirea mustului proaspăt şi alcoolizarea cu alcool rectificat până la tăria de 16…18% vol., cu decantarea de pe sediment şi dozarea în cupajul vinului special.
Procedeul cunoscut permite obţinerea produsului, însă calitatea este diminuată de prezenţa alcoolului rectificat din grâne, interzis de legislaţia UE pentru industria vinului, din cauza tăriei şi a conţinutului de zaharuri reduse se consumă în cantităţi mai mari cu diluarea componentelor cupajului, totodată asimilarea lentă a alcoolului duce la o dizarmonie gustativă a produsului finit, iar absenţa antrenării în procedeele cunoscute a mustului de presă nu permite reducerea preţului de cost.
Este cunoscut de asemenea procedeul de fabricare a mistelei care, pe lângă operaţiile tehnologice enumerate, prevede alcoolizarea cu distilat de vin cu tăria de 72% vol., care se asimilează mai uşor şi după compoziţia chimică este corespunzător naturii mustului [3].
Procedeul cunoscut permite alcoolizarea mustului şi sistarea fermentării, ameliorarea calităţii producţiei obţinute cu utilizarea mistelei fabricate, în acelaşi timp nu exclude diluarea componentelor mustului, mistela nematurată poate avea alcoolul neasimilat complet, ce duce la prelungirea duratei de maturare a unor volume mari de producţie cu pierderi considerabile la volatilizare.
Problema pe care o rezolvă invenţia propusă este sporirea calităţii mistelei fabricate cu utilizarea eficientă a produselor secundare vitivinicole, în special a seminţelor de struguri sau a lemnului de stejar.
Invenţia soluţionează problema prin aceea că se propune un procedeu de fabricare a mistelei, care include prelucrarea strugurilor cu obţinerea mustuielii, macerarea sau electroplasmoliza acesteia, scurgerea mustuielii şi presarea boştinei cu separarea mustului ravac şi a mustului de presă, limpezirea musturilor şi dirijarea mustului de presă la fermentare cu obţinerea vinului sec şi distilarea ulterioară a acestuia, alcoolizarea mustului ravac limpezit cu distilat de vin maturat pană la tăria de 35…55% vol., după care mistela obţinută se menţine cel puţin 8 luni cu agitare o dată în lună; totodată se utilizează distilat de vin maturat obţinut la menţinerea distilatului de vin crud cu tăria de 68…75% vol., cel puţin un an, în contact cu seminţe de struguri în prealabil fărâmiţate până la 4…8 mm şi tratate termic la temperatura de 110°C timp de 12…15 ore sau cu talaş de stejar, luate într-un raport lichid:solid respectiv de 10:1 sau 15:1, cu amestecare prin barbotare cu oxigen în doză de 10…15 mg/dm3 o dată în lună.
Totodată, în procedeul revendicat se utilizează distilat de vin crud obţinut la distilarea vinului sec în amestec cu sedimente de drojdii autolizate în raport de 2:1, în mustul ravac se adaugă must concentrat în doză de 5% şi se utilizează talaş de stejar de specia Quercus robur L.
Rezultatul tehnic constă în obţinerea unui produs calitativ (mistelă) prin alcoolizarea mustului cu alcool de provenienţă vitivinicolă ameliorat şi îmbogăţit cu componentele seminţelor de struguri sau a lemnului de stejar.
Comparativ cu alcoolul rectificat, distilatul de vin crud conţine totuşi impurităţi de alcooli superiori, de aceea ulterior se supune maturării timp de 1 an în contact cu seminţe de struguri în prealabil fărâmiţate până la 4…8 mm şi tratate termic la temperatura de 110°C timp de 12…15 ore sau cu talaş de stejar, astfel are loc îmbogăţirea cu componente biologic active, conform tabelului 1.
Tabelul 1
Indicii fizici şi compoziţia chimică a seminţelor de struguri (iniţiale şi tratate termic)
