RO109816B1

RO109816B1 - Procedeu de obtinere a unui extract vegetal, cu activitate antineoplastica si preparate farmaceutice

Info

Publication number: RO109816B1
Application number: RO93-00581A
Authority: RO
Inventors: Arrigo Claudio D
Original assignee: Arrigo Claudio D
Priority date: 1991-08-28
Filing date: 1992-08-25
Publication date: 1995-06-30
Also published as: JPH05506674A; FI98889C; FI931898A; PT100819A; JPH0784391B2; IT1249447B; EP0554445A1; CA2093914C; IL102801A; BG61065B1; PL299218A1; HU9301217D0; AU2549892A; AU654583B2; MX9204917A; CA2093914A1; KR930701968A; ITRM910637A1; PL168929B1; US5556626A

Description

Prezenta invenție se referă la un procedeu de obținere a unui extract vegetal cu activitate antineoplastică și preparate farmaceutice ce conțin acest extract

Una dintre cele mai reprezentative căi de cercetare, care au ca scop lupta împotriva cancerului, este aceea a chemioterapiei antitumorale. Agenții chemioterapeutici antiblastici izolați până acum au cele mai diferite origini și caracteristici chimice. Unii dintre acești agenți antiproliferativi sunt extrași din plante, cum este de exemplu colchicina din Colchitum Auturnale sau vincaleucoblastina din Vinca Roșea. Totuși, toate aceste substanțe, deși cu o anumită activitate specifică antitumorală, prezintă o selectivitate scăzută față de celulele degenerate; pentru acest motiv interferența lor asupra metabolismului celulelor sănătoare reprezintă un mare obstacol în folosirea lor fără discriminare.

Sunt cunoscute procedee de obținere a unor extracte vegetale din plante, cu acțiune antineoplastică cum ar fi procedeul de extracție din planta Vinca Rosae ce constă în aceea că materialul vegetal uscat se extrage cu soluție apoasă de H₂SO₄ N/25 la pH 5 ... 6, apoi pH 4 ... 5 și pH 3 ... 4, după care soluțiile extractive se reunesc și se supun extragerii succesive cu un amestec de benzen: cloroform (9:1), în aceleași condiții de extragere (pH) ca la extragerea cu soluție apoasă, după care în final extractele obținute se reunesc și se supun liofilizării și se aduc la pH 6. Se cunoaște, de asemenea, procedeul de obținere a unui extract din planta Vinca Minor ce constă în aceea că planta uscată se extrage cu alcool metilic concentrat, sub agitare și la temperatură de 40 ... 50°C în contracurent, se concentrează, se debalastează cu soluție de HCI 1% și apoi se alcalinizează cu NH₄0H la pH 9 ... 10, se extrage cu diclormetan, se concentrează la sec și se reia cu benzen, după care se cromatografiază pe coloană de A1₂O₃ și se reia cu ciclohexan: benzen (1:7).

S-a urmărit, prin prezenta invenție, să se. obțină un agent antitumoral de origină vegetală, cu o activitate antitumorală selectivă și cu un nivel de toxicitate mult mai scăzut decât al altor substanțe antitumorale.

Procedeul, conform invenției, constă în aceea că părți și/sau produse din plantele din famila Palma, în orice stadiu de dezvoltare sau la maturitate, se supun unei extracții prin macerare într-un solvent organic, astfel încât raportul volumetric între solventul organic și plantă este de la 1:10 la 10:1, timpul de tratare este cuprins între 5 min și 3 luni, iar temperatura este cuprinsă între 5°C și 100°C, extracția fiind eventual urmată de agitarea și scuturarea soluției care conține extractul cu un alt solvent cel puțin parțial miscibil cu primul, pentru a separa componentele extractului în fazele care se formează, apoi tratarea opțională a fiecărei faze independent una de alta, folosind unul sau două lichide organice având proprietatea de solvent, cel puțin față de una din părțile extractului, unnată de filtrarea precipitatului care se formează și uscarea la sec a acestuia și/sau a reziduului flotant; separarea opțională a componentelor care se găsesc în fiecare fază lichidă prin metodă cromatografică și colectarea componentelor separate care prezintă activitate antineoplastică, precum și a celor fără activitate antineoplastică, respectivele extracte fiind, eventual, uscate și purificare. Plantele sunt din subfamilia Phoenicoideae și speciile Phoenix și sunt alese dintre Phoenix canadensis, Phoenix dactylifera, Chamaerops excelsa, Chamaerops hnmilis sau amestecuri ale acestora.

