RO115471B1 - Metoda pentru stabilirea unuia sau a mai multor tipuri de virus al hepatitei c - Google Patents

Metoda pentru stabilirea unuia sau a mai multor tipuri de virus al hepatitei c Download PDF

Info

Publication number
RO115471B1
RO115471B1 RO95-01952A RO9501952A RO115471B1 RO 115471 B1 RO115471 B1 RO 115471B1 RO 9501952 A RO9501952 A RO 9501952A RO 115471 B1 RO115471 B1 RO 115471B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
hepatitis
virus
epitope
specific
type
Prior art date
Application number
RO95-01952A
Other languages
English (en)
Inventor
David Y Chien
George Kuo
Original Assignee
Chiron Corp Emeryville
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Family has litigation
First worldwide family litigation filed litigation Critical https://patents.darts-ip.com/?family=22029220&utm_source=google_patent&utm_medium=platform_link&utm_campaign=public_patent_search&patent=RO115471(B1) "Global patent litigation dataset” by Darts-ip is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.
Application filed by Chiron Corp Emeryville filed Critical Chiron Corp Emeryville
Publication of RO115471B1 publication Critical patent/RO115471B1/ro

Links

Classifications

    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C07ORGANIC CHEMISTRY
    • C07KPEPTIDES
    • C07K14/00Peptides having more than 20 amino acids; Gastrins; Somatostatins; Melanotropins; Derivatives thereof
    • C07K14/005Peptides having more than 20 amino acids; Gastrins; Somatostatins; Melanotropins; Derivatives thereof from viruses
    • GPHYSICS
    • G01MEASURING; TESTING
    • G01NINVESTIGATING OR ANALYSING MATERIALS BY DETERMINING THEIR CHEMICAL OR PHYSICAL PROPERTIES
    • G01N33/00Investigating or analysing materials by specific methods not covered by groups G01N1/00 - G01N31/00
    • G01N33/48Biological material, e.g. blood, urine; Haemocytometers
    • G01N33/50Chemical analysis of biological material, e.g. blood, urine; Testing involving biospecific ligand binding methods; Immunological testing
    • G01N33/53Immunoassay; Biospecific binding assay; Materials therefor
    • G01N33/576Immunoassay; Biospecific binding assay; Materials therefor for hepatitis
    • G01N33/5767Immunoassay; Biospecific binding assay; Materials therefor for hepatitis non-A, non-B hepatitis
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C12BIOCHEMISTRY; BEER; SPIRITS; WINE; VINEGAR; MICROBIOLOGY; ENZYMOLOGY; MUTATION OR GENETIC ENGINEERING
    • C12NMICROORGANISMS OR ENZYMES; COMPOSITIONS THEREOF; PROPAGATING, PRESERVING, OR MAINTAINING MICROORGANISMS; MUTATION OR GENETIC ENGINEERING; CULTURE MEDIA
    • C12N2770/00MICROORGANISMS OR ENZYMES; COMPOSITIONS THEREOF; PROPAGATING, PRESERVING, OR MAINTAINING MICROORGANISMS; MUTATION OR GENETIC ENGINEERING; CULTURE MEDIA ssRNA viruses positive-sense
    • C12N2770/00011Details
    • C12N2770/24011Flaviviridae
    • C12N2770/24211Hepacivirus, e.g. hepatitis C virus, hepatitis G virus
    • C12N2770/24222New viral proteins or individual genes, new structural or functional aspects of known viral proteins or genes
    • YGENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
    • Y10TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC
    • Y10STECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
    • Y10S436/00Chemistry: analytical and immunological testing
    • Y10S436/82Hepatitis associated antigens and antibodies

Landscapes

  • Health & Medical Sciences (AREA)
  • Life Sciences & Earth Sciences (AREA)
  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Immunology (AREA)
  • Engineering & Computer Science (AREA)
  • Molecular Biology (AREA)
  • Medicinal Chemistry (AREA)
  • Biomedical Technology (AREA)
  • General Health & Medical Sciences (AREA)
  • Biochemistry (AREA)
  • Hematology (AREA)
  • Organic Chemistry (AREA)
  • Urology & Nephrology (AREA)
  • Analytical Chemistry (AREA)
  • Genetics & Genomics (AREA)
  • Physics & Mathematics (AREA)
  • Microbiology (AREA)
  • Cell Biology (AREA)
  • Biotechnology (AREA)
  • General Physics & Mathematics (AREA)
  • Pathology (AREA)
  • Virology (AREA)
  • Gastroenterology & Hepatology (AREA)
  • Biophysics (AREA)
  • Food Science & Technology (AREA)
  • Proteomics, Peptides & Aminoacids (AREA)
  • Communicable Diseases (AREA)
  • Peptides Or Proteins (AREA)
  • Measuring Or Testing Involving Enzymes Or Micro-Organisms (AREA)
  • Micro-Organisms Or Cultivation Processes Thereof (AREA)
  • Medicines Containing Antibodies Or Antigens For Use As Internal Diagnostic Agents (AREA)
  • Investigating Or Analysing Biological Materials (AREA)
  • Medicines Containing Material From Animals Or Micro-Organisms (AREA)
  • Apparatus Associated With Microorganisms And Enzymes (AREA)

