RO115345B1 - Ansamblu de ghidare aplicabil la boghiurile cu patru roti cu ecartament variabil intre ele - Google Patents

Description

Invenția se referă la un ansamblu de ghidare aplicabil la boghiurile cu patru roți cu ecartament variabil între ele, la vagoanele de cale ferată.

Această invenție se aplică în industria căilor ferate.

Sunt binecunoscute problemele ridicate de diferențele de ecartamente existente între rețelele de căi ferate în transportul de călători și de marfă, care au condus la diverse dezvoltări și soluții adoptate pentru a evita inconvenientele în transportul de călători și de mărfuri.

Totuși, până în prezent n-au fost date nici un fel de soluții care să rezolve în mod satisfăcător această problemă, în special pentru adaptarea vagoanelor de călători și de marfă de tip convențional.

Una dintre soluțiile actuale constă în înlocuirea completă a boghiurilor pentru care este necesar să se ridice caroseria vagonului, apoi să se decupleze elementele hidraulice sau mecanice dintre caroserie și boghiu, precum și sistemul de frânare, o mulțime de cabluri electrice și altele, ceea ce reprezintă □ serie de lucrări cu volum mare de muncă.

De asemenea, alte dispozitive au fost adoptate în scopul obținerii unei osii cu ecartament variabil între roți printr-o deplasare a roților pe corpul osiei, astfel încât să se obțină aceeași siguranță, rigiditate și securitate ca și în cazul roților presate pe osie în conformitate cu sistemul clasic.

în plus, dacă sistemul este comandat să efectueze în regim automat modificarea într-un interval de timp scurt, și distanțele de călătorie sunt suficient de mari, în condiții de funcționare perfecte fără oprirea la atelierele de întreținere este dificil să se obțină un mecanism care să îndeplinească toate aceste cerințe în practică.

O soluție evidentă a acestei probleme a fost aceea de a se baza mai întâi pe un boghiu echipat nu numai cu roți deplasabile și independente, având posibilitatea de a rula pe diferite ecartamente, dar de asemenea rama acestuia, echipată cu roțile menționate, trebuie să fie astfel realizată, încât roțile să fie ghidate și orientate atunci când vehiculul echipat cu asemenea tip de boghiuri se deplasează pe o cale care urmează o curbă.

De asemenea, în această soluție propusă trebuie să se observe că sistemul de ghidare poate fi aplicat la boghiurile echipate cu roți independente având un ecartament fixat, dar fără posibilități de deplasare, pentru a fi capabile să ruleze pe ecartamente diferite.

Trebuie să se menționeze, de asemenea, într-o manieră specifică, că firma care aplică acest brevet de invenție este deținătoarea unui brevet spaniol de invenție, 9201934, având ca subiect boghiurile pentru vehiculele de cale ferată cu ecartament variabil între roți, utilizat parțial în invenția de față, care a trecut prin diferite adaptări în ceea ce privește sistemele de ghidare, pentru a ajunge la rezultatele cerute.

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția de față constă în a elimina efectele dinamice care apar în aceste tipuri de boghiuri echipate cu roți independente, reducând astfel uzura părții de rulare, în special a bandajului, direcționarea și condiționarea frânei fiind comune pentru ambele ecartamente, și astfel încât să nu necesite nici un fel de operații suplimentare pentru a se adaptata la unul sau celălalt ecartament.

Ansamblul de ghidare aplicabil la boghiurile cu patru roți cu ecartament variabil între ele, conform invenției, cuprinde un balansier central dispus la mijlocul caroseriei vagonului, un balansier al cărui lagăr de rotație este solidarizat de o ramă centrală amplasată pe fiecare boghiu și o bară care este legată la un capăt de partea superioară a balansierului, iar la celălalt capăt de un suport solidarizat de caroseria

RO 115345 Bl vagonului, capătul inferior al balansierului este în legătură cu o bară, al cărei capăt 50 opus este solidarizat de carcasa exterioară a unui braț oscilant, care, la rândul lui, este solidarizat de o ramă ce susține ansamblurile de rulare, balansierul are un alt lagăr de rotație situat deasupra lagărului de rotație a balansierului amintit și este dispus la aceeași distanță față de lagărul de rotație amintit, ca și punctul în care bara se unește cu balansierul amintit, două bare sunt fixate de acest lagăr de rotație, 55 prima bară are capătul celălalt solidarizat de carcasa exterioară a celuilalt braț oscilant pe acea parte a boghiului, care, la rândul lui, este solidar cu o a doua ramă, iar celălalt capăt al barei mai lungi este legat de capătul inferior și respectiv superior al balansierului central al cărui lagăr de rotație este solidar cu rama caroseriei vagonului, rotirea celor două rame care poartă ansamblurile de rulare se face în jurul unei 60 articulații, mișcare care face ca plăcile de cauciuc montate pe capătul inferior al arcurilor elicoidale să constituie o suspensie primară și plăcile sandvici din cauciuc să se deformeze prin forfecare, producând prin rezistența la frecare forțe de tracțiune și de compresiune în barele balansierului boghiului, ca și în barele lungi ale balansierului central fixat pe vagon. 65 într-o altă variantă de realizare, este alcătuit dintr-un ansamblu de ghidare independent pentru fiecare dintre boghiuri, care este alcătuit dintr-un balansier central prevăzut cu un lagăr de rotație solidar cu rama centrală a boghiului și al cărui capăt superior este solidar cu o bară al cărei capăt posterior face legătura cu un suport care este fixat de rama caroseriei vagonului, iar altă bară este legată de capătul supe- 70 rior al balansierului central și cu celălalt capăt la partea superioară a altui balansier al cărui lagăr de rotație este solidar cu carcasa exterioară a brațului oscilant al osiei posterioare a boghiului, care, la rândul său, este solidar cu rama ce poartă ansamblurile de rulare, totodată capătul inferior al balansierului este prins de o bară la capătul său posterior și este solidarizat de rama centrală a boghiului, iar ansamblul mai 75 cuprinde și o altă bară ce face legătura între capătul inferior al balansierului central și capătul inferior al altui balansier al cărui lagăr de rotație este solidar cu carcasa exterioară a brațului oscilant al osiei anterioare a boghiului, care, la rândul lui, este solidar cu rama care poartă ansamblurile rulante.

