RO119516B1 - Procedeu şi dispozitiv pentru execuţia lagărelor de legătură - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un procedeu pentru execuţia lagărelor, la care platina (10) este ştanţată prin formarea a minimum două secţiuni de lărgire şi susţinere (9 şi 9'), prin intermediul cărora platina (10) rămâne legată, în timpul transformării, cu banda de platină alăturată. După încheierea transformării, se separă lagărul de legătură la secţiunile de lărgire şi susţinere (9 şi 9'). Este descris şi un dispozitiv pentru transformarea platinelor, care prezintă o ştanţă şi o legătură de formare, ca şi sertarele (25) deplasabile pe ambele părţi, câte unul pentru formarea legăturii. ŕ

Description

Invenția se referă la un procedeu pentru execuția lagărelor de legătura.la care un material suport, sub formă de bandă, este acoperit cu un material cu strat de alunecare, din această bandă acoperită, sunt ștanțate platine și acestea remodelate în lagăre de legătură și prelucrate final; invenția se referă și la un dispozitiv pentru producerea lagărelor de legătură.

La execuția lagărelor de legătura, sunt necesari o mulțime de pași de prelucrare.

După ce materialul suport, sub formă de bandă, a fost acoperit cu material cu strat de alunecare, prima dată sunt ștanțate platinele din bandă și apoi aduse caneluri, în zona unde banda este remodelată.

Aceasta înseamnă că în zona canelurilor, acoperirea trebuie curățată. La următorul pas de finisare, se execută legătura și apoi este îndoit cuzinetul de lagăr,ceea ce se face într-o presă. Platina prevăzută cu legătură este prinsă în presă, pe o rolă, iar o contrarolă execută transformarea dorită.

Acest procedeu are și o serie de dezavantaje. Platinele ștanțate trebuie prinse, ținute și transportate, prin intermediul unor dispozitive corespunzătoare. Aceasta necesită în diferitele staționări de prelucrare diferite, dispozitive corespunzătoare de susținere și prindere, care sunt cu atât mai complicate, cu cât lagărele de legătură sunt mai mici.

în afară de aceasta, pentru mânuirea platinelor sau lagărelor parțial transformate, este nevoie de mult timp, așa că, în total, se pot obține doar durate mici de măsurare.

Un alt dezavantaj constă în faptul că se pot executa doar lagăre de legătură cu diametre maxime de 30 mm. Limitarea preselor se află, în special, în tehnica de antrenare, care din cauza forțelor mari necesare pentru presarea lagărelor de legătură cu diametre < 30mm, există pericolul ca presa (rola) prevăzută pentru transformare, să se rupă în anumite condiții.

Problema tehnică, pe care o rezolvă invenția, este definirea unui procedeu care se caracterizează printr-o mânuire (manipulare) simplă a platinelor și prin durate (timpi) de măsură mai mari. Invenția se referă și la un dispozitiv cu care se pot executa bucșe de legătură cu diametre diverse.

Problema arătată este rezolvată cu un procedeu care se caracterizează prin aceea că platina se ștanțează prin formarea a minimum 2 secțiuni de alungire și menținere, prin care platina, în timpul transformării, rămâne legată cu banda sau platina învecinată și că lagărul de legătură, după încheierea transformării, se separă de secțiunile de alungire și menținere.

Avantajul acestui procedeu constă în faptul că, prin aceasta, platina nu este ștanțată complet din bandă, ci rămâne legată de bandă, respectiv, de platina învecinată; banda sau această legătură poate fi utilizata ca ajutor de transport pentru platine.

Banda, respectiv legătura dintre mai multe platine aranjate succesiv ,la diferitele staționări de prelucrare, se poziționează mai exact și cu mai puțină cheltuială decât este cazul la platine individuale.

în special, atunci când platinele, în timpul transformării, rămân legate de marginea benzii,există avantajul că trebuie să se fixeze la staționările de prelucrare, un obiect plan, ceea ce este mai ușor de realizat, față de o platină parțial transformată.

Această măsură va duce la obținerea de timpi (durate) de măsură, mai mici.

Pentru ca transformarea platinei în lagăr de legătură să nu fie influențată de legătura cu platinele învecinate, respectiv cu banda,secțiunile de lărgire (întindere) sunt formate elastic.