Description

Prezenta invenție se referă la o metodă pentru stabilirea unuia sau a mai multor tipuri de virus al hepatitei C, care este aplicată în medicina umană, și, în special, invenția se referă la o metodă pentru stabilirea tipului de hepatită C (HCV), folosind peptide noi dependente de tip.
Este cunoscut că hepatita virală este produsă de 5 tulpini virale diferite și este cunoscută ca hepatita A, B, C, D și E. Este cunoscut, de asemenea, că HAV este un virus ARN care nu conduce la simptome clinice de lungă durată. HBV este un virus AND, HDV este un virus dependent care este incapabil să infecteze celulele în absența HBV. HEV este un virus născut și prezent în apă. HCV a fost, inițial, identificat și caracterizat ca fiind cauza hepatitei non-A, non-B (NANBH), așa cum este cunoscut din literatura de specialitate. Aceasta a condus la descrierea a numeroase polipeptide generale și specifice care sunt utilizate ca reactivi imunologici în identificarea HCV (datele sunt prezentate în literatura de spcialitate). Este cunoscut că HCV este cauza principală a hepatitei care este legată de transfuzia de sânge.
în literatura de specialitate a fost caracterizat prototipul izolat la HCV. Așa cum este folosit în prezenta descriere, termenul HCV”. Așa cum este folosit în prezenta descriere, termenul HCV” include noi specii virale NANBH izolate. Termenul “HCV-1 se referă la virusul care este cunoscut din literatura de specialitate.
Din momentul identificării inițiale a HCV, au fost identificate cel puțin șase tipuri virale diferite și s-au desemnat de la HCV-1 la HCV-6 (și acestea sunt cunoscute din literatura de specialitate). în aceste tipuri sunt numeroase subtipuri. Tipul de virus cu care este infectat un pacient poate afecta prognoza clinică și, de asemenea, răspunsul față de diverse tratamente. Dat fiind că cel mai serios efect clinic al infecției HCV este carcinomul hepatocelular, ar fi util să se poată determina cu care tip sau tipuri de HCV este infectat un pacient.
Metoda care este utilizată în mod curent pentru a se determina tipul de virus este stabilirea genotipului; aceasta constă în izolarea prin reacție polimerazică de catenă (PCR). Această metodă nu este numai laborioasă și consumatoare de timp, dar este și nepotrivită pentru utilizare la probele care au fost stocate în condiții care nu permit conservarea ARN-ului sau probele de la pacienți care nu au un titru suficient. Ar fi utili să existe o metodă pentru tipizarea HCV, prin imunoanaliză sau serotipizare.
Metoda, conform invenției, cuprinde etapele: a) prelevarea unei probe biologice de la un individ suspectat a fi infectat cu virusul hepatitei C; b] punerea în contact a probei cu un reactiv cuprinzând o combinație de epitopi tip -specifici ai virusului hepatitei C în care cel puțin un epitop din combinație este din regiunea 4 nestructurală a virusului hepatitei C și în care, în mod suplimentar, contactarea se realizează în condiții care permit formarea primelor complexe epitrop-anticorp; și c) testarea prezenței complexelor epitrop-anticorp în probă pentru a determina dacă anticorpii din probă se leagă la primul reactiv. Suplimentar, metoda mai cuprinde și etapele de: d] punerea în contact a probei cu un al doilea reactiv epitop-specific al hepatitei C, în care epitopul menționat este din regiunea centrală a virusului hepatitei C și în care, în mod suplimentar, contactarea se realizează în condiții care permit formarea unui al doilea complex epitrop-anticorp; și e) testarea a prezenței unui al doilea complex epitrop-anticorp în probă pentru a determina dacă anticorpii din probă se leagă la al doilea reactiv. în etapa de testare, aceasta se realizează printr-un test de competiție, un test de intercalare de tip sandwich, un test de imunofluorescență, un test de radioimunitate sau un test de imunoabsorbție cu enzimă legată. Primul reactiv cuprinde un epitrop-specific suplimentar, obținut din regiunea centrală a virusului
RO 115471 Bl hepatitei C sau din regiunea 5 nestructurală a virusului hepatitei C. Epitopul tip- 50 specific, suplimentar este localizat între resturile de aminoacizi 67 și 84 sau 2281 și 2313 ale virusului-1 al hepatitei C sau în regiuni omoloage ale altor tipuri de virus al hepatitei C.
Metoda, conform invenției, mai poate fi definită și prin etapele: a) prelevarea unei probe biologice de la un individ suspectat de a fi infectat cu un virus al hepatitei 55 C; b) punerea în contact a probei cu un prim reactiv cuprinzând o combinație de anticorpi specifici pentru cel puțin doi epitopi-tip specifici ai virusului hepatitei C, în care cel puțin unul dintre anticorpii din combinație este specific pentru un epitop tipspecific din regiunea 4 nestructurală a virusului hepatitei C și în care, în mod suplimentar, contactarea se realizează în condiții care permit formarea primelor complexe 60 epitop-anticorp; și c] testarea prezenței complexelor epitrop-anticorp în probă. Această metodă mai poate cuprinde suplimentar și etapele: d] punerea în contact a probei cu un al doilea reactiv cuprinzând un anticorp specific pentru un al doilea epitop tip-specific al virusului hepatitei C, în care cel de al doilea epitop menționat este din regiunea centrală a virusului hepatitei C și în care, în mod suplimentar, contactarea 65 se realizează în condiții care permit formarea unui al doilea complex epitop-anticorp; și e) testarea pentru prezența unui al doilea complex epitop-anticorp în probă. în etapa de testare, testarea se realizează printr-un test de competiție, un test de intercalare de tip sandwich, un test de imunofluorescență, un test de radioimunitate sau un test de imunoabsorbție cu enzimă legată. Primul reactiv cuprinde un anticorp specific 70 pentru un epitop-specific suplimentar obținut în regiunea centrală a virusului hepatitei C sau din regiunea 5 nestructurală este localizat între resturile de aminoacizi 67 sau 84 sau 2281 și 2313 ale virusului-1 al hepatitei C sau în regiuni omoloage ale altor tipuri de virus al hepatitei C. Epitopul tip specific din regiunea 4 nestructurală este localizat între resturile de aminoacizi 1689 și 1718 ale virusului-1 al hepatitei C sau 75 în regiuni omoloage ale altor tipuri de virus al hepatitei C. Primul reactiv este legat de un suport solid de nitroceluloză și cuprinde cel puțin un epitop tip specific-din regiunea 4 nestructurală, din regiunea centrală a virusului hepatitei C. Primul reactiv cuprinde o multitudine de epitopi tip -specifici din regiunea 4 nestructurală a virusului hepatitei C. 80
Deci, metoda curentă pentru selecționarea sângelui și diagnosticarea pacienților este un imunotest. Imunotestul folosește un antigen de la HCV-1 care conține un număr suficient de eptitopi comuni pentru detectarea anticorpilor la alte tipuri de HCV. Imunotestul nu face deosebire între infecții diferite ale HCV.
Invenția de față include compoziții și metode pentru tipizarea HCV-urilor prin 85 genotip și serotip. Compozițiile includ epitopi specifici de tip, epitopi specifici grupului tip acizi nucleici care codifică epitopii de utilizat ca sonde și acizi nucleici complementari regiunilor care mărginesc pe cei care codifică epitopii pentru folosire ca primeri.
Un aspect al invenției este o metodă pentru tipizarea HCV cuprinzând etapele 90 de asigurare a unei probe care conține anticorp de la un individ; contactarea probei cu epitopul specific unui tip sau epitopi specifici grupului tip în condiții care permit legarea antigen-anticorp; și determinarea dacă anticorpii din probă se leagă la epitop.
Alt aspect al invenției se referă la o metodă pentru tipizarea HCV, care cuprinde etapele asigurării unei probe care conține anticorp de la un individ; 95 contactarea probei cu un prim epitop specific de tip sau epitop specific grupului tip în condiții care permit legarea antigen-anticorp; contactarea probei cu al doilea epitop specific grupului tip în condiții care permit legarea antigen-anticorp și determinarea
RO 115471 Bl dacă anticorpii din probă se leagă fie la primul, fie la al doilea epitop.
Alt aspect al invenției se referă la polipeptide care conțin epitopi specifici tipului sau epitopi specifici grupului tip. Polipetidele sunt derivate de la trei regiuni diferite ale genomului HCV. Un set de polipeptidă include un epitop specific de tip sau epitopi specifici grupului tip obținute între reziduurile aminoacide 67 și 84 ale HCV-1 și regiuni omoloage ale altor tipuri de HCV. Așa cum s-a folosit în prezenta invenție, abrevierile restului aminoacid sunt după cum urmează: A, alanină; I, izoleucină; L, leucină; M, metionină; F, fenilalanină; W, triptofan; V, valină; N, asparagină; C, cisteină; Q glutamină; G, glicină; S, serină; T, treonină; Y, tirozină; R, arginină; H, hidtidină; K, lisină; D, acid aspartic și E, acid glutamic.
Secvențele resturilor aminoacide particulare derivate din regiunea centrală și subtipurile de la care sunt derivate, sunt după cum urmează:
1. PEGRTWAQ, subtip 1 a sau 1 b.
2. STGKSWGK, subtip 3a sau 4.
3. SEGRSWAQ, subtip 3a sau 4.
Un alt set de polipeptide include un tip specific de epitop obținut din regiunea 4 (NS4) nestructurală de HCV. Acest al doilea set se găsește între reziduurile de aminoacizi 1689-1718 al HCV-1 și regiunile omoloage ale altor țipi de HCV.
Secvențele resturilor aminoacide particulare și tipurile sau subtipurile de la care sunt derivate sunt precum urmează:
1. CSQHLPY, subtip 1a.
2. CASHLPY, subtip 1b.
3. CASRAAL, subtip 2a sau 2b.
Alt set de polipeptide include un epitop specific de tip sau epitopi specifici grupului tip obținut de la regiunea nestructurală 5 (NS5) a unui virus de hepatită C. Acest set se găsește între resturile aminoacide 2281-2313 ale HCV-1 și regiuni omoloage ale altor tipuri ale virusului hepatitei C.
Secvențele resturilor aminoacide particulare și tipurile sau subtipurile de la care sunt acestea derivate sunt după cum urmează:
1. PDYEPPWHG, subtip 1a.
2. PDYVPPWHG, SUBTIP 1B.
3. PDYQPATVAG, subtip 2a
4. PGYEPPTVLG, subtip 2b.
5. FAQASPVW, subtip 1a.
6. EPPQALPIW, subtip 1a
7. EPQALPAW, subtip 2a.
8. EPPQALPPW, subtip 2b.
Alt aspect al invenției include molecule de acid nucleic care codifică secvențele restului de aminoacid ale epitopilor specifici de tip și grup tip descrise. Aceste molecule de acid nucleic sunt utile ca sonde, de exemplu în bloturi Southern sau alte analize de recunoaștere AND, așa cum este analiza de captură care este descrisă în literatura de specialitate.
Alt aspect al invenției include molecule de acid nucleic complementare la secvențe de acid nucleic care mărginesc regiuni care condifică epitopi de tip și specifici tipului de grup. Astfel de molecule de acid nucleic sunt utile în realizarea PCR pentru determinarea unui HCV anume.
Termenul de “virus hepatită C” sau “HCV” se referă la specii virale ale căror tipuri patogene produc NANBH și tipuri atenuate sau particule defective de interferență derivate de la acestea.Genomul HCV este cuprins ARN-ului. Virusurile
RO 115471 Bl
150 care cuprind ARN au rate relativ ridicate de mutație spontană, care sunt raportate la ordinul 1CT3 până la 1O4 pe nucleotida încorporată (așa cum este cunoscut din literatura de specialitate). Dat fiind această situație, heterogenitatea și fluiditatea genotipului sunt inerente virusurilor ARN, existând multiple tipuri/subtipuri în speciile HCV care pot fi virulente sau avirulente. Propagarea, identificarea, detectarea și izolarea diferitelor tipuri sau izolate HCV este arătată în literatura de specialitate. Așa cum se prezintă în descrierea de față, toate nucleotidele și secvențele resturilor aminoacide sunt de la tipuri HCV cunoscute. Numărul genomului HCV-1 și secvențele resturilor aminoacide sunt așa cum este descris în literatura de specialitate. în prezenta descriere, se poate permite diagnosticarea a diverse tipuri de virus.
De asemenea, așa cum este folosit în prezenta descriere, termenul de “tip” se referă la HCV-uri care diferă genotipic prin mai mult decât circa 30 %; termenul de “subtip” se referă la HCV-uri care diferă genotipic prin aproximativ 10 ... 20 %, iar termenul de “izolat” se referă la HCV-uri care diferă genotipic prin circa mai puțin de 10 %. Termenul de “tipizare” se referă la deosebirea unui tip de HCV de alt tip.
