RO120234B1

RO120234B1 - Fir cu suprafaţă structurată, procedeu pentru realizarea acestuia şi utilizarea firului

Info

Publication number: RO120234B1
Application number: RO98-00609A
Authority: RO
Inventors: Georg Weihrauch
Original assignee: Pedex & Co. Gmbh
Priority date: 1995-09-15
Filing date: 1996-08-22
Publication date: 2005-11-30
Also published as: JP4027419B2; HU220973B1; CN1196666A; AU6927096A; DE59608927D1; CN1109523C; AR003560A1; NZ330093A; CZ70198A3; HUP9900046A3; DE19534368A1; UA55396C2; ATE214562T1; JPH11513440A; BR9610159A; HUP9900046A2; IL123450A0; ZA967761B; CA2231187A1; NO314978B1

Abstract

Invenţia se referă la un fir din material plastic, cu o anumită structură de suprafaţă, la un procedeu de realizare a acestuia şi la utilizarea firului. Procedeul conform invenţiei constă în aceea că se amestecă, înaintea sau în timpul extrudării, un prim material plastic (11), topit termic, ce formează principalul component al monofilamentului (10), cu un al doilea material plastic, granular (12), ce are o rezistenţă termică mai mare decât cea a primului material plastic (11), apoi are loc o întindere a monofilamentului (10), după care acesta este răcit, apoi întins din nou şi stabilizat, mărimea particulelor materialului plastic, granular (12), fiind astfel, încât, în timpul întinderii următoare în secţiunile transversale ale monofilamentului, unde este puţin material granular sau deloc, se obţin contracţii transversale mai mari decât în secţiunile transversale, cu cantitate mare de material granular. Firul cu suprafaţa structurată, conform invenţiei, este format dintr-un prim material plastic (11), ce reprezintă principalul component şi în care este încorporat şi complet acoperit de acesta, un material plastic, granular (12), ce are o abrazivitate cel mult egală cu cea a primului material plastic şi o rezistenţă termică mai mare decât cea a primului material plastic, iar circumferinţa secţiunii transversale a firului este neuniformă, variind ca formă şi mărime. Utilizarea firului, conform invenţiei, pentru realizarea unei perii, în particular perie de dinţi sau curăţitor interdentar, cu o mulţime de fire, opţional combinate în mănunchiuri sau cu un singur fir.

Description

Invenția se referă la un fir din material plastic, cu o anumită structură de suprafață, la un procedeu de realizare a acestuia și la utilizarea firului.

Cu toate că inventa este descrisă, în continuare, în legătura cu fire, ea acoperă în mod expres monofilamente care pot fi prelucrate în țesături, împletituri, filtre etc. Invenția poate fi, de asemenea, utilizată pentru pensule, suprafețe pentru șlefuire sau ștergere sau pentru aparate de curățire, aplicare, șlefuire sau ștergere.

Firele din plastic extrudate au, în mod normal, suprafețele netede, datorită procesului de fabricare. în cazul periilor de diverse naturi, astfel de fire își exercită acțiunea inițial și, în principal, prin capetele libere ale firelor, care curăță suprafața murdară și înlătură murdăria prin ștergere și frecare. în cazul unor presiuni mai mari, firele se îndoaie și acționează cu suprafața laterală. în acest caz, ele au un efect de lovire și alunecare, acțiunea fiind mult mai slabă. De asemenea, când se aplică vopsea sau substanțe asemănătoare, cu ajutorul unei pensule, firele se curbează sau se îndoaie astfel încât intră în contact cu suprafața ce trebuie tratată nu numai cu capetele libere ale firelor, ci și cu suprafața laterală. Deja cu mult timp în urmă, s-a pus problema utilizării suprafețelor laterale ale firelor, prin structurare sau profilare, în scopul tratării suprafețelor cu care vin în contact.

Se cunoscfire sau materiale formate din fire, care au aplicate pe suprafața lor circumferențială particule abrazive, particule care se aplică pe suprafața topită a materialului din fire (DE 32963, US 2 642105). Acest procedeu nu este numai foarte complicat, dar s-a descoperit, de asemenea, că particulele externe abrazive se pot desprinde în timpul utilizării, în special din cauza îndoirii firelor. în plus, astfel de fire sunt atât de abrazive și deci agresive, încât nu este posibil să fie folosite în toate cazurile pentru îngrijirea dinților și corpului uman.