Solventul este ales dintr-un grup de alcooli, de preferință etanolul. Separarea componentelor din extract se realizează pe o coloană cu silicagel prin metoda HPLC și se colectează componentele cu timpi de retenție în jurul valorilor de 1,123, 1,301, 1,583, 2,135 și 2,636. Soluția etanolică obținută după extracție este agitată cu cloroform, formând două faze; o fază alcool-cloroformică de culoare verde și o fază apoasă de culoare roșu-bordo care conține compuși cu activitate antineoplastică, urmată de evaporarea fazei apoase și resolubilizarea în metanol: apă după care se separă componentele cu activitatea antineoplastică prin cromatografie colectând componenții care au timpi de retenție în jurul valorilor 0,777, 1,044, 1,175, 1,575 și 2,284. Soluția apoasă este concentrată prin evaporare într-un rotavapor, se introduce alcool etilic și eter de petrol formându-se un precipitat care este uscat la sec, obținându-se o pulbere rozpal, iar porțiunea flotantă este la rândul ei uscată și se obține o substanță roșie amorfă: atât precipitatul cât și substanța amorfă rezultată din reziduul flotant sunt cristalizate formând o pulbere roșie după suspendare în alcool metilic și alcool izopropilic și care analizată prin HPLC prezintă un timp de retenție de 0,728, 0,994, 1, 452, respectiv un singur pic cu un timp de retenție de 1,591. Soluția apoasă este concentrată și se adaugă alcool metilic și eter etilic, cu formarea unui precipitat, care după îndepărtarea reziduului flotant, se suspendă ui alcool izopropilic și se usucă, obținându-se o pulbere roz-pal, care prin HPLC indică timpi de retenție de 0,728 (suprafața 2,18%), 0,994 (suprafață 40,89%) și 1,452 (supprafață 56,93%).

Preparatele farmaceutice cuprind săruri, compuși, complecși sau amestecurile acestora și sunt sub formă de soluție apoasă, capsule, supozitoare, ovule, unguente, pomadă, cremă sau gel, pentru uz parental, oral, rectal sau vaginal. Fiolele conțin 0,5 ... 2,5 g principiu activ, de preferință 1,2 ... 1,7. Capsulele conțin 0,1 ... 1,2 g principiu activ, de preferință 0,8 ... 1,2. Supozitoarele conțin 0,5 ... 2,5 g principiu activ, de preferință 1,2 ... 1,7. Ovulele conțin 0,5 ... 2,5 g principiu activ, de preferință 1,2 ...

1,7. Crema, unguentul, pomada sau gelul conțin între 0,5 și 12% principiu activ, de preferință 3 ... 7%.

Avantajul prezentei invenții este că se obțin un extract vegetal și produse farmaceutice cu o bună activitate antineoplastică.

Plantele din familia Palma sunt de preferat cele din subfamilia Phoenicoideae și speciile Phoenix. In acest sens, plantele pot fi selectate din grupele arătate mai sus.

Solventul poate fi un alcool. Rezultate bune s-au obținut folosind alcool etilic. Raportul în volume dintre solventul organic și părțile de plantă care sunt tratate este de preferință cuprins între 1:10 și 10:1. Perioadele de tratare sunt preferabil cuprinse între 5 min și 3 luni, iar temperaturile de tratare pot varia, de preferință între 5°C și 100°C.

Extractul total alcoolic obținut, la o diluție de 1 mg/ml, poate fi analizat prin cromatografie lichidă de înaltă performanță (HPLC), folosind o coloană 18 RP de 4 mm- 125 mm cu o fază mobilă metanol-apă (80:20) și lungimi de undă corespunzătoare cu 210 nm. Extractul alcoolic total obținut prezintă aproximativ 14 valori de vârf cu RT de la 1,123 (primul vârf) până la 33,461 (al

14-lea vârf); cele mai reprezentative vârfuri sunt de RT 1,123 (suprafață 3,36%); RT 1,301 (suprafață 3,01%); RT 1,583 (suprafață 63,34%); RT 2,133 (suprafață 14,88%) și RT 2,636 (suprafață 3,33%). Separarea componentelor extractului poate fi prin orice metodă uzuală, de preferință prin metoda de tip cromatografie. S-au obținut bune rezultate folosind cromatografia pe o coloană de silicagel sau pe o coloană preparativă HPLC.

