RO112370B1 - Procedeu pentru depistarea defectelor intr-un val de produs textil - Google Patents

Description

Invenția se referă la un procedeu pentru depistarea defectelor într-un val de produs textil, îndeosebi în cazul produselor tricotate, sub formă cilindrică, într-o mașină de tricotat circulară.

La mașinile de tricotat circulare de înaltă viteză, de exemplu, apare cerința ca tricotul cilindric, care în timpul funcționării mașinii este tras în mod continuu, să fie supus unei examinări, în scopul depistării eventualelor defecte. Aceste defecte pot fi defecte punctuale, adică “găuri”, cum sunt cele produse de ruperea firului, dispuse perpendicular pe axa longitudinală a tricotului tubular, de obicei de-a lungul mai multor șiruri de ochiuri. Poate fi vorba însă și de defecte longitudinale, adică defecte care se întind de-a lungul axei longitudinale a tricotului tubular, pe parcursul mai multor rânduri de ochiuri și care se prezintă de obicei sub forma unor ochiuri căzute. In cazul defectelor punctuale, accidentale, care apar de exemplu la tricotarea firelor de calitate inferioară sau al defectelor longitudinale relativ scurte, de multe ori, nu merită să se oprească mașina. Este de dorit, totuși, ca numărul defectelor pe unitatea de timp sau numărul defectelor pe balotul de tricot să fie înregistrat. Dacă însă tricotul prezintă dintr-odată ochiuri căzute pe o lungime mare, acest lucru indică faptul că avem de a face cu un ac rupt, ceea ce înseamnă că mașina trebuie oprită cât mai curând posibil.

Pentru supravegherea unui val de produs textil, îndeosebi în cazul tricoturilor tubulare, produse de o mașină de tricotat circulară, sunt cunoscute diverse instalații de monitoritare a produselor textile, cu ajutorul unor senzori electro-optici și al unor unități de analiză asociate. Un astfel de senzor funcționează cu niște surse de lumină și cu niște receptori de lumină, sub forma unor celule foto-sensibile, dispuse cel mai adesea în șir și reacționând la apariția unei modificări în caracteristicile reflectante ale tricotului, survenite ca urmare a unui defect al tricotului, astfel încât se emit semnale de avertizare corespunzătoare. Aceste semnale sunt analizate prin diferite metode cunoscute, după diferite criterii. Dacă analiza indică depășirea unei valori limită prescrise, mașina este oprită.

Mulți dintre senzorii cunoscuți până în prezent prezintă dezavantajul că, deși reacționează în general la prezența defectelor punctuale și a defectelor longitudinale, nu sunt în măsură să diferențieze, cu precizie, tipul defectului implicat. In scopul evitării întreruperilor, care nu sunt necesare, ale procesului de tricotare, este indicată stabilirea unei cote adminisibile pentru defecte, semnalul de oprire a mașinii fiind emis doar la atingerea acestei cote a defectelor.

O importanță mai mare se atribuie deci depistării defectelor longitudinale sub formă de ochiuri căzute, ochiuri duble, ochiuri rupte, adică a defectelor care sunt înregistrate, în mod repetat, la fiecare rotație a mașinii. După cum s-a menționat deja, defectele longitudinale de lungime mare se datorează întotdeauna unui defect al acului din dreptul poziției de formare a ochiului, defect ce trebuie remediat rapid, pentru a se evita propagarea sa pe o porțiune mare a tricotului.

Pe de altă parte însă, ar trebui desigur să se evite opririle mașinii în cazurile de apariție a unor defecte pe termen scurt (de exemplu, porțiuni de fir mai groase sau mai subțiri, resturi de coajă în cazul bumbacului etc.j, întrucât ele reduc considerabil productivitatea mașinii de tricotat și reprezintă în mare măsură un factor perturbator.

Având în vedere cele de mai sus, invenția urmărește să asigure o depistare sigură a defectelor, făcând în mod cât mai clar diferența dintre defectele punctuale și defectele longitudinale, în special în cazul tricotului tubular produs de către o mașină de tricotat circulară și să evite în același timp opririle care nu sunt necesare ale mașinii.

Ca exemple de astfel de dispozitive și procedee cunoscute, pentru supravegherea unui val de produs textil cu ajutorul unor senzori electro-optici, pot fi enumerate o serie de documente, după cum urmează:

RO 112370 Bl

- din documentul DE-OS 1938677, se cunoaște o instalație de depistare a ochiurilor căzute pentru mașinile de tricotat circulare, care se află amplasată în interiorul tricotului tubular și care prezintă o sursă de iluminare, precum și cel puțin o fotodiodă ca receptor de iluminare, dispuse la o distanță uniformă față de tricotul tubular astfel, încât fotodioda să nu poată recepționa un fascicul direct de la sursa de iluminare. Ca surse de iluminare se pot utiliza surse uzuale de lumină sau diode luminescente, funcționând în domeniul radiației infraroșii. Nu sunt oferite detalii asupra alcătuirii circuitului de comandă care analizează semnalele emise de către receptorii de iluminare.

In cadrul unui procedeu de detectare și analizare a defectelor produselor textile, în special ale celor tricotate, prezentat în documentul DE-PS 3133428, sunt prevăzute mai multe emițătoare, iar circuitul de analizare a semnalului cuprinde un microcomputer. Un aparat de supraveghere a unei linii de mărfuri textile care, conform celor prezentate în documentul DE-PS 3536991, funcționează în mod similar, cu un microcomputer, permite o reglare automată a sensibilității în funcție de gradul de reflexie al produsului textil care trebuie supravegheat, pentru a îmbunătăți astfel siguranța semnalizării defectelor. Ca generator de impulsuri luminoase, se utilizează niște diode luminescente în infraroșu, dispuse în șir.

In cadrul unui procedeu de monitorizare a defectelor unui produs textil, prezentat în documentul DE-OS 4001650 și aplicat îndeosebi la mașini de tricotat circulare, pentru depistarea ochiurilor căzute, a găurilor sau a altor defecte datorate acelor stricate, se asigură, independent de viteza mașinii, calibrarea automată a instalației de depistare a defectelor, astfel încât deconectarea mașinii să se producă doar atunci când un defect este semnalat în mod repetat în același loc. Numărul de apariții repetate ale unui defect în același loc, care determină deconectarea mașinii, poate fi stabilit după necesități. Totuși, pentru a se evita opririle care nu sunt necesare, se iau în considerare doar defectele de tipul unui ochi căzut. Senzorul electro-optic cuprinde diode și fototranzistori, funcționând în infraroșu, cu o dispunere alternantă în șir.