Se mai cunoaște procedeul de încorporare a particulelor abrazive în materialul plastic al firelor, prin mixare (US 2 642 705, GB 1 327 329 și DE-OS 2037 674).

Se folosesc particule anorganice abrazive de oxid de aluminiu, fibră de sticlă tăiată, particule de azbest, material ceramic sau particule de diamant, care au duritate mult mai mare decât materialul plastic înconjurător, astfel încât efectul de zgâriere este foarte pronunțat, de cele mai multe ori nedorit. în mod frecvent, particulele abrazive se încorporează într-un procent atât de mare, încât ele ating sau penetrează suprafața firului. Experiența a mai arătat că particulele abrazive încorporate în acest fel apar la suprafață ca rezultat al uzurii suprafeței firului, astfel încât abrazivitatea firelor crește în mod semnificativ și deci, astfel de fire nu pot fi folosite pentru îngrijirea corpului uman sau a dinților, deoarece ar fi riscuri mari de a răni pielea, dinții sau membranele mucoase ale utilizatorului. în scopul îndepărtării tartrului de pe dinți sau a murdăriei de pe podele sau drumuri, nu se pune atât problema obținerii unei acțiuni abrazive prin materiale abrazive, ci mai curând a obținerii unei acțiuni de alezare, care s-ar putea realiza cu o suprafață structurată sau topografie. Prin amestecul cu particule abrazive o astfel de suprafață structurată se poate obține numai dacă se obțin particule relativ mari. Este indiscutabil că, caracteristicile de alezare ale unui astfel de fir sunt adecvate, dar particulele abrazive mari ce ies la suprafață conduc la abrazivitate ridicată. Firele sunt, de asemenea, slăbite de încorporarea particulelor abrazive de dimensiune mare, așa încât rezistența lor este inadecvată.

Se mai cunoaște metoda înăspririi mecanice a suprafețelorfirelor, în sensul că suprafețele laterale ale firelor sunt înăsprite cu un instrument (US 3 325 845 și US 3 229 347). înăsprirea suprafețelor laterale ale firelor se poate realiza cu aparate de răzuireși sfărâmare sau prin suflare de nisip. Totuși, această metodă are dezavantajul că moleculele orientate longitudinal se pot desprinde și în consecință firele sunt slăbite. Acest procedeu este de asemenea foarte complicat. După utilizare, suprafețele devin fibroase, cu ciucuri, apărând riscul ca părți din materialul format din fire să se piardă. S-a descoperit că în acest mod nu se pot obține topografii de suprafață clar definite.

RO 120234 Β1

Se mai cunoaște procedeul de încorporare în materialul din fire a unui agent prin 1 suflare care să asigure asperitate suprafeței prin spumarea agentului suflat (EP 360 938 A1). Totuși, cavitățile formate de-a lungul firului conduc la scăderea tăriei firului, în plus, din cauza 3 cavităților libere, suprafața firului nu este uniformă și nu are o adâncime a structurii sau topografie clar definită, necesară curățării eficiente. 5

Problema tehnică, pe care o rezolvă invenția, este realizarea unui firsau a unui material format din fire, care are o topografie de suprafață predeterminată, o abrazivitate prede- 7 terminată și de nivel mic precum și o acțiune ridicată de alezare, fir care se obține printr-un procedeu ușor de realizat.. 9

Referitor la procedeu, problema este rezolvată prin aceea că primul material plastic care formează principala componentă a monofilamentului extrudattopit termic, are încorporat 11 un al doilea material plastic cu structură granulară, cu o rezistență termică mai mare decât primul material plastic cu care se amestecă înainte sau în timpul extrudării. Când se folo- 13 sește un material termoplastic ca al doilea material plastic, acesta are un punct de topire mai înalt. Dacă se folosește un alt material plastic trebuie să se asigure condiția ca acesta să nu 15 se lichefieze sau să nu se lichefieze mai devreme decât primul material plastic. Mărimea particulelor materialului granular trebuie să fie aleasă astfel, încât tragerea sau întinderea 17 monofilamentului să fie realizată în secțiunile transversale în care este puțin sau nu este deloc material granular și astfel are loc o reducere mai mare a secțiunii transversale sau con- 19 fracției transversale, decât în secțiunile transversale cu o cantitate mare de material granular. Materialul granular nu servește ca particule abrazive, ci, mai curând ca o formă sau suport 21 de rezistență, în scopul prevenirii contracției transversale locale.