Extracția poate fî realizată cu metanol și apoi colectarea componentelor care au în HPLC timpi de retenție la valori în jur de 1,123, 1,301, 1,583, 2,133 și 2,636. După extracția cu metanol, soluția obținută poate fi agitată cu cloroform și se formează două faze; o fază alcool-cloroform de culoare verde și o fază apoasă de culoare roșu-bordo.

Componentele care prezintă activitate antineoplastică se regăsesc în faza apoasă. Soluția apoasă poate fi concentrată prin evaporare într-un rotavapor și, la această fază poate fi: a) adăugat fie alcool etilic în balon, formându-se o suspensie, iar după aceea poate fi adăugat eter de petrol care, după agitare, determină formarea de mult precipitat care se resolubilizează în amestec de etanol: apă și se concentrează la aproximativ 30 ml, după care se suspendă în alcool izopropilic și apoi se usucă; partea flotantă poate fi din nou evaporată și uscată, obținându-se astfel o substanță amorfă roșie și în final, această substanță poate fi cristalizată dacă, după ce a fost solubilizată în puțin metanol, este uscată după adăugarea de alcool izopropilic care determină formarea unui suspensii extrem de fine, sau poate fi b) adăugat alcool metilic în balon, formându-se o suspensie, după care, poate fi adăugat eter etilic ce determină, după agitare, formarea unui precipitat voluminos și sub formă de fulgi; după îndepărtarea porțiunii flotante, precipitatul se suspendă în alcool izopropilic și se usucă la rotavapor, ceea ce determină formarea unei pulberi de culoare roz-deschis.

Invenția se referă, de asemenea, și la compuși și compoziții ale acestora, folosind procedeul care s-a descris mai sus.

Preparatele farmaceutice pot conține cel puțin unul dintre principiile active ale compusului sau compoziției alese din grupul de substanțe sau compoziții având activitate antineoplastică, care pot fi obținute folosind procedeul descris mai sus, sau combinări ale acestora. Preparatele farmaceutice pot fi alese din grupul care cuprinde soluții apoase pentru folosire parentală, capsule pentru folosire orală, supozitoare pentru folosire rectală, ovule pentru folosire vaginală, unguente, pomezi, creme și geluri. Componentele obținute prin procedeele de extracție, separare și colectare arătate mai sus, singure sau în combinație, pot fi folosite pentru prepararea de medicamente utilizate și pentru tratamentul patologiilor, altele decât cele neoplazice.

Până la acest punct, s-a dat o descriere generală a prezentei invenții. Cu ajutorul exemplelor de realizare care urmează se va prezenta o descriere mai detaliată pentru o clarificare mai bună a obiectelor, caracteristicilor și metodelor de realizare a invenției.

Se dau, în continuare 3 exemple de realizare a invenției.

Exemplul 1. Metodă pentru extragerea și purificarea principiilor active

O anumită cantitate de fructe din Chamaerops excelsa se supune la infuzare, la temperatura camerei, cu o cantitate de alcool etilic de 95 °C suficientă pentru a acoperi fructele (aproximativ 1:1 în volume sau 7:1 în greutate). Acestea simt lăsate la macerat cel puțin 30 de zile și apoi se filtrează. In continuare, 500 ml de extract alcoolic obținut se introduc într-o pâlnie de separare împreună cu o cantitate identică de cloroform. După ce se agită de mai multe ori, are loc o separare care este completă după 24 h; în partea de jos a pâlniei se separă o soluție alcool-cloroform de culoare verde, iar în partea superioară este o soluție apoasă de culoare roșu-bordo (fracțiunea solubilă roșie va fi, în continuare, denumită RSF), formată din substanțele solubile în apă și extrase din apa inițial prezentă în plantă. Fracțiunea RSF este cam aproximativ 20% din volum și este formată aproape exclusiv din componente care analizate prin HPLC au un RT de 1,175 (suprafață 22,04%), 1,575 (suprafață 67,47%) și 2,284 (suprafață 10,49%). Această suprafață RSF, când s-a uscat se prezintă sub formă de pulbere amorfă și de culoare roșie. Soluția alcoolcloroformică, de culoare verde (fracțiunea insolubilă care va fi denumită ICF) este separată în partea inferioară a pâlniei de separare. Când este uscată este insolubilă în apă, iar când este dizolvată în alcool metilic și analizată prin HPLC prezintă patru vârfuri cu RTde: 1,089 (suprafață 14,17%), 1,299 (suprafață 8,29%), 1,600 (suprafață 68,10%) și 2,268 (suprafață 9,43%).