Aici se deosebesc două forme de execuție.Conform primei forme de execuție, sunt ștanțate lateral, în zona de cap, a lagărului de legătură, două secțiuni de lărgire și menținere.

RO 119516 Β1

Secțiunile de lărgire și susținere se întind astfel în direcție transversală, adică perpendicular 50 la direcția de avans a benzii. Pentru ca procesul de transformare să fie posibil, sunt formate elastic aceste secțiuni de lărgire și susținere în direcție transversală.

Pe de altă parte, trebuie garantată o precizie mare de poziționare. De aceea, secțiunile de lărgire și susținere în direcția longitudinală a benzii sunt formate neelastic, astfel încât în timpul procesului de transformare, să nu se împiedice nici o deplasare relativă a 55 platinelor, respectiv, a platinelor transformate parțial sau total, în direcție longitudinală.

De preferință, secțiunile de lărgire și susținere prezintă, fiecare, în direcție transversală, câte o punte și două mânere elastice, în direcție transversală.

Avantajos este să se aranjeze simetric mânerele, astfel încât să poată să apară numai o lărgire în direcție transversală,dar nu deplasare în direcția longitudinală a benzii. Lăr- 60 girea se obține prin aceea că îndoirea mânerului este modificabilă.

Pentru a ușura poziționarea, în zona de margine a benzii, se ștanțează găuri de poziționare. Pentru o platină, sunt de preferat câte două găuri, care sunt în zona de margine, în apropierea secțiunilor de susținere și lărgire.

Conform unei alte forme de execuție, între platine se ștanțează minimum o punte în 65 formă de arc. Aceste punți arcuite sunt extensibile numai în direcția longitudinală a platinelor.

Punțile sunt legate cu platinele, în locurile unde se găsesc la bucșele de legătura finisate, suprafețele de piesă. De preferință, punțile se află în zona legăturii ulterioare.

Transformarea platinei se face, de preferință, în matriță (ștanță) încât să nu existe limitare în ceea ce privește diametrul lagărului de legătură. Ca să fie avantajos, prima dată 70 se formează cuzinetul și apoi se transformă marginea în legătură.

Dispozitivul pentru transformarea platinelor în lagăre de legătură, prezintă o ștanță și o legătură de formare,care, pe ambele părți, prezintă un sertar deplasabil la formarea legăturii.

Platina se introduce în acest dispozitiv și, prin închiderea ștanței și a legăturii de for- 75 mare, este format cuzinetul, iar platina se ține peste secțiunile de susținere și lărgire.

După acest proces de formare, se împing sertarele laterale pe platina ținută de ștanță și legătura de formare, încât marginea opusă ștanței și legăturii de formare.de la platină, se îndoaie cu totul.

Sertarul, de preferință, pe partea opusă ștanței și legăturii de formare, prezintă o 80 pantă, la care se prinde, cu panta sa deplasabilă, în direcție verticală, o pană de acționare (ambutisat).

Ștanța este fixată prin cel puțin un arc de placa frontală, la care, de preferință, sunt fixate și penele de ambutisat.

Prin coborârea plăcii frontale și în timpul închiderii ștanței, sunt acționate și penele 85 de acționare și mișcate în direcția ștanței și legăturii de formare.

Formele de execuție exemplificate ale invenției, sunt explicate pe baza fig. 1 ...5 care reprezintă:

- fig. 1, vedere de sus (proiecție) pe o bandă cu platine ștanțate și transformate, în diferite trepte de prelucrare; 90

- fig. 2, vedere laterală a platinelor parțial sau complet transformate;

- fig. 3, vedere de sus, pe o bandă cu platine ștanțate, în diferite trepte de prelucrare, conform unei alte forme de execuție;

- fig. 4, vedere laterală a platinelor parțial sau total transformate, conform formei de 95 execuție arătate în fig. 3;

- fig. 5a, 5b, 6a, 6b și 7a, 7b, câte două vederi laterale ale unui dispozitiv pentru transformarea lagărelor de legătura în 3 pași diferiți de prelucrare.