în procedeul conform invenției, primul material plastic care, în maniera cunoscută, 23 poate fi poliamida, poliester, poliolefin etc. este încălzit într-un extruderși prin urmare în stare lichidă, apoi în timpul sau înaintea extruderii, materialul granular al celui de-al doilea material 25 plastic este adăugat în cantitate, preferabil, de 5 până la 30% din greutatea totală a firului. Dimensiunile particulelor din materialul granulat și forma lor depind de structura dorită a 27 suprafeței. Dimensiunile pot fluctua, dar nu trebuie să fie prea mici. într-o prezentare preferată a invenției, mărimea particulelor materialului granulat este între 10 și 50% din diametrul 29 firului.

Deoarece materialul granular al celui de-al doilea material plastic are o rezistență ter- 31 mică mai înaltă, sau punct de topire mai ridicat decât primul material plastic, ce formează componenta principală, la încălzirea acestuia, al doilea material plastic poate să nu se 33 topească sau să se topească numai la suprafață, astfel încât, în timpul extruderii, particulele materialului granular sunt conținute ca incluziuni solide în primul material plastic topit. 35

Conform invenției, materialul granular este de asemenea format din material plastic.

Rezultă avantajul că materialul granular poate fi produs într-un mod simplu, de exemplu un 37 monofilament extrudat și tăiat ca lungime în modul dorit. S-a dovedit a fi avantajoasă alegerea ca, lungimea particulei de material granular fie egală sau mai lungă decât diametrul mo- 39 nofilamentului. Totuși, alternativ, este de asemenea posibilă producerea materialului granular din plastic măcinat. în scopul obținerii unei mărimi a particulei relativ uniformă, materialul gra- 41 nular poate fi sortat, în mod convențional, printr-un proces de trecere prin sită.

în cazul materialelor granulare produse prin tăierea în lungimea unui monofilament, 43 apar margini relativ ascuțite, care ar putea ieși în afară în cazul utilizării firului. Aceste margini ascuțite suntîndepărtate printr-un proces de aplatisare, care poate avea loctermic și/sau 45 mecanic. în cazul aplatisării termice, materialul granular se topește la suprafață, astfel încât marginile ascuțite curg. Mai este posibil ca materialul granular să fie prelucrat la suprafață 47 înainte de amestecare cu primul material plastic și astfel se îndepărtează marginile.

RO 120234 Β1

S-a descoperit că, pentru materialul granular, este posibil să se folosească și materiale plastice cu stabilitate termică mai înaltă, care, ca rezultat al structurii lor moleculare, nu au putut fi folosite până acum pentru confecționarea firelor, deoarece valorile tehnice ale firului confecționat depind numai într-o măsura limitată de natura materialului granular.

Dacă primul material plastic, amestecat cu material granular, este presat prin extruder și monofilamentul debitat este tras prin el cu o viteză mai mare decât cea de debitare, are loc o primă întindere a filamentului. Totuși, forțele de tracțiune acționează numai în primul material plastic, deoarece particulele materialului granular sunt cuprinse în acesta într-un mod destul de liber. Ca rezultat al întinderii, moleculele primului material plastic se orientează longitudinal și diametrul monofilamentului se reduce prin contracție transversală. Reducerea diametrului nu are loc, în mod uniform, pe lungime, deoarece particulele materialului granulatîmpiedică contracția transversală, astfelîncâtîn vecinătatea particulelor de material granular, reducerea secțiunii transversale este mai mică decât în zonele unde nu sunt particule de material granular. De aceea, întinderea conduce la formarea unei structuri de suprafață a monofilamentului.

Monofilamentul încă topit, cu structură de suprafață, este răcit printr-un procedeu cunoscut și conduce la solidificare. Monofilamentul este preferabil supus, în continuare, unei întinderi, care conduce la o alungire mult mai mare și în particular la o reducere în continuare a diametrului. Moleculele orientate longitudinal ale primului material plastic nu se distrug. Acest proces poate fi urmat în mod convențional de o stabilizare a monofilamentului sau a firului.