In cele din urmă, se mai cunoaște din documentul DE-OS 2644502 un dispozitiv pentru depistarea de găuri într-o porțiune de tricot, de la care pornește invenția de față și care permite diferențierea între găurile extinse perpendicular pe direcția de deplasare a tricotului, adică găurile de tipul unui ochi căzut, și găurile relativ mici. In acest scop, sunt utilizați senzori electro-optici, care cuprind o fantă dispusă perpendicular pe direcția de deplasare a tricotului și niște celule fotosensibile ale căror semnale de ieșire sunt comparate între ele. Un circuit analizor compară semnalul de ieșire al fiecărei fotocelule cu media semnalelor de ieșire ale celorlalte fotocelule și identifică, în funcție de distribuția simetrică sau asimetrică a semnalelor, prezența unui defect punctual sau a unui defect longitudinal. Cu toate acestea, identificarea defectelor longitudinale (ochiuri căzute) și deosebirea lor de găuri nu poate fi realizată cu o siguranță suficientă, întrucât se pleacă de la ipoteza că defectele longitudinale sunt dispuse perfect paralel cu șirul de fotocelule. 0 astfel de condiție este însă practic imposibil de satisfăcut în cazul unei mașini de tricotat circulare, dat fiind faptul că tricotul tubular, inițial sub formă cilindrică, trebuie aplatisat pentru a putea fi înfășurat în balot. Dacă prin dreptul fotocelulelor trece un ochi căzut, dispus puțin oblic, atunci aceste fotocelule emit semnale decalate în timp, ceea ce va face ca ochiul căzut să fie interpretat în mod eronat ca un șir de găuri situate la mică distanță una de alta.

Spre deosebire de aceste instalații și procedee cunoscute, pentru soluționarea problemei menționate anterior, se prevede, în conformitate cu invenția, ca semnalele de identificare pentru punctele individuale de explorare să fie colectate sub forma unor grupuri respective în cel puțin două semnale de defect care sunt procesate și analizate separat, astfel încât să fie

RO 112370 Bl măsurate sau stabilite valoarea amplitudinii, durata semnalului și apariția individuală sau colectivă a semnalelor de defect ale grupelor individuale, de aici decurgând o evaluare în sensul că:

a] defectul este identificat ca defect punctual, dacă la cel puțin un semnal de defect a cărui amplitudine se abate de la o primă valoare de prag a amplitudinii, durata semnalului depășește o primă valoare de prag a timpului sau cel puțin un interval de timp prestabilit, fără ca într-o perioadă de măsurare să apară mai multe semnale de defect;

b] defectul este identificat ca defect longitudinal, dacă la cel puțin două semnale de defect ale căror amplitudini se abat de la o a doua valoare de prag a amplitudinii, durata semnalului depășește o a doua valoare de prag a timpului cu cel puțin un interval de timp mai scurt prestabilit, într-o perioadă de măsurare apărând împreună cel puțin două semnale de defect; iar altfel

c] nu este identificat vreun defect.

Acest procedeu realizează o analiză multidimensională diferențiată a semnalelor de defect corespunzător unor diverse criterii, care asigură împreună stabilirea unei diferențieri corecte între defecte punctuale sau “găuri” și defecte longitudinale sau “ochiuri căzute”.

Prima și cea de a doua valoare de prag a amplitudinii pot fi egale sau diferite. Având în vedere faptul că cele două tipuri de defecte sunt evaluate separat, de regulă este util ca la defectele longitudinale să se lucreze cu un prag de sensibilitate mai ridicat decât la defectele punctuale, fără ca acest lucru să ducă la opriri nedorite ale mașinii. După cum s-a constatat, defectele punctuale (găurile] dau o amplitudine mai mare a semnalului de defect, fapt care permite ca pentru recunoașterea acestor defecte să se recurgă la un prag de sensibilitate mai mic.

Introducîndu-se cel puțin două praguri de sensibilitate diferite, se pot deosebi și defecte de margine, care provin din neregularități ale tricotului.

Valorificarea informației privind durata semnalelor de defect recepționate are la bază observația că defectele punctuale (găuri] se întind de regulă de-a lungul mai multor rânduri de ochiuri, ceea ce înseamnă că sunt mai “late” decât ochiurile căzute. Ochiurile căzute, în schimb, se limiteaă la un rând de ochiuri.

Introducându-se valorile limită ale amplitudinii și duratei de timp, sunt limitate efectele unor mici neregularități și impulsuri perturbatoare din cadrul depistării defectelor.

Având în vedere faptul că apariția separată sau împreună a semnalelor de defect este stabilită în interiorul câte unui interval de timp de măsurare (fereastră logică], un decalaj în timp al semnalelor de explorare venind de la fiecare cap de explorare în parte și totalizate sub formă de grupe, decalaj provocat de exemplu de către o poziție înclinată a unui ochi căzut relativ la domeniul sub formă de fâșie explorat, nu va duce la o interpretare eronată de tipul “mai multe găuri una după alta” în loc de “defect longitudinal”. In cadrul unui exemplu de realizare, semnalele de defect pot fi introduse fiecare în parte întro memorie intermediară, cel puțin pentru un interval de timp prestabilit, urmând ca apoi ele să fie analizate pe baza apariției lor comune.

Alături de criteriile menționate mai sus, constatarea îndeplinirii în cazul apariției semnalelor de defect a condiției Șl, sau a condiției SAU duce în cele din urmă la recunoașterea sigură a timpului de defect. In principiu, un semnal de defect duce la oprirea mașinii doar dacă, după evaluarea sa, sunt îndeplinite criteriile corespunzătoare tipului respectiv de defect.

Semnalele de explorare transmise de capetele de explorare electro-optice pot duce nu numai la recunoașterea defectului, ci și la monitorizarea condițiilor de explorare optică a tricotului. Astfel, din aceste semnale de explorare se poate forma un semnal sumă, pentru a regla în mod automat capetele de explorare electro-optice, în funcție de acest semnal sumă, corespunzător unor condiții de explorare prestabilite constante. Această reglare se face de preferință printr-o reglare sub formă de impulsuri a emisiei surselor de iluminare, astfel încât receptorii

RO 112370 Bl de iluminare (fototranzistori] să funcționeze permanent într-un domeniu de lucru optim pentru ei.

