RO117304B1 - Suport rotativ cu discuri de frana - Google Patents

Abstract

Inventia se refera la un suport rotativ, care este supus franarii, destinat indeosebi utilizarii pe calea ferata, reprezentand in particular o roata a unui vehicul feroviar. Suportul rotativ cu discuri de frana, conform inventiei, cuprinde niste orificii de trecere (a si b) pentru a fixa niste segmente (17, 18 si 19) ale fiecarui disc de frana (16), ce sunt in numar impar, diferit de unu, si sunt amplasate cu un spatiu circumferential intre ele, astfel incat modalitatea de imbinare dintre segmentele (17, 18 si 10) fiecarui disc de frana (16) este sub forma unor prinderi mobile de ghidare ce constau din niste elemente glisante axial, cum ar fi stifturi (21, 22 si 23) amplasate in niste gauri infundate (32), aflate fata in fata, si in legatura cu segmentele (17, 18 si 19), in portiunile lor terminale.

Description

Invenția se referă la un suport rotativ, care este supus frânării, destinat, îndeosebi, utilizării pe calea ferată, reprezentând, în particular, o roată a unui vehicul feroviar.

Astfel de suporturi sunt cunoscute atât sub forma unui simplu butuc, pe care este fixat un disc ce cuprinde două suprafețe sau piste de fricțiune plane inelare, cât și sub forma unei roți de vehicul feroviar, pe suprafețele cărora se fixează două discuri, astfel încât fiecare cuprinde o suprafață sau pistă de fricțiune plană, inelară.

Prinderea discurilor de butuc sau de roată se realizează prin îmbinarea și prinderea, în șuruburi, a părților, această prindere este elastică sau mobilă pe niște ghidaje, întrucât discul devine fierbinte atunci când este supus frecării și trece prin diferite grade de dilatare în raport cu butucul sau cu roata.

Dacă se utilizează o prindere elastică, diferitele părți sunt fixate de suportul rotativ, prin elemente de prindere subțiri și lungi, pentru a se putea deforma elastic; totuși, spațiile în care este amplasat sistemul de prindere este mic, aceste prinderi nu sunt suficient de elastice și râmân slabe, distrugându-se prin oboseală.

Dacă se utilizează totuși prinderi mobile pe niște ghidaje, mișcarea reciprocă produsă determină apariția uzurii și, ulterior, a zgomotului, această uzură fiind ireparabilă.

Sunt cunoscute și alte asemenea suporturi rotative, în cadrul cărora discurile, în loc să fie întregi sau compuse din două jumătăți îmbinate rigid cu șuruburi, sunt împărțite, fiecare, în două segemente separate printr-un spațiu care le permite să se dilate. Fiecare segment de disc este prins de butuc sau de roată prin șuruburi și bucșe care sunt parțial rigide și parțial deformabile elastic.

Nici în cazul acestor asamblări nu este obținută o comportare adecvată, întrucât, dacă segmentele sunt prea strâns fixate, atunci ele se rup în urma dilatării datorate încălzirii din timpul frânării, iar dacă segmentele nu sunt strâns fixate, atunci ele se mișcă, în timpul frânării, datorită acțiunii saboților de frână, care trec, mai întâi, de-a lungul unuia și apoi de-a lungul celuilalt segment al discului, determinând apariția zgomotului și a uzurii ireparabile.

în cazul sistemelor cunoscute și, în particular, în cazul unei roți de cale ferată, apare, de asemenea, dezavantajul faptului că, atunci când discurile de frână sunt fixate de butucul roții, întregul sitem devine foarte greu. Apare o creștere considerabilă a masei nesuspendate, care implică dezavantaje serioase, pe parcursul funcționării.

Pe de altă parte, în cazul sistemelor cu discuri de frână, fixate pe discul roții și/sau pe suprafața de rulare, întrucât acestea trebuie să urmeze încovoierea considerabilă a roții, la parcurgerea curbelor, datorită apăsării exercitate pe buza de bandaj, ele se distrug prin oboseală, fiind, desigur, posibilă distrugerea roții prin oboseala cauzată de solicitarea determinată de discurile menționate.