Datorită configurației geometrice a ansamblului primei și celei de-a doua osii 80 a fiecărui boghiu, corespunzător primei și celei de-a doua variante constructive, care nu sunt perfect asemnănătoare în ceea ce privește sistemele de ghidare, însă sunt similare pentru osiile omonime ale fiecăruia dintre boghiuri, astfel că sensul de deplasare a vagonului nu are nici o influență asupra vreunuia dintre cele două ansambluri și nu necesită vreo conectare suplimentară a vehiculelor care sunt cuplate la acest 85 vagon.

Ansamblurile de rulare sunt de același tip cu cele testate de mulți ani în funcționare cu materialul rulant utilizat de către boghiurile cu două roți Talgo în rețeaua europeană și pe două ecartamente ale rețelei spaniole și trebuie să se menționeze în mod special că trecerea de la un ecartament la altul urmează a fi efectuată pe o insta- 90 lație fixă, numită schimbător, similară cu cea existentă în prezent pentru executarea schimbării de ecartament în materialul rulant menționat în cele de mai sus.

Trebuie să se arate de asemenea că atât direcționarea,cât și condiționarea frânelor sunt comune pentru ambele ecartamente, nu necesită nici un fel de operațiuni suplimentare pentru adaptarea la unul sau altul dintre ecartamente, acest lucru 95 fiind legat de faptul că fiecare dintre cele două sisteme de ghidare asigură traiectoria curbei la tipul respectiv de boghiu, contribuind astfel la eliminarea efectelor dinamice, care sunt caracteristice acestor tipuri de boghiuri echipate cu roți independente, și

RO 115345 Bl reducând uzura căii de rulare, în special pe cea a bandajului.

Transferul sarcinii verticale a caroseriei vehiculului, ca și a forțelor de rulare, de frânare și transversale către rama centrală a boghiului este realizat printr-o pereche de arcuri pneumatice și prin direcționarea rezultată asuspensiei secundare.

Este posibil să se utilizeze arcuri elicoidale în locul celor pneumatice.

Transferul sarcinilor și al forțelor de la rama centrală către ansamblul rulant este obținut prin intermediul arcurilor elicoidale (suspensia primară].

Ambele ansamble de ghidare, care au fost descrise, permit celor două boghiuri cu roți independente și deplasabile să ghideze o caroserie convențională de vagon de călători sau de marfă pe care o echipează.

Aceste ansamble de ghidare nu necesită cuplarea vagonului de călători sau de marfă menționat cu alt vagon sau cu o locomotivă, deoarece ele funcționează la rotirea relativă dintre boghiul care'rulează spre înainte în sensul de deplasare și caroserie atunci când vehiculul începe să urmărească o traiectorie curbă.

Menținându-și planul de simetrie în legătură cu planele mediane transversale ale caroseriei, caracterul funcțional este independent de sensul de deplasare.

După cum s-a mai menționat, aceste ansamble de ghidare sunt de asemenea capabile să ghideze boghiuri echipate cu roți independente având un ecartament fix.

Pentru a repartiza într-un mod cât mai uniform sarcinile pe suprafața de reazem, se plasează o folie elastică între cutia de lagăr și leagănul carcasei. Folia menționată trebuie să adere ferm pe una din aceste suprafețe.

Poziția verticală între cutiile de lagăr și fiecare dintre brațele oscilante ale furcii este astfel definită, și este necesar să se aibă în vedere, pentru o bună înțelegere a acestei descrieri, că axele, eforturile și deplasările longitudinale sunt cele perpendiculare pe calea de rulare într-un plan orizontal.

într-o direcție orizontală, datorită faptului că suprafața menționată este cilindrică, arborele cutiei de lagăr este centrat automat în poziția sa teoretică.

Fețele plane verticale, una anterioară și una posterioară, sunt reglate pe suprafețele plane ale pieselor intermediare plane corespunzătoare.

între fața superioară a cutiei lagăr și cuva corespunzătoare este introdusă o bucșă elastică, astfel încât lagărele au un mic grad de libertate pentru a prelua erorile mici de aliniament pe verticală, necesar pentru a transfera eforturile transversale produse în timpul deplasării brațului oscilant al boghiului de către cutiile lagăr ale fiecărei semiosii.

Invenția are la bază niște reazeme dispuse pe fețele anterioare și posterioare ale fiecărei cutii de lagăr ce fac corp comun cu acestea, constituind elementele de fixare a cutiilor de lagăr. Montate între carcasa de fixare a brațului furcii și între zăvoarele de blocare, acestea împiedică orice deplasare transversală a cutiilor de lagăr.

Cele două fețe verticale ale fiecăruia dintre aceste reazeme pe care se face contactul sunt separate una de cealaltă cu o distanță egală cu semidiferența ecartamentelor redusă cu grosimea zăvoarelor.

Zăvoarele de blocare, împreună cu o punte, sunt legate în direcție longitudinală prin fețele lor transversale exterioare între ambele fețe verticale ale carcasei și sunt menținute în poziția transversală corectă deoarece sunt ajustate între fețele longitudinale verticale ale unui număr de două inserții solidare cu carcasa brațului oscilant, în acest fel, zăvoarele pot efectua doar o mișcare în direcție verticală, deplasările lor în orice altă direcție fiind împiedicate de opritoare rigide.

Pe verticală, ele sunt fixate în poziția de deplasare cu ajutorul unor arcuri, a căror pretensionare, superioară masei dispozitivului de blocare, plus forțele dinamice

RO 115345 Bl care pot să apară, le împiedică să coboare.

Mecanismul arcului poate fi eventual suplimentat printr-un mecanism adițional de reținere pentru securitate.

Puntea dispozitivului de zăvorâre este astfel realizată, încât cu partea inferioară poate intra într-o piesă având forma de “T” aparținând părții fixe, numită schimbător, care o obligă să se deplaseze pe verticală, coborând zăvoarele, învingând forța opusă de către arcuri, piesele de reținere și forțele de frecare.

Puntea este astfel construită încât interiorul ei se adaptează automat cu planurile înclinate existente pe fețele nezăvorâte ale instalației fixe, astfel că ele acționează ca o porțiune de centrare a punții.

Atunci când boghiul este suspendat, cutiile lagăr coboară până când fețele inferioare ale reazemelor se așează pe fețele de ghidare, și prin acest contact se efectuează deplasarea transversală.

înclinarea fețelor de alunecare ale ghidajelor împiedică depunerea pe acestea, în timpul deplasării vagonului, a corpurilor străine care ar putea împiedica deplasarea roții la schimbarea ecartamentului.