In plus, acest semnal sumă specific poate fi supravegheat pentru a se vedea dacă se află în interiorul unui interval prestabilit, depășirea limitelor acestui interval ducând la emiterea unui semnal de comandă. Astfel, se poate recunoaște un eventual defect în zona capetelor de explorare, de exemplu defectarea unei lămpi, o greșeală de montaj, lumină exterioară prea puternică, o defecțiune de reglaj etc.

Anumite dezvoltări ale invenției reprezintă obiectul revendicărilor dependente.

In cele ce urmează, este prezentat în detaliu un exemplu de realizare a invenției, sub forma unei instalații pentru depistarea defectelor unui tricot tubular realizat cu o mașină de tricotat circulară, cu referire și la fig. 1 ...9, care reprezintă:

- fig. 1, vedere laterală, schematică, a unei mașini de tricotat prevăzute cu un sistem încorporat de monitorizare a defectelor;

- fig.2, secțiune axială prin capul de explorare electro-optic al sistemului de monitorizare a defectelor din fig. 1;

- fig.3, schema bloc a circuitului electric al capului de explorare din fig.2;

- fig.4, schema bloc a circuitului electronic de evaluare a semnalului din sistemul de monitorizare a defectelor din fig 1;

- fig.5, schema în plan și la altă scară a plăcii frontale, aflate pe partea de comandă, a unității de comandă a sistemului de monitorizare a defectelor din fig. 1;

- fig.6...9, schema logică a unui program care rulează în microcomputerul circuitului de analiză a semnalului sistemului de monitorizare a defectelor conform fig.4.

Mașina de tricotat circulară, reprezentată schematic în fig. 1, cuprinde un batiu 2, pe care este montat un cilindru cu ace 3, care se poate roti în jurul unui ax vertical 4. Mașina de tricotat circulară multisistem produce un tricot tubular 5, situat în jurul axului vertical 4, care este tras de către un dispozitiv convențial de preluare 6 și înfășurat în mod continuu într-un balot 7, după ce a fost aplatisat.

Tricotul tubular 5 aflat în mișcare de rotație este supravegheat continuu în vederea depistării defectelor de către un cap de explorare electro-optic 8, amplasat într-o poziție fixă sub cilindrul cu ace 3. Capul de explorare 8 poate fi situat, în funcție de tipul mașinii, în interiorul sau în exteriorul tricotului tubular 5. In cadrul exemplului de realizare prezentat, explorarea tricotului tubular 5 are loc dinspre exterior; capul de explorare 8 este fixat de batiul mașinii 2 prin intermediul unui suport 9 astfel, încât să prezinte o ușoară mobilitate elastică față de structura tricotului tubular.

După cum se arată schematic în fig.2, capul de exporare 8 cuprinde o carcasă 10, având aproximativ forma unei cutii, în care sunt dispuse niște surse de lumină 11 (în cazul de față șase], amplasate într-un șir perpendicular pe planul foii de hârtie, pe un suport 12. Printr-un geam transparent 13, care închide frontal carcasa 10 și este delimitat lateral sub forma unei fâșii, lumina emisă de sursele 11 și focalizată de către o lentilă convergentă 15 cade pe suprafața tricotul tubular 5. Lumina reflectată de acesta ajunge prin geamul transparent 13 si o lentilă la receptorii de lumină 16 (în cazul de față șase), reprezentați de niște fototranzistori amplasați pe un element portant 17 într-un șir care corespunde șirului surselor de lumină 11. Elementul portant 17 este fixat de carcasa 10 prin intermediul unor antretoaze 18. Carcasa 10 a capului de explorare 8 mai conține niște module electronice pentru procesarea semnalelor de explorare emise de către receptorii de lumină 16 și pentru reglarea automată a luminozității surselor de lumină 11. Placa respectivă de circuit este notată cu 19, iar alcătuirea ei va fi descrisă în cele ce urmează, pe baza fig.3.

Lumina focalizată provenită de la sursele de lumină 11 este reflectată de suprafața tricotului 5 explorat și ajunge

RO 112370 Bl la receptorii de lumină 16 care, prin intermediul unor linii de ieșire 20, trimit către un circuit 21 de procesare a semnalului niște semnale electrice de explorare care caracterizează starea tricotului reflectant în punctele de explorare respective. Aceste puncte de explorare sunt situate într-o zonă de explorare de forma unei fâșii definite de înșiruirea surselor de lumină 11 și a receptorilor de lumină 16, notată cu 22, în fig.2 și care este dispusă transversal pe direcția de rotație a tricotului tubular 5. Această zonă de forma unei fâșii este așadar aliniată aproximativ paralel cu axa verticală 4 din fig. 1. Fiecare dintre receptorii de lumină 16 înșiruiți aici formează un punct distinct de explorare.

In circuitul 21 de procesare a semnalului, ieșirile de semnal ale receptorilor de lumină 16 (în acest caz șase) sunt asamblate în două grupe de (câte trei) ieșiri de semnal. Această grupare se efectuează de exemplu astfel, încât cei trei receptori de lumină 16 adiacenți, aflați în șirul de sus, să fie alocați unei grupe I, iar cei trei receptori de lumină, din șirul de jos, să fie alocați unei a doua grupe II. In principiu, se pot imagina și alte modalități de alocare pe grupe, de exemplu astfel încât cei trei receptori de lumină 16 adiacenți, aflați în șirul de sus, să fie alocați unei grupe I, iar cei trei receptori de lumină din șirul de jos să fie alocați unei a doua grupe II. In principiu, se pot imagina și alte modalități de alocare pe grupe, de exemplu astfel încât receptorii de lumină 16 să fie alocați alternativ grupei I și grupei II, obținându-se o explorare progresivă a tricotului 5, care trece prin dreptul capului de explorare 8.

Numărul de grupe în care se grupează sursele de lumină 11 și receptorii de lumină 16 nu se limitează la două; în funcție de condițiile de explorare respective și de condițiile de lucru ale capului de explorare 8, se poate alege un număr mai mare de grupe.