Exemplul 2. Purificarea principiilor active

Aceasta se poate face prin două metode, și anume:

1) Soluția apoasă (RSF) care rămâne după operațiile arătate în exemplul 1 (preparată dintr-un extract alcoolic total în cantitate mai mică decât ICF) este puternic concentrată întrun balon în rotavapor la temperatura de 45°C, fiind redusă la un volum de aproximativ 30 ml. In acest moment se adaugă în balon 300 ml alcool etilic. Se formează o suspensie, și apoi se adaugă un volum egal (300 ml) de eter de petrol. Se agită balonul și se formează o cantitate mare de precipitat. Se colectează porțiunea limpede, flotantă, se filtrează și se usucă la rotavapor. Se obține o substanță amorfă, de culoare roșie și care este solubilă în apă. Această substanță se dizolvă în alcool metilic și se concentrează câteva ore în rotavapor până când se obține o soluție metanolică completă, puternic concentrată. In acest moment se introduce alcool izopropilic (aproximativ 200 ml) în balon, determinând formarea unei suspensii extrem de fine. Această suspensie se usucă și se obține o pulbere extrem de fină, de culoare roz care este de fapt RSF cristalizată și purificată. Pulberea RSF este solubilă în apă, alcool metilic și alcool etilic și este insolubilă în alcool izopropilic. Soluțiile acestei substanțe sunt de culoare roșie strălucitoare.

Pulberea RSF, solubilizată în alcool metilic și examinată prin cromatografie HPLC, folosind metoda uzuală, prezintă un singur pic cu un RT egal cu 1,591. Această pulbere este extrem de higroscopică și, după ce se lasă întrun uscător sub vid, poate fi conservată în flacoane închise ermetic sub vid.

Separat, precipitatul care se formează în balon este de asemenea solubilizat în amestec de alcool etilic: apă (3:1) și se concentrează prin evaporare în rotavapor prin metode uzuale, până se ajunge la un volum de aproximativ 30 ml. In acest moment se adaugă, în balon, alcool izopropilic și se obține o

Ί suspensie fină care se usucă în totalitate. Se prezintă ca o pulbere roz și prezintă (în concentrație de 1 mg/ml) un RT de 0,728 (suprafață 2,18%); 0,994 (suprafață 40,89%); 1,452 (suprafață 56,93%).

2) Soluția apoasă (RSF) care a rămas după operațiile arătate în exemplul 1 (adusă la un extract alcoolic total mai puțin decât IGF), este evaporată într-un balon în rotavapor la temperatura de 45°C, obținându-se astfel un volum de 30 ml. In acest moment se adaugă, în balon, 300 ml alcool metilic și se formează o suspensie fină. Se agită amestecul și se adaugă un volum egal de eter etilic. Se agită în continuare și se formează un precipitat sub formă de fulgi care este consistent și voluminos. Porțiunea flotantă se îndepărtează. Toate operațiile de precipitare pot fi repetate de mai multe ori, pentru a obține un principiu activ cu puritate mărită. După îndepărtarea porțiunii flotante, precipitatul este suspendat în aproximativ 100 ml alcool izopropilic și apoi este uscat în rotavapor. Se obține astfel o pulbere fină, de culoare roz, care va fi denumită în continuare DEGU. Această pulbere este insolubilă în acetonă, benzen, cloroform, eter etilic, eter de petrol, alcool etilic, alcool metilic, alcool izopropilic și este solubilă în apă.

Pulberea DEGU, obținută dintr-o singură precipitare, prezintă următoarele caracteristici fizico-chimice:

a) prin cormatografie, prin HPLC, pe o coloană RP 18 125 mm x 4 mm, faza mobilă metanol: apă (80:20) și la lungime de undă 210 nm, într-o concentrație de 1 mg/ml prezintă aceleași RT-uri ca la RSF (cum s-a arătat mai sus). Folosind aceeași metodă, dar la o concentrație de 2 mg/ml, prezintă un RT de 1,031 (suprafață 40,75%) și 1,457 (suprafață 59,26%).