Dacă, pentru a preîntâmpina acest efect, este mărită grosimea discului roții, roata poate deveni exceisv de rigidă, determinând uzura excesivă a buzei suprafeței de rulare, astfel încât aceasta va trebui să fie înlocuită prematur.

Problema tehnică, pe care o rezolvă invenția de față, este realizarea unui suport rotativ, cu discuri de frână, a cărui durată de viață să nu fie limitată, datorită aplicării unor discuri de frână, care însă să poată fi cu ușurință montate pe și demontate de pe suportul rotativ, așa încât să fie eficiente, din punctul de vedere al frânării, să reducă oboseala mecanică, să permită o disipare eficientă a clădurii, să

RO 117304 Bl fie ușoare și să poată fi utilizate pe toată durata normală de funcționare, astfel încât discurile de frână menționate să asigure o construcție simplă și economică, împreună cu o integrare facilă, în profilul suportului rotativ, prin aceasta limitându-se, la maximum, dimensiunea lor de ansamblu, în comparație cu elementele de transmisie ale 50 vehiculului.

Suportul rotativ, cu discuri de frână, conform invenției, înlătură dezavantajele și rezolvă problema de mai sus, prin aceea că discul roții cuprinde niște orificii de trecere, pentru a fixa niște segmente ale fiecărui disc de frână, ce sunt în număr impar, diferit de unu, și sunt amplasate cu un spațiu circumferențial între ele, astfel încât 55 modalitatea de îmbinare dintre segmentele fiecărui disc de frână este sub forma unor prinderi mobile, de ghidare, ce constau din niște elemente glisante axial, cum ar fi știfturi amplasate în niște găuri înfundate, aflate față în față și în legătură cu segmentele în porțiunile lor terminale. Găurile înfundate au o adâncime totală mai mare decât lungimea știfturilor. Fiecare dintre segmentele menționate au o porțiune de fricțiune, lipsi- 60 tă de orificii, pe întreaga circumferință.

în corespondență cu porțiunile lor curbate, opuse radial, fiecare dintre segmentele fiecărui disc de frână, este prevăzut cu niște urechi, dintre care cel puțin una este interioară și amplasată într-o poziție practic centrală. Elementele de fixare rigidă a segmentelor discului de frână pe suportul rotativ sunt niște buloane introduse prin ure- 65 chile interioare aflate în poziție practic centrală, astfel că buloanele trec prin orificiile de trecere în ale discului de roată. Suportul rotativ are prevăzut niște elemente de îmbinare rigidă a discurilor de frână, dispuse de cele două părți ale suportului rotativ și introduse prin alte urechi ale segmentelor discului de frână și prin orificiile de trecere în discul de roată sau, în mod alternativ, sunt amplasate în afara acestuia. Supor- 70 tul rotativ, menționat, este dintr-o bucată. Discul roții cuprinde către butuc o primă regiune radială de rigiditate sporită, iar în direcția opusă, o a doua regiune radială de rigiditate diminuată, în ambele regiuni radiale sunt prevăzute câte o serie de orificii de trecere pentru discurile de frână, ce sunt fixate de suportul rotativ, în dreptul primei regiuni radiale, de rigiditate sporită. Elementele de fixare rigidă a segmentelor de 75 suportul rotativ constau în niște buloane introduse prin urechile interioare, aflate într-o poziție practic centrală față de fiecare segment și prin orificiile de trecere din regiunea de rigiditate sporită a discului roții. Elementele de îmbinare rigidă a discurilor de frână, dispuse pe părțile opuse ale suportului rotativ, sunt introduse prin urechile segmentelor discului de frână și prin seria de orificii de trecere din a doua regiune radială de 80 rigiditate diminuată a discului roții. A doua regiune radială de rigiditate diminuată, a discului roții, este separată printr-un spațiu corespunzător orificiului de trecere în toate direcțiile față de discurile de frână, aflate fața în față și de elementele care le conectează împreună. Prima regiune radială de rigiditate sporită are o grosime mai mare decât regiunea de rigiditate diminuată. Prima regiune radială de rigiditate spo- 85 rită este formată dintr-un material având un modul de elasticitate mai mic decât a doua regiune radială, de rigiditate diminuată. Elementele de asamblare cuprind, atunci când este necesar, niște elemente de distanțare introduse liber prin orificiile de trecere, prevăzute în discul roții pentru a menține distanțate segmentele dispuse față în față, pe o parte și pe cealaltă a suportului rotativ. Suportul rotativ cu discuri de frână 90 cuprinde niște elemente de îmbinare rigidă, pentru fixarea rigidă a segmentelor discurilor de frână aflate față în față și prevăzute cu suprafețe circumferențiale,