Informația asupra câtorva tipuri/subtipuri HCV diferite este prezentată în literatura de specialitate, în special asupra tipului sau subtipului CDC/HCV-1 (numit, de asemenea HCV-1). Informația de la un tip sau subtip, precum o secvență genomică parțială sau secvență aminoacidă, este suficientă pentru a permite specialiștilor în domeniu să utilizeze tehnici standard pentru a izola tipuri noi de HCV. De exemplu, câteva tipuri diferite ale HCV au fost izolate așa cum se va descrie în continuare. Pentru aceste tipuri, care s-au obținut dintr-un număr de seruri umane (și din diferite zone geografice) s-au stabilit tipurile, folosind metoda și reactivii care sunt descriși în prezenta invenție.
S-a dedus structura genomică și secvența nucleotidică a ARN-ului genomic al HCV-1. Genomul pare a fi un ARN cu o singură bandă care conține 10000 nucleotide. Genomul prezintă o bandă pozitivă și posedă un cadru de citire deschis translațional continuu (ORF) care codifică o poliproteină de aproximativ 3000 aminoacizi. în QRF, proteina (le) structurale apar a fi codificate în aproximativ primul sfert al regiunii amino-termale, cu cea mai mare parte a poliproteinei responsabile pentru proteinele nestructurale (NS). Când s-au comparat cu toate secvențele virale cunoscute, s-au observat omologii co-liniare mici, dar semnificative, cu proteine nestructurale (NS) ale familiei flavirusurilor și cu pestivirusurile (care acum sunt considerate că fac parte din familia Flavivirus).
în tabelul 1 care urmează se prezintă, pe baza resturilor aminoacide probabil codificate în secvența aminoacidă a HCV-1 și a altor dovezi, domeniile proteice posibile ale poiliproteinei codificate HCV, precum și limitele aproximative.
Tabelul 1
155
160
165
170
175
180
185
Domeniul probabil Limita aproximativă (numerele aminoacizilor]
C (proteina nucleocapsidei) 1 - 191
En (proteina anvelopei virionice) 192-383
E2/NS1 [anvelopa] 383 - 800
NS2 (funcție necunoscută) 800-1050
NS3 (protează) 1050-1650
NS4 (funcție necunoscută) 1651 - 2100
NS5 (polimerază) 2100-3011 (sfârșit]
190
RO 115471 Bl
Aceste domenii sunt nesigure. De exemplu, marginea E1-NS2 este probabil în regiunea 750 - 810 și marginea NS3-NS4 este circa 1640 - 1650. De asemenea, există dovada că aminoacidul 191 (aa) versiunea lui C este un precursor care este prelucrat ulterior până la circa 170 aa în lungime și că proteinele NS2, NS4 și ND5 sunt fiecare prelucrate ulterior la două proteine mature.
Diferite tipuri ale HCV sunt definite în conformitate cu diverse citerii, precum, de exemplu, un ORF de aproximativ 9000 nucleotide până la aproximativ 12000 nucleotide, care codifică o poliproteină similară ca mărime celei a HCV-1, o poliproteină codificată hidrofobicitate similară și/ sau caracter antigenic celui a HCV-1 și prezența secvențelor polipeptidice co-lineare care sunt conservate cu HCV-1.
Pentru identificarea tipurilor HCV sunt aplicabili următorii parametri ai omologiei acidului nucleic și omologiei aminoacide, fie singuri, fie în combinație. în general, așa cum s-a descris mai sus, diferite tipuri ale HCV sunt circa 70% omoloage, în timp ce subtipurile sunt circa 80 ... 90 % omoloage, iar izolatele sunt circa 90 % omoloage.
Așa cum s-a folosit în prezenta descriere de invenție, o polinucleotidă “derivată de la O secvență desemnată se referă la o secvență polinucleotidică care este cuprinsă unei secvențe de cel puțin circa 6 nucleotide, de preferință cel puțin circa 8 nucleotide, mai preferabil de cel puțin circa 10...12 nucleotide și chiar preferabil de cel puțin circa 15...20 nucleotide corespunzătoare unei regiuni a secvenței nucleotidice desemnate. Termenul “corespunzător” înseamnă omolog sau complementar la secvența desemnată. De preferință, secvența regiunii de la care este derivată polinucleotidă este omoloagă sau complementară la o secvență care este unică pentru un genom HCV. Tehnicile de hibridizare pentru determinarea complementarității secvențelor de acid nucleic sunt cunoscute din literatura de specialitate din domeniu, în plus, împerecherile greșite ale duplexului de polinucleotide formate prin hibridizare se pot determina prin tehnici cunoscute, inclusiv, de exemplu, digestia cu nuclează, precum SI care digeră specific zonele cu bandă unică în duplexul polinucleotidelor. Regiuni de la care pot fi “derivate” secvențe AND tipice includ, dar nu se limitează la, de exemplu, regiuni care codifică epitopi specifici de tip, precum și regiuni netranscrise și/sau netranslate.
Polinucleotidă derivată nu este în mod necesar derivată fizic de la secvența nucleotidică prezentată, ci poate fi generată în orice mod, inclusiv, de exemplu, sinteza chimică sau replicare AND sau transcriere inversă sau transcriere. în plus, combinații ale regiunilor corespunzătoare la cea a secvenței desemnate pot fi modificate pe căi cunoscute în domeniu a fi în concordanță cu o utilizare intenționată.
în mod similar, o polipeptidă sau secvență aminoacidă “derivată de la” o secvență aminoacidă sau de acid nucleic desemnată se referă la o polipeptidă care are o secvență aminoacidă identică cu cea a unei peptide codificate în secvență, sau o porțiune a acesteia în care porțiunea constă în cel puțin 3...5 aminoacizi, mai preferabil din cel puțin 8... 10 aminoacizi și chiar mai preferabil din cel puțin 11,15 aminoacizi, sau care este identificabilă imunologic cu o polipeptidă exprimată de la o secvență exprimată și desemnată de acid nucleic.
O polipeptidă recombinată sau derivată poate include în secvența sa unul sau mai mulți aminoacizi analogi sau aminoacizi care nu se întâlnesc în mod natural.
Metode de inserare a aminoacizilor analogi într-o secvență sunt cunoscute în domeniul de specialitate. De asemenea, se pot include unul sau mai multe marcaje, care sunt cunoscute celor în domeniu. O descriere detaliată a analogilor și mimotopilor se găsește în literatura de specialitate.
RO 115471 Bl
245
Peptide analoage includ deleții, adiții, substituiții sau modificări ale acestora care mențin capacitatea de tipizare HCV. Substituțiile” preferate sunt cele care sunt conservatoare, cu alte cuvinte, cele în care un rest este înlocuit cu un altul de același tip general. Este de înțeles că aminoacizii întâlniți în mod natural se pot subclasifica ca acizi, bazici sau neutri și nepolari. Mai mult decât atât, trei dintre aminoacizii codificați sunt aromatici. în general, se preferă polipeptide codificate care diferă de epitopul natural să conțină cadoni substituiți pentru aminoacizii care sunt din același grup sau cel al aminoacizilor înlocuiți. Astfel, în general, aminoacizii bazici Lys, Arg și His sunt interschimbabili; aminoacizii ca acid aspartic și acid glutamic sunt interschimbabili; aminoacizii neutri polari Ser, Thr, Cys, Gin și Asn sunt interschimbabili; aminoacizii alifatici nepolari Gly, Ala, Val, lle și Leu sunt conservatori unul față de altul (dar din cauza mărimii, Gly și Ala sunt înrudiți, iar Val, lle și Leu sunt înrudiți mai aproape), și aminoacizii aromatici Phe, Trp și Tyr sunt interschimbabili. Deoarece prolina este un aminoacid neutru polar, acesta reprezintă dificultăți datorită efectelor sale asupra conformației și substituțiile prin sau pentru pralină nu sunt preferate, cu excepția când pot fi obținute aceleași rezultate sau rezultate conformaționale similare. Aminoacizii polari care reprezintă schimbări conservative includ Ser, Thr, Gin, Asn și met pentru o extindere minoră. în plus, deși clasificați în categorii diferite Ala, Gly și Ser par a fi interschimbabili, și suplimentar Cys intră în acest grup sau poate fi clasificat cu aminoacizii neutrii polari.
Ar mai fi de remarcat în plus că, dacă polipeptidele sunt obținute sintetic, pot fi de asemenea făcute substituții prin aminoacizii care nu sunt codificați prin genă. Resturi alternative includ, de exemplu, aminoacizii omega de formula H2N(CH2)nC0CH, în care n este 2...6. Aceștia sunt aminoacizii neutri, nepolari, cum sunt sarcozina (Sar), t-butil alanina (t-Bu-A), t-butil glicina (t-Bu-G), N-metil lle (N-Melle) și norleucina (Nle). Fenilglicina, de exemplu poate fi substituită pentru Trp, Tyr sau Phe cu un aminoacid aromatic neutru; citrulina (Cit) și metionin sulfoxidul (MSO) sunt polari,dar neutri, ciclohexil alaina (Cha) este neutru și nepolar, acidul cisteic (Cya) este un acid și ornitina (Crn) este bazică.
Conformația care conferă proprietățile resturilor de pralină poate fi menținută dacă unul sau mai multe dintre acestea este substituit prin hidraxiprolină (Hyp).
Termenul de “polinucleotidă recombinată” așa cum este folosit în prezenta invenție intenționează să reprezinte o polinucleotidă de origine genomică, cADN, semisintetică care, în virtutea originii sale sau manipulării: (1) nu este asociată în totalitate sau într-o porțiune a unei polinucleotide cu care ea esteasociată în natură;
(2) este legată la o polinucletidă, alta decât cea la care este ea legată în natură, sau (3) nu se întâlnește în mod natural.
Termenul “polinucleotidă” așa cum este folosit în prezenta invenție se referă la o formă polimerică a nucleotidelor de orice lungime,atât ribonucleotide,cât și dezoxiribonucleotide. Acest termen se referă numai la structura primară a moleculei. Astfel, acest termen include AND mono- și dublu catenar și ARN. El include, de asemenea, tipuri cunoscute de modificări, de exemplu marcaje care sunt cunoscute în domeniu, metilarea, substituția uneia sau mai multor nucleotide întâlnite în mod natural cu un analog, modificări internucleotidice precum, de exemplu, cele cu lanțuri neîncărcate (de exemplu metilfosfonați, fosfotriesteri, fosforamidați, carbamați etc.) Și cu legături încărcate (de exemplu, fosforotionat, fosforoditionați etc.) care conțin jumătăți atașate cum ar fi, de exemplu, proteine care includ, dar nu se limitează la, nucleoze, toxine, anticorpi,peptide semnal și po/AL-lizină; cele care au intercalați (de exemplu acridină, psoralen etc) pe cele care conțin chelatori (de exemplu, metale,
250
255
260
265
270
275
280
285
290
RO 115471 Bl metale alcaline, metale radioactive, bor, metale oxidante etc.), pe cele care conțin alchilanți, cele cu legături modificate (de exemplu, acizi nucleici alfa anomeri etc.) precum și forme nemodificate ale polipeptidei. Polinucleotidele descrise sunt relativ scurte și, astfel, majoritatea sunt sintetizate cu ușurință pe cale chimică.
O polipeptidă “purificată” se referă la polipeptida care este într-o stare lipsită în principal de alte polipeptide, adică într-o compoziție care conține un minim de circa 50 % în greutate (polipeptidă dorită/total polipeptidă din compoziție), de preferință de circa 70 %, și chiar mai de preferat un minim de circa 70%, și chiar mai de preferat un minim de circa 90 % polipeptidă dorită, fără a lua în considerare materialele neproteice din compoziție. Tehnici pentru purificarea polipeptidelor virale sunt cunoscute în domeniu. în mod similar, sunt definiți în domeniu anticorpii purificați.
Așa cum s-a folosit în cadrul prezentei invenții, termenul de “epitop” se referă la un determinant antigenic al unei polipeptide. Un epitop poate cuprinde 3 sau mai mulți aminoacizi care definesc situl de legare al unui anticorp. în general, un epitop constă din cel puțin 5 aminoacizi și uneori constă din cel puțin 8 aminoacizi. Metoda de configurare epitopică este cunoscută în domeniul de specialitate.
Termenul de “epitop specific de tip” se referă la un epitop care este găsit pe unul din tipurile HCV. Un “epitop specific tipului de grup” este găsit pe mai mult decât unul, dar mai puțin decât toate tipurile HCV. De exemplu, un epitop particular poate fi recunoscut prin anticorpi de la un pacient infectat cu HCV-1, dar nu poate fi recunoscut mai puțin eficient prin anticorpi de la un pacient infectat cu HCV-2. în mod similar, un epitop specific tipului de grup, derivat de la HCV-3, poate fi recunoscut prin anticorpi de la un pacient infectat cu HCV-3 sau HCV-4, dar nu prin anticorpi de la un pacient infectat cu HCV-1 sau HCV-2.Epitopi conservanți” sunt acei epitopi care sunt recunoscuți prin anticorpi specifici tuturor tipurilor HCV.