Nr Indicii fizici, Componentele chimice Iniţiale Tratate termic 1 Umiditatea, % 18 - 24 5 - 8,0 2 Impurităţi, % 2 - 4 0,6 - 0,8 3 Cenuşa, % 1,4 - 3,5 14 - 20 4 Masa specifică, kg/m3 550 - 600 440 - 460 5 Lipide, trigliceride, ulei, % 9 - 11 15 - 19 6 Polifenoli, lignină şi taninuri, % 12 - 14 4 - 7 7 Proteine, % 14 - 20 6 - 8 8 Glucide, hemiceluloze, pentozane, % 15-35 25-45
Rezultatul procedeului se datorează excluderii alcoolului rectificat din proces, iar calitatea distilatului de vin se ameliorează prin adaosul în vinul sec a sedimentelor de drojdii autolizate în raport de respectiv 2:1, înainte de distilare. Distilatele obţinute în prezenţa sedimentelor de drojdii autolizate se îmbogăţesc cu compuşi volatili - acizi graşi: lauric, capronic, pelargonic, miristic etc. care participă direct în procesele de esterificare, acumulând esteri enantici ca: etil-caproat, etil-laurat, izoamil-caprilat, fenil-etil-acetat, responsabili de aroma florală (A.Uebb, 1967; V. Maltabar, 1975; E. Mndjoian şi M. Saciavo, 1982). În distilatul proaspăt depistăm alcooli superiori - izobutanol, propanol, izopentanol şi alţii, aldehide, acizi graşi superiori, esteri compuşi, îndeosebi etil-acetat, iar la maturarea ulterioară a mistelei se asigură ameliorarea calităţii, reducerea alcoolilor superiori odată cu acumularea esterilor compuşi (tabelul 2).
Distilatul de vin, conform actelor normative în vigoare, are compoziţia chimică analogică compoziţiei mustului (vinului). Astfel, fracţia medie a distilatului de vin crud conţine: acizi volatili, aldehide, furfurol, esteri compuşi, alcooli superiori. Totuşi, distilatul de vin crud administrat în vin, poate provoca diluarea unor componente preţioase pe care nu le conţine ca: pentoze, aminoacizi, compuşi fenolici, lipide, vitamine, acizi mono-oxi şi policarboxilici, pe când la dozarea mistelei obţinute conform procedeului revendicat în cupajul vinului are loc îmbogăţirea compoziţiei acestuia.
Tabelul 2
Compoziţia chimică a distilatului de vin crud şi maturat (mg/dm3)
Nr Componentele chimice ale distilatului Distilat de vin crud Distilat de vin maturat 1 an 1 Alcool etilic, % vol. 68 - 75 68 - 72 2 Alcooli superiori, mg/l 1670 1260 3 Inclusiv: Propanol 230 180 4 Izobutanol 450 410 5 Izopentanol 560 547 6 Aldehide, mg/l 40 45 7 Furfurol, mg/l 8,7 10 8 Etilacetat, mg/l 115 160 9 Adehide aromatice, mg/l - 15 10 Compuşi fenolici, mg/l - 240 11 Lignină, mg/l - 150
Maturarea preventivă a distilatului în contract cu seminţele de struguri sau talaşul de stejar Qierqus robur duce la ameliorarea calităţii mistelei la menţinerea ulterioară a acesteia cu acumularea aldehidelor aromatice, în special: vanilică, coniferilică, oxibenzoică, cofeică; a alcoolilor aromatici: feniletilic, sinapic, coniferilic. Din seminţe se extrag caratinoizi, stigmasteroli, substanţe elagice, rutin şi cvercetol cu gust catifelat.
Substanţele chimice volatile ale distilatului cu cele extrase din lemn (lignina, pentozanele şi polifenolii) ameliorează calitatea distilatului (faza I) şi a mistelei (faza II). Procesele oxidoreductive, de hidroliză, esterificare etc., începute în distilat şi mistelă la maturarea lor, continuă efectiv în vinurile fabricate cu utilizarea mistelei, iar termenul maturării lor se reduce îndoit, datorită asimilării rapide şi complete a alcoolului, totodată, eficienţa fabricării vinurilor speciale este majorată odată cu excluderea utilizării butoaielor scumpe.
Dozarea oxigenului odată în lună se efectuează atât pentru activizarea reacţiilor de oxido-reducere, cât şi pentru agitarea amestecului şi accelerarea extracţiei componentelor din seminţele de struguri sau din lemnul de stejar asigurând un gust moale şi extractiv. Extractivitatea şi tăria majorată a mistelei obţinute prin acest procedeu permite diminuarea consumului în cupaj pentru corectarea indicilor chimici de bază: alcool-zahăr-acid.