Coloana sferică Supercosil LC-NH₂ 5 μ, faza mobilă CH₃CN - H₂O (3:), curgere 1,5 ml/min, detector UV 217 nm prezintă RT 1,702 (concentrație 15,823); RT 1,958 (concentrație 75,7988) și RT 5,039 (concentrație 9,1218).

Coloana asimetrică Chrompack

Lichrosorb RP 18 ... 10 μ, fază mobilă

CH₃CN -H₂O (3:1), curgere 1,5 ml/min.

detector UV la 217 nm, prezintă RT 1,503 (concentrație 15,3867); RT 1,826 (concentrație de 42,5747); RT 2,019 (concentrație 38,1984); RT 4,132 (concentrație 3,8399).

b) Spectru IR (Spectrofotometru IR Perkin Elmer Model 683), în mediu de KBr, concentrație de 1 mg/100 mg. S-au observat următoarele benzi: 3350 cm'¹ extensie OH asociat; 2900 cm¹ extensie CH3 și CH2; 1600 cm¹ extensie C = C; 1510 cm¹ extensie difracție OH asociat; 1400 cm’¹ difracție CH; 1380 cm¹ difracția CH3; 1250 cm’¹ difracție OH liber și 1050 cm’¹ extensie C = 0.

c) Spectru UV (Spectrofotometru UV - Perking Elmer Model Lambda 5).

Soluție îh CH₃CN - H20 (4:1), concentrație 5.10'² mg/ml, arată absorbție maximă, în principal la 204 nm și secundar la 273 nm. Soluția CH₃OH - H₂O (3:1), concentrație 5.10’²mg/ml, arată absorbție maximă în principal la 202 nm și secundar la 279,5 nm.

d) Spectre RMN. Au fost realizate folosind un aparat Bruker AC la 200 MHz (proton) și 50 MHz (carbon). Probele s-au preparat prin dizolvarea a 55 mg substanță în 0,6 ml DMSO ... d₆ cu adăugare a 15 mg de sare de sodiu a acidului 3- (trimetilsilil) propansulfonic (DSS), ca etalon intern. Pentru spectrul 'H, s-au acumulat 3668 tranzienți, folosind un impuls la 30°. Schimbul de protoni mobili s-a efectuat prin adăugarea la fiecare probă a 5 picături de D₂C și spectrul ^XH relativ s-a realizat prin acumularea a 212 tranzienți.

Spectrul ¹³C s-a realizat acumulând 11365 tranzienți, folosind un impuls la 90° urmat de o pauză de 1,4 secunde.

Pentru examinarea spectrelor protonice, pot fi notate numeroase semnale în suprafața cuprinsă între 2,5 și 4 ppm (datorată probabil legăturii C-H de tip alcoolic sau eteric); este notată prezența protonilor mobili, probabil de natură hidroxilică, în suprafața cuprinsă între 4 și 5 ppm. In spectru apar de asemenea semnale slabe în suprafața de protoni vinilici. Spectrul ¹³C prevede informații similare, prezentând unele vârfuri în suprafața de carbon vinilic și numeroase semnale în suprafața de carbon alcoolic și eteric.

e) Analiza centezimală: 0% - 38,48, H% - 5,72, O - 55,80 și N% nimic.

Formula empirică cea mai apropiată de analiza de mai sus este C₉H₁₆O₁₀.

f) Punctul de topire este 95 ... 130°C (cu descompunere).

g) pH-ul soluției apase este 6,05.

Proprietățile chimice și fizico-chimice menționate mai sus ale substanței DEGU pot prezenta anumite variații, în funcție de gradul de purificare efectuat (număr de precipitări sau de spălări) și sunt arătate îh tabelul următor:

Metodă	RSF exemplul 1	Pulbere obținută din prima spălare	Pulbere obținută din a doua spălare	Pulbere obținută din a treia spălare
Greutatea substanței uscate g/1	26	'12	8	5
p.t (dec.)	70-75°C	95-130°C	130-150°C	170-200°C
HPLC(RT)	1,175	0,728	0,088	0,777
(col.SPIS, fază mobilă metanol	(22,4%	(2,18)	(0,36%)	(0,99)
	1,575	0,994	1,085	1,044
H₂O 80:20 lambda 210 mm,
1 mg/ml	(67,47)	(40,89%)	(77,78)	(41,41%)
	2,284	1,452	1,579	1,571
	(10,49)	(56,93)	(21,86)	(11,51%)
				2,438 (46,09%)
pH-ul soluției	6,2	6,05	6,55	6,41
LD⁵⁰ pentru șoareci, i.p., mg/kg	> 2000	>2000	> 2000	> 2000