Niște plăci de alunecare din material metalic sinterizat, având un coeficient de frecare de alunecare redus și o rezistență ridicată la compresiune, sunt montate pe planele înclinate ale dispozitivelor de zăvorâre, ușurând deplasarea ansamblului rulant atunci când se deplasează ansamblele pentru a fi amplasate pe unul din cele două ecartamente.

Suportul are montat și cilindrul de frână și dispozitivul de direcționare care transmite mișcarea către barele conectate la frână ce sunt prevăzute cu ghidaje fixate pe fața transversală verticală a dispozitivelor de zăvorâre.

Rigiditatea furcilor oscilante care suportă ansamblul rulant, ca și asamblarea lor pe ramă, asigură atât paralelismul, cât și convergența roților atunci când acestea sunt poziționate pe unul din cele două ecartamente și sunt supuse unor solicitări verticale sau transversale care apar la circulația pe calea de rulare.

în continuare se dă un exemplu de realizare a invenției, în legătură și cu fig.1 4· 25, care reprezintă:

- fig. 1, o vedere laterală parțială a boghiului cu patru roți cu ecartament variabil între roți, la care se aplică sistemul de ghidare ce face obiectul invenției;

- fig.2, o vedere în plan orizontal a obiectului reprezentat în fig.1;

- fig.3, secțiunea după planul A-B din fig.2 a arcului elicoidal încorporat în boghiu;

- fig.4, o vedere parțială din direcția săgeții C a boghiului din fig.2;

- fig.5, o vedere în perspectivă a uneia dintre roțile încorporate în boghiul din fig.1;

- fig.6, o vedere laterală parțială a montajului ansamblului rulant pe un braț oscilant al boghiului din fig.1;

- fig.7, o vedere în plan orizontal a obiectului ilustrat în fig.6;

- fig.8, o vedere în perspectivă a cutiei de lagăr a brațului oscilant al boghiului din fig.1;

- fig.9, o secțiune a elementelor de poziționare și de blocare în carcasa brațului oscilant al suspensiei boghiului din fig.1;

- fig. 10, secțiunea D-E din fig.9, cu referire la dispozitivul de reținere;

- fig.11, o vedere frontală a ansamblului rulant și cu secțiuni în carcasele care îmbracă lagărele boghiului din fig.1;

-fig. 12, o vedere în perspectivă a ansamblului lagărului de blocare a boghiului

150

155

160

165

170

175

180

185

190

195

RO 115345 Bl din fig.1;

- fig. 13, o vedere laterală a ansamblului lagărului de blocare din fig. 12, cu secțiune prin porțiunea de jos;

- fig. 14, o vedere în plan a instalației fixe pentru modificarea ecartamentului, numită și schimbător;

- fig. 15, corespunde unei vederi parțiale a boghiului din fig.1,cu secțiune a saboților de alunecare și de centrare, amplasați pe șina de alunecare;

- fig. 16, o reprezentare schematică a unei prime variante constructive a ansamblului de ghidare conform invenției, aplicată unui vagon convențional, pe figură fiind indicat sensul de mers;

-fig. 17, corespunde unei reprezentări schematice, în plan orizontal, a modului de așezare a ansamblului de ghidare a boghiurilor din fig. 16 în situația în care se încearcă efectuarea unei curbe la dreapta;

-fig. 18, modul de dispunere a balansierelor și a barelor ansamblului de ghidare din fig. 16, situate pe partea exterioară a curbei;

-fig. 19, modul de dispunere a balansierelor și a barelor ansamblului de ghidare din fig. 16, situate pe partea interioară a curbei;

- fig.20, o vedere laterală schematizată a unui ansamblu de ghidare independent pentru fiecare dintre boghiuri, conform unei a doua variante de realizare a invenției;

- fig.21, un detaliu al înscrierii în curbele la dreapta, cu deplasarea în sensul de mers indicat printr-o săgeată, corespunzătoare ansamblului de ghidare independent pentru fiecare dintre cele două boghiuri reprezentate în fig.20;

- fig.22 și 23, modul de dispunere a balansierelor și barelor ansamblului de ghidare din fig.20, situate pe partea exterioară a curbei;

-fig.24 și 25, modul de dispunere a balansierelor și barelor ansamblului de ghidare din fig.20, situate pe partea interioară a curbei.

Ansamblul de ghidare aplicabil la boghiurile cu patru roți cu ecartament variabil între roți, conform invenției, și în legătură cu figurile,unde se poate vedea modul în care sistemul de ghidare aplicabil la boghiurile cu patru roți cu ecartament variabil între ele este realizat începând de la boghiu, reprezentat în fig.1 și 2, care este constituit dintr-o ramă centrală 1 la care se leagă două rame 4, identice, ce poartă ansamblul rulant cu ajutorul unei articulații 2 și al unei plăci sandvici de cauciuc 3.

Cea de-a doua ramă 4 formată, după cum s-a menționat în cele de mai sus, din două rame identice care se rotesc în jurul unei axe verticale a articulației 2 ce permite, după cum s-a menționat mai sus, să fie ghidate cele două ansamble de rulare.

Două perechi de brațe oscilante 6 sunt legate de rama 4 cu ajutorul unor articulații 5.

Fiecare pereche de brațe oscilante 6 este legată de cadrul ramei 4 cu ajutorul articulațiilor 5.

Fiecare pereche de brațe oscilante 6 este legată cu manșoane de asamblare și formează un ansamblu rigid, având o formă de furcă oscilantă.

Capetele fiecăreia dintre aceste brațe oscilante 6 formează carcasele pentru cutiile de lagăr ale fiecărei roți, ca și elementele pentru fixarea ansamblului rulant pe fiecare dintre cele două ecartamente, precum și blocarea acestora în vederea asigurării blocării totale în timpul deplasării vagonului.

Transferul sarcinii verticale a corpului vehiculului, ca și al forțelor care provin din rulare, frânare și cele transversale către rama centrală Ί a boghiului se

RO 115345 Bl efectuează printr-o pereche de arcuri pneumatice 7 și prin ghidarea corespunzătoare, denumită suspensie secundară.

Este de asemenea prevăzută utilizarea arcurilor elicoidale, prezentate în fig. 3 și 4, în locul arcurilor pneumatice 7.

Transferul sarcinilor și al forțelor de la rama centrală 1 către ansamblul rulant este efectuat prin niște arcuri elicoidale 8, reprezentate în fig.1 și 2, adică prin suspensia primară.