Dacă, conform invenției, abrazivitatea celui de-al doilea material plastic, materialul granular, este de cel mult același nivel ca cea a primului material plastic, se evită ca abrazivitatea firului să depindă de felul în care sunt așezate particulele materialului granular pe suprafața circumferențială sau de exercitarea acțiunii lor. Chiar dacă suprafața circumferențială a firului este utilizată o perioadă de timp și deci particulele materialului granular ating suprafața circumferențială, firul are cel mult aceeași abrazivitate cu primul material plastic ce formează principala componentă.

Conform unei dezvoltări preferate a invenției, materialul granular este încorporat în primul material plastic și este complet acoperit de acesta. Aceasta se realizează prin aceea că materialul granular este atât de udat de primul material plastic în extrudor, încât la trecerea prin acesta el rămâne bine acoperit de material plastic. Prin urmare, monofilamentul are o suprafață circumferențială, care este complet formată dintr-un strat substanțial din primul material plastic.

S-a observat că topografia suprafeței obținute prin reducerea în mod diferit a suprafeței transversale în diferite zone, depinde de forma particulelor materialului granular și este în concordanță cu aceasta. Pentru obținerea de diferite topografii, materialul granular poate fi sferic, paralelipipedic sau prismatic, sau poate conține un amestec de particule de diferite forme.

Așa cum s-a afirmat deja, materialul granulat nu necesită topire în timpul procesului de extrudare, astfel încât particulele reprezintă o incluziune solidă în primul material plastic, stabilă dimensional. Alternativ, este, de asemenea, posibil să aibă loc o topire la suprafață, în timpul extruderii, a materialului plastic granular, astfel încât acesta formează o legătură solidă și se sudează la suprafață de primul material plastic înconjurător. Totuși, trebuie să existe siguranța că materialul granular nu se topește complet pentru că s-ar amesteca cu primul material plastic.

Pentru primul și al doilea material plastic, se preferă combinații de materiale termoplastice, care se pot suda împreună. în special, în cazul periilor de dinți s-a dovedit potrivită

RO 120234 Β1 combinarea cu primul material plastic al firelor, Nylon 6.12, a materialului granulat sulfid de 1 polifenilen. Diferența punctului de topire dintre Nylon 6.12 (218°C) și sulfid de polifenilenă (260°C) s-a dovedit deosebit de avantajoasă. 3

Atât primul material plastic, cât și al doilea material plastic, granular, pot sau nu să fie completați cu componenți. 5

S-a dovedit că suprafața structurată este cel mai bine vizibilă, dacă cu primul material plastic este amestecat material granular relativ mic. Totuși, aceasta duce la o scădere a 7 abrazivității, datorită numărului mic de protuberanțe de suprafață. în acest caz, abrazivitatea poate fi crescută din nou, prin adăugarea de componenți primului material plastic. Aceasta 9 face posibilă obținerea unui fir cu componenți destul de abrazivi cu o bună structură de suprafață. 11

Poate fi avantajos, în anumite aplicații, ca materialul granularsă fie mai durdecât primul material plastic. în acest caz, forma suprafeței structurate este susținută și menținută 13 avantajos, într-un mod durabil. Totuși alternativ, este, de asemenea, posibil ca materialul granular să fie mai moale decât primul material plastic. Aceasta creează o suprafață structu- 15 rată mai flexibilă care este, în special, potrivită tratamentului zonelor senzitive, de exemplu gingii sau spații interdentale. în acest scop, este posibil ca materialul granular să conțină un 17 material elastic.

în anumite aplicații, este necesar ca utilizatorul să poată recunoaște firele cu acțiune 19 de alezare, conform invenției, și să nu le folosească din greșeală. Conform invenției, aceasta se poate obține prin aceea că primul material plastic se confecționează transparent sau 21 translucid. Astfel, utilizatorul poate detecta materialul granular acoperit, care se prefera să aibă o culoare diferită de cea a primului material plastic. Pentru vizualizarea oricărei forme, 23 mărimi și tipuri de material granular cu acțiuni diferite, acestea pot avea diferite culori în primul material plastic transparent sau translucid. 25 în legătură cu firul, problema menționată anterior se rezolvă prin aceea că firul este format dintr-un prim material plastic ce formează componenta principală în care este încor- 27 porat un material granular dintr-un al doilea material plastic, substanțial acoperit, materialul granular formând o structură pe suprafața firului. 29