O polipeptidă este “reactivă imunologic” cu un anticorp care se leagă la o polipeptidă datorită recunoașterii de către anticorp a unui epitop specific conținut în polipeptidă. Reactivitatea imunologică poate fi determinată prin legarea anticorpului, mai precis prin cinetica legării anticorpului, și/sau competiție în legare folosind drept competitori polipeptide cunoscute care conțin un epitop împotriva căruia este orientat anticorpul. Tehnicile care determină dacă o polipeptidă este reactivă imunologic cu un anticorp sunt cunoscute în domeniul de specialitate.
Așa cum s-a folosit, în cadrul prezentei invenții, termenul “anticorp” se referă la o polipeptidă sau grup de polipeptide care sunt cuprinse în cel puțin un sit de combinare anticorp. Un sit de combinare anticorp” sau “domeniu de legare” este format din cutarea domeniilor variabile ale unei (unor) molecule anticorp pentru a forma spații de legare tridimensionale cu o formă a suprafeței interne și distribuția încărcării complementare trăsăturilor unui epitop al unui antigen, care permite o reacție imunologică cu antigenul. Un sit de combinare anticorp poate fi format dintr-un domeniu de lanț greu și/sau lanț ușor (VH și respectiv VL), care formează bucle hipervariabile care contribuie la legarea antigenului. Termenul “anticorp” include, de exemplu, anticorpul de vertebrate, anticorpi himerici, anticorpi modificați, anticorpi univalenți, proteine Fab și anticorpi de domeniu unic.
Anticorpi specifici pentru polipeptiode și grup de polipeptide se pot obține prin orice metodă cunoscută în domeniul de specialitate. De exemplu, polipeptidele sunt în general suspendate într-un tampon acceptabil din punct de vedere farmaceutic, amestecate cu un adjuvant adecvat și apoi injectate într-un animal. Metodele pentru obținerea anticorpilor monoclonali și policlonali sunt cunoscute în domeniul și nu vor fi descrise în detaliu în prezenta invenție.
RO 115471 Bl
345
Termenul de “polipeptidă” se referă la un polimer al aminoacizilor și nu se referă la lungimea specifică a produsului. Astfel, polipeptide, oligopeptide și proteine sunt incluse în definiția polipeptidei. De asemenea, acest termen nu se referă la, sau exclude modificările post-expresie ale polipeptidei, de exemplu, glicozilare, acetilare, fosforilare și altele asemenea. în definiție sunt incluse, de exemplu polipeptide care conțin unul sau mai mulți analogi ai unui aminoacid (incluzând de exemplu aminoacizi non-naturali etc.], polipeptide cu legături substituite, precum și alte modificări cunoscute în domeniu, care sunt întâlnite sau neîntîlnite în mod natural.
Termenul de “tratament”, așa cum se folosește în descriere, se referă la profilaxie și/sau terapie.
Un “individ”, așa cum este folosit în descriere, se referă la vertebrate, în special membri ai speciilor de mamifere și include, dar nu se limitează la, animale (de exemplu, câini, pisici, bovine, porcine, ovine, capre, iepuri, șoareci, șobolani, cobai etc.) Și primate incluzând maimuțe, cimpanzei, babuini și oameni.
Așa cum s-a folosit aici “banda sens” a unui acid nucleic conține secvența care are omologie de secvență la cea a mARN-ului. Banda anti-sens” conține o secvență care este complementară la cea a “benzii sens”.
Așa cum s-a folosit în prezenta invenție, “un genom de bandă pozitivă” al unui virus este unul în care genomul, fie ARN, fie AND, este de bandă unică și care codifică polipeptida(le) virale.Exemple de virusuri ARN de bandă pozitivă includ Togaviridae, Coronaviridae, Retroviridae, Picornaviridae și Caliciviridae. De asemenea, sunt incluse Flaviviridae, care în trecut au fost clasificate ca Togaviridae (așa cum este cunoscut din literatura de specialitate], în conformitate cum s-a folosit în prezenta invenție, termenul de “probă conținând anticorpul corpului “ se referă la un component al corpului unui individ care este o sursă de anticorpi de interes. Componente ale corpului care conțin anticorpi sunt cunoscute în domeniu și includ, dar nu se limitează la, ca de exemplu, plasmă, ser, fluid spinal, fluid limfatic, secreții externe ale tractului respirator, intestinal și genitourinar, lacrimi, salivă, lapte, celule sanguine albe și mieloame.
Așa cum s-a folosit aici, termenul de “probă biologică” se referă la o probă de țesut sau fluid care este izolată de la un individ incluzând, dar fără să se limiteze, de exemplu, la plasmă, ser, fluid spinal, fluid limfatic, secțiuni externe ale pielii, ale tractului respirator, intestinal sau genito-urinar, lacrimi, salivă, lapte, celule sanguine, tumori, organe. Sunt incluse, de asemenea, probe ale constituenților culturilor de celule in vitro (incluzând, dar fără să se limiteze, la, mediu condiționat care rezultă din creșterea celulelor în mediu de cultură, celule care posibil sunt infectate viral, celule recombinante și componente celulare).
Invenția include și metode pentru detectarea HCV și identificarea infecției provocată de diferite tipuri de virus HCV. Invenția include, de asemenea, polipeptide și molecule de acid nucleic care sunt utilizate în metodele respective.
Metodele pentru detectarea și stabilirea tipului de infecție prin HCV includ atât imunoteste, cât și identificarea acidului nucleic, prin metode care includ dar nu se limitează la analize Southern și reacția polimerazică în lanț. în scopul identificării infecției prin HCV, se incubează o probă biologică cu una dintre polipeptidele care au fost descrise în prezenta invenție, în condiții care permit legarea antigen-anticorp, după care se efectuează determinarea dacă anticorpii din probă se leagă la epitopul găsit pe polipeptidă.
Peptidele care conțin epitopi specifici de tip și epitopi specifici tipului de grup sunt utile în imunoteste pentru detectarea prezenței anticorpilor HCV, sau prezența
350
355
360
365
370
375
380
385
RO 115471 Bl virusului și/sau antigenelor virale în probe biologice. Destinația imunotestelor este supusă unui mare grad de variație și sunt cunoscute în domeniu numeroase forme. Imunotestul va utiliza cel puțin un epitop specific de tip sau un epitop specific tipului de grup. într-unul dintre modurile de realizare, imunotestul folosește o combinație de epitopi specifici de tip și/sau epitoli specifici tipului de grup.
Polipeptidele sunt utile pentru stabilirea tipului HCV, folosind epitopii pentru determinarea prezenței anticorpilor specifici tipului sau specifici tipului de grup. Polipeptidele sunt de asemenea adecvate pentru utilizare, în generarea anticorpilor specifici tipului sau tipului de grup care pot fi apoi folosiți într-un imunotest pentru distingerea între diverse tipuri ale HCV.
Polipeptidele sunt derivate din trei regiuni diferite ale genomului HCV. Un set de polipeptide include un epitop specific de tip sau specific tipului de grup obținut din regiunea corpului central HCV. Alt set de polipeptide include un epitop specific tipului sau specific tipului de grup obținut din regiunea nestructurală 4 a HCV (ND4). Alt set de polipeptide include un epitop specific de tip sau specific tipului de grup obținut din regiunea nestructurală 5 (ND5) a unui virus de hepatită C. Acest set se găsește între resturile aminoacide 2281-2313 ale HCV-1 și regiunilor omoloage ale altor tipuri de virus de hepatită C.
Polipeptidele sunt corespunzătoare pentru utilizare în imunoteste pentru unul sau mai multe tipuri de HCV. în vederea testării, pentru un tip, proba se contactează cu una sau mai multe polipeptide care conțin un epitop specific de tip, în condiții care permit legare antigen-anticorp și apoi determinarea dacă anticorpii din probă se leagă la epitop.
într-un imunotest pentru distingerea unui tip anume al HCV, se obține o probă biologică de la un individ, se contactează cu un prim epitop specific de tip sau specific tipului de grup, în condiții care permit legarea antigen-anticorp; se contactează cu un al doilea epitop specific de tip sau epitop specific tipului de grup în condiții care permit legarea antigen-anticorp și determinarea dacă anticorpii din probă se leagă fie la primul fie la al doilea epitop. Aceste etape se pot repeta cu orice număr de polipeptide care conțin epitopi de tip și/sau specifici tipului de grup.
De obicei, o imunoanaliză pentru anticorpii] anti-HCV implică selectarea și prepararea probei test suspectă de conținut de anticorp, cum ar fi o probă biologică, apoi incubarea acesteia cu epitopul specific de tip sau epitopul specific tipului de grup, în condiții care permit să se formeze complexe antigen-anticorp, și apoi detectarea formării de complexe. Condițiile în care se face incubarea și sunt cele mai adecvate sunt cunoscute din domeniu. Imunotestul poate fi, dar fără limitări, sub formă heterogenă sau omogenă și de tip standard sau competitiv.
într-un format heterogen, epitopul specific de tip sau epitopul specific tipului de grup se leagă de obicei la un suport solid pentru facilitarea separării probei de polipeptidă după incubare. Exemple de suporturi solide care pot fi folosite includ,dar nu se limitează la, nitroceluloză (de exemplu, sub formă de membrană sau de godeu de microtitrare), clorură de polivinil (de exemplu, sub formă de fâșii sau godeuri de microtitrare), latex polistirenic (de exemplu, bile sau plăci de microtitrare], polivinilidin (cunoscut ca lmmulonR), hârtie diazotizată, membrane de nylon, bile activate și bile de proteină A. De exemplu, plăcile de microtitrare lmmulonR2 sau bilele de polistiren de □,25 inch, se pot folosi în format heterogen. Suportul solid care conține epitropul specific de tip sau specific tipului de grup este de obicei spălat, după separarea lui din proba test și înaintea detectării anticorpilor legați. Ambele formate, standard și competitive, sunt cunoscute în domeniul de specialitate.
RO 115471 Bl într-un format omogen, proba test este incubată cu epitopul specific de tip sau epitopul specific tipului de grup în soluție.De exemplu, ea poate fi în orice condiții care pot precipita orice complexe antigen-anticorp care se formează. Pentru aceste analize sunt cunoscute în domeniu atât formatele standard, cât și cele competitive.
într-un format standard, cantitatea anticorpilor HCV care formează complexe anticorp-epitop specific de grup sau anticorp-epitop specific tipului de grup este urmărită direct. Aceasta se poate realiza prin determinarea, dacă anticorpii marcați antixenogeneici (de exemplu, anti-uman] care recunosc un epitop pe anticorpi anti-HCV se vor lega datorită formării complexului. într-un format competitiv, cantitatea de anticorpi HCV din probă se deduce prin urmărirea efectului de competiție asupra legării unei cantități cunoscute de anticorp marcat (sau alt ligand competitiv] în complex.
într-o analiză de inhibare, se determină capacitatea anticorpilor de a se lega la polipeptide care conțin diverse tipuri și diferite de epitopi specifici de tip sau epitopi specifici tipului de grup. Anticorpii se expun inițial la polipeptide care conțin epitop(i) de la un tip sau tip de grup al HCV și apoi la polipeptide care conțin epitop(i) de la alt tip de grup al HCV. Procesul poate fi repetat pentru tipuri sau tipuri de grup ale HCV suplimentare.
Complexele formate care conțin anticorp anti-HCV (sau în cazul analizelor de competitivitate, cantitatea anticorpului concurent) sunt detectate prin oricare dintre numeroasele tehnici cunoscute, în funcție de format. De exemplu, anticorpii HCV nemarcați din complex se pot detecta folosind un conjugat de Ig antixenogeneic complexat cu un marcaj (de exemplu, un marcaj enzimatic).
în imunotestele obișnuite, proba de testat, care este de obicei o probă biologică, se incubează cu polipeptide care conțin unul sau mai mulți epitopi specifici tipului sau epitopi specifici tipului de grup în condiții care permit formarea complexelor de antigen-anticorp. Se pot folosi diverse formate. De exemplu, se poate folosi o “analiză tip sandwich”, unde anticorpul format la un suport solid cu un al doilea anticorp marcat pentru analit și suportul se spală din nou. Analitul se detectează prin determinarea dacă al doilea anticorp este legat la suport. într-un format competitiv, care poate fi heterogen sau omogen, proba de testat este de obicei incubată cu anticorp și cu marcaj; antigenul competitor este de asemenea incubat fie secvențial, fie simultan. Acestea, și alte formate sunt bine cunoscute în domeniul de specialitate.