Cele două sisteme de ghidare, descrise în detaliu în cele de mai sus, permit ghidarea celor două boghiuri, cu roți independente și deplasabile, cu care sunt echipate vagoanele convenționale de călători și de marfă.

Aceste sisteme de ghidare nu necesită cuplarea vagonului de călători sau de marfă la alt vagon sau la locomotivă, deoarece ele funcționează conform rotației relative dintre boghiul ce rulează înainte, în sensul de deplasare, și corpul vagonului, atunci când acesta începe să descrie o curbă.

Din cauza simetriei soluției constructive, față de un plan central transversal al caroseriei, caracterul funcțional al acesteia este independent față de sensul de deplasare.

După cum s-a menționat deja, acest sistem de ghidare, în ambele versiuni, este de asemenea capabil să ghideze boghiurile echipate cu roți independente având o lățime fixă.

în ceea ce privește ansamblurile de rulare și sistemele de zăvorâre, trebuie să se menționeze că fiecare boghiu este echipat cu patru ansambluri de rulare de tipul celor ilustrate în fig.5, fiecare din acestea fiind constituit dintr-o semiosie 9, o roată 10, niște discuri de frânare 11 care fac corp comun cu aceasta și niște cutii de lagăr 12 care sunt montate pe capătul semiosiei 9.

Cutiile de lagăr 12, după cum se arată în fig.5 și 8, au pe partea lor superioară o suprafață cilindrică 13, pe care este rezemat, în poziția normală de rulare, capătul corespunzător al unuia dintre brațele furcii, după cum se vede în secțiunea parțială din fig.7.

Pentru a repartiza într-un mod mai uniform sarcinile pe suprafața de reazem, trebuie să se introducă o placă intermediară elastică între cutia de lagăr 12 și leagănul lagărului.Această placă elastică trebuie să se lipească ferm de una dintre suprafețe.

Astfel, poziția corectă între cutiile de lagăr 12 și fiecare dintre brațele oscilante este definită.

Trebuie să se aibă în vedere, pentru o mai bună înțelegere a acestei descrieri, că axele, eforturile și deplasările longitudinale sunt cele paralele cu calea, iar cele transversale sunt cele perpendiculare pe cale, într-un plan orizontal.

Semiosiile 9 ale cutiilor de lagăr 12, pe o direcție longitudinală, ce reprezintă o suprafață cilindrică, sunt centrate automat în poziția lor teoretică.

Niște fețe plane verticale 14, prezentate în fig.8, una anterioară și una posterioară, sunt ajustate cu fețele plane corespunzătoare ale unor plăci 15 și 16, după cum se vede în fig.9.

între carcasa exterioară a cutiei de lagăr 12 și paharul acesteia este introdusă o bucșă elastică, astfel încât lagărele au un mic grad de libertate pentru a prelua orice mică eroare în alinierea axială necesară pentru a transfera eforturile transversale produse în timpul rulării în brațul oscilant al boghiului de către cutiile de lagăr 12 ale fiecărei semiosii.

250

255

260

265

270

275

280

285

290

RO 115345 Bl

Niște reazeme 17, prezentate în fig.8, poziționate pe fețele plane verticale 14 anterioare și posterioare a fiecărei cutii de lagăr 12 și făcând corp comun cu acestea, constituie elementele de fixare transversală pentru cutiile de lagăr 12.

Montate între niște opritoare 18 și 18' ale carcasei brațului furcii, reprezentată în fig.11, niște dispozitive de zăvorâre 19 împiedică orice deplasare transversală a cutiilor de lagăr 12.

Cele două fețe plane verticale 14 ale acestor dispozitive de blocare prin reazemele 17, pe care se face contactul, sunt separate una de cealaltă de o distanță egală cu jumătate din diferența ecartamentelor, minus grosimea unor brațe de blocare 19.

Tijele brațelor de blocare 19, care fac corp comun cu o punte 20 prezentată în fig. 12, sunt ajustate în sens longitudinal pe fețele transversale exterioare, între două fețe plane verticale 14 ale carcasei reprezentate în fig. 11, și sunt menținute în poziția corespunzătoare deoarece sunt ajustate între fețele longitudinale ale plăcilor 15 și 19, reprezentate în fig.9, făcând corp comun cu carcasa brațului oscilant.

Astfel, dispozitivele de zăvorâre 19 pot fi dispuse numai pe verticală, deplasarea lor în orice altă direcție este împiedicată de către niște opritoare rigide.

Pe verticală ele sunt fixate în poziția lor de rulare prin niște arcuri 21 fixe, reprezentate în fig.9, pretensionarea lor, mai mare decât masa dispozitivului de zăvărâre, plus posibilele forțe dinamice, împiedică coborârea dispozitivelor.

Eventual, mecanismul arcului 21 este completat cu un dispozitiv de reținere 22 de securitate adițional, prezentat în fig.9.

□ punte 20 a dispozitivului de zăvorâre 19 este astfel realizată, încât în capătul ei inferior poate să intre o piesă în formă de “T”, această piesă în formă “T” aparține instalației fixe, adică așa-numitului schimbător, împiedicând-o să se deplaseze pe verticală, iar dispozitivele de zăvorâre 19 coboară și forțele opuse de arcuri 21, de piese de reținere și de forțele de frecare, sunt mai mari.

Puntea 20 este astfel realizată încât se adaptează pe planele înclinate existente pe ghidajele nezăvorâte ale instalației fixe, astfel încât acestea acționează pe porțiunea centrală a punții 20.

în fig. 12 și 13 se prezintă un desen al ansamblului descris în paragraful precendent, în perspectivă și în secțiune.

Piesele intermediare cu referire la fețele plane verticale 15 și 16 reprezentate în fig.9, montate rigid pe fețele plane verticale 14 ale carcasei brațului oscilant, pe lângă îndeplinirea funcției de opritor transversal pentru dispozitivele de zăvorâre 19 prezintă fețe plane verticale 14 transversale pe care fețele plane verticale 14 ale cutiilor de lagăr 12 sunt ajustate pe direcția longitudinală.

Plăcile 16, prezentate în fig.9, au în plus un ghidaj transversal 23, ce are fața superioară înclinată și constituind o suprafață de alunecare a cutiei de lagăr 12 în timpul deplasării în direcția transversală a ansamblului rulant.

Niște fețe inferioare 24, ale reazemelor 17, prezintă aceeași înclinare și în funcționare normală, sunt separate de fețele superioare ale ghidajelor transversale 23 și sunt paralele cu acestea.