Exemplul 3. Separarea cromatografică 3 5 a principiilor active

Extractul total al medicamentului este uscat într-un rotavapor și resolubilizat într-o cantitate mică de alcool și apă. Cu această soluție, se realizează o separare cromatografică 4 o pe o coloană cu silicagel 60, precum și pe o coloană preparativă HPLC (pentru o precizie mai mare). Fracțiunile pure, astfel obținute, corespund vârfurilor cu RT de 1,123; 1,301 și 1,583; 2,133 și 2,636. 45

S-au efectuat diferite teste, pentru evidențierea activității antineoplasice, atât in vitro, cât și in vivo, astfel:

Substanțele și/sau compozițiile obținute conform exemplelor precedente, solubile sau 50 solubilizate, folosind alcool etilic în . apă, prezintă o activitate antineoplastică marcată, împreună cu o toxicitate acceptabilă și absența activității imunosupresive. Acest grup de substanțe prezintă mai presus de toate o activitate litică față de toate membranele celulei neoplazice, de la membrana parietală a acestora (a variatelor organe citoplasmatice) până la membrana nucleară.

Activitatea antineoplastică eminent selectivă asupra celulelor tumorale este demonstrată, la un nivel histologic, atât in vitro cât și in vivo, prin alterări evidente ale celulelor tumorale, care apar cu o creștere în volum, conglutinare, prezintă extraversiune și destrămare a membranei celulare, o citoplasmă extrem de vacuolată și spumoasă cu hipocromia cromatinei nucleare și nucleole pale. Demonstrarea maltei selectivități a acestor substanțe este întărită de faptul că toate leziunile citate mai înainte lipsesc complet în celulele normale și supuse la tratament similar.. In vivo, activitatea antineoplastică a substanțelor menționate mai sus a fost testată pe 180 șoareci, folosind în general o doză cuprinsă între 20 și 100 mg/kg/probă, conform cu substanța folosită, aplicată intraperitoneal timp de 8 zile consecutiv, începând din ziua unmătoare transplantului. In comparație cu un timp mediu de supraviețuire de 23 zile la animalele de control, retragerea tumorii s-a observat la 80% din animalele tratate, care pot fi dealtfel considerate ca supraviețuitori definitivi.

O singură injecție subcutanată, aplicată la 24 h după transplantul tumorii, la o doză de 8 ori față de o singură injecție intraperitoneală este capabilă să determine retragerea tumorii la 100% din cazuri. Pentru aplicare terapeutică, substanțele conform prezentei invenții și sărurile lor, compuși sau complecși, sunt de preferință folosite sub formă de soluții apoase pentru injecții intramusculare, intravenoase sau intracavitare.