RO 117304 Bl îndreptate, radial, către suprafețele interioare ale discurilor de frână, în corespondență cu capetele circumferențiale ale segmentelor. Suportul rotativ cu discuri de frână reprezintă o roată de tren.

Pe lângă menținerea la același nivel a suprafețelor segmentelor, pe durata frânării, aceste elemente permit transmiterea forței de frânare a fiecărui segment către sistemul discurilor de frână. La rândul lor, legăturile cu buloane poziționate în anexele interioare radiale ale segmentelor transmit forța de frânare a discurilor de frână către suportul rotativ.

Divizarea discului de frână, în mai multe segmente, permite realizarea sa întrun mod mai economic, întrucât dezavantajele implicate de un număr mai mare de piese, și de aici obligativitatea asigurării unui număr mai mare de conexiuni între aceste piese, sunt cu mult depășite de către avantajele derivate din posibilitatea construirii lor cu precizie sporită și la costuri reduse, datorate dimensiunilor lor reduse.

Avantaje și carac teristici ale invenției vor rezulta și din descrierea obiectului invenției care urmează.

Astfel, se dă un exemplu de realizare a invenției, în legătură și cu fig. 1 - 6 care reprezintă:

- fig. 1, vedere laterală a suportului rotativ, prevăzut cu discuri de frână, conform invenției, suportul rotativ reprezentând o roată de cale ferată;

- fig. 2, variantă de realizare a suportului rotativ, prevăzut cu discuri de frână, conform invenției, suportul rotativ reprezentând o roată de cale ferată;

- fig. 3 și 4, secțiune după planul 11-11 prin suportul rotativ prevăzut cu discuri de frână din fig. 1 și respectiv 2;

- fig. 5, vedere a unui segment al discului de frână din fig.1;

- fig. 6, vedere a unui segment al disuclui de frână din fig.2;

Suportul rotativ cu discuri de frână, conform invenției, în legătură cu fig. 1 ...4, va face referire la semnul de referință 10 pentru a indica ansamblul unei roți de vehicul feroviar. Astfel roata 10, menționată, constă dintr-un butuc de roată 12 divizat în două benzi sau regiuni radiale 13 și 14 concentrice, una de mai mare rigiditate și una de rigiditate diminuată. în cadrul variantelor de realizare a invenției ilustrate, rigiditatea celor două benzi sau regiuni radiale 13 și respectiv 14 depinde de grosimea materialului Regiunea radială 13 de rigiditatea mai mare are o grosime mai mare decât regiunea radială 14. în alte cazuri, nefigurate, diferențierea rigidității celor două regiuni radiale 13 și 14 poate fi obținută, prin utilizarea a două materiale diferite, având module de elasticitate diferite, iar în alte cazuri poate fi utilizată o soluție intermediară, implicând materiale diferite, cu grosimi diferite. în cazul regiunilor radiale 13 și 14, din materiale diferite, regiunea radială 13, cu rigiditatea mai mare este formată din materialul care are un modul de elasticitate mai mic decât cel puțin regiunea radială 14 cu rigiditate mai mică. în exteriorul discului roții 12, se află suprafața de rulare 15, așezată cu buza de bandaj pe calea ferată (nefigurată).