Antigenii orientați împotriva epitopilor specifici de tip sau epitopilor specifici tipului de grup se pot folosi în imunoteste pentru detectarea antigenilor virali la pacienții cu HCV produsă NANBH și donatorii de sânge infectat. Mai mult decât atât, acești anticorpi pot fi extrem de utili în detectarea pacienților și donatorilor în faza acută.
Un imunotest poate utiliza, de exemplu, un anticorp monoclonal orientat spre un epitrop specific de tip sau epitopi specifici tipului de grup, o combinație de anticorpi monoclonali orientați spre epitopii unui antigen viral, anticorpi monoclonali orientați spre epitopii antigenilor virali diferiți, anticorpi policlonali orientați spre același antigen viral sau anticorpi anticlonali orientați spre diferiți antigeni virali. Protocoalele se pot baza, de exemplu, pe competiție sau reacția directă sau pe analiza de tip sandwich. De asemenea, protocoalele pot folosi, de exemplu, suporturi solide sau pot fi prin imunoprecipitare. Majoritatea analizelor implică utilizarea anticorpului sau polipeptidei marcate;marcajele pot fi, dar nu se limitează, enzimatice, fluorescente, chemiluminiscente, radioactive sau molecule clorurate. De asemenea, sunt cunoscute analize care amplifică semnale de la sondă; exemple de astfel de analize sunt acelea
440
445
450
455
460
465
470
475
480
485
RO 115471 Bl care utilizează biotina și avidina, precum și imunoteste de marcaj enzimatic și mediate precum analizele ELISA.
Invenția include, suplimentar, molecule de acid nucleic care codifică secvențele descrise ale resturilor aminoacide ale epitopilor specifici tipului sau epitopilor specifici tipului de grup. Aceste molecule de acid nucleic sunt utile ca sonde, de exemplu în bloturi sau alte analize de recunoaștere ADN, cum ar fi analiza de captură care este descrisă în literatura de specialitate.
Studiile asupra configurației antigenice prin exprimarea cADN-urilor HCV au arătat că un număr dintre clonele care conțin aceste cADN-uri au exprimat polipeptide care au fost reactive imunologic cu ser de la indivizi care prezintă NANBH. Numai o singură polipeptidă nu a fost reactivă imunologic cu toate serurile. Dintre aceste polipeptide, cinci dintre ele au fost imunogenice în anticorpi pentru epitopi HCV, și aceste polipeptide s-au detectat în seruri de la numeroși pacienți diferiți, deși suprapunerea în detectare nu a fost completă. Astfel, rezultatele asupra imunogenității polipeptidelor codificate în diferite clone sugerează că sisteme de detecție eficiente pentru infecția HCV pot include folosirea tablourilor de epitopi. Epitopii din tablou pot fi construiți ca polipeptidă singură sau ca polipeptide multiple.Analizele pentru diversificarea epitopilor pot fi secvențiale sau simultane.
Kituri adecvate pentru imunodiagnoză și care conțin reactivi marcați adecvați, sunt construite prin împerecherea materialelor corespunzătoare, incluzând polipeptidele din prezenta invenție care conțin epitopi specifici tipului și epitopi specifici tipului de grup în recipiente care sunt corespunzătoare, împreună cu resturi de reactivi și materiale care sunt necesare pentru dirijarea analizei, precum și un set corespunzător de instrucțiuni care privesc desfășurarea analizei.
Invenția include, suplimentar, molecule de acid nucleic complementare la secvențele acidului nucleic care codifică regiunile care mărginesc epitopii specifici de tip și epitopii specifici tipului de grup. Astfel de molecule de acid nucleic sunt utile în realizarea de PCR, pentru determinarea genotipului unui HCV particular.
Ar fi de remarcat că regiunile variabile și hipervariabile din genomul HCV, prin urmare omologia din aceste regiuni, este de așteptat să fie semnificativ mai mică decât cea din totalitatea genomului.
Tehnicile pentru determinarea omologiei acidului nucleic și secvenței aminoacide sunt cunoscute în domeniu. De exemplu, secvența aminoacidă se poate determina direct și compara cu secvențele furnizate în prezenta descriere. Alternativ, poate fi determinată secvența nucleotidică a materialului genomic și presupusului HCV (de obicei pe calea unui cADN intermediar), se poate determina secvența aminoacidă codificată prin acesta și pot compara regiunile corespunzătoare.
Discuțiile și cele arătate mai sus ilustrează doar invenția, iar persoanele care sunt în domeniu pot aprecia că invenția se poate aplica și în alte moduri.
Se dau în continuare 7 exemple de realizare a invenției, în legătură și cu fig. 1 4 care ilustrează următoarele:
- fig. 1 - este o diagramă a fluxului strategiei experimentale de serotipizare;
- fig. 2 - este o diagramă a fluxului strategiei hărții epitopice cuprinzătoare;
- fig. 3 - este o compilare a graficelor care prezintă rezultatele întocmirii hărții epitopului HCV la (Rodney);
- fig. 4 - este o compilare a graficelor care prezintă rezultatele întocmirii hărții epitopului HCV 2b (Nomoto).
RO 115471 Bl
Exemplul 1. Comparație a epitopilor principali ai diverselor tipuri diferite de HCV
S-a comparat pentru diverse regiuni omologia restului aminoacid între diferite tipuri și subtipuri ale HCV. Subtipul HCV este așa cum s-a descris prin analiza filogenetică Simmonds. Numerotarea secvenței aminoacide corespunde celei descrise pentru secvența prototipului HCV-1. Tabelul 2 care urmează arată procentul omologiei restului aminoacid pentru regiunea NS4, epitopii specifici tipului, epitopii specifici tipului de grup și epitopul principal conservat.
Tabelul 2
Omologiile aminoacide[%] între diferite subtipuri HCV
535
540
545
Subtip HCV Exemplul tipurilor abreviate Epitopi principali specifici tipului din regiunea NS4 (1689-1718 aa) Epitop principal conservat din regiunea NS4 (1910-1936 aa)
1a HCV-1 (1a)vs(1a) 100% 100%
1b HCV-J (1a)vs(1b) 83 % 100 %
2a HCV-J6 (1a)vs(2a) 47 % 93 %
2b HCV-J8 (1a)vs(2b) 43 % 93 %
550
Tabelul 3 care urmează prezintă omologia restului aminoacid între doi epitopi specifici tipului sau epitopi specifici tipului de grup pentru regiunea ND5.
555
Tabelul 3
Omologiile aminoacide [%) între diferite subtipuri HCV
Subtip HCV Exemplul tipurilor abreviate Epitopi principali specifici tipului din regiunea NS5 (2281-2313 aa) Epitop principal conservat din regiunea NS5 (2673-2707 aa)
1a HCV-1 (1a)vs(1a) 100% 100 %
1b HCV-J (1a) vs(1b) 76 % 89 %
2a HCV-J6 (1a) vs(2a) 70% 83 %
2b HCV-J8 (1a) vs (2b) 73 % 83 %
3a HCV-E-b1 (1a) vs (3a) 77 %
3b HCV-Tb (1a) vs (3b) 83 %
560
565
570
Tabelul 4 prezintă procentul omologiei restului aminoacid pentru epitropii principali conservați în regiunea corpului central și epitopii specifici tipului.
RO 115471 Bl
Tabelul 4
Omologia restului aminoacid [%) între diferite tipuri HCV
Subtip Exemplul tipurilor abreviate Epitopi principali conservați în regiunea corpului central (10-45 aa] Epitopi principali specifici de tip din regiunea corpului central (67 - 84 aa]
1a HCV (1a) vs (1a) 100% 100%
1b HCV (1a) vs (1b) 98 % 100 %
2a HCV-J6 (1a)vs(2a) 98 % 61 %
2b HCV-J8 (1a)vs(2b) 98 % 61 %
3a HCV-E-b1 (1a) vs (3a) 93 % 89 %
4 HCV-EG-21(1a) vs (4) 98 % 83 %
Exemplul 2. Sinteza peptidei
S-au sintetizat două seturi de polipeptide. Primul set a fost desemnat realizării configurației epitopului HCV-1, iar al doilea set a fost desemnat determinării acelor epitopi identificați în studiile de configurație epitopică care au un conținut de epitopi specifici tipului. în primul set de polipeptide s-au sintetizat 64 de seturi (în duplicat] de octapeptide de suprapunere prin Mimotopi peste întreaga poliproteină HCV-1 (3011 resturi aminoacide). Al doilea set de polipeptide s-a realizat în conformitate cu metoda care este descrisă în literatura de specialitate (de către Geysen și Merrifield).
în cele de, al doilea set de polipeptide s-au selectat patru regiuni antigenice care reprezintă epitopii principali ai secvențelor non-conservative din HCV-1 din corpul central, ND4, ND5 și secvențele lor corespunzătoare de la subtipurile HCV 1b, 2a, 3a și tipul 4 pentru sinteza epitopului specific tipului. Secvența de la corpul central s-a selectat din regiunea mai puțin conservată a resturilor aminoacide 67-88. Secvența din regiunea NS4 s-a selectat de la regiunea restului de aminoacid 1689-1718. Secvențele selectate din regiunea ND5 au fost de la regiunile restului aminoacid 2281-2313 și 2673-2707.
Exemplul 3. Probe biologice în scopul determinării eficacității polipeptidelor între anticorpi specifici pentru diferite tipuri ale HCV, s-au obținut antiseruri de la 24 pacienți NANBH cronici din diferite zone ale lumii, incluzând Statele Unite, coasta de Est și de Vest, Japonia, țările Europei de Vest, țările Europei de Sud și Africa de Sud. Izolarea ARN-ului viral, sinteza cADN, amplificarea PCR, secvențarea AND și hibridizarea sondei oligonucleotidice s-au realizat așa cum este descris în literatura de specialitate (de către Cha și al.).
Exemplul 4. Procedurile de configurare epitopică în scopul determinării regiunilor HCV care conțin epitopi, specifici de grup sau conservanți, s-a supus întocmirea hărții epitopului întreg de poliproteină HCV-1. Metoda folosită este în principal cea subliniată în fig.2.
S-au sintetizat 64 seturi (în dublicat) de octapeptide de suprapunere prin
MimotopesR față de întreaga proteină HCV-1 (3011 de aminoacizi). S-au selectat o gamă de 40 probe care conțin 25 probe reactive de anticorp HCV din Statele Unite, probe reactive HCV din Japonia și 6 probe de control negativ nereactive HCV pentru configurarea epitopică și analiza grupului. Imunotestele s-au realizat folosind proceduri cunoscute ELISA standard.
RO 115471 Bl
Criteriile pentru identificarea epitopilor principali s-au bazat pe frecvența reacției anticorpului și intensitatea reacției anticorpului (titru) față de acești epitopi. Rezultatele sunt prezentate în fig. 3 și 4.
Teste imune cu anticorpi marcați cu enzime selecționate a peptidei derivate (ELISA):
în scopul determinării imunotestului optim care utilizează polipeptidele descrise în exemplul 2, s-au efectuat două teste imune cu anticorpi marcați cu enzime selecționate (ELISA) a două tipuri separate de polipeptide derivate și s-au comparat rezultatele. Primul tip ELISA a fost Nune MaxiSprb™ pe care sunt adsorbite peptidele în mod simplu și al doilea tip utilizat a fost Nune Covalink NH™ pe care polipeptidele sunt legate covalent. Formarea legăturilor amidice între acizii carboxilici și amine se inițiază prin adăugarea de carboiimidă. Pentru producerea hidrolizei se poate face esterul activ adăugând N-hidroxi-succinimidă (NHS) la procedurile de conjugare care au fost arătate mai sus.
Plăcile de microtitrare pentru primul tip de ELISA s-au realizat după cum urmează: Polipeptidele au fost plasate în godeuri ale plăcilor de microtitrare Nune MaxiSorb™ la o concentrație de 1 pg/godeu în 1OO pl de fosfat salin (PBS). Polipeptidele s-au lăsat să absoarbă peste noapte și la temperatura camerei. în continuare, plăcile de microtitrare s-au spălat de 4 ori cu PBS fără detergent. Godeurile au fost apoi acoperite cu 220 pl SuperblockR pe o perioadă de o oră și apoi s-au aspirat fără spălare suplimentară și s-au uscat în vid.
Analiza s-a realizat după cum urmează: S-au adăugat probe de ser în cantitate de 5 pl la godeuri cu 100 pl de lapte degresat 5% și s-au incubat timp de 4 ore la temperatura de 37°C. în continuare, godeurile s-au spălat de 5 ori în PBS cu 0,05 % Tween. Apoi s-a folosit un conjugat de afinitate de capră purificat anti-lgG uman marcat cu peroxidază din hrean, pentru determinarea gradului legării anticorpilor umani la polipeptide. Conjugatul a fost diluat anterior la 5 % IgG în 150 mM NaCI, PBS, 5% ser de cal (denaturat termic). S-au plasat 100 pl de conjugat în godeuri și s-a incubat timp de o oră la 37°C. Godeurile s-au spălat apoi de 5 ori cu PBS/Tween și OPD (0-fenilen-diamină-2HCI), o tabletă pe tampon developare care este citrat fosfat tamponat 0,02 % H202), pentru 30 min la temperatura camerei și s-au determinat absorbanțele la 492 nm și 620 nm. Separarea s-a determinat din 200 probe randomice (normale)unde au fost 7 deviații standard de la medie sau circa 0,45.