Când boghiul este suspendat, cutiile de lagăr 12 coboară până la rezemare pe fețele inferioare 24 ale reazemelor 17, pe ghidajele transversale 23, și prin acest contact se efectuează deplasarea în direcție transversală.

înclinarea fețelor de alunecare ale ghidajelor transversale 23 împiedică depunerea pe acestea, în timpul deplasării vagonului, a oricărui corp străin care poate

RO 115345 Bl împiedica deplasarea laterală a roții 10 în timpul schimbării ecartamentului.

Ghidajele transversale 23 sunt din material metalic sinterizat.cu un coeficient de frecare de alunecare redus și o rezistență ridicată la compresiune, și sunt dispuse pe fețele inferioare 24 ale reazemelor 17, pentru a ajuta la deplasarea ansamblului rulant atunci când se transferă aceste ansamblări pe unul din cele două ecartamente.

Deși nu este reprezentat în fig.8, un suport 27, care însă este prezentat în fig.1 șî 2, poartă cilindrul de frână și dispozitivul de direcționare transmițând mișcarea către barele care conectează frâna și este fixat pe o față transversală verticală 25 a reazemului 17.

Rigiditatea brațelor oscilante 6 poartă ansamblul de rulare, ca și articulațiile 5 ale acestora, cu cadrul 4, asigurând atât paralelismul, cât și convergența roților 10 atunci când acestea sunt poziționate pe unul sau pe celălalt dintre ecartamente, și sunt supuse solicitărilor verticale sau transversale care apar în timpul circulației pe calea de rulare.

în ceea ce privește modificarea ecartamentului dintre roțile 10 pentru a le adapta la unul dintre cele două ecartamente ale căii de rulare, această operație va fi efectuată cu ajutorul unei instalații fixe A amplasate în stația de cale ferată de tranzit.

Această schimbare este efectuată succesiv la fiecare dintre boghiuri prin trecerea lor cu o viteză redusă de până la 15 km/h. De asemenea,această instalație fixă A este cunoscută sub denumirea de schimbător.

Pentru o înțelegere mai bună a acestui proces, în fig. 14 se prezintă schematic câteva elemente constructive ale instalației, care sunt următoarele:

-în partea stângă, extremitatea șinelor 54 de ecartament mai mare;

-în partea dreaptă, extremitatea șinelor 28 de ecartament mai mic;

- niște șine de alunecare și de centrare 29;

- niște șine de ghidaje 30 pentru dispozitivele de zăvorâre, deblocate și blocate;

- niște ghidaje pentru transferul ansamblului rulant, compus din niște piese elastice 31 și niște piese rigide 32.

Presupunând că boghiul ajunge la instalația fixă A din partea ecartamentului mai mare, partea stângă a fig. 14, schimbarea ecartamentului are loc prin deplasarea vehiculului astfel:

Pentru a efectua operația de transfer al ansamblului de rulare, este necesar ca roțile 10 să nu suporte nici o sarcină.

Aceasta se obține prin plasarea boghiului pe șinele de ghidare 30, adică prin descărcarea de sarcină a roților 10.

Descărcarea se efectuează ușor prin coborârea șinelor 54 înainte de a fi întrerupte, apoi, după un anumit interval de timp, în funcție de diametrul roților 10, șinele de alunecare și de centrare 29, cu care brațele oscilante 9 și rama boghiului 4 vin în contact cu șinele de alunecare și de centrare 29 corespunzătoare.

Pentru a asigura o suprafață mare de așezare, între niște tălpi de alunecare B, fig. 15, și șinele de alunecare și centrare 29, în special în punctul inițial de contact, o talpă 33 este așezată pe un suport 55 al său prin intermediul unui lagăr cu rulment.

Atât tălpile 33 de rezemare, cât și niște tălpi 59 de centrare sunt realizate din material plastic și sunt lubrifiate cu apă pentru a obține un coeficient de frecare foarte scăzut în timpul alunecării pe șina de alunecare și centrare 29.

Lubrifierea cu apă oferă avantaje față de alte mijloace de lubrifiere, deoarece nu produce aderență sau contaminare.

345

350

355

360

365

370

375

380

385

RO 115345 Bl

După ce ansamblul rulant a fost descărcat, este necesar să se deblocheze cutiile de lagăr 12 din cele două blocări ale dispozitivului de blocare.

Pentru aceasta, instalația fixă A are patru ghidaje de deblocare-blocare, prezentate în fig. 14, de șinele de ghidare 30 ce sunt dispuse convenabil față de axa longitudinală a instalației fixe A.

Secțiunea părții superioare a acestor ghidaje are formă de “T”, care permite punților blocate să ia contact cu ghidajul, și datorită formei profilului vertical 34 (fig.7), dispozitivul de zăvorâre coboară și este menținut deblocat pe porțiunea centrală a ghidajelor unde profilul este orizontal.

Datorită faptului că părțile solicitate la frecare ale punților 20 sunt elemente de zăvorâre 35 (fig. 13), acestea sunt realizate de asemenea din material plastic, ele fiind lubrifiate tot prin utilizarea apei.

în timpul procesului de deblocare a elementelor de zăvorâre 35,piesa elastică 31 a ghidajelor pentru deplasarea ansamblurilor rulante, corespunzând acelui ecartament (fig. 14), intră în contact cu fața interioară a roților 10. Presiunea exercitată pe aceste roți 10 ajută la operațiunea de deszăvorâre.

înainte de operația de deblocare, odată cu descărcarea roților 10, asamblurile rulare coboară ușor și se întrerupe contactul cu partea superioară a suprafeței cilindrice 13 a cutiilor de lagăr 12 pe scaunele carcaselor brațelor oscilante, G, și apoi ele se așează pe fețele inferioare 24 înclinate ale reazemului 17 pe fețele înclinate ale ghidajelor transversale 23.

Ulterior, atunci când ansamblurile de rulare ale boghiului se deplasează prin instalația fixată A, roțile 10 nu vin în contact cu piesele elastice 31 ale ghidajelor de translație în partea rigidizată, ci vin în contact cu partea rigidă a ghidajelor de translație pe partea opusă, la ecartamentul de dimensiune mai mică.

în timpul contactului roților 10 cu aceste piese rigide 32, dispozitivele de zăvorâre sunt deblocate și roțile 10 ce sunt transferate pe ecartamentul mai mic.