în corespondența cu regiunea radială 13 de rigiditate sporită, se află o serie de segmente 17, 18 și 19 de arc circumferențiale, în acest caz în număr de trei, ce formează un disc de frână 18. Cele trei segmente 17, 18 și 19, cu suprafețele lor exterioare respective, definesc o pistă de frânare, pe care alunecă câte un sabot de frână 20 și respectiv 21', acționați prin mecanisme care nu sunt descrise aici.

RO 117304 Bl

Pe cealaltă parte a roții 10, neapărând în fig. 1 și 2, ci parțial, în fig. 3 și 4, alte trei segmente 17', 18' și 19' constituente ale unui disc de frână sunt aplicate în poziții exact corespondente primelor.

Pentru simplificare, în descrierea care urmează, aceste segmente de disc de frână vor primi numerele de referință ale segmentelor corespondente vizibile, urmate de semnul prim. în mod similar, orice alt element corespunzând unui element vizibil în fig. 1 și 2, așezat în mod identic pe partea care nu se vede a roții 10, va fi indicat prin același număr de referință ca cel utilizat în fig. 1 și 2 urmat de semnul prim.

Numărul de segmente componente ale discului de frână 16, conform invenției, trebuie să fie un număr impar diferit de 1. în acest mod, după cum va fi explicat în continuare, se obține un echilibru perfect între forțele care acționează asupra segmentelor 17, 18 și 19 componente ale discului de frână 16.

Segmentele 17, 19 și 19 sunt separate unul de celălalt printr-un spațiu liber circumferențial, astfel încât să se poată dilata sau contracta liber, în funcție de temperatură. Cele trei segmente 17, 19 și 19 sunt îmbinate unul cu celălalt în dreptul acestor spații libere prin intermediul unor știfturi 21, 22 și 23 alunecătoare circumferențiale de separare, și al unor găuri înfundate 32 ce au o adâncime mai mare decât lungimea știfturilor 21, 22 și 23. Astfel, este formată prinderea mobilă pe ghidaje a segmentelor 17, 19 și 19.

Așa după cum se poate vedea în fig. 5 și 6, fiecare segment 17, 18 și 19 component al discului de frână 16 este prevăzut, într-o poziție practic centrală în corespondență cu porțiunile sale curbate interioare radiale, cu o ureche 24 ce cuprinde un orificiu. Niște buloane 26, 27 și 28 de prindere, se introduc prin niște urechi 24 interioare, respectiv pentru fixarea rigidă a segmentelor 17, 18 și 19 respectiv, segmentele 17', 18' și 19' corespondente de discul roții 12. Niște elemente 29, 30, 31 de îmbinare rigidă de prindere, destinate îmbinării rigide a segmentelor 17, 18 și respectiv 19, sunt amplasate pe o parte a roții 10 cu segmentele corespondente 17', 18’ și 19' amplasate pe partea cealaltă, se introduc prin niște urechi radial exterioare 25.

Așa după cum se poate vedea în fig. 1 ...4, fiecare segment 17, 18, 19 component al discului de frână 16 este prevăzut, la capete, în vecinătatea porțiunilor curbate, opuse radial ale segmentelor, cu niște elemente de distanțare 33, 34, 35 și respectiv 36, 37, 38 destinate îmbinării segmentelor aflate față în față, Niște distanțiere adecvate, ca cele redate în desene, pot fi asociate tuturor elementelor de îmbinare.

Modul în care forța de frânare este distribuită, în mod egal, între cele două jumătăți ale discului de frână 16 pentru a fi apoi transferată în totalitate roții 10, este explicat în continuare.