Pentru realizarea acestui procedeu este folosit echipamentul şi aparatajul standard, utilizat la întreprinderile industriei vinicole. Procedeul se realizează în modul următor.
Strugurii recoltaţi cu maturaţie standard sunt desciorchinaţi şi zdrobiţi cu obţinerea mustuielii care se supune electroplasmolizei, iar după scurgere şi presare se separă mustul ravac şi cel de presă. Mustul de presă se vehiculează la limpezire şi fermentare cu obţinerea vinului sec pentru distilarea ulterioară cu obţinerea distilatului de vin crud. Mustul ravac la fel este limpezit cu sau fără adaos de enzime sau bentonită, sau este filtrat grosier prin perlit, ulterior supus alcoolizării până la o tărie între 35…55% vol. cu distilat de vin maturat. Mistela obţinută este păstrată în cisterne emailate, cel puţin 8 luni.
Distilatul de vin se prepară prin distilarea vinurilor seci obţinute din mustul de presă în amestec cu sedimente de drojdii autolizate în raport de respectiv 2:1. La distilare fracţia medie se separă de fracţiile frunte şi cozi, distilatul de vin crud cu tăria de 68…75% vol. se maturează cel puţin un an, în contact cu seminţe de struguri în prealabil fărâmiţate până la 4…8 mm şi tratate termic la temperatura de 110°C timp de 12…15 ore sau cu talaş de stejar, luate într-un raport lichid:solid de respectiv 10:1 sau 15:1, cu amestecare prin barbotare cu oxigen în doză de 10…15 mg/dm3 o dată în lună. După scurgere resturile de seminţe şi talaşul sunt reîntoarse la maturarea altor partide de distilat în 4 cicluri tehnologice.
Exemple de realizare a invenţiei
Exemplul 1
Strugurii de soiul Aligote cu zaharitatea de 185 g/dm3 şi aciditatea de 10 g/dm3 au fost desciorchinaţi şi zdrobiţi, mustuiala proaspătă a fost supusă electroplasmolizei, scurgerii mustului ravac şi mustului de presă. Mustul de presă a fost răcit, dozat cu bentonită 0,5 g/dm3 şi limpezit 10…12 ore. După separarea de sediment, în must s-a dozat maia de levuri (2%), a urmat fermentarea cu obţinerea vinului sec pentru fabricarea distilatului de vin.
Distilatul de vin s-a obţinut prin distilarea fracţionată a vinului sec în amestec cu sedimente de drojdii autolizate, luate în raport de 2:1, fabricat în sezonul precedent de prelucrare a strugurilor, selectând fracţia medie cu tăria de 70…75% vol. Maturarea distilatului a durat un an la temperaturi obişnuite în contact cu seminţele de struguri la gradientul lichid:solid de 10:1. Preventiv, seminţele au fost uscate şi fărâmiţate până la dimensiuni de 4…8 mm, tratate termic la temperatura de 110°C timp de 12…15 ore. Pe toată durata maturării distilatului omogenizarea s-a executat o dată pe lună prin barbotarea cu oxigen în doză de 10 mg/dm3.
Mustul ravac a fost răcit, tratat cu bentonită 1 g/dm3, limpezit timp de 15 ore, decantat de sediment şi alcoolizat cu distilatul de vin maturat până la tăria de 40% vol. şi concentraţia zaharurilor de 8,7%. Mistela a fost dirijată la maturare timp de 8 luni la temperaturi obişnuite, efectuând agitări mecanice o dată pe lună, fără aerare.
În calitate de martor a fost fabricată şi apreciată mistela prin alcoolizarea mustului proaspăt cu alcool rectificat din cereale - control 1.
Exemplul 2
Strugurii recoltaţi de soiul Rcaţiteli cu zaharitatea de 220 g/dm3 şi aciditatea de 9 g/dm3 au fost prelucraţi prin desciorchinare-zdrobire, mustuiala a fost supusă maceraţiei obişnuite timp de 6…12 ore, cu separarea mustului ravac la scurgere şi a mustului de presă - la presare. Mustul de presă a fost vehiculat la prepararea vinului sec după tehnologii cunoscute, servind ca materie primă pentru obţinerea distilatului de vin.