în continuare, roțile 10 sunt încă în contact cu piesa elastică 31 a ghidajului de translație și ghidajul zăvorului împinge zăvoarele în sus, blocându-le.

Presiunea exercitată pe piesa elastică 31 a ghidajelor de translație ajută la blocarea zăvoarelor.

După ce procesul de translație a ansamblurilor de rulare este încheiat, aceste ansambluri sunt blocate în poziția corespunzătoare ecartamentului respectiv.

în cele din urmă, dacă ansamblul de rulare continuă să se deplaseze către înainte, roțile 10 vin în contact cu partea superioară a șinelor 28 ale ecartamentului inferior, și tălpile de alunecare B și de centrare își pierd contactul cu șina de alunecare și centrează boghiul, rămânând gata să ruleze pe acest ecartament.

Procesul de trecere de la ecartamentul mai mic la cel mai mare se desfășoară în același mod, dar invers,

Ansamblul de ghidare care constituie obiectul prezentei invenții, în cooperare cu boghiul menționat și, firește, schimbătorul, au două configurații posibile și moduri de acțiune, cuprinzând cele trei funcții care sunt:

- realizarea rulării pe o cale care urmează o curbă de către cele două osii ale fiecărui boghiu, termenul de osie însemnând o pereche de două roți 10, cutiile de lagăr 12 care ajung să facă corp comun cu rama 4 de susținere, prezentate în fig.1, această realizare în faza de parcurgere a curbei fiind obținută printr-o ghidare corectă pentru orice rază de curbură;

RO 115345 Bl

440

- contribuția la eliminarea efectelor dinamice care apar la acest tip de boghiu echipat cu roți 10 independente, în condițiile în care efectele dinamice nu necesită utilizarea unei cuple autocentrante pentru osiile montate convenționale;

- reducerea uzurii căii, deoarece aceasta nu este supusă pseudoalunecării produse de osia montată ca rezultat al autocentrării, și, în special, reducerea uzurii bandajului ca o consecință a uzurii roții 10.

într-o variantă de realizare a invenției, ansamblul de ghidare este realizat având prevăzut un balansier central 43 dispus în porțiunea centrală a caroseriei vagonului de călători sau de marfă, sunt reprezentate în mod schematic în fig. 16.

Această fig. 16 reprezintă numai ansamblul corespunzător unei laturi a unui vagon de călători sau marfă, existând, desigur, altul similar pe partea opusă.

Ansamblul este alcătuit din următoarele elemente:

Un balansier 36, al cărui ax de rotație este solidar cu rama centrală 1 a fiecăruia dintre boghiuri, reprezentat în detaliu în fig.1.

□ bară 37 prinsă de capătul superior al balansierului 36, celălalt capăt fiind legat de un suport 38, care este solidar cu caroseria vagonului de călători sau marfă.

O altă bară 39 este prinsă de capătul inferior al balansierului 36, al cărui capăt opus este solidar cu carcasa externă a unui braț oscilant 6, reprezentat în detaliu în fig. 1, care, la rândul său, este solidar cu rama 4, reprezentată în aceeași fig. 1, care poartă ansamblurile de rulare.

Balansierul 36 amintit este prevăzut cu un lagăr de rotație 40 situat deasupra osiei sale de rotație și echidistant față de lagărul inferior în raport cu axul de rotație al balansierului 36. Niște bare 41 și 42 sunt prinse de acest lagăr de rotație 40.

Celălalt capăt al barei 41 este solidar cu o carcasă externă al celuilalt braț oscilant 6 de pe această parte a boghiului, care, la rândul său, este solidar cu cea de a doua ramă 4.

Unele dintre elementele amintite mai sus din componența ansamblului de ghidare nu sunt reprezentate în fig. 1, 2, 6 și 7.

Celălalt capăt al barei 42 este prins de capătul inferior sau superior al unui balansier central 43 al cărui lagăr de rotație este solidar cu rama vagonului de călători sau marfă.

Cu privire la descrierea funcționării ansamblului, deși schița din fig. 16 reprezintă poziția care trebuie luată de către elementele care formează ansamblul de ghidare atunci când vagonul ia o curbă la dreapta, ținând cont de sensul de mers din schița amintită, pentru o mai bună înțelegere a modului său de funcționare, schițele mărite din fig. 18 și 19 reprezintă în mod schematic ansamblurile elementelor de ghidare dispuse pe fiecare latură a caroseriei vagonului de călători sau marfă și pozițiile care trebuie realizate de către aceste elemente în cazul în care vehiculul urmează sau nu o cale dreaptă sau curbă. în fig. 17, 18 și 19 sunt date unele detalii privind funcționarea ansamblului de ghidare prin liniile punctate V, W, X, Y și Z.

Atunci când vagonul se află într-o curbă, se produce o rotire relativă între boghiu și caroserie.

Axa geometrică a acestei rotații este verticală și trece prin punctul P reprezentat în fig.2, 4 și 7.

Presupunând că vagonul ar circula în sensul indicat prin săgeată (fig. 16), și ar intra într-o curbă la dreapta, atunci când boghiul din față ar intra în curbă și s-ar produce, în mod treptat, rotirea boghiului amintit de-a lungul unei curbe de tranziție, lagărul de rotație 40 al balansierului 36, ce este solidar cu rama centrală 1, se va

445

450

455

460

465

470

475

480

RO 115345 Bl deplasa către înapoi, după cum se poate observa în fig. 17, 18 și 19.

Această deplasare a lagărului de rotație 40 al balansierului 36 este produsă atunci când acesta se rotește în jurul punctului de legătură dintre el și bara fixă 37, conducând la o deplasare similară a barelor 41 și 39, care produc rotirea ambelor rame 4 purtătoare a ansamblurilor de rulare ale boghiului, cu care procesul de ghidare a roților 10 se îmbunătățește în mod considerabil. Ramele 4 pot fi văzute în fig.1, 2, 6 și 7.

Noua poziție a axei geometrice a roților 10 este reprezentată în schiță, corespunzător vederii în plan din fig. 17.

Rotirea celor două rame 4, care poartă ansamblurile de rulare, se face prin rotirea acestora în jurul articulației 2 (vezi fig. 2 și 7), și atunci când are loc, plăcile din cauciuc montate pe partea inferioară a arcurilor elicoidale 8, adică suspensia primară și perechile de plăci sandvici din cauciuc 3, sunt deformate sub efectul forfecării. Arcurile elicoidale 8 și perechile de plăci sandvici din cauciuc 3 sunt reprezentate în fig.1 și 6.