Totalizarea semnalelor de ieșire ale receptorilor de lumină, cuprinși într-o grupă, se face în circuitul 21 de procesare a semnalului, astfel încât acesta emite un semnal de defect de fiecare dată când unul dintre receptorii de lumină 16 dintr-o grupă, în cazul de față dintr-una din grupele I sau II, intră în funcțiune, emițând un semnal de explorare; semnalul de defect este transmis prin intermediul unei linii de semnal 23, corespunzând grupei I sau al unei linii de semnal 24, corespunzând grupei II.

Pentru a se realiza o explorare amănunțită a tricotului 5 și pentu a se evita opririle mașinii provocate de anumite erori de explorare, condițiile optice de explorare trebuie menținute pe cât posibil constante în zona de explorare. De aceea, suprafața textilă este iluminată de către sursele de lumină 11 cu o luminozitate de valoare prestabilită. Pentru a se compensa modificările condițiilor de mediu (iluminarea incintei, ecranare etc.), este prevăzut un dispozitiv de reglare automată a luminozității, situat în capul de explorare 8

După cum se poate vedea în fig.3, capul de explorare 8 conține un dispozitiv 25 de reglare a luminozității, care primește prin linia 26 un semnal sumă specific, derivat din semnalele de ieșire ale receptorilor de lumină 16 și prelucrat în circuitul 21 de procesare a semnalelor, dispozitiv care reglează emisia surselor de lumină 11 printr-un etaj de ieșire 27, comandat prin impulsuri la o valoare nominală prestabilită astfel, încât receptorii de lumină 16 (fototanzistori) să funcționeze în permanență într-un domeniu de lucru optim pentru ei. Acest domeniu de lucru este definit printr-o valoare nominală dată, care poate fi reglată cu ajutorul unui indicator 28 al valorii nominale, care rămâne în mod normal constantă.

Reglarea luminozității surselor de lumină 11 se face, în mod uzual, printr-un dispozitiv de reglare a lățimii impulsurilor în etajul de ieșire 27 al curentului de comandă a formei impulsurilor surselor de lumină 11, a cărui frecvență este de aproximativ 20...30 kHz.

Alimentarea cu energie a circuitului 21 de procesare a semnalului și a surselor

RO 112370 Bl de lumină 11 sau a etajului de ieșire 27, comandat prin impulsuri, se realizează printr-o linie de alimentare 29 care, împreună cu cele două linii de semnal 23 și 24, este accesibilă la un conector cu fișe 30.

La conectorul cu fișe 30 duce și o linie de comandă de la dispozitivul de reglare a luminozității 25, prin care se realizează monitorizarea curentului de comandă furnizat de către dispozitivul de reglare a luminozității 25 al etajului de ieșire 27, comandat prin impulsuri. Atunci când acest curent de comandă depășește, într-un sens sau în celălalt, niște limite prescrise, înseamnă că este vorba de o defecțiune chiar la capul de explorare 8, cum ar fi de exemplu defectarea lămpilor sau a elementelor de montare a acestora, o lumină puternică dinspre exterior, defectarea sistemului de reglare etc., care necesită o intervenție imediată. Aceste defecțiuni ale capului de explorare 8 sunt identificate de asemenea prin intermediul semnalului sumă produs în circuitul 21 de procesare a semnalelor de ieșire ale receptorilor de lumină 16, pe care circuitul 21 de procesare a semnalelor 11 furnizează dispozitivului 25 de reglare a luminozității.

Mașina de tricotat circulară 1 cuprinde, după cum se poate vedea în fig.1, dispus de exemplu la cutia de angrenaj 33, un circuit de comandă 34 pentru capul de explorare 8, care conține circuitul de analiză a semnalelor și este conectat la capul de explorare prin intermediul unui fascicul de linii 35 care cuprinde liniile 23, 24, 29, 31 (fig.3] și la care mai este conectat, pe partea de intrare, un generator de impulsuri 36 fixat de batiul mașinii 2, care furnizează dispozitivului de comandă 34 impulsuri de sincronizare a mașinii, printr-o linie 37. Reperul 38 desemnează linia de alimentare cu energie a dispozitivului de comandă 34.

Dispozitivul de comandă 34 cuprinde circuitul de analiză a semnalelor de defect, furnizate de capul de explorare 8, care va fi descris mai amănunțit pe baza fig.4. Dispozitivul este echipat și cu elementele necesare operării întregului sistem de depistare a defectelor. Printre acestea, se numără, așa după cum se poate vedea din reprezentarea plăcii frontale 40 a dispozitivului de comandă 34 din fig.5, un ecran 41 de redare vizuală a datelor curente de lucru și a evidenței meniurilor, dotat cu o tastatură 42 pentru introducerea de date și de comenzi. □ interfață 43 de tip V24 servește la efectuarea legăturii cu un aparat extern de înregistrare a datelor și/sau cu un computer principal (mașter) 44, conform fig.4. In acest mod, se poate face și transmiterea la distanță a paramerilor de defect.

Ecranul de afișare 41 este realizat de regulă ca un display pe două coloane, pe care pot fi vizualizate în mod clar raportările defectelor respective și orice parametru de lucru care prezintă interes. Desigur, pot fi concepute și alte forme de realizare a acestui ecran de afișare. Tastatura 42 servește la introducerea sau apelarea de valori specifice necesare procesului de funcționare.

In fine, la partea inferioară a plăcii frontale, este prevăzut un comutator cu cheie 45, care servește la împiedicarea accesului neautorizat la tastatura de introducere a datelor 42.

Circuitul de analiză a semnalelor de defect, al dispozitivului de comandă 34 redat în fig. 4, cuprinde următoarele blocuri principale: convertor analog/digital 46, microprocesor 47, memorie de program 48 și memorie de date 49. Totodată, el încorporează un bloc de alimentare de la rețea 50 conectat la linia de alimentare 38, care asigură prin intermediul unui filtru de rețea 51 adecvat și al liniei 29, alimentarea cu energie a capului de explorare și a diverselor elemente ale circuitului electronic de analiză a semnalelor de defect.

Semnalele analogice de defect care vin de la capul de explorare 8 prin liniile de semnal 23, 24 și linia de control 31, sau semnalul analogic de control, sunt transmise la convertorul 46 cu patru canale și digitalizate de către acesta.