Distilatul de vin maturat cu tăria de 70% vol. a fost obţinut similar exemplului 1.
Mistela a fost pregătită din mustul ravac proaspăt după refrigerarea şi filtrarea în vid, prin alcoolizare cu distilat de vin maturat până la tăria de 35% vol. şi 11% zaharitate. Ulterior mistela a fost supusă maturării timp de cel puţin 8 luni la temperaturi obişnuite cu agitare mecanică o dată pe lună. În calitate de martor a fost fabricată mistela prin alcoolizare cu distilat de vin crud - control 2.
Exemplul 3
Strugurii recoltaţi de soiul Merlot cu zaharitatea de 200 g/dm3 şi aciditatea de 8 g/dm3 au fost prelucraţi prin dezciorchinare-zdrobire, macerare termică la 40 °C a mustuielii timp de 16 ore sau electroplasmoliză, scurgere şi presare cu separarea mustului ravac şi de presă.
Mustul de presă refrigerat a fost filtrat grosier prin perlit în filtrul cu vid şi vehiculat la prepararea vinului sec după tehnologii cunoscute, servind ca materie primă pentru obţinerea distilatului de vin.
Distilatul de vin s-a obţinut prin distilarea fracţionată a vinului sec în amestec cu sedimente de drojdii autolizate, luate în raport de 2:1, fabricat în sezonul precedent de prelucrare a strugurilor, selectând fracţia medie cu tăria de 75% vol. Maturarea distilatului a durat un an la temperaturi obişnuite în contact cu talaşul de stejar la gradientul lichid:solid de 15:1. Pe toată durata maturării distilatului omogenizarea s-a executat o dată pe lună prin barbotarea cu oxigen în doză de 10 mg/dm3.
Mistela a fost pregătită din mustul ravac proaspăt după refrigerare şi limpezire cu adaosul a 5% de must concentrat, asigurând astfel zaharitatea semifabricatului de 11,33%, filtrare în vid, prin alcoolizare cu distilat de vin maturat până la tăria de 55% vol. Ulterior mistela a fost supusă maturării timp de un an la temperaturi obişnuite cu agitare mecanică o dată pe lună. În calitate de martor a fost fabricată mistela prin alcoolizare cu alcool etilic din cereale - control 3.
Tabelul 3
Caracteristicile distilatelor utilizate la pregătirea mistelei
Nr Caracteristicile şi regimurile de pregătire Mistela Aligote Mistela Rcaţiteli Mistela Merlot Control 1 Conform invenţiei Control 2 Conform invenţiei Control 3 Conform invenţiei 1 Alcool etilic, %vol. 96 75 75 70 96 75 2 Fracţiunea medie, % - 15 - 15 - 15 3 Drojdie, parte - 1/2 - 1/2 - 1/2 4 Maturare, luni - 12 - 12 - 12 5 Gradient lichid/solid - 10:1 - 10:1 - 15:1 6 Oxigenare, mg/l - 10 - 10 - 10
Tabelul 4
Caracteristicile mistelei obţinute
Indicii fizico-chimici Mistela Aligote Mistela Rcaţiteli Mistela Merlot Control 1 Conform invenţiei Control 2 Conform invenţiei Control 3 Conform invenţiei 1 Zaharitatea strugurilor, g/dm3 185 185 220 220 200 200 2 Adaos de suc concentrat, % - - - - - 5 3 Tăria, % vol. 16 40 16 35 16 55 4 Zaharitatea mistelei, g/dm3 160 87 160 110 160 113,3 5 Aciditate titrabilă, g/dm3 9,1 7,2 8,3 6,0 8,0 5,4 6 Extract total, g/l 17 21 17 24 19 28 7 Compuşi fenolici, g/l 0,15 0,25 0,16 0,3 0,5 0,65 8 Acizi graşi, g/l 0,015 0,2 0,02 0,3 0,04 0,7 9 Esteri compuşi, g/l 0,01 0,25 0,01 0,23 0,01 0,29 10 Consum distilat, la 100 dal mistelă, dal 16,66 53,33 16,66 50,0 16,66 73,33 11 Nota organoleptică, puncte 8,3 8,7 8,4 8,8 8,4 8,8
1. Щольц Е., Филипов А. Игристые вина Крыма. Крым, 1967, р. 111
2. Попов К. Виноделие. Крымиздат, 1960, р. 271
3. Энциклопедия виноградарства. Кишинев, Главная редакция Молдавской Советской Энциклопедии, 1986, vol. II, p. 219