Plăcile de microtitrare pentru al doilea tip de ELISA s-au realizat după cum urmează: Polipeptidele s-au plasat în godeurile plăcilor de microtitrare Nune MaxiSorb™ la o concentrație de 10 mg/godeu în 50 pl apă. S-au adăugat 25 pl de 0,1 M NHS (sulfo-N-hidrosuccinat) și 25 pl de 0,1 M EDC (1-etil-3(3-dimetil-aminopropilcarbodiimidă) la polipeptide și s-au amestecat la temperatura camerei timp de 30 min, pe o platformă rotativă. Conținuturile integrale s-au adăugat apoi la 52 ml carbonat de sodiu 0,1 M cu pH 8,6, răcit pe gheață. S-au folosit 100 μΙ de amestec pentru învelirea godeurilor plăcilor de microtitrare și apoi s-a incubat la temperatura de 4°C timp de 30 min. Plăcile s-au spălat apoi de 4 ori cu PBS/0,1 % Triton X-100. în continuare, plăcile s-au tratat cu Superblock și analiza s-a realizat după cum s-a descris mai sus.
Rezultatele obținute s-au prezentat în tabelele 5 ... 14 care urmează:
620
625
630
635
640
645
650
655
660
CD
CD
CD CD CD CD
00 Xl Xl CD
O CJ1 O CJ1
Reacționează cu epitop comun pentru 1a, 1b, 2a și 2 b
Ό
- □ m
<
(II) Proba reacționează cu epitopi specifici de tip 84 -018669 Reacționează cu epitopi comuni 1a, 1b, 2a și 2b PDREVLY K I Probe donator (I) Probe donator Secvența regiunii: Proba ID
CD CD 8.94 6.20 XI co co 3.76 6.57 3.41 cd ώ CD iu C0 I NS4 (1689-1718) Peptidă EIA
sodCIOO ELISA (1a) O X5 -k O na ω Γϋ ct O -σ O na JO îG o X o na ct O X 4S O na o 0) sodCIOO ELISA (1a) O X A O na ω ω σ ο X £» Ο na Γϋ Π3 0) cp402-11 (1b) cp 402-13 (2b) O TJ A O na jO Π3 0) O X £> O na CT O X A O na o _i 0^ Peptidă (tip HCV)
NDRVWAPDKEILYEAFDEMEECASKAALI NQRAWAPDKEVLYEAFDEMEECASRAALI SGRPAVIPDREVLYQFDEMEECASHLPYI SGKPAIIPDREVLYREFDEMEECSQHLPYI SGKPAIIPDREVLYREFDEMEECSQHLPYI Secvențe dependente de tip
XJ
UI \l o
Xj O
UI
Xl CB CD
o CD CD
o UI O
740
X ω tn
XI
ΓΌ
CJ1
X ΓΌ O
ΓΌ ω ΓΌ MT-79 ΓΌ 0) ί* ΓΌ MT-32 [1] Probe donatori Descrierea probei Secvența regiunii: ND4 (1689 - 1718)
0.41 44 ΓΌ 5.53 0.34 0.27 0.23 88 9 7.81 0.67 0,68 Peptidă EIA Semnal/Separare
sodCIOO ELISA (1a) O Ό 4^ O rp ω ΓΌ cr CI Ό 4^ O ΓΌ _i ΓΌ ΓΌ CD O Ό £> O ΓΌ cr O T5 4^ O rp o 2L ω o D. O 8 m Γ ω > O O A O ΓΌ ω ΓΌ cr O Ί3 O ΓΌ ΓΌ ΓΌ O *O A O rp cr O O O rp o 0^ n Ό 4^ O rp ω ΓΌ CT o Ό 4^ o rp ΓΌ ΓΌ 0) O TJ O rp O TJ O rp o QJ, Peptide de la diferite tipuri HCV
Reactiv cu epitrop specific de tip CASRAAL CASKAAL reactiv cu epitrop specific de tip CASRAAL CASKAAL * Z * □ “0 o * 7\ m O 1“ -< m > “Π O m * m m O > ω □ NQRAWAPDKEVLYEAFDEMEECASRAALI SGKPAIIPDREVLYREFDEMEECSQHLPYI SGKPAIIPOREVLYREFDEMEECSQHLPYI SGKPAIIPOREVLYREFDEMEECSQHLPYI Secvențe dependente de tip
>-* 1-4 Ο U>
Φ Φ <Λ O
co A Z > o < -» Φ ”' “5
— ♦ z φ 3
w O co rt fi*
σ >-* z Φ
fi) -«
u> u» o 0 φ (Q —1 —. o C
2 σ □
•Ό Φ Ω a φ ω φ —
>
□ fi)
N fix
Q. Φ ω Φ “5
O o
N fi)
O
Φ
T5
O
Ό
O fix
Q.
O ι> Ο
ΕΞ3
>-« w >-< 1-t >-< w Cfl
« X G1 X X X Λ
tn tn Cn tn tn tn IU
Γ r r* t- r>
4 H H H H >4 Φ
x tn tn w X X
X 73 73 73 X X
r r r r r Φ
·< *< -< ►< >< ><
IO o < < < »-» < a
a o o o o o φ
o o o o a o *D
73 X X X X X Φ
3 X 3 X r r 2
7) •4 X X >4 >4 CL
Z Z z X z Z Φ
W tn tn tn tn tn
X X X X X X
O Ω o a o O Φ
)O 1O o io X
i> 0 tn ω H z z
Io O O o o o o Φ
o O o o o o
>< ►< K ►< •4 >-<
X x X X X Ό
73 73 73 X X X
O O 2 O 2 o X o X o 2°
> tn > tn tn > tn > tn tn
O O O o O O
< < < <; < <
r* X r r tr t-
Ό Ti H >4 H •4
F~l •4 •4 •4 •4 •4 >4
Xl Xl xl Xl Xl XJ
xl CD CD CD CD
O CD O CD O CD
00 xJ \J •Xj xj
o CD CD 00 00 XJ
O UI O UI O UI
Schimbare critică în secvență a modificat răspunsul epitop din această probă
nj V) O ΖΓ
CT» □ σ
NJ &
xj φ
π
“1
Z.’
o
fix
□ cn
Φ o
<
•-Τ' O O NJ bJ GJ Φ □ ►_* o O
'UI CN xj cn ►_ CD fiX cn Xk cn
O κΌ Nj cn O fi) CD CD CD
Γ) n 0 Ω Ω O 3 0 o. -* o fi) Φ •o 0 Π 0 n
1 TD T) T3 n *□ 15 1 o Ό
~T Xk Xk Xk Xk z Xk Xk
V) O o O o O O ω ω O O
vn NJ nj e'J NJ NJ NJ n u> NJ nj
71 1 CD 1 xj 1 Ό t σ» UI I Xk o cn 1 CD 1 xj
Γ* —» •—X —X «-X.
·—♦ bJ NJ NJ 1—‘ Φ w GJ NJ
Co Of cr σ σ fi) co cr
> > *-*
fii 0 σ φ
>—► o ω
Φ Φ
ω o
09 Xb o n -5 < Φ
1 O Π O Φ -1 -«-► tu
Φ
CD >— fi) Φ (Q
GJ <T» a TD -1
σ* z o C
> cr ZJ
z φ
03 ”·
X
13
Φ »1
*n 0
rr 3
r—
CL T3
w h »—· >-* Φ fi» z
H·· co
►—· LH Q o π CL cn
σ» NJ K-* χ4
> σ ^-x.
o NJ
CO CN
^x. o xj
o Π tU
o Φ 1 NJ
O
xj
a «O a 0 X a. 0 o z; ® < ϋΞ.
Ό Ί5 15
Xk Xk Xk Xk
O o o O
NJ 1 Nj 1 NJ l NJ 1 r* a. φ Φ
<0 CH Xk
x ^x»
GJ NJ μ- )-* •o Φ
σ » σ c —
*—* X—'» -i JU
IO
H4 >-* n w M w
CO X cn X X X
CO ω cn cn M cn
r Γ- Γ* r
H Η H •4 -J -j
cn FJ rc W w tn
53 V » X X X
V c r r*
K ►< ►< ►< K ·<
o < < < M <
Ci o O Ω O o
0 o Ω Ω Ω Ώ
*D X X X X X
X X X X f r
•4 X -j
z z X z z z
co tn cn cn cn
X X ?< X
0 O Ω Ω Ω o
> o O 0 O M
o w cn H z z
O o O n o o
0 a Ω Ω Ω o
K ►< K ·< K K
X V X X X X
53 V X X X X
O s n 2 Ω o X o X o
> co S· cn cn > cn 5 co cn
0 O Ω Ω Ω Ώ
< s < <
r X r t4 r< f
13 >4 >3 H •4
H •4 H H •4
ω φ o < φ ZJ -w
Φ
Q. Φ Ό
Φ □
Q. Φ
Φ a
φ
ix ix T3 O hj m
m
Un IH Z
O cu 0
o 1 Ό
-c
T3 o
NJ NJ mx Ό Φ 2. \£^ Φ r z ~·ο φ 75 x cn -..z
00 u-i X Nr» CQ X » 1 n -
03 0 c < ui O c V TJ <c* θ c
1 Ό D Ito >-o 5 o o 3
K> Φ 7? >-* — Λ •o o —* Φ
fo O H *V x < •o
0 z ω-, z r x -i O
5 ω >< υΐ“· c/> o x 5’2
CA φ σι < o Xk — x x o 2.Ό
X Ό o a •σ O
< o fip < o φ
&> < 1 1O — o
·** 1 —· »_· . r*
»—· o — < n -i
Q Ω 0
Ω □ 77
ω < CA
ix !X
Ω O
o f>
:CO O
O o
ω o
-<
X X
X
o § Ω X >
Ln <n
O O
< <
M r
H * jtt
H H
J, -L
Ω o
< <
I !
CU
Ω O O O < < < < t 1 I 1 t— h- fO FO cr ft* σ a»
K>
0) f» bU σ i i π ό -j
175 |>|Q o hb *< *<
O > MIO î<
> r* *o ό r *o 73t> 751<H H wow χ < <
x iri> a o m
*o
O o ω Ό
Φ o o
Q_
Φ *□
X X X ~ m X X X Λ ΓΠ
Ω n n *-**C O Ω o cn Ό
< < < σ> — < < < -a
| CD X 1 1 ) 1 r*
K> h-· 1—» νΰ θ u> N> h-» CD 0
Cu σ 0 * ι Έ β> ^•σ
fn •J CA O sn CA
Ί Ό
rj CD Φ NJ V-* Φ
σ —' O X* I σ σ O
f π c ) c ιω ten 73 5
l> f> ω O cn Η W 0
ω 1« 0 o a O
ÎX W X a X IX » Q.
1? r Γ» φ |GQ ICA Φ
> 73 73 X X X
Ir* K >< r* Ό 5» O > O *-* •D
X m *3 - rn
O ^TJ a σ'-o
IX X σ\ -. »< -j
M *v 1 ÎT
h <: ^-2 X CD 0
— c 1 Ί3 Λ.Ό
KJ »< —X
U —* o »-* O
·* >-· o a> 0
CD 5 W 3
M * CA CA
σ Φ >~· Φ
*-» ►—· σ
σ < ·· <
*— a> ω
N> -r*
00 00 ω co ω
ω ΓΌ ro —*
O CJl O σι o
Tabelul 10. Rezumatul epitopilor principali ai HCV specifici de tip din regiunile corp central, NS4 și NS5 805
00 00 ω ω 00 C0
σι σι σι U ω
Ο σι Ο σι Ο σι
UD σ> σ» σ'
CD — CD
Ν> X- Λ
σ 1 fi» 1
Ο ** ο
»-· ►-»
C3
CJ C0
LJ σ»
ο σ fiX σ
I
6,23 rC22 ELISA (2-120 aa) — ί-> Xi
*- Ο μ- -J Ο <τ» cn -4
ο >—· \D ο LH 05 σ»
ω \0 C0 NJ μ- μ— σ' \0 Φ
η Ο Ω Π π Q ο
Τ) Ό Ό Ο ο X X
χμ XX Χμ Xă» κ> χμ
ο Ο Ο Ο κ> Ο ο
►—» ►-» >—· Κ- μ— μ-
1 1 1 Ι W i ι
Ο ο ο Ο r Ο Ο
LH Χμ Μ μ— k-1 LD Χχ
.—> —» ω —»
Xi. u> SJ μ— > χμ
α> α> ο» ·>—’
·—*
Ν> μ- Μ
Ο* σ 1
>-*
rj
Ο
ω a»
η Ο π Ο ο η ο O o O 0
X X* ηυΌ’ϋ’ύ ΌΌΌΌ
χμ NJ Χμ Λ A Xk Χμ χμ Xfc Χμ
Ο Ο Ν) Ο Ο Ο Ο O o o O
μ- μ- μ- μ- μ- ►— μ- μ- μ- μ-
Ι Ι Μ 1 1 1 1 ί ι Ι ι
Ο Ο r ο ο ο ο O O O O
Ν> μ— w ςη £μ Ν) Η» cn χμ N>
.<—» «*·* ω-* -—» —·»
Μ μ- > Ο Ν> Η» Xl· u> NJ M
fi) fi» Ρ 0» fi» > »
ff» ff» hj — ff» ff* ff» ff»
Μ μ— 1 ro x-· KJ μ-
σ σ μ— σ σ cr σ
—* NJ *»*— ·«-*
Ο
01 m
X
’·*
O
X
* ω cn •ο » Ui cn Ui
η ΓΠ Η σι m σι Η
a Ω Ο Ο ο α Q
73 73 X 7> 73 50 X
Ui ω Ui Η ω ω ω
X X X Σ X X X
» > > ω > » > Ω
» ιθ Ο X Ο » >ΟιΟ X
ο ο (Λ Φ “Τ <
ω
5555
53 73 50 » 53 X
ΓΠ Έ.
«-► ο
Ό « TJ
Φ η ο
Ω κ χ χ
X *0
*ϋ *ϋ χ -σ Ω Ω Ω Ω X Κ Κ »<
X X Π3 *V χ χ χ χ χ X χ χ
ο.
φ •υ Φ σ <τ h— α ο
PJ μ-4 >
Ό Φ Ό
Ξ fix
U
X ο <
:ω φ ο < φ φ
Q.
Φ Ό Φ □ Ο. Φ 3 w· Φ
Ο. φ
D
!
Ο
Η* kD σ> ο & ο
Ο)
ο Ο σι ο 04 σι Ο Η* Η· Χχ
Χχ Χχ Χχ Xx £Λ Η* r-» σι σι
Μ 04 J-* χχ -4 Ο *4 ^0
Ω Ω Ω Ω
1 TJ nj Ό TJ
Ζ XX Xx x* XX
ω O O O O
υι 04 04 04 04
μ 1 1 1 1
r O o o O
>-t GJ 04 1—> o
cn x ^-s -—x >**x
> NJ 04 >-* F-*
—. cr 0> cr
I— —* -- *-*·
£J
Π Ω Ω Ω o
1 73 Ί3 Ό 73
z XX 4X Xx XX
03 O O O O
un 04 04 04 04
rt 1 1 1 1
Γ o o o O
r-f GJ 04 O
cn *—x x -X X
:> 04 04 J-»
cr cu cr OJ
t-· **-«* *«—* *—- *·-*
0)
Η υ
X ο <
ο Ο“ fix *υ
Φ
Ό α fiX m > (/) ο
Ο
Ό Φ Ό
CL fiX
ΓΠ ο *0 (Λ
Φ
Ο
Ο
ο.
φ
000
0 το
m 0
Ο 0 « 0 Φ
Ο *0 Ο ·< ο *0 > Η <
> Ο
Ο £Χ Φ
X O
75 73 >
*0 73 75 O
> > > >
r r r r
75 ~v 7J 77
73 > M <-
S z z
> > > >
50 50 50 50
75 73 75 73
O σ σ O
►< ►< K
Z Z z z
tj 73 *0 75
< 73 73 73
c r f f
M < r< <
M pj m PI
H w CQ H
s: z 5J Z
X 57
50 50 o 57
73 73 73 75
0 O O O
►< K ►< X
M O < PJ
73 V 75 75
73 > 75 75
<9 < <
< < < <
f > z Z
ω φ ο < φ □ r* fiX
Q.
Φ Ο Φ
Ο. Φ □ fix
ο. φ
ω ω 00 00 00
co 00 Xj xJ cn
ui O ui O UI
CD CD CD CD CO 00
—i 1 O O CD CD
cri O UI UI O
Epitopi ne-specifici de tip (conservate) I WARPDYN
T ra
UI
Ό I— bj
ui UI xx as
Ui CO
o eu CO xx
0 Ω 0 0
73 73 73 73
Xx Xx Xx Xx
O O O O
ru eu 1 eu tu
1 O 1 O l o 1 o
L-J ÎU l·-» o
O
CJ » z cn ui ra ra
o o as
»
XX cn ru
o kO 03
0 Ω n a
ra ό ra tj
Xx Xx Xx Xx
O O O O
ru I CU 1 tu tU |
1 O 1 O 1 O 1 O
CJ cu H* o
*—s
tu tu μ*
σ ω
ra ra ra ra
ra ra ra >
ra ra ra O
> > > >
r* t- r r
ra ra ra ra
ra > M <
S S X x 3» > > > ra ra x> ra ra ra ra ra σ σ o σ ►<►<><►< z z z z ra ra ra < ra ra ra ra ra ra ra ra
W MM H cn cn
ra ra o
ra ra ra ra ω o o σ κ κ κ κ MO < M ra ra ra ra ra > ra ra r > α x O Cî O ii
ΓΠ cn o O
T5 Φ
Ό
Ξ
0><
cn » o < Φ r* Φ
CL Φ σ o 3 a n> ZJ
Φ a φ
.09 r-NS5 ELISA
o <jy xj xj σ» o O UI xj o • o o xj
GJ o GJ σ\ 03 <J1 UI CD GJ 1-* ui tU
xj <0 co σ» CD gj O CTi xj o kO CD
Ω n Ω Ω 0 a Ω Ω π Ω Ω Ω o
Ή *U 1 TJ rs TJ ΤΟ 1 TJ Ό T5 55
Xx Z -£k Xb ζ λ
O o O O U) o o O Ο tn O O O O
CU CU cu CU un cu N> ro cu cn m cu CU tu N>
1 1 1 1 t71 ! 1 1 1 cn Ό 1 1 1 1
o O o o r O o o ο r o o o o
GJ tu w o >-« GJ M k—4 ο t-4 O GJ tu h-· o
-—' x ----s z---- ω .—s. >—X. Cfl Ό S. X
ru tu h-4 H4 > tu N> H4 Η4 > tu tu »—»
σ 2J cr CU —. σ iu σ α» (I) T3 σ.α> cr tu
>-· '—' ^~·* **** Φ *** X'
<
hH
O O
XD >
<
> Ω
G
Q.
O
m χ χ χ χ
χ χ χ >
χ χ χ ο
> > > >
Ρο t- c- f f
ω χ χ X χ
Ό σ τι > χ <
Φ
·> > > >
-4» X X 53 X
O τι χ τι Ό
Q. ο σ σ ο
Φ
ζ ζ ζ ζ
X X X X
Ό < X X X
rrr r
χ < χ <
o Μ X Ρ3 PJ
<-3 (λ ω >4
>-· X X X 5
cr X Zi X «
*-* χ χ σ zi
x x τι χ Ότι X X X X
σ ο * 0 σ σ σ 0 σ σ σ
κ κ ►<►<><►< <<►<►<►<
< Ρ1 * Μ Ο < Μ mo < μ
χ τι χ χ χ χ X 55 53 X
X X χ > χ χ X > X X
33 *3333 3333
X X * r > χ χ f > X X
0 0 Ω Ω Ω Ω Ω Ω Ω Ω
Η· »-* tu cu Μ Η*
cr ο cr ο> σ a»
ω φ o < Φ □ w· Φ
Q. Φ O Φ □ £X Φ □ e* Φ
CL Φ
O
CD CD (0 ω CD CD
4L. ω ω Γϋ Γϋ
σι Ο υι Ο υι ο
RO 115471 Bl
Exemplul 6. Test de inhibare
Testele de inhibare s-au realizat pentru a determina dacă peptidele ar 950 putea concura cu fiecare alta pentru reglare la anticorp. S-au sintetizat trei seturi de polipeptide scurte din regiunile corpului central ND4 și ND5 din diferite tipuri ale secvențelor HCV. Aceste polipeptide acoperă secvența regiunilor de la aminoacizii 1689-1695, 1606-1702 și 1711-1917. Analizele de inhibare s-au realizat prin adăugarea a 10 pg din polipeptidele de mai sus 955 la probă și incubare timp de o oră la temperatura de 37°C, după care s-au realizat analizele ELISA, așa cum s-a descris mai sus. După inhibare, s-a găsit a fi mai mult decât 50 % anticorp legat la polipeptidă și atunci s-a considerat acțiunea inhibitorie. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelele 15 și 16 care urmează.
960 Exemplul 7. Tipizarea HCV a probei clinice
Epitropii specifici tipului sau specifici tipului de grup care au fost prezentați în tabelul 16 de mai sus s-au folosit în testul ELISA din exemplul 5 de realizare pentru a testa 13 probe clinice de la pacienți cu hepatita non-A, non-B (10 donatori, 3 transfuzii de la pacienți cronici non-A, non-B).
965 I Tabelul 17 care urmeazăj prezintă rezultatele acestor analize. Fiecare
C probă clinică s-a realizat pentru reactivitatea cu 12 peptide diferite | corespunzătoare regiunilor date (aa 67-84, 1689-1718 sau 2281-2313] reprezentând diferiți epitopi specifici de tip sau specifici tipului de grup. Fiecare probă prezintă un răspuns cu fiecare probă tipizată non-reactiv (NR), slab 970 reactiv (WR) sau reactivi (R). Aceste rezultate prevăd un genotip HCV pentru fiecare probă care corelează cu genotipul HCV determinat prin PCR, dat în coloana din partea dreaptă.