La aplicarea unei forțe de frânare F, asupra perechii de segmente 17 -17', aflate față în față, această pereche de segmente articulate în punctul corespunzător bulonului 26 trasmite segmentelor 18-18' și 19-19’, prin intermediul știfturilor 21 și respectiv 22 (sau 21' și 22'), forțele F1, FT și respectiv F2, F2'. întruct aceste două perechi de segmente 18-18' și 19-19' aflate față în față sunt articulate față de discul roții 12 în punctele corespunzătore bulonului 27 și respectiv 28, aceste forțe

140

145

150

155

160

165

170

175

180

RO 117304 Bl

F1, FT și F2, F2' sunt transmise de segmentele 18-18' și 19-19' știfturilor 23,23' în direcții opuse, sub forma forțelor F3, F3' și F4, F4'. Cu alte cuvinte, cele două forțe F3, F3', și F4,F4' au vectori de mărime egală, dar opușe. în acest mod, se formează discurile de frână 16 și 16', ce se auto-blochează și reacționează ca un singur corp la forța exercitată de saboții de frână, roata 10 va rămâne prin intermediul buloanelor 26, 27 și 29 de prindere.

Pistele de frânare ale segmentelor fiecărui disc de frână 16, 16' sunt, de preferință, lipsite de orificii și pot suporta variații considerabile ale temperaturii, în timpul frânării fără formarea de fisuri, care ar fi fost favorizate de prezența unor orificii. Totuși, dacă din motive de spațiu, astfel de orificii sunt prezente, același rezultat poate fi obținut prin evazarea adecvată a orificiilor și prin prevederea unei întreruperi circumferențiale, în regiunea contactată de către saboții de frână. Astfel, în timpul frânării, va apărea o mai mică concentrare termică la gura orificiilor, materialul supus încălzirii putându-se dilata liber.

Segmentele discului de frână 16 și 16' sunt dispuse pe roata 10 în regiunea radială 13 în care discul roții 12 are o rigiditate care îi permite să nu se încovoaie semnificativ la parcurgerea curbelor, păstrând astfel o bună planeitate a discurilor de frână 16, 16'. Urechile 25 ale discurilor de frână 16, amplasate în regiunea radială 14 de rigiditate diminuată a discului roții 12, de formă și într-un număr adecvate, permit îmbinarea segmentelor aflate față în față, fără ca aceste segmente și conexiunile lor să se interfereze cu roata, chiar în timpul încovoierii, pe care aceasta o suportă la parcurgerea curbelor, astfel încât să nu fie influențată planeitatea discurilor de frână, obținută conform celor de mai sus.

Structura suportului rotativ prevăzut cu discuri de frână, conform invenției, nu este limitată la exemplele de realizare, prezentate, și poate suferi modificări la îndemâna specialișrilor în domeniu, fără a ieși din cuprinderea invenției.

Din descrierea și desenele prezentate, se poate observa că această roatălO, lăsând la o parte urechile de prindere ale segmentelor de disc, cuprinde discuri de frână, care sunt limitate radial doar la suprafețele de fricțiune ale saboților de frână și sunt adăpostite axial în grosimea roții. Rezultatul acestei stări de fapt este o masă nesuspendată foarte mică, astfel încât întregul spațiu dintre roți poate fi utilizat pentru instalarea elementelor de transmisie ale vehiculului. Pentru posibila instalare pe loc a discurilor de frână, este necesar doar un spațiu axial egal cu grosimea lor, fără a fi nevoie de demontarea delicatelor părți componente ale transmisiei, care pot avea, deci, dimensiuni axiale și radiale considerabile întrucât segmentele pot fi extrase radial și montate la loc, în același mod.

RoatalO conform invenției este, astfel, deosebit de potrivită pentru locomotive de cale ferată, cu transmisie cu arbore tubular. Ușurința instalării în cadrul oricărei aplicații referitoare la domeniul feroviar este foarte avantajoasă, mai ales din punctul de vedere al timpului consumat, ceea ce face utilizarea acestui suport rotativ prevăzut cu discuri de frână să fie deosebit de convenabilă.