RO 119516 Β1 în fig. 1, vedere de sus, este reprezentată o bandă 1, acoperită. Direcția de avans a benzii 1 este marcată printr-o săgeată. în stația de prelucrare I, se face ștanțarea platinei 10, care rămâne legată de marginea 2 a benzii 1, prin secțiunile de lărgire și susținere 9.

în forma de execuție prezentată aici, sunt prevăzute cele două părți opuse ale platinei 10 cu componenta secțiunii de lărgire și susținere 9, iar în mijloc, două punți 4, care trec în doua mânere 5a și 5b.

Mânerele 5a și 5b se unesc într-o secțiune de trecere 6, care este legată de marginea 2 a benzii 1. Mânerele 5a și 5b formează o ordine simetrică și sunt elastice în direcția transversală, dar în direcția longitudinală a benzii 1, totuși nu sunt formate elastic. Prin aceasta, se obține ca un spațiu suficient de joc (mișcare) să existe pentru transformarea platinei 10 așa cum este reprezentat în pașii lla și llb, de prelucrare.

îndoirea mânerului 5a și 5b se mărește, în timpul pașilor de prelucrare lla și llb, deoarece prin transformare, dimensiunea transversală a platinei 10 se micșorează continuu.

La pasul de prelucrare lla, cuzinetul 10' este deja format, marginea platinei 11 de abia parțial îndoită pentru legătura 1Γ.

în pasul de prelucrare llb, legătura 11 ' este parțial îndoită, după aceea, îndoită complet și marcată cu 11. La acest pas de prelucrare, mânerele 5a si 5b sunt complet îndoite.

în zona secțiunii de trecere 6, sunt ștanțate găurile de poziționare 7 în care pătrund știfturile corespunzătoare de poziționare în dispozitivul de transformare și astfel se garantează o poziționare precisă a fiecărei platine de prelucrat.

în fig.2, este reprezentată o vedere laterală a platinelor, după pașii de prelucrare lla și llb. Se vede clar că cuzinetul 10' este ținut în zona de cap, prin punțile 4.

în fig.3, este reprezentată o altă formă de execuție, în care platinile 10 individuale sunt legate prin punți îndoite 8,care formează secțiunile 9, de lărgire și susținere. Banda 1 este ștanțată la pasul de prelucrare I, așa încât platina 10, prezintă lărgimea ei finală; nici o margine a benzii 1, nu rămâne.

Legătura cu banda 1, respectiv platina alăturată, se face prin punțile 8 îndoite spre interior,care sunt elastice în direcție longitudinală. Punțile 8 sunt fixate pe partea îngustă a platinelor 10, la care, după procesul de transformare, se formează suprafețele piesei lagărului de legătură.

La pasul de prelucrare II a, platina 10 a fost deja transformată în cuzinet 10' și marginea 11a platinei este de abia parțial îndoită (legătura 1T, parțial transformată).

O întindere mică a punților 8 a avut deja loc. După ce și legătura 11 a fost complet îndoită, punțile 8 sunt complet întinse.

Lagărul de legătură reprezentat în drepta fig. 3, atârnă încă peste cele 2 punți 8.După execuția lagărelor de legătură, acestea sunt separate de punțile 8. Aici, eventual, poate să fie și o prelucrare finală ca, de exemplu, curățare sau găurire.

în fig.4, este reprezentată o vedere laterală a platinelor, după pașii de prelucrare lla si llb. Se vede clar că cuzineții 10' sunt susținuți prin punți 8 la suprafețele piesei.

în fig.5...7, este reprezentat un dispozitiv 20 pentru transformarea lagărelor de legătură. în partea centrală, este o ștanță 27 cu o legătură de formare 26, care prezintă forma lagărului de legătură, care trebuie executat. Legătura de formare 26 este fixă, în timp ce ștanța 27 este mobilă în direcție verticală. Aici este prevăzută o placă frontală 21, care, în partea inferioară, are 2 arcuri 23 care sunt fixate la ștanța 27.

Tot la placa frontală, sunt fixate două pene de acționare 24, care, în secțiunea lor finală, prezintă câte o pantă 30. Aceste pante 30 acționează la pantele corespunzătoare 28; cu ajutorul sertarelor 25, care sunt fixate lateral, lângă ștanța 27, respectiv legătura de formare 26 pe placa de bază 22.