Claims (14)

  1. Revendicări
    1. Metodă pentru stabilirea unuia sau a mai multor tipuri de virus al hepatitei C, caracterizată prin aceea că cuprinde etapele: a] prelevarea unei probe biologice de la un individ suspectat de a fi infectat cu virusul hepatitei V; b) punerea în contact a probei cu un reactiv cuprinzând o combinație de epitopi tip-specifici ai virusului hepatitei C, în care cel puțin un epitop din combinație este din regiunea 4 nestructurală a virusului hepatitei C și în care, în mod suplimentar, contactarea se realizează în condiții care permit formarea primelor complexe epitop-anticorp; și c) testarea prezenței complexelor epitop-anticorp în probă pentru a determina dacă anticorpii din probă se leagă la primul reactiv.
  2. 2. Metodă, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că cuprinde suplimentar etapele de: d) punere în contact a probei cu un al doilea reactiv, care cuprinde un al doilea epitop tip-specific al virusului hepatitei C, în care epitopul menționat este din regiunea centrală a virusului hepatitei C și în care, în mod suplimentar, contactarea se realizează în condiții care permit formarea unui al doilea complex epitop-anticorp; și e) testarea prezenței unui al doilea complex epitop-anticorp în probă pentru a determina dacă anticorpii din probă se leagă la al doilea reactiv.
  3. 3. Metodă, conform cu revendicarea 1 sau 2, caracterizată prin aceea că în etapa de testare, testarea se realizează printr-un test de competiție, un test de intercalare de tip sandwich, un test de imunofluorescență, un test de radioimunitate sau un test de imunoabsorbție cu enzimă legată.
  4. 4. Metodă conform cu oricare dintre revendicările 1 ... 3, caracterizată prin aceea că primul reactiv cuprinde un epitop tip-specific suplimentar, obținut din regiunea centrală a virusului hepatitei C sau din regiunea 5 nestructurală a virusului hepatitei C.
  5. 5. Metodă, conform revendicării 4, caracterizată prin aceea că epitopul tipspecific suplimentar este localizat între resturile de aminoacizi 67 și 84 sau 2281 și 2313 ale virusului -1 al hepatitei C sau în regiuni omoloage ale altor tipuri de virus al hepatitei C.
  6. 6. Metodă pentru stabilirea unuia sau a mai multor tipuri de virus al hepatitei C, caracterizată prin aceea că cuprinde etapele de: a] prelevarea unei probe biologice de la un individ suspectat de a fi infectat cu un virus al hepatitei C; b] punerea în contact a probei cu un prim reactiv cuprinzând o combinație de anticorpi specifici pentru cel puțin doi epitopi-tip specifici ai virusului hepatitei C, în care cel puțin unul dintre anticorpii din combinație este specific pentru un epitop tip-specific din regiunea 4 nestructurală a virusului hepatitei C și în care, în mod suplimentar, contactarea se realizează în condiții care permit formarea primelor complexe epitopanticorp; și c) testarea prezenței complexelor epitop-anticorp în probă.
  7. 7. Metodă, conform reveneicării 6, caracterizată prin aceea că cuprinde suplimentar etapele de: d) punerea în contact a probei cu un al doilea reactiv cuprinzând un anticorp specific pentru un al doilea epitop tip-specific al virusului hepatitei C, în care cel de-al doilea epitop menționat este din regiunea centrală a virusului hepatitei C și în care în mod suplimentar contactarea se realizează în condiții care permit formarea unui al doilea complex epitop-anticorp; și e) testarea pentru prezența unui al doilea complex epitop-anticorp în probă.
  8. 8. Metodă, conform revendicării 6 sau 7, caracterizată prin aceea că, în etapa de testare, testarea se realizează printr-un test de competiție, un test de intercalare de tip sandwich, un test de imunofluorescență, un test de radioimunitate
    1045
    1050
    1055
    1060
    1065
    1070
    1075
    1080
    RO 115471 Bl sau un test de imunoabsorbție cu enzima legată.
  9. 9. Metodă, conform revendicărilor 6 ... 8, caracterizată prin aceea că primul reactiv cuprinde un anticorp specific pentru un epitop tip-specific suplimentar obținut din regiunea centrală a virusului hepatitei C sau din regiunea 5 nestructurală a virusului hepatitei C.
  10. 10. Metodă, conform revendicării 9, caracterizată prin aceea că epitopul tipspecific suplimentar este localizat între resturile de aminoacizi 67 și 84 sau 2281 și 2313 ale virusului-1 al hepatitei C sau în regiuni omoloage ale altor tipuri de virus al hepatitei C.
  11. 11. Metodă, conform cu oricare dintre revendicările 1...3 caracterizată prin aceea că epitopul tip-specific din regiunea 4 nestructurală este localizat între resturile de aminoacizi 1689 și 1718 ale virusului-1 al hepatitei C sau în regiuni omoloage ale altor tipuri de virus al hepatitei C.
  12. 12. Metodă, conform cu oricare dintre revendicările 1 ... 3, caracterizată prin aceea că primul reactiv este legat de un suport solid de nitroceluloză.
  13. 13. Metodă, conform revendicării 12, caracterizată prin aceea că primul reactiv cuprinde cel puțin un epitop tip-specific din regiunea 4 nestructurală, din regiunea 5 nestructurală și din regiunea centrală a virusului hepatitei C.
  14. 14. Metodă, conform cu revendicările 1 ... 3, caracterizată prin aceea că primul reactiv cuprinde o multitudine de epitopi tip-specifici din regiunea 4 nestructurală a virusului hepatitei C.
    Președintele comisiei de invenții: biochim. Cretu Adina
RO95-01952A 1993-05-10 1994-05-09 Metoda pentru stabilirea unuia sau a mai multor tipuri de virus al hepatitei c RO115471B1 (ro)