Un avantaj considerabil poate fi obținut în ceea ce privește materialul și procedeul de formare a segmentelor discului de frână, cu atât mai mult cu cât dimensiunea segmentelor poate fi aleasă după dorința atât timp, cât numărul lor este un număr impar, diferit de 1, pe fiecare parte a roții.

RO 117304 Bl în această privință, ele reprezintă părți componente cu dimensiuni reduse, în comparație cu elemente corespondente din stadiul tehnicii și, prin aceasta, mai ușor de format în stare semi-finită, ușor de manevrat, puțin costisitoare din cauza inexistenței practice a rebuturilor și ușor de prelucrat, prin intermediul mașinilor - unelte cu comandă numerică, pentru producția de serie.

Suportul rotativ, prevăzut cu discuri de frână conform invenției, satisface criteriile de siguranță, în particular, cele pentru trenuri de mare viteză.

Suportul rotativ poate fi prevăzut cu un sistem suplimentar de prevenire a rotirii segmentelor 17, 18 și 18 în jurul buloanelor 26, 27 și 28 care le corespund, constând din utilizarea acelorași elemente de distanțare 36, 37 și 38 menționate, dar prevăzute cu suprafețe circumferențiale, opuse radial suprafețelor interioare ale discurilor de frână 16 în corespondența cu capetele circumferențiale ale segmentelor 17, 18, 19. Astei, suportul rotativ prevăzut cu discuri de frână are o dublă siguranță.

Revendicări

Claims (16)

1 .Suport rotativ, cu discuri de frână, destinat, îndeosebi, utilizării pe calea ferată, alcătuit cel puțin dintr-un butuc și un disc al roții situat radial, în exteriorul butucului solidar cu acesta și niște discuri de frână, prinse de suportul rotativ, în dreptul discului de roată, prevăzut cu o pereche de discuri de frână de tip inelar, fiecare disc din perechea de discuri este dispus pe câte o parte a unui suport rotativ, fiecare dintre discurile de frână este alcătuit din niște segmente, prevăzute cu elemente de îmbinare rigidă a segmentelor de suportul rotativ și elemente de îmbinare rigidă a discurilor de frână, dispuse pe părțile opuse ale suportului rotativ, caracterizat prin aceea că discul roții (12) cuprinde niște orificii de trecere (a,b) pentru a fixa niște segmente (17, 18, 19) ale fiecărui disc de frână (16), ce sunt în număr impar, diferit de 1 și sunt amplasate cu un spațiu circumferențial între ele, astfel încât modalitatea de îmbinare dintre segmentele (17, 18, 19) fiecărui disc de frână (16) este sub forma unor prinderi mobile de ghidare, ce constau din niște elemente glisante axial, cum ar fi știfturi (21, 22, 23) amplasate în niște găuri înfundate (32), aflate față în față și în legătură cu segmentele (17, 18, 19) în porțiunile lor terminale.

2. Suport rotativ cu discuri de frână, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că găurile înfundate (32) au o adâncime totală mai mare decât lungimea știfturilor (21, 22, 23).

3. Suport rotativ cu discuri de frână, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că fiecare dintre segmentele (17, 18, 19) menționate au o porțiune de fricțiune, lipsită de orificii pe întreaga circumferință.

4. Suport rotativ cu discuri de frână, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, în corespondență cu porțiunile lor curbate, opuse radial, fiecare dintre segmentele (17, 18, 19) fiecărui disc de frână (16) este prevăzut cu niște urechi (24), dintre care cel puțin una este interioară și amplasată într-o poziție practic centrală.

5. Suport rotativ cu discuri de frână, conform revendicării 4, caracterizat prin aceea că elementele de fixare rigidă a segmentelor (17, 18, 19) discului de frână (16) pe suportul rotativ, sunt niște buloane (26, 27, 28) introduse prin urechile (24)

230

235

240

245

250

255

260

265

270

RO 117304 Bl interioare, aflate în poziție practic centrală, astfel că buloanele (26, 27, 28) trec prin orificiile de trecere (a) în ale discului de roată (12).