RO 119516 Β1

Când se coboară placa frontală 21 ,se mișcă atât ștanța 27, cât și penele de acționare 24, perpendicular în jos.

Forța de la arcul 23 este astfel măsurată, încât ștanța este coborâtă în poziția sa 150 inferioară, pentru transformarea platinei 10. Așa cum este reprezentat în fig.6a, la coborârea în continuare, a plăcii frontale 21, arcurile 23 se strâng și penele de acționare 24 sunt coborâte complet, iar prin aceasta, se apropie sertarele 25 (vezi fig.7a,b). La acest proces se sprijină penele de acționare 24, pe suportul din spate 28, care este fix pe placa de bază 22. Sertarele 25 sunt, cum este reprezentat în fig.7 a și b, împinse până când legătura 11 155 a fost complet curbată.

în fig. 5b, 6b și 7b, se vede clar că cuzinetul 10', în timpul acestui proces de transformare, rămâne legat prin punțile 4 cu marginea 2, a benzii 1, legat și prin intermediul mânerului nereprezentat aici.

Claims (13)

1. Revendicări

   1. Procedeu pentru execuția lagărelor de legătură, la care un material suport, sub formă de bandă, este acoperit cu un material ca strat de alunecare,din această bandă acoperită se ștanțează platine și platinele sunt transformate în lagăre de legătură și apoi finisate, 165 caracterizat prin aceea că platina se ștanțează prin formarea a minim două secțiuni de lărgire și susținere, prin care platina rămâne legată cu banda sau platina alăturată, în timpul transformării și că după încheierea transformării, lagărul de legătură se separă de secțiunea de lărgire și susținere.
2. 2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că doua secțiuni de lăr- 170 gire și susținere (9,9') se șanțează lateral, în momentul respectiv, în zona capului ce ia naștere la transformarea platinei în lagăr de legătură.
3. 3. Proceedeu conform revendicării 1 sau 2, caracterizat prin aceea că secțiunile de lărgire și susținere (9, 9') sunt rigide în direcția longitudinală a platinei și sunt elastice în direcția transversală a platinei. 175
4. 4. Procedeu conform uneia din revendicările 1... 3 , caracterizat prin aceea că o punte (4) ce se desfășoară în direcție transversală și două mânere extensibile (5a, 5b) sunt ștanțate, în momentul respectiv, cu rol de secțiune de lărgire și susținere (9, 9‘).
5. 5. Procedeu conform revendicărilor 1... 4 , caracterizat prin aceea că, în zona de margine a benzii, sunt ștanțate găuri de poziționare. 180
6. 6. Procedeu conform revendicărilor 1 sau 5, caracterizat prin aceea că, între platine, se ștanțează cel puțin câte o punte arcuită.
7. 7. Procedeu conform revendicărilor 1 sau 5, caracterizat prin aceea că punțile arcuite (8) sunt formate extensibile, în direcția longitudinală a platinei.
8. 8. Procedeu conform uneia din revendicările 1... 7, caracterizat prin aceea că 185 transformarea platinei se execută într-o ștanță.
9. 9. Procedeu conform revendicării 8, caracterizat prin aceea că prima dată se execută cuzinetul și apoi marginea cuzinetului este îndoită pentru legătură.
10. 10. Dispozitiv pentru aplicarea procedeului, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că prezintă o ștanță (27) și o legătură de formare (26),care, pe ambele părți, au câte 190 un sertar (25), pentru formarea legăturii.

    RO 119516 Β1

    195
11. 11. Dispozitiv conform revendicării 10, caracterizat prin aceea că sertarele (25), pe partea dinspre ștanță (27) și legătura de formare (26), prezintă o pantă (29),unde acționează în direcție verticală, cu panta sa (30), o pană de acționare (24).
12. 12. Dispozitiv conform uneia din revendicările 10 sau 11, caracterizat prin aceea că ștanța (27) este fixată de placa frontală (21), prin minimum un arc (23).
13. 13. Dispozitiv conform uneia din revendicările 10...12, caracterizat prin aceea că penele de acționare (24) sunt fixate la placa frontală (21).