Applications Claiming Priority (2)

Application Number Priority Date Filing Date Title
US6040093A 1993-05-10 1993-05-10
PCT/US1994/005151 WO1994027153A1 (en) 1993-05-10 1994-05-09 Methods of typing hepatitis c virus and reagents for use therein

Publications (1)

Publication Number Publication Date
RO115471B1 true RO115471B1 (ro) 2000-02-28

Family

ID=22029220

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
RO95-01952A RO115471B1 (ro) 1993-05-10 1994-05-09 Metoda pentru stabilirea unuia sau a mai multor tipuri de virus al hepatitei c

Country Status (19)

Country Link
US (3) US6054264A (ro)
EP (1) EP0698216B2 (ro)
JP (1) JP3645904B2 (ro)
KR (1) KR100330278B1 (ro)
CN (1) CN1129795C (ro)
AT (1) ATE281647T1 (ro)
CZ (1) CZ294629B6 (ro)
DE (1) DE69434117T3 (ro)
DK (1) DK0698216T4 (ro)
ES (1) ES2232815T5 (ro)
GE (1) GEP20012421B (ro)
HU (1) HU224513B1 (ro)
PL (3) PL175338B1 (ro)
PT (1) PT698216E (ro)
RO (1) RO115471B1 (ro)
RU (1) RU2158928C2 (ro)
SK (1) SK282543B6 (ro)
UA (1) UA46707C2 (ro)
WO (1) WO1994027153A1 (ro)

Families Citing this family (26)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
DE610436T1 (de) * 1991-11-21 1995-08-03 Common Services Agency Detektion des Hepatis-C Virus.
US7255997B1 (en) * 1993-04-27 2007-08-14 N.V. Innogenetics S.A. Sequences of hepatitis C virus genotypes and their use as therapeutic and diagnostic agents
CA2139100C (en) 1993-04-27 2009-06-23 Geert Maertens New sequences of hepatitis c virus genotypes and their use as therapeutic and diagnostic agents
DK0698216T4 (da) * 1993-05-10 2009-06-15 Novartis Vaccines & Diagnostic Fremgangsmåder til typebestemmelse af hepatitis-C-virus og anvendte reagenser heri
US7070790B1 (en) 1993-06-29 2006-07-04 The United States Of America As Represented By The Department Of Health And Human Services Nucleotide and deduced amino acid sequences of the envelope 1 and core genes of isolates of hepatitis C virus and the use of reagents derived from these sequences in diagnostic methods and vaccines
US5882852A (en) * 1993-06-29 1999-03-16 The United States Of America As Represented By The Secretary Of The Department Of Health And Human Services Hepatitic C virus (HCV) core gene nucleotide sequences and related methods of detecting major and minor genotypes of HCV isolates
DE19504302A1 (de) * 1995-02-09 1996-08-14 Boehringer Mannheim Gmbh Methode zur serologischen Typisierung mittels typspezifischer Antigene
WO1996034013A1 (en) * 1995-04-28 1996-10-31 Srl, Inc. Antigen peptide compound and immunoassay method
US6514731B1 (en) 1996-05-24 2003-02-04 Chiron Corporation Methods for the preparation of hepatitis C virus multiple copy epitope fusion antigens
RU2146825C1 (ru) * 1998-05-07 2000-03-20 Харламова Флора Семеновна Способ диагностики внепеченочной персистенции вирусных антигенов в тканях у детей, больных хроническим гепатитом в, или дельта, или с
US7052830B1 (en) 1998-06-09 2006-05-30 Branch Andrea D Hepatitis C virus peptides and uses thereof
WO2000031130A1 (en) * 1998-11-20 2000-06-02 Bio Merieux Synthetic polypeptides corresponding to the hepatitis c virus (hcv) and applications
US6995299B2 (en) * 1999-11-02 2006-02-07 University Of Connecticut Propagation of human hepatocytes in non-human animals
US8124348B2 (en) 2000-08-23 2012-02-28 Jonathan Zmuda Oral fluid rapid assay for hepatitis C virus (HCV) antibodies using non-antibody labeling of IgA molecules recognizing HCV peptide epitopes
US20030152942A1 (en) * 2001-05-09 2003-08-14 Lance Fors Nucleic acid detection in pooled samples
US7196183B2 (en) * 2001-08-31 2007-03-27 Innogenetics N.V. Hepatitis C virus genotype, and its use as prophylactic, therapeutic and diagnostic agent
CA2481502A1 (en) * 2002-04-04 2003-10-16 Achillion Pharmaceuticals, Inc. Hcv antiviral and cytotoxicity drug screening assay
WO2005010035A2 (en) * 2003-07-22 2005-02-03 Branch Andrea D Alternate reading frame polypeptides derived from hepatitis c and methods of their use
CN1852915A (zh) * 2003-07-25 2006-10-25 艾登尼科斯(开曼)有限公司 治疗包括丙型肝炎的黄病毒科病毒所致疾病的嘌呤核苷类似物
ES2596753T3 (es) * 2003-08-29 2017-01-11 Fujirebio Europe N.V. Nuevo clado del virus de la hepatitis C y secuencias prototipo del mismo
RU2269134C2 (ru) * 2003-11-27 2006-01-27 Санкт-Петербургский научно-исследовательский институт эпидемиологии и микробиологии имени Пастера Способ прогнозирования исходов острого вирусного гепатита с
CN1977050B (zh) 2004-01-07 2012-09-05 第三次浪潮技术公司 丙型肝炎病毒基因型的确定
JP4533656B2 (ja) * 2004-04-28 2010-09-01 アボットジャパン株式会社 特異性の改良されたc型肝炎ウイルス(hcv)抗体測定法
US7858752B2 (en) * 2006-12-05 2010-12-28 Abbott Laboratories Recombinant antibodies against hepatitis C virus and methods of obtaining and using same
FR2984328B1 (fr) 2011-12-20 2016-12-30 Bio-Rad Innovations Procede de detection d'une infection par le virus de l'hepatite c
CN110261616B (zh) * 2019-04-30 2021-07-20 广东菲鹏生物有限公司 一种丙型肝炎病毒检测试剂盒

Family Cites Families (18)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
US4868105A (en) * 1985-12-11 1989-09-19 Chiron Corporation Solution phase nucleic acid sandwich assay
US5124246A (en) * 1987-10-15 1992-06-23 Chiron Corporation Nucleic acid multimers and amplified nucleic acid hybridization assays using same
EP0318216B2 (en) * 1987-11-18 2001-08-29 Chiron Corporation NANBV diagnostics
US5350671A (en) * 1987-11-18 1994-09-27 Chiron Corporation HCV immunoassays employing C domain antigens
KR0185373B1 (ko) * 1989-03-17 1999-05-01 로버트 피. 블랙버언 Hcv 폴리단백질에서 유래되는 hcv 아미노산 서열 부분을 포함하는 폴리펩티드 및 그 사용
US5106726A (en) * 1990-02-16 1992-04-21 United Biomedical, Inc. Synthetic peptides specific for the detection of antibodies to HCV
WO1991015771A1 (en) * 1990-04-04 1991-10-17 Chiron Corporation Combinations of hepatitis c virus (hcv) antigens for use in immunoassays for anti-hcv antibodies
US6190864B1 (en) * 1991-05-08 2001-02-20 Chiron Corporation HCV genomic sequences for diagnostics and therapeutics
HU227547B1 (en) * 1991-06-24 2011-08-29 Novartis Vaccines & Diagnostic Hepatitis c virus (hcv) polypeptides
PT787807E (pt) * 1991-08-27 2003-08-29 Hoffmann La Roche Iniciadores e sondas para a deteccao da hepatite c
EP0532258A2 (en) * 1991-09-09 1993-03-17 Immuno Japan Inc. Oligonucleotides and determination system of HCV genotypes
CA2119013A1 (en) * 1991-09-16 1993-04-01 Richard R. Lesniewski Hepatitis c assay
DE610436T1 (de) * 1991-11-21 1995-08-03 Common Services Agency Detektion des Hepatis-C Virus.
DE69334323D1 (de) 1992-07-16 2010-05-06 Advanced Life Science Inst Inc Antigenetische Peptide für die Gruppierung des Hepatitis C Virus sowie Reagenzien und Verfahren dafür
AU680450B2 (en) * 1992-11-06 1997-07-31 Mimotopes Pty Ltd Support for the synthesis of modular polymers
ATE281526T1 (de) 1993-05-05 2004-11-15 Common Services Agency Hepatitis-c virus typ 4,5 und 6
DK0698216T4 (da) * 1993-05-10 2009-06-15 Novartis Vaccines & Diagnostic Fremgangsmåder til typebestemmelse af hepatitis-C-virus og anvendte reagenser heri
US5885771A (en) * 1993-10-29 1999-03-23 Srl, Inc. Antigenic peptide compound and immunoassay

Also Published As

Publication number Publication date
ES2232815T3 (es) 2005-06-01
EP0698216B2 (en) 2009-02-25
HU9503219D0 (en) 1996-01-29
DE69434117T3 (de) 2009-10-08
JPH08510329A (ja) 1996-10-29
WO1994027153A1 (en) 1994-11-24
KR100330278B1 (ko) 2002-08-19
PL311653A1 (en) 1996-03-04
CN1125982A (zh) 1996-07-03
SK135995A3 (en) 1996-09-04
CN1129795C (zh) 2003-12-03
EP0698216A1 (en) 1996-02-28
ATE281647T1 (de) 2004-11-15
JP3645904B2 (ja) 2005-05-11
PL175338B1 (pl) 1998-12-31
CZ294629B6 (cs) 2005-02-16
UA46707C2 (uk) 2002-06-17
US6416946B1 (en) 2002-07-09
PL175342B1 (pl) 1998-12-31
EP0698216B1 (en) 2004-11-03
ES2232815T5 (es) 2009-06-15
CZ292995A3 (en) 1996-05-15
PL175360B1 (pl) 1998-12-31
US6054264A (en) 2000-04-25
GEP20012421B (en) 2001-04-25
DK0698216T3 (da) 2005-02-14
DK0698216T4 (da) 2009-06-15
US6416944B1 (en) 2002-07-09
DE69434117T2 (de) 2006-02-02
HUT73384A (en) 1996-07-29
HU224513B1 (hu) 2005-10-28
SK282543B6 (sk) 2002-10-08
RU2158928C2 (ru) 2000-11-10
DE69434117D1 (de) 2005-01-20
PT698216E (pt) 2005-03-31

Similar Documents

Publication Publication Date Title
RO115471B1 (ro) Metoda pentru stabilirea unuia sau a mai multor tipuri de virus al hepatitei c
RU2148587C1 (ru) Полипептид и способ его получения, реагент для иммуноанализа, способ определения присутствия антител и способ индукции иммунного ответа
Bhattacherjee et al. Use of NS-4 peptides to identify type-specific antibody to hepatitis C virus genotypes 1, 2, 3, 4, 5 and 6
EP0610436B1 (en) Hepatitis-c virus testing
JPH04504715A (ja) Nanbvの診断用薬
ES2231773T3 (es) Virus de la hepatitis c de tipo 4, 5 y 6.
CZ20003819A3 (cs) Imunodiagnostický test pouľívající redukující činidla
PT1064309E (pt) Epítopos em proteínas virais de envelope e anticorpos específicos dirigidos contra estes epítopos: utilização para a detecção de antigenes virais do hcv em tecido do hospedeiro
EP1328811A2 (en) Hcv mosaic antigen composition
Ferroni et al. Identification of four epitopes in hepatitis C virus core protein
CN102659922B (zh) 来源于c型肝炎病毒的肽
JPH0940694A (ja) 肝炎gbウイルスの合成ペプチド及びその使用
Chang et al. Antigenic heterogeneity of the hepatitis C virus NS4 protein as modeled with synthetic peptides
Chang et al. Artificial NS4 mosaic antigen of hepatitis C virus
Takao et al. Antibody reactive to a hepatitis C virus (HCV)‐derived peptide capable of inducing HLA‐A2 restricted cytotoxic T lymphocytes is detectable in a majority of HCV‐infected individuals without HLA‐A2 restriction
US20060234214A1 (en) Methods of detecting hepatitis C virus
WO1996013616A1 (en) Peptides for detection of hepatitis c antibodies
Chien et al. Use of recombinant HCV antigen in the serodiagnosis of hepatitis C virus infection: Significant improvement in HCV antibody detection as compared with the first generation HCV C100‐3 ELISA and the synthetic peptide EIA tests
US5716779A (en) Diagnostic antigen and a method of in vitro diagnosing an active infection caused by hepatitis C virus
Wong Humoral Responses and Clinical Outcome in Chronic Hepatitis C Virus Infection
WO1996034013A1 (en) Antigen peptide compound and immunoassay method