Claims

Revendicări

1. Procedeu pentru obținerea substanțelor cu activitate antineoplastică, caracterizat prin aceea că părți și/sau produse din plante aparținând familiei Palma, la oricare stadiu de dezvoltare și la maturitate, se supun, în principal, unei extracții a componentelor prin macerare, într-un solvent organic, astfel încât raportul volumetric între solventul organic și părți de plantă este de la 1:10 până la 10:1, timpul de tratare este cuprins între 5 min și 3 luni, iar temperatura de tratare între 5°C și 100°C; extracția fiind, eventual, urmată de agitarea și scuturarea soluției care conține extractul cu un alt solvent cel puțin parțial miscibil cu primul, pentru a separa componentele extractului în fazele care se formează, apoi tratarea opțională a fiecărei faze, independent una de alta, folosind cel puțin unul sau două lichide organice având proprietatea de solvent, cel puțin față de una din părțile extractului, urmată de filtrarea precipitatului care se formează și evaporarea la sec a precipitatuli și/sau a reziduului flotant; separarea, opțională, a componentelor care se găsesc în fiecare fază lichidă, prin metodă cromatografică, și colectarea componentelor separate, care prezintă activitate antineoplastică și a celor fără activitate antineoplastică, respectivele extracte fiind, eventual, uscate și purificate înaintea fiecărui alt tratament
2. Procedeu, confonn revendicării 1, caracterizat prin aceea că plantele sunt din subfamilia Phoenicoideae și speciile Phoenix.
3. Procedeu, conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că plantele sunt alese dintre Phoenix canadiensis, Phoenix dactylifera, Chamaerops excelsa, Chamaerops humilis și amestecuri ale acestora.
4. Procedeu, confonn revendicării 1, caracterizat prin aceea că solventul este ales dintr-un grup de alcooli, de preferință este etanol.
5. Procedeu, confonn revendicării 1, caracterizat prin aceea că separarea componentelor extractului se realizează pe o coloană cu silicagel.
6. Procedeu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că separarea componentelor extractului se face prin metoda HPLC, colectând componenții cu timpi de retenție în jurul valorilor de 1,123; 1,301; 1,583; 2,133 și 2,636.
7. Procedeu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că extrația se realizează folosind etanol, soluția obținută este agitată cu cloroform, formând două faze, o fază alcool-cloroform, de culoare verde, și o fază apoasă, de culoare roșu-bordo, care conține compușii cu activitate antineoplastică, urmată de evapoararea fazei apoase și resolubilizarea solutului în metanol-apă, după care se separă componentele cu activitate antineoplastică prin cromatografie, colectând componenții care au timpii de retenție în jurul valorilor 0,777; 1,044; 1,175; 1,575; 2,284.
8. Procedeu, conform revendicării 1 și 7, caracterizat prin aceea că soluția apoasă este concentrată prin evaporare într-un rotavapor și se introduc alcool etilic și eter de petrol, formându-se un precipitat, care este evaporat până la sec, obținându-se o pulbere roz-pal, iar porțiunea flotantă este la rândul ei evaporată, obținându-se o substanță roșie amorfă, atât precipitantul, cât și substanța amorfă rezultată din reziduul flotant sunt cristalizate, formând o pulbere roșie, după suspendare în alcool metilic și alcool izopropilic și care analizată prin HPLC prezintă un timp de retenție de 0,728; 0,994;l,452;, respectiv un singur pic cu un timp de retenție egal cu 1,591.
9. Procedeu, conform revendicărilor 1 și 7, caracterizat prin aceea că soluția apoasă este concentrată într-un evaporator în care se adaugă alcool metilic și eter etilic, cu formarea unui precipitat; care precipitat, după 5 îndepărtarea reziduului flotant, se suspendă în alcool izopropilic și se usucă, obținându-se o pulbere colorată roz-pal, care prin HPLC prezintă următoarele valori ale timpilor de retenție: 0,728 (suprafața 2,18%); 0,994 10 (suprafața 40,89%); 1,452 (suprafața 56,93%).
10. Compoziție farmaceutică, carac- terizată prin aceea că este într-o formă aleasă dintr-un grup care cuprinde săruri, compuși , complecși sau amestecurile acestora, cu scopul 15 de a le face solubile în apă, care are activitate neoplastică și care se prepară sub formă de soluție apoasă, capsule, supozitoare, ovule, unguent, pomadă, cremă, sau gel, pentru uz parental, oral, rectal sau vaginal. 2 0
11. Compoziție farmaceutică, conform revendicării 10, caracterizată prin aceea că este preparată în fiole, fiecare fiolă conținând între 0,5 și 2,5 g principiu activ, de preferință între 1, 2 și 1,7 principiu activ. 2 5
12. Compoziție farmaceutică, conform revendicării 10, caracterizată prin aceea că este preparată sub formă de capsule, fiecare capsulă conținând 0,1 ... 2,0 g principiu activ, de preferință de la 0,8 până la 1,2 g principiu activ.
13. Compoziție farmaceutică, conform revendicării 10, caracterizată prin aceea că este preparată sub formă de supozitoare pentru uz rectal, fiecare supozitor conținând de la 0,5 până la 2,5 g principiu activ, de preferință de la 1,2 până la 1,7 g principiu activ.
14. Compoziție farmaceutică, conform revendicării 10, caracterizată prin aceea că este preparată sub formă de ovule de uz vaginal, fiecare ovul conținând de la 0,5 până la 2,5 g principiu activ, de preferință de la 1,2 până la 1,7 g principiu actic.
15. Compoziție farmaceutică, conform revendicării 10, caracterizată prin aceea că este preparată sub formă de cremă, unguent, pomadă sau gel cu excepient pentru uz topic, conținând între 0,5 și 12% principiu activ, de preferință de la 3 până la 7% în greutate principiu activ.