RO 112370 Bl

Microprocesorul 47, care îi succede, analizează aceste valori recepționate și digitalizate și introduce datele rezultate din evaluare, în funcție de tipul defectului, în memoria de date 49, care de preferință nu este temporară, în care sunt introduse de asemenea și datele de la tastatura de introducere a datelor. Ecranul de afișare 41 preia informația de la memoria de program 48, alimentată în mod corespunzător de către microprocesorul 47

Impulsurile de sincronizare transmise prin intermediul liniei 37 de la generatorul de impulsuri 36, cuprinzând un declanșator inductiv de proximitate, impulsuri necesare pentru sincronizarea procesului de evaluare a semnalelor de defect cu mișcarea de rotație a tricotului tubular 5, sunt transmise printr-un circuit opto-electronic 52 de transformare a semnalelor la un circuit intermediar 53 al dispozitivului de comandă 34, realizânduse totodată conectarea la microprocesorul 47 a unui circuit de comandă a deconectării 54, precum și a interfeței V24, 43. Circuitul de comandă a deconectării 54 servește la deconectarea mașinii circulare de tricotat în cazul defectării.

Evaluarea datelor transmise de la convertorul analog/digial 46 către microprocesorul 47 se face conform unui program care va fi descris pe scurt în continuare. Acest program determină evaluarea defectelor după principiul ce va fi prezentat în continuare:

Semnalele de defect transmise prin intermediul linilor de semnal 23, 24 arată că la cel puțin unul dintre receptorii de lumină 16 din grupa I sau din grupa II, sau cel puțin doi receptori de lumină 16 din cele două grupe I și II a apărut o schimbare a condițiilor de reflectare a suprafeței textile explorate. Aceste semnale de defect corespunzătoare grupelor I și II luate fiecare în parte nu indică doar apariția unui defect, ci ele dau informații și cu privire la tipul defectului.

Se iau în considerare următoarele criterii:

a) valoarea amplitudinii semnalului de defect - se constată dacă valoarea amplitudinii depășește sau nu o valoare de prag prestabilită, putându-se stabili diferite valori de prag pentru diferite tipuri de defect, adică pentru defecte punctuale și respectiv longitudinale. Dacă valoarea amplitudinii este mai mică decât cea mai mică valoare de prag, semnalul de defect nu este luat în considerare;

b] durata semnalului de defect - se constată dacă durata semnalului depășește sau nu o valoare de prag temporală prestabilită. Această valoare de prag poate fi aleasă în mod diferențiat în funcție de tipul defectului. Dacă durata semnalului este mai mică decât cea mai mică valoare de prag, semnalul de defect nu este luat în considerare. Se presupune că este vorba doar de o perturbare de scurtă durată (de exemplu, un impuls electric perturbator sau o porțiune de fir mai groasă). Pornindu-se de la observația că, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, defectele longitudinale sunt mai înguste decât defectele punctuale, deoarece ochiurile căzute se limitează de obicei la lățimea unui rând de ochiuri, pe când găurile provocate de ruperea firului se întind pe lățimea mai multor rânduri de ochiuri, evaluarea duratei semnalului oferă deja un prim indiciu în vederea diferențieirii tipurilor de defect. De exemplu, dacă valoarea de prag prestabilită, aleasă în mod corespunzător scopului, este depășită cu un interval de timp redus, se poate considera că este vorba de un defect longitudinal, pe când în cazul depășirii valorii de prag temporal prestabilit (eventual altul decât cel dinainte) cu un interval de timp mai mare, este vorba probabil de un defect punctual;

c] apariția comună a unor semnale de defect în interiorul unui interval de timp de măsurare (fereastră logică) - dacă semnalele de defect corespunzătoare grupelor I și II apar împreună, aceasta înseamnă că domeniul explorat al suprafeței tricotului tubular în care se constată o modificare a condițiilor de reflectare se întinde pe o porțiune care afectează ambele grupe I și II. De aceea, dacă este îndeplinită condiția logică Șl

RO 112370 Bl pentru cele două semnale de defect specifice grupelor respective, se poate presupune că este vorba despre un defect longitudinal. Dacă însă se constată că este îndeplinită condiția SAU, este vorba de un defect punctual.

Dacă tricotul tubular 5 conține un ochi căzut, adică un defect longitudinal, în fâșia de exlorare 22 a capului de explorare 8 care execută o mișcare de rotație, atunci receptorii de lumină 16 influențați de aceasta vor emite concomitent un semnal în grupele I și II doar atunci când ochiul căzut este dispus perfect paralel cu axa fâșiei de explorare 22. In realitate însă, se ajunge în mod inevitabil la deformări ale tricotului în decursul procesului de tragere a tricotului, care implică deformarea tricotului tubular prin trecerea de la forma cilindrică la forma plată. Cu alte cuvinte, rândurile de ochiuri vor fi înclinate față de axa fâșiei de explorare, în funcție de locul de amplasare a capului de explorare 8. Dacă apariția simultană a semnalelor de defect din mai multe grupe ar fi Interpretată ca un indiciu pentru existența unui defect longitudinal, atunci nu s-ar putea asigura recunoașterea certă a tipului de defect decât în cazul în care ochiurile căzute ar fi dispuse perfect paralel cu axa fâșiei de explorare, adică cu șirul receptorilor de lumină 16 în momentul pătrunderii lor în zona de exlorare. O altă poziție în momentul pătrunderii va duce la un decalaj al declanșării semnalelor de către receptorii de lumină ai fiecărei grupe, luate în parte, consecința acestei situații fiind faptul că, dacă nu se iau măsuri deosebite, defectele longitudinale vor fi luate în mod eronat drept o serie de defecte punctuale.

Pentru a se evita această confuzie și pentru a se asigura o recunoaștere fără echivoc a tipului de defect, chiar și în cazul în care este vorba de o poziție înclinată a rândurilor de ochiuri, de exemplu în cazul unui ochi căzut care merge oblic, la evaluarea ferestrei logice se verifică dacă semnalele de defect ale celor două grupe, care apar unul după celălalt, apar în interiorul unui interval de timp prestabilit, corespunzător decalajului de timp maxim dintre apariția celor două semnale de defect pentru fiecare timp de defect. Practic, acest lucru se poate realiza prin introducerea separată în timp a celor două semnale de defect pentru un interval de timp prestabilit și analizarea lor abia după aceea sub aspectul apariției lor concomitente.