Rezistența la forfecare a acestor elemente va genera forțe de tracțiune și de compresiune asupra barelor 39 și 41 și, de asemenea, asupra barelor 42 lungi 42. Datorită simetriei ansamblului și pentru a se evita posibila încovoiere ale acestor bare 42 datorită zvelteței lor, aceste bare 42 sunt proeictate astfel încât lucrează numai la tracțiune.

Această rezistență la forfecare a elementelor din cauciuc amintite anterior și propria capacitate de amortizare a acestui material vor contribui cu un factor de stabilizare la eliminarea deplasărilor nedorite care pot fi produse la ramele 4 purtătoare și la ansamblurile acestora de rulare.

Deplasarea barei 42, provocată de către rotirea balansierului 36, va roti balansierul central 43, care, în schimb, va deplasa cealaltă bară 42.

Deplasarea barei 42 provoacă o mișcare a balansierului 36, boghiului posterior, care este echivalentă cu cea a balansierului 36 omonim, astfel încât osiile celui de-al doilea boghiu se rotesc cu același unghi ca și cele ale boghiului anterior.

După cum se observă din cele de mai sus, acest ansamblu realizează o ghidare care este similară la osiile ambelor boghiuri, funcționarea lor fiind autonomă, nenecesitând nici un fel de altă legătură între vehiculele care ar putea fi cuplate la acest vagon.

într-o a doua variantă constructivă, adică atunci când ansamblul de ghidare este independent pentru fiecare boghiu, după cum este reprezentat în mod schematic în fig.1, trebuie subliniat că, în mod similar cu celălalt ansamblu, această figură reprezintă numai ansamblul corespunzător unei laturi a celor două boghiuri, un altul similar existând evident pe latura opusă.

Ansamblul de ghidare, în această a doua variantă de realizare, este alcătuit din următoarele elemente pe fiecare boghiu;

Un prim balansier central 44, al cărui lagăr de rotație este solidar cu rama centrală 1.

De capătul superior al balansierului central 44, amintit, este prinsă o bară 45, al cărei capăt posterior este prins de un suport 46, solidar cu caroseria vagonului.

Tot de capătul superior al balansierului central 44, amintit, este prinsă o bară

47, al cărei capăt opus este prins de capătul superior al unui al doilea balansier 48, iar lagărul de rotație al acestui balansier 48 este solidar cu carcasa externă a brațului oscilant 6, a osiei posterioare a boghiului, care la rândul său este solidară cu rama

RO 115345 Bl purtătoare a ansamblurilor de rulare.

Capătul inferior al acestui balansier 48 este prins de o bară 49, al cărei capăt posterior este solidar cu rama centrală Ί a boghiului.

De capătul inferior al balansierului central 44 este prinsă o bară 51, capătul opus al acesteia fiind prins de capătul inferior al unui al treilea balansier 50.

Lagărul de rotație a acestui balansier 50 este solidar cu carcasa externă a brațului oscilant 6 a osiei frontale a boghiului, care, la rândul său, este solidară cu rama 4 reprezentată în fig.1, 2, 6 și 7, purtătoare a ansamblurilor de rulare.

De capătul superior al celui de-al treilea balansier 50 este prinsă o bară 52 al cărei capăt opus este solidar cu rama centrală 1.

Descrierea din punct de vedere funcțional a celei de-a doua variante de realizare a ansamblului conform invenției poate fi observată în schițele din fig.21 și 25, care reprezintă în mod schematic ansamblurile de elemente de ghidare purtate de către fiecare dintre cele două boghiuri pe ambele laturi, precum și pozițiile care trebuie ocupate de către acestea atunci când vehiculul se află pe o traiectorie dreaptă sau curbă. în fig.21, 23 și 25 sunt date detalii privind funcționarea acestui ansamblu de ghidare, prin încercuire cu liniile punctate X, Y și Z.

Atunci când vagonul se află într-o curbă, se produce o rotație relativă între boghiu și caroserie, iar axa geometrică a acestei rotații este verticală și trece prin punctul Pfvezi fig. 2, 4 și 7), ca și în cazul primului ansamblu sau al primei variante de realizare a acestuia.

Presupunând că vagonul ar circula în sensul indicat de săgeată (fig.21) și ar intra într-o curbă la dreapta, la intrarea în curbă a boghiului anterior, când s-ar produce în mod treptat rotirea amintită a boghiului de-a lungul curbei de tranziție, balansierul central 44 se înclină, deoarece lagărul său, fiind solidar cu rama centrală 1 se deplasează către înapoi, cu alte cuvinte, către partea interioară a curbei.

Deplasarea acestui balansier central 44 este efectuată prin rotirea în jurul lagărului sau superior, întrucât bara 45 este solidară cu suportul 46, care, la rândul său, este solidarizat cu rama caroseriei vagonului.

Capătul inferior al acestui balansier central 44 deplasează bara 51, care trage capătul inferior al celui de-al treilea balansier 50, al cărui capăt superior este de asemenea tras de către bara 52, întrucât capătul posterior al acesteia suferă o deplasare ca rezultat al rotirii boghiului față de caroserie, fiind solidarizat prin lagărul 53 sau de rama principală 1.

Această deplasare și rotire simultană a celui de-al treilea balansier 50 deplasează către înapoi articulația sa de rotație, care este solidară cu carcasa brațului oscilant 6 și din acest motiv, această mișcare obligă rama 4 să rotească prima osie a acestui boghiu, manevră prin care ghidarea roților 10 ale acestuia se îmbunătățește în mod considerabil.

într-un mod analog, deplasarea articulației 54, produsă de asemenea prin rotirea relativă între boghiu și caroserie, deplasează către înapoi bara 49, care deplasează capătul inferior al celui de-al doilea balansier 48 care, întrucât este prins de bară 47, care este fixă, este obligat să se rotească în jurul articulației sale superioare.

Lagărul de rotație a acestui balansier 48 atunci când este deplasat, și datorită faptului că este solidarizat cu carcasa brațului oscilant 6 al osiei posterioare, produce rotirea ramei 4 acestei a doua osii.

în aceste condiții, ghidarea roților 10 se îmbunătățește de asemenea în mod remarcabil.

535

540

545

550

555

560

565

570

575

RO 115345 Bl

Funcționarea ansamblului de ghidare a boghiului posterior este similară cu cea descrisă, motiv pentru care nu s-a repetat descrierea acesteia.