Abrazivitatea celui de-al doilea material plastic granular poate fi cel mult egală cu cea a primului material plastic. Cu astfel de fire efectele de masare și curățare dorite nu sunt 31 determinate de componenta adăugată sau materialul granular, ci de structurile de suprafață ale firelor ce rezultă din dimensionarea materialului granular. 33

Trăsăturile și avantajele menționate anterior pot apărea la un monofilament ca, de exemplu, cel utilizat în anumiți curățători interdentari. 35

Firele sau monofilamentul pot avea o formă aleatoare a secțiunii transversale, în particular rotundă, ovală, triunghiulară, pătrată, de stea etc. 37

Invenția se referă, de asemenea, și la utilizarea firului conform invenției, pentru realizarea unei perii, în particular perie de dinți sau curațitor interdentar, fiind formată din o mul- 39 țime de fire combinate opțional în mănunchiuri sau cu un singur fir.

în afară de periile menționate anterior, invenția poate fi, de asemenea, folosită pentru 41 pensule, pentru obținerea unei mai bune capacități de reținere a vopselei, pentru perii de păr în scopul unei bune capacități de curățare și degresare, pentru perii de masaj cu o acțiune 43 mai bună de fricțiune, la mături pentru uz manual sau acționate de mașini, cu absorbție ridicată a murdăriei, la covorașe pentru ștergere de efeciență mai mare, ca rezultat al topografiei 45 de suprafață ca și la țesături și împletituri, pentru echipament de curățare, aplicatoare, aparate de lustruire și șlefuire formate din fire sau monofilamente. 47

RO 120234 Β1

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției în legătură și cu fig. 1 ...3 care reprezintă:

-fig. 1, un monofilamentdupă extrudere în secțiune longitudinală;

- fig. 2, monofilamentul după preîntindere;

- fig. 3, monofilamentul după întinderea în continuare.

După cum se poate vedea în fig. 1, imediat după ieșirea din extruder, un monofilament 10 are o secțiune transversală uniformă, de-a lungul lungimii sale, cu o suprafață circumferențială 13 netedă, numeroase particule 12 din material granulardintr-un al doilea material plastic sunt încorporate în mod neregulat în primul material plastic 11 ce formează principalul component al monofilamentului 10. în această structură, particulele 12 de material granular au forme sferice și paralelipipedice. Primul material plastic 11 se poate topi în timp ce particulele 12 de material granular reprezintă incluziuni solide, stabile. După ieșirea din extruder, conform săgeților din fig. 1, monofilamentul este preîntins, astfel încât se reduce secțiunea transversală din cauza contracției transversale. Totuși, particulele 12 de material granular previn zonal această contracție transversală, astfel încât secțiunile transversale unde se află puține particule de material granular sau acestea nu există deloc, sunt supuse unei contracții transversale mai puternice decât acele secțiuni în care sunt relativ mai multe particule de material granular. Aceasta conduce la o mărime și formă a secțiunii transversale variabilă și neuniformă de-a lungul monofilamentului, astfel încât, la exteriorul suprafeței circumferențiale 13, se formează o structură ca în fig. 2.

După răcire, monofilamentul este întins din nou (conform săgeților din fig. 2) și alungit mai mult decât alungirea anterioară. Aceasta conduce la reducerea, în continuare, a secțiunii transversale, datorită contracției transversale, care este din nou împiedicată de particulele materialului granular. Fig. 3 arată structura rezultată din suprafața circumferențială 13 a monofilamentului 10. Se poate vedea că topografia suprafeței formate depinde de forma particulelor materialului granular. Când se folosesc materiale granulare sferice se formează o topografie mai lină decât când, se folosesc de exemplu materiale granulare paralelipipedice.

Claims

1. Procedeu pentru confecționarea firelor din plastic, cu suprafață structurată, prin extrudarea unui monofilament (10), caracterizat prin aceea că un prim material plastic (11) topit termic, ce formează principalul component al monofilamentului (10), se amestecă, înaintea sau în timpul extrudării, cu un al doilea material plastic granular (12), ce are o rezistență termică mai mare decât cea a primului material plastic (11), apoi are loc o întindere a monofilamentului (10), după care acesta este răcit, apoi întins din nou și stabilizat, mărimea particulelor materialului plastic granular (12) fiind astfel, încât în timpul întinderii următoare, în secțiunile transversale ale monofilamentului, unde este puțin material granular sau deloc, se obțin contracții transversale mai mari decât în secțiunile transversale cu cantitate mare de material granular.