Dacă cele două semnale de defect apar amândouă în acest interval de timp, este vorba de un defect longitudinal (este îndeplinită condiția logică Șl). Dacă apare numai unul dintre semnale, este vorba probabil de un defect punctual (este îndeplinită condiția logică SAU);

d] repetarea periodică a defectului repetarea periodică a unui defect este înregistrată la fiecare rotație a mașinii, luându-se eventual măsuri corespunzătoare pentru a opri mașina la prima repetare a defectului sau abia după mai multe rotații ale mașinii în cursul cărora se repetă defectul.

Dacă repetarea defectului are loc la rotații succesive ale mașinii, atunci este vorba de un defect longitudinal. In caz că nu se constată o astfel de repetare a defectului, este vorba de obicei de un defect punctual.

Defectele depistate sunt introduse în memorie și înregistrate separat, putând fi eventual vizualizate pe ecranul de afișare 41. Pentru aceasta sunt prevăzute niște numărătoare care indică numărul total de defecte pe balotul de marfă (separate sau nu după tipul defectului), numărul defectelor în unitatea de timp (separate sau nu după tipul defectului) etc., indicațiile numărătoarelor putând fi citite pe ecranul de afișare de către operatorul de la tastatura 42 de introducere a datelor. Totodată, se declanșează prin interfața 43 oprirea mașinii, eventual, sistemele de alarmă suplimentare, indiferent de numărul sau tipul defectelor și avându-se grijă ca la oprirea mașinii cilindrul cu ace să ajungă în starea de repaus într-o astfel de poziție, încât un ac rupt să se oprească în dreptul unei uși a acelor.

Totodată, microprocesorul 47 verifică, pe baza semnalului de control transmis prin linia de control 31, dacă curentul

RO 112370 Bl de comandă a dispozitivului 25 de reglare a luminozității (fig.3) se menține sau nu între limitele prestabilite. Dacă se depășește una dintre aceste limite, iar condițiile optice de explorare nu mai sunt 5 acceptabile, se declanșează, prin interfața 43, oprirea mașinii 54 sau apare un semnal de alarmă pe ecranul de afișare.

Schema logică a unui program adecvat pentru microprocesorul 47 este io prezentată în fig.6...9. După pornire, microprocesorul parcurge mai întâi o rutină de pornire ne-repetitivă. Intr-o fază internă de inițializare, numărătoarelor secvențelor de comandă li se atribuie valoarea inițială. 15 Registrele de comandă și de stare vor fi conforme cu datele prestabilite din memoria de tip RAM sau ROM a microprocesorului 47.

După parcurgerea acestei rutine 20 de pornire, se citește la 60 semnale de defect TKS provenite de la capul de explorare 8 și transmise prin convertorul analog/digital 4G, care sunt notate cu TKS-1 pentru grupa I și cu TKS-2 pentru 25 grupa II.

La 61 se verifică dacă amplitudinea semnalului de defect depășește sau nu valoarea de prag a amplitudinii pentru un ochi căzut, adică pentru un defect 30 longitudinal. Dacă da, se verifică la 62 dacă durata LA 1 a semnalului TKS-1 (al grupei I) este mai mare decât valoarea de prag a semnalului pentru ochiuri căzute. Dacă ambele verificări se soldează cu 35 răspunsuri pozitive, acest lucru va fi introdus la 63 Tntr-o memorie intermediară, adică variabilei TK-Lauf-Erg-1 i se atribuie valoarea 1.

Același lucru se verifică la 64, 65 4 o pentru semnalul de defect TKS-2 al grupei II, eventualul răspuns pozitiv, fiind de asemenea introdus într-o memorie intermediară la 66.

La 67 începe fereastra logică 45 prevăzută pentru analiza criteriilor de diferențiere după tipul de defect. Pentru aceasta, se constată mai întâi dacă verificările anterioare ale semnalelor de defect TKS-1 și TKS-2 au dus la un 50 rezultat pozitiv și dacă așadar TK-Lauf-Erg se verifică pentru grupa I sau II. Dacă da, se adaugă la 68 o unitate variabilei care indică timpul de așteptare, iar dacă nu, variabilei care indică timpul de așteptare i se atribuie valoarea zero.

In acest punct, urmează echivalarea unei eventuale poziționări oblice a unui ochi căzut față de fâșia de explorare a capului de explorare 8. Rezultatele verificării semnalelor TKS-1 și TKS-II vor fi introduse separat în memorie și abia apoi analizate sub aspectul apariției lor simultane.

In acest scop, la 69 se verifică dacă rezultatele TK-Lauf-Erg-1 și TK-Lauf-Erg2, introduse în memorie, satisfac condiția logică Șl și dacă valoarea timpului de așteptare valabilă pentru ochiuri căzute este mai mare sau nu decât un defazaj temporal prestabilt, aceasta din urmă fiind o a doua condiție Șl. Defazajul temporal se explică prin tipul special al tricotului explorat. El corespunde, de exemplu, timpului de parcurgere a trei rânduri de ochiuri învecinate din fâșia de explorare 22 de către capul de explorare 8.

Dacă în urma verificării se constată că cele trei condiții logice Șl sunt satisfăcute, înseamnă că este vorba de un ochi căzut. Un numărător al ochiurilor căzute primește valoarea 1, pe când ceilalți parametri sunt trecuți iar la zero, lucru ce se întâmplă la 70. La continuarea derulării programului, se verifică la 71 printr-o subrutină dacă defectul constatat, reprezentând un ochi căzut, se repetă la următoarea rotație a mașinii. Dacă da, poate fi de exemplu declanșată oprirea mașinii 54. Concomitent, pe ecranul de afișare 41 apare un mesaj “ochi căzut. Numărătoarele pentru numărul total de defecte reprezentând ochiuri căzute, pentru numărul total de defecte sau pentru numărul de defecte reprezentând ochiuri căzute pe unitatea de timp, continuă să înregistreze. O parte a acestui segment de program va fi descrisă pe scurt pe baza recunoașterii unui defect punctual.