Datorită configurației geometrice a ansamblului primei și celei de-a doua osii a fiecărui boghiu, ansamblul de ghidare a ambelor este absolut identic; este deci similar pentru osii omonime ale fiecăruia dintre boghiuri.

Schița reprezentată ca vedere în plan în fig.21 reprezintă poziția geometrică în care sunt ghidate osiile roților 10 ale ambelor boghiuri.

Ca și în cazul sistemului de ghidare anterior, sensul de mers al vagonului nu afectează ghidarea, iar funcționarea sa este autonomă, nenecesitând nici o altă legătură între vehiculele care ar putea fi cuplate la acest vagon.

Claims (4)

1. Revendicări

   1. Ansamblu de ghidare aplicabil la boghiele cu patru roți, cu ecartament variabil între roți, de tipul obținut pornind de la boghiele echipate cu patru ansambluri de rulare independnete, fiecare alcătuit dintr-o semiosie, o roată, niște discuri de frânare, solidarizate unele față de altele, și niște cutii de lagăr montate pe capetele semiosiei, cutiile lagărelor au, în partea superioară, o suprafață cilindrică pe care este poziționat capătul corespunzător al unuia dintre brațele furcii în poziția normală de mers, o foaie elastică este introdusă, dacă este necesar, între carcasa lagărului și leagănul carcasei pentru realizarea unei distribuții uniforme a sarcinilor, foaia rămânând lipită ferm de una din aceste suprafețe și menționând poziția verticală între carcasele lagărelor și fiecare braț oscilant al furcii, și mai multe elemente care lucrează pe laturile boghiuriior, fiind de asemenea prevăzute niște schimbătoare convenționale în care modificarea ecartamentului între roți este realizată la trecerea printr-o instalație fixă sau un schimbător pentru a le adapta pentru fiecare dintre reglaje, și ansamblul de ghidare este proiectat pentru îmbunătățirea trecerii printr-o curbă a celor două osii ale fiecărui boghiu, termenul de osie cuprinde un ansamblu de două roți cu carcasele de lagăre ce sunt parte componentă a unei rame de susținere, contribuind de asemenea la eliminarea efectelor dinamice inerente la acest tip de boghiuri echipate cu roți independente și care nu sunt dotate cu o cuplă autocentrantă pentru osiile montate convenționale, și totodată se reduce uzura căii de rulare deoarece aceasta nu este supusă la pseudoalunecare indusă de osia montată datorită autocentrării, reducându-se de asemenea uzura bandajelor ca rezultat al ghidării roților, caracterizat prin aceea că, cuprinde un balansier central [43] dispus la mijlocul caroseriei vagonului, un balansier (36) al cărui lagăr de rotație (36') este solidarizat de o ramă centrală (1) amplasată pe fiecare boghiu și o bară (37), care este legată la un capăt de partea superioară a balansierului (36), iar la celălalt capăt de un suport (38) solidarizat de caroseria vagonului, capătul inferior al balansierului (36) este în legătură cu o bară (39), al cărei capăt opus este solidarizat de carcasa exterioară a unui braț oscilant (6), care, la rândul lui, este solidarizat de o ramă (4) ce susține ansamblurile de rulare, balansierul (36) are un alt lagăr de rotație (40) situat deasupra lagărului de rotație (36') al balansierului amintit (36) și este dispus la aceeași distanță față de lagărul de rotație amintit (36') ca și punctul în care bara (39) se unește cu balansierul amintit (36), două bare (41 și 42) sunt fixate de acest lagăr de rotație (40), prima bară (41) are capătul celălalt solidarizat de carcasa exterioară a celuilalt braț oscilant (6) pe acea parte a boghiului, care, la rândul lui, este solidar cu o a doua ramă (4), iar celălalt capăt al barei (42) mai lungi este legat de capătul

   RO 115345 Bl inferior și respectiv superior al balansierului central (43) al cărui lagăr de rotație (36') este solidar cu rama (4) caroseriei vagonului.
2. 2. Ansamblu de ghidare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, rotirea celor două rame (4) care poartă ansamblurile de rulare se face în jurul unei articulații (2), mișcare care face ca plăcile de cauciuc montate pe capătul inferior al arcurilor elicoidale (8) să constituie o suspensie primară și plăcile sandvici din cauciuc (3) să se deformeze prin forfecare, producând prin rezistența la frecare forțe de tracțiune și de compresiune în barele (39 și 41) balansierului (3B) boghiului, ca și în barele (42) lungi ale balansierului central (43) fixat pe vagon.
3. 3. Ansamblu de ghidare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, într-o altă variantă de realizare, este alcătuit dintr-un ansamblu de ghidare independent pentru fiecare dintre boghiuri, care este alcătuit dintr-un balansier central (44) prevăzut cu un lagăr de rotație solidar cu rama centrală (1) a boghiului și al cărui capăt superior este solidar cu o bară (45) al cărei capăt posterior face legătura cu un suport (49) care este fixat de rama caroseriei vagonului, iar altă bară (47) este legată de capătul superior al balansierului central (44) și cu celălalt capăt la partea superioară a altui balansier (48) al cărui lagăr de rotație este solidar cu carcasa exterioară a brațului oscilant (9) al osiei posterioare a boghiului, care, la rândul său, este solidar cu rama (4) ce poartă ansamblurile de rulare, totodată capătul inferior al balansierului (48) este prins de o bară (49) la capătul său posterior și este solidarizat de rama centrală (1) a boghiului, iar ansamblul mai cuprinde și o altă bară (51) ce face legătura între capătul inferior al balansierului central (44) și capătul inferior al altui balansier (50) al cărui lagăr de rotație este solidar cu carcasa exterioară a brațului oscilant (6) al osiei anterioare a boghiului, care, la rândul lui, este solidar cu rama (4) care poartă ansamblurile rulante.
4. 4. Ansamblu de ghidare, conform revendicărilor 1 la 3, caracterizat prin aceea că, datorită configurației geometrice a ansamblului primei și celei de-a doua osii a fiecărui boghiu, corespunzător primei și celei de-a doua variante constructive, care nu sunt perfect asemnănătoare în ceea ce privește sistemele de ghidare, însă sunt similare pentru osiile omonime ale fiecăruia dintre boghiuri, astfel că sensul de deplasare a vagonului nu are nici o influență asupra vreunuia dintre cele două ansambluri și nu necesită vreo conectare suplimentară a vehiculelor care sunt cuplate la acest vagon.