6. Suport rotativ, cu discuri de frână, conform revendicării 1 caracterizat prin aceea că are prevăzute niște elemente (29, 30, 31) de îmbinare rigidă a discurilor de frână (16, 16') dispuse de cele două părți ale suportului rotativ și introduse prin alte urechi (25) ale segmentelor (17, 18, 19) discului de frână (18) și prin orificiile de trecere (b) în discul de roată (12) sau, în mod alternativ, sunt amplasate în afara acestuia.

7. Suport rotativ, cu discuri de frână, conform revendicărilor 1-6, caracterizat prin aceea că suportul rotativ menționat este dintr-o bucată.

8. Suport rotativ, cu discuri de frână, conform revendicării 1-7, caracterizat prin aceea că discul roții (12) cuprinde, către butuc (11), o primă regiune radială (13) de rigiditate sporită, iar în direcția opusă, o a doua regiune radială (14) de rigiditate diminuată, în ambele regiuni radiale (13, 14) sunt prevăzute câte o serie de orificii de trecere (c, d) pentru discurile de frână (16, 16') ce sunt fixate de suportul rotativ în dreptul primei regiuni radiale (13), de rigiditate sporită.

9. Suport rotativ cu discuri de frână, conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că elementele de fixare rigidă a segmentelor (17, 18, 19) de suportul rotativ constau în niște buloane (26, 27, 28) introduse prin urechile interioare (24) aflate într-o poziție practic centrală față de fiecare segment (17,18, 19) și prin orificiile de trecere (a) din regiunea (13) de rigiditate sporită a discului roții (12).

10. Suport rotativ, cu discuri de frână, conform revendicării 9, caracterizat prin aceea că elementele (29, 30, 31) de îmbinare rigidă a discurilor de frână (16,16'), dispuse pe părțile opuse ale suportului rotativ, sunt introduse prin urechile (25) segmentelor (17, 18, 19) discului de frână (16) și prin seria de orificii de trecere (d) din a doua regiune radială (14) de rigiditate diminuată a discului roții (12).

11. Suport rotativ, cu discuri de frână, conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că a doua regiune radială (14) de rigiditate diminuată a discului roții (12) este separată printr-un spațiu corespunzător orificiului de trecere (d) în toate direcțiile față de discurile de frână (16, 16’) aflate fața în față și de elementele care le conectează împreună.

12. Suport rotativ, cu discuri de frână, conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că prima regiune radială (13) de rigiditate sporită are o grosime mai mare decât regiunea (14) de rigiditate diminuată.

13. Suport rotativ cu discuri de frână, conform revendicării 8, caracterizat prin aceeea că prima regiune radială (13), de rigiditate sporită, este formată dintr-un material având un modul de elasticitate mai mic decât a doua regiune radială (14) de rigiditate diminuată.

14. Suport rotativ cu discuri de frână, conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că elementele de asamblare cuprind, atunci când este necesar, niște elemente de distanțare (33, 34, 35, 36, 37, 38) introduse liber prin orificiile de trecere (c și d) prevăzute în discul roții (12) pentru a menține distanțate segmentele (17, 18, 19, 17', 18', 19') dispuse față în față pe o parte și pe cealaltă a suportului rotativ.

RO 117304 Bl

15. Suport rotativ cu discuri de frână, conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că cuprinde, niște elemente (29, 30, 31) de îmbinare rigidă pentru fixarea rigidă a segmentelor (17, 18, 19, 17', 18', 19') discurilor de frână (16,16') aflate față în față și prevăzute cu suprafețe circumferențiale îndreptate radial către suprafețele interioare ale discurilor de frână (16,16') în corespondență cu capetele circumferențiale ale segmentelor (17, 18, 19, 17', 18’, 19').

16. Suport rotativ cu discuri de frână, conform revendicării 8-15, caracterizat prin aceea că reprezintă o roată de tren.