2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că abrazivitatea celui de-al doilea material plastic granular (12) este cel mult egală cu a primului material plastic (11).

3. Procedeu conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că materialul plastic granular (12) este adăugat în cantitate de 5...30% din greutatea totală a firului.

4. Procedeu conform revendicărilor 1-3, caracterizat prin aceea că mărimea particulelor de material plastic granular (12) este între 10 și 50% din diametrul firului.

5. Procedeu conform revendicărilor 1-4, caracterizat prin aceea că materialul granular este încorporat în primul material plastic și este complet acoperit de acesta.

RO 120234 Β1

6. Procedeu conform revendicării 1 -5, caracterizat prin aceea că materialul plastic 1 granular (12) cuprinde particule sferice și/sau prismatice.

7. Procedeu conform revendicărilor 1-6, caracterizat prin aceea că materialul plastic 3 granular (12) este produs prin tăierea, în lungime, dintr-un filament extrudat.

8. Procedeu conform revendicărilor 1-7, caracterizat prin aceea că materialul plastic 5 granular (12) este produs din plastic măcinat.

9. Procedeu conform revendicărilor 1 -8, caracterizat prin aceea că materialul plastic 7 granular (12) are formele aplatisate.

10. Procedeu conform revendicărilor 1-9, caracterizat prin aceea că aplatisarea se 9 realizează și/sau mecanic.

11. Procedeu conform revendicărilor 1-10, caracterizat prin aceea că materialul 11 plastic granular (12) nu se topește în timpul extruderii.

12. Procedeu conform revendicărilor 1-11, caracterizat prin aceea că materialul 13 plastic granular (12) se topește la suprafață, în timpul extruderii.

13. Procedeu conform revendicărilor 1 -12, caracterizat prin aceea că materialul plas- 15 tic granular (12) este sudat la suprafață de primul material plastic înconjurător.

14. Procedeu conform revendicărilor 1-13, caracterizat prin aceea că materialul 17 plastic plastic (12) granular este mai dur decât primul material plastic.

15. Procedeu conform revendicărilor 1-14, caracterizat prin aceea că materialul 19 plastic (12) granular este mai moale decât primul material plastic.

16. Procedeu conform revendicărilor 1-15, caracterizat prin aceea că primul material 21 plastic (11) este transparent sau translucid.

17. Procedeu conform revendicărilor 1-16, caracterizat prin aceea că primul material 23 plastic (12) și/sau al doilea material plastic,granulat (12) sunt completate cu alte componente. 25

18. Fir cu suprafața structurată realizat prin procedeul de la revendicareal, care cuprinde ca principal component un prim material plastic (11) în care se amestecă un al 27 doilea material plastic, caracterizat prin aceea că al doilea material plastic, materialul plastic granular (12), este încorporat și complet acoperit de primul material plastic (11), are o 29 abrazivitate cel mult egală cu cea a primului material plastic și o rezistență termică mai mare decât cea a primului material plastic, iar circumferința secțiunii transversale a firului este 31 neuniformă, variind ca formă și mărime.

19. Fir conform revendicării 18, caracterizat prin aceea că materialul plasticgranular 33 (12) este adăugat în cantitate de 5...30% din greutatea totală a firului.

20. Fir conform revendicărilor 18 și 19, caracterizat prin aceea că mărimea particu- 35 lelor de material granular este între 10 și 50% din diametrul firului.

21. Fir conform revendicărilor 18-20, caracterizat prin aceea că materialul plastic 37 granular (12) cuprinde particule sferice și/sau prismatice.

22. Fir conform revendicărilor 18-21, caracterizat prin aceea că materialul plastic 39 granular (12) este sudat la suprafață de primul material plastic (11).

23. Fir conform revendicărilor 18-22, caracterizat prin aceea că materialul plastic 41 granular (12) este mai dur decât primul material plastic (11).

24. Fir conform revendicării 18, caracterizat prin aceea că materialul plasticgranular 43 (12) este mai moale decât primul material plastic (11).

25. Fir conform revendicării 18, caracterizat prin aceea că primul material plastic 45 (11) este transparent sau translucid.

26. Utilizarea firului de la revendicarea 18 pentru realizarea unei perii, în particular, 47 perie de dinți sau curățitor interdentar, cu o mulțime de fire opțional combinate în mănunchiuri sau cu un singur fir. 49