Dacă la 69 nu este îndeplinită condiția Șl, pentru orice eventualitate se mai verifică o dată la 72 (fig. 7) dacă timpul de așteptare este mai mare decât defazajul

RO 112370 Bl de timp prestabilit. Dacă da, condițiile pentru existența unui ochi căzut nu sunt în mod cert îndeplinite. Toți parametrii sunt trecuți la zero la 73.

Dacă însă la 72 se constată că semnalele verificate TKS-1 și TKS-2 sunt defazate în timp cu un interval temporal mai mare decât limita maximă pentru ochiuri căzute, se verifică imediat dacă nu cumva este vorba de două defecte punctuale, adică de găuri.

In acest scop, la 74 și 76 se verifică dacă amplitudinea semnalului TKS-1 sau TKS-2 depășește sau nu o anumită valoare prestabilită ca limită a amplitudinii semnalelor provocate de găuri, iar la 75 și 77 se verifică dacă durata celor două semnale depășește sau nu o valoare limită prestabilită pentru găuri.

Rezultatele TK-Loch-Erg-1 și 2 sunt introduse într-o memorie intermediară la 78, 79

Apoi se constantă la 80 dacă rezultatele verificărilor efectuate introduse în memoria intermediară, satisfac condiția logică SAU. Dacă da, atunci indexul timpului de așteptare pentru găuri crește cu o unitate la 81, după care la 82 se verifică dacă timpul de așteptare pentru găuri, care este mai mare decât defazajul temporal prevăzut pentru ochiuri căzute, corespunzător la trei rânduri de ochiuri, înmulțit cu un factor, este depășit sau nu.

Acest factor de multiplicare determină o lărgire a intervalului de timp, prin care împiedică numărarea de mai multe ori a unei găuri largi.

Dacă se constată un timp de așteptare pentru găuri mai mare decât defazajul temporal înmulțit cu factorul de multiplicare, atunci măsurătoarea se întrerupe. La 83, parametrii sunt treceți la zero.

Dacă însă la 82, condiția nu este îndeplinită, adică dacă semnalele se încadrează în interiorul acestui interval de timp mai larg, considerat ca fiind valabil pentru depistarea găurilor, atunci la 84 se verifică din nou dacă rezultatele verificărilor TK-Loch-Erg-1 și 2, aflate în memorie, îndeplinesc condiția logică Șl.

In caz că răspunsul este da, înseamnă că este vorba totuși de un ochi căzut, ale cărui valori ale amplitudinii și duratei se află însă deasupra valorilor limită. De aceea, la 85, indicatorul ochiurilor căzute este trecut la 1, în timp ce indicatorului găurilor i se atribuie valoarea O.

Dacă cele două rezultate TK-LochErg-1 și 2 nu îndeplinesc condiția logică Șl, are loc pentru orice eventualitate la 86 o verificare a condiției logice SAU al cărei rezultat pozitiv determină la 87 trecerea indicatorului găurilor la 1.

In acest punct al programului, analiza semnalelor de defect transmise de la capul de explorare 8 este completă. Memoria de date conține acum date separate privind existența unui defect punctual sau a unui defect longitudinal, adică a unei găuri sau a unui ochi căzut.

Prelucrarea în continuare a informațiilor astfel obținute se face pentru ochiuri căzute la 71 și pentru găuri în secvența de program ce va fi descrisă pe scurt în continuare și care este structurată în mod asemănător și conținută în 71 pentru ochiuri căzute. De aceea, e de ajuns să descriem această secvență de program pentru găuri.

In continuarea pașilor de program descriși mai sus, la 88 se mai verifică încă o dată dacă timpul de așteptare pentru găuri este egal cu defazajul temporal prestabilit înmulțit cu factorul de multiplicare dat și dacă indicatorul ochiurilor căzute este pus la zero, sau indicatorul găurilor la 1. Dacă această condiție e îndeplinită, la 89 se adaugă o unitate la numărătorul care contorizează numărul total al găurilor, precum și la un numărător individual și eventual la un numărător care contorizează numărul total al defectelor. Dacă dorim ca la depistarea unei găuri să fie declanșată oprirea mașinii 54, se dă o comandă în acest sens de la tastatura 42 de introducere a datelor. De aceea, la 90 se verifică dacă s-a dat o astfel de comandă de deconectare 54. Dacă da, la 91 se declanșează subrutina de oprire, care asigură oprirea cilindrului cu ace într-o poziție prestabilită față de ușa acelor, după

RO 112370 Bl care la 92 se declanșează oprirea. In afară de aceasta, la 93, se comandă ecranul de afișare 41, care semnalează existența defectului și îi cere în același timp operatorului să înregistreze defectul.

De multe ori se dorește de asemenea să se cunoască numărul defectelor depistate în unitatea de timp, separat după tipul defectului, să se înregistreze și să se afișeze acest număr pe ecranul de afișare 41

Aceasta se poate face în derularea în continuare a programului la 94 (pentru găuri], iar la 95 se verifică dacă numărul de defecte depistate depășește o valoare limită. Dacă da, la 96, se declanșează subrutina de oprire a mașinii 54. In orice caz, la 97, se comandă afișarea pe ecranul de afișare 41 a unui anunț care semnalează existența defectului și cere înregistrarea lui.

Programul mai poate include în mod suplimentar posibilitatea de a apela un subprogram pentru întocmirea unui procesverbal pe ecran, pentru resetarea numărătoarelor de defecte la terminarea unui balot de tricot, lucru ce ar permite afișarea numărului de defecte pe balot și pentru a declanșa o subrutină de oprire și o subrutină de pornire, în vederea repunerii în funcțiune a mașinii după o oprire care a avut alte motive. Acești pași de program nu mai sunt ilustrați aici.

In fig.9, se descrie pe scurt modul în care sunt preluate semnalele de control transmise de la capul de explorare 8 prin linia de control pentru a oferi parametrii de iluminare ai zonei explorare. Acești parametri de control sunt citiți la 100. După aceea, la 101, se verifică dacă ei depășesc o valoare limită superioară prestabilită. Dacă da, la 102, are loc declanșarea opririi mașinii 54, concomitent transmițându-se la 105 către ecranul de afișare informația corespunzătoare, astfel încât pe ecran va apare cauza probabilă a defectului și anume faptul că, probabil, capul de explorare nu se mai află în dreptul tricotului.