Claims (4)

1. Procedeu de fabricare a mistelei, care include prelucrarea strugurilor cu obţinerea mustuielii, macerarea sau electroplasmoliza acesteia, scurgerea mustuielii şi presarea boştinei cu separarea mustului ravac şi a mustului de presă, limpezirea musturilor şi dirijarea mustului de presă la fermentare cu obţinerea vinului sec şi distilarea ulterioară a acestuia, alcoolizarea mustului ravac limpezit cu distilat de vin maturat pană la tăria de 35…55% vol., după care mistela obţinută se menţine cel puţin 8 luni cu agitare o dată în lună; totodată se utilizează distilat de vin maturat obţinut la menţinerea distilatului de vin crud cu tăria de 68…75% vol., cel puţin un an, în contact cu seminţe de struguri în prealabil fărâmiţate până la 4…8 mm şi tratate termic la temperatura de 110°C timp de 12…15 ore sau cu talaş de stejar, luate într-un raport lichid:solid respectiv de 10:1 sau 15:1, cu amestecare prin barbotare cu oxigen în doză de 10…15 mg/dm3 o dată în lună.
2. Procedeu, conform revendicării 1, în care se utilizează distilat de vin crud obţinut la distilarea vinului sec în amestec cu sedimente de drojdii autolizate în raport de 2:1.
3. Procedeu, conform revendicării 1, în care în mustul ravac se adaugă must concentrat în doză de 5%.
4. Procedeu, conform revendicării 1, în care se utilizează talaş de stejar de specia Quercus robur L.
MDA20140050A 2014-05-21 2014-05-21 Procedeu de fabricare a mistelei MD4394C1 (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDA20140050A MD4394C1 (ro) 2014-05-21 2014-05-21 Procedeu de fabricare a mistelei