La 106 are loc verificarea corespunzătoare cu privire la valoarea limită inferioară, care în cazul unui rezultat pozitiv duce de asemenea, la 107, la oprirea mașinii, iar la 108, ecranul de afișare primește comanda de a afișa cauza probabilă a defectului și anume faptul că pe capul de explorare 8 ajunge lumina de afară.

Astfel, derularea programului s-a încheiat, iar programul revine la început ca urmare a subrutinei de pornire.

Programul poate conține de asemenea și subrutine prin care introducerea comenzilor, parametrilor etc., să se poată face prin tastatura 42 de introducere a datelor doar în starea de repaus a mașinii, pentru a se evita astfel deconectări greșite ale mașinii în timpul funcționării prin manipularea greșită a dispozitivului de comandă 34.

Noul procedeu a fost descris mai sus pe baza funcționării unei mașinii de tricotat cilindrice prevăzute cu un cilndru cu ace care se rotește. In principiu, el se poate aplica și la mașini de tricotat circulare prevăzute cu cilindru cu ace imobil (în acest caz, capul de explorare va fi cel care se rotește), precum și la mașini de țesut. Singura condiție impusă este cea de existență a unei mișcări relative între domeniul de explorare 22 al capului de explorare și suprafața produsului textil care trebuie explorat, această mișcare de explorare desfășurându-se cu o viteză prestabilită, de preferință constantă.

Claims (13)

1. Procedeu pentru depistarea defectelor într-un val de produs textil, îndeosebi în cazul unui tricot tubular (5), realizat într-o mașină de tricotat circulară (D. în cadrul căruia, tricotul este explorat electro-optic cu ajutorul unor mijloace de explorare (8), cel puțin pe o zonă sub forma unei fâșii, mijloacele de explorare emițând semnale electrice, care caracterizează starea tricotului (5) în niște puncte de explorare situate în fâșia de explorare menționată, semnale ce sunt prelucrate astfel, încât se face deosebirea

RO 112370 Bl între diferite tipuri de defecte atât din punct de vedere al formei, cât și al mărimii, și sunt emise semnale de ieșire separate pentru controlul unor dispozitive, în special de afișare (41) și/sau comanda (34) și/sau de oprire/pornire (54), în timpul explorării menținându-se o mișcare relativă cu viteza prestabilită între tricot (5) și mijloacele de explorare (8) după direcția perpendiculară pe fâșia explorată, zonele parcurse fiind explorate de mai multe ori, caracterizat prin aceea că, semnalele de explorare, caracterizând punctele individuale de explorare (22), sunt colectate în cel puțin două grupe specifice de semnale de defect, care sunt procesate și analizate separat din punct de vedere al amplitudinii, al duratei și al apariției separate sau comune a semnalelor de defect și că pe această bază, are loc evaluarea tipului de defect, în sensul că defectul este identificat ca defect punctual, atunci când, în cazul a cel puțin unui semnal de defect, care se abate de la o primă valoare de prag prescrisă a amplitudinii, durata semnalului depășește o primă valoare de timp predeterminată cu cel puțin o primă perioadă de timp prescrisă, fără ca în interiorul unei perioade de măsurare să apară împreună mai multe semnale de defect și defectul este identificat ca defect longitudinal, atunci când, în cazul a cel puțin două semnale de defect care se abat de la o a doua valoare de prag prescrisă a amplitudinii, durata semnalului depășește o a doua valoare de prag predeterminată a timpului cu cel puțin o perioadă de timp mai scurtă decât prima perioadă de timp predeterminată, în cadrul unei perioade de măsurare apărând împreună cel puțin două semnale de defect, iar altfel nu se identifică nici un defect.

2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, la analiza defectului, se constată în mod suplimentar dacă are loc o repetare periodică a semnalului, de exemplu cel puțin la o rotație a mașinii în cazul unei mașini de tricotat circulare (1), repetarea periodică a semnalului fiind luată în considerare ca un criteriu suplimentar pentru identificarea unui defect ca fiind un defect longitudinal.

3. Procedeu conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, semnalele de defect sunt stocate fiecare separat într-o memorie intermediară, cel puțin pentru o perioadă de timp predeterminată, fiind analizate abia după aceea sub aspectul apariției lor împreună.

4. Procedeu conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, prima valoare de prag a amplitudinii este egală cu cea de a doua valoare de prag a amplitudinii.

5. Procedeu conform uneia dintre revendicările 1...3, caracterizat prin aceea că, prima valoare de prag a amplitudinii este diferită de cea de a doua valoare de prag a amplitudinii.

6. Procedeu conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, prima valoare de prag a duratei de timp a semnalului este egală cu cea de a doua valoare de prag a duratei de timp a semnalului.

7. Procedeu conform uneia dintre revendicările 1...5, caracterizat prin aceea că, prima valoare de prag a duratei de timp a semnalului este diferită de cea de a doua valoare a duratei de timp a semnalului.

8. Procedeu conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, perioadele de timp de măsurare pentru identificarea defectelor punctuale, respectiv longitudinale, sunt de lungimi diferite.

9. Procedeu conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, la explorarea tricotului, perioada de măsurare pentru defecte longitudinale corespunde aproximativ timpului de care au nevoie trei șiruri de ochiuri pentru a parcurge zona de explorare de forma unei fâșii (22).

1 □. Procedeu conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, din semnalele de explorare se formează un semnal cumulativ și că mijloacele electro-optice de explorare (8) sunt reglate în vederea realizării unor

RO 112370 Bl condiții optice constante de explorare prescrise, în funcție de acest semnal cumulativ.

11. Procedeu conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat 5 prin aceea că, punctele de explorare sunt amplasate, din punct de vedere geometric, într-un șir.

12. Procedeu conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat io prin aceea că, informațiile asupra defectelor identificate, obținute din analiza semnalelor de defect și clasificate după tipul defectului, sunt stocate în memorii de date [49] separate și sunt apelate din 15 aceste memorii (49) pentru afișare sau prelucrare ulterioară.

13. Procedeu conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, informațiile asupra defectelor identificate, clasificate după tipul defectului, sunt transmise unor aparate externe (44) de înregistrare a datelor prin intermediul unei interfețe serie (43).

14. Procedeu conform revendicării

13, caracterizat prin aceea că, prin intermediul interfeței serie (43), sunt programați parametrii de defect.