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDA20140050A MD4394C1 (ro) 2014-05-21 2014-05-21 Procedeu de fabricare a mistelei

Publications (2)

Publication Number Publication Date
MD4394B1 MD4394B1 (ro) 2016-01-31
MD4394C1 true MD4394C1 (ro) 2016-08-31

Family

ID=55235456

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
MDA20140050A MD4394C1 (ro) 2014-05-21 2014-05-21 Procedeu de fabricare a mistelei

Country Status (1)

Country Link
MD (1) MD4394C1 (ro)

Families Citing this family (1)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
MD1070Z (ro) * 2015-11-09 2017-04-30 Общественное Учреждение "Научно-Практический Институт Садоводства И Пищевых Технологий" Procedeu de fabricare a vinului roşu din struguri cu un conţinut scăzut de compuşi fenolici

Citations (5)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
RU2170246C1 (ru) * 2000-01-25 2001-07-10 Мандлер Консалтинг Лимитед Способ производства виноградного полудесертного розового вина
GEP20043185B (en) * 2002-08-07 2004-02-25 Nana Ebelashvili Method for Production of Pink Mistelle
CN102433236A (zh) * 2012-01-06 2012-05-02 杨琳 富含原花青素的葡萄酒酿造方法及其产品
CN102559426A (zh) * 2012-02-17 2012-07-11 中法合营王朝葡萄酿酒有限公司 一种葡萄酒
CN103756826A (zh) * 2013-09-10 2014-04-30 青岛龙梅机电技术有限公司 一种添加有葡萄籽提取物的葡萄酒

Patent Citations (5)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
RU2170246C1 (ru) * 2000-01-25 2001-07-10 Мандлер Консалтинг Лимитед Способ производства виноградного полудесертного розового вина
GEP20043185B (en) * 2002-08-07 2004-02-25 Nana Ebelashvili Method for Production of Pink Mistelle
CN102433236A (zh) * 2012-01-06 2012-05-02 杨琳 富含原花青素的葡萄酒酿造方法及其产品
CN102559426A (zh) * 2012-02-17 2012-07-11 中法合营王朝葡萄酿酒有限公司 一种葡萄酒
CN103756826A (zh) * 2013-09-10 2014-04-30 青岛龙梅机电技术有限公司 一种添加有葡萄籽提取物的葡萄酒

Non-Patent Citations (3)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Title
Попов К. Виноделие. Крымиздат, 1960, р. 271 *
Щольц Е., Филипов А. Игристые вина Крыма. Крым, 1967, р. 111 *
Энциклопедия виноградарства. Кишинев, Главная редакция Молдавской Советской Энциклопедии, 1986, vol. II, p. 219 *

Also Published As

Publication number Publication date
MD4394B1 (ro) 2016-01-31

Similar Documents

Publication Publication Date Title
KR101893626B1 (ko) 과즙 함유 저장 원주를 함유하는 알코올 음료
KR101402568B1 (ko) 와인 부산물 증류주의 제조 방법
CN101760378B (zh) 甘蔗汁和糖蜜生产复合型兰姆酒的方法
JP6917188B2 (ja) 果実酒及びその製造方法
CN106497720A (zh) 猕猴桃全利用中“四渣”的深加工方法
CN107338147A (zh) 一种提高红葡萄酒中总酚和花色苷含量的酿酒工艺
CN101045895B (zh) 一种柠檬白兰地蒸馏酒及其制备方法
CN104371871A (zh) 黄秋葵酒制备工艺
CN106995766A (zh) 富硒水果蒸馏酒的制备方法
TW201303008A (zh) 混合蒸餾酒及其製造方法
CN110894451A (zh) 一种葡萄欧李复合蒸馏酒的制作方法
CN113136292A (zh) 一种利用枸杞白兰地蒸馏余液发酵制备枸杞酒的方法及枸杞酒
US2080138A (en) Method of aging wine
CN103305390B (zh) 提高发酵柑橘酒风味的方法
CN105400632A (zh) 一种杨梅白兰地酒及其加工方法
CN111218368A (zh) 一种菊花枸杞保健酒
DE1941450A1 (de) Verfahren zur beschleunigten Alterung von alkoholhaltigen Getraenken
SU727683A1 (ru) Способ приготовлени крепкого напитка "ер-су"
CN113136295A (zh) 无二氧化硫青梅番茄全汁发酵酒及其生产工艺
KR102718303B1 (ko) 와인 부산물 함유 방향제 제조방법 및 그에 따라 제조된 방향제
CN102703292A (zh) 复合提取生产块菌酒工艺
CN114276882B (zh) 一种高香红茶酒的制备方法
CN104371900A (zh) 葡香型白酒的酿造方法
CN111440688A (zh) 一种基于黄酒酿造的改良配方及生产工艺
Kamenieva et al. MODERN TECHNOLOGIES OF WINE PRODUCTION IN THE CONTEXT OF GLOBAL WARMING AND ORGANIC APPROACH IN VINEYARD.

Legal Events

Date Code Title Description
FG4A Patent for invention issued
KA4A Patent for invention lapsed due to non-payment of fees (with right of restoration)
MM4A Patent for invention definitely lapsed due to non-payment of fees