RO109848B1

RO109848B1 - Derivati de acid picolinic, procedee pentru prepararea acestora si compozitii erbicide

Info

Publication number: RO109848B1
Application number: RO92-200527A
Authority: RO
Inventors: Fumiaki Takabe; Yoshihiro Saito; Masatoshi Tamaru; Shigehiko Tachikawa; Ryo Hanai
Original assignee: Kumiai Chemical Industry Co; Ihara Chemical Ind Co
Priority date: 1991-12-18
Filing date: 1991-12-18
Publication date: 1995-06-30
Also published as: BR9106704A; PL295868A1; WO1993012109A1; RU2091380C1; PL169374B1; HU213623B; HU9201294D0; HUT64321A

Description

Prezenta invenție se referă la derivați de acid picolinic, procedeu pentru pre pararea acestora și compoziții erbicide, care sunt aplicabile, atât pe terenuri cultivate, cât și pe cele neagricole. 5

Se cunosc derivați de acid picolinic cu activitate erbicidă, procedee pentru prepararea acestora, compoziții erbicide care îi conțin.

Astfel, derivații de pirimidiniloxi sau tO triaziniloxi ai acidului picolinic cu substituenți în pozițiile 4 și 6 ale nucleului pirimidinic sau triazinic, prezintă excelente proprietăți erbicide atunci când sunt utilizați pentru protejarea diferitelor re- 15 colte față de acțiunea unor buruieni, ca iarba lui John (EP 0249707).

De asemenea, este cunoscută activitatea erbicidă, a compusului metil 3-(4,6dimetoxipirimidinil-2-il)-tiopicolinatul 20 ui (EP 0360163).

Prezenta invenție se referă la derivați de acid picolinic cu formula structurală

în care: R este un atom de hidrogen, o grupă alchil, o grupă alchenil, o grupă alchinil, o grupă benzii, o grupă alchil substituită cu halogen, o grupă cianoalchil, o grupă alcoxialchil, o grupă alchilcarboniloxialchil, o grupă cicfoalchilcarboniloxialchil, o grupă cicloalchilalchil, un atom de metan alcalino-pământos s^u un cation de amină organică; R¹ și R sunt identici sau diferiți și reprezintă o grupă alchil, o grupă alcoxi, un atom de halogen, o grupă alcoxi substituită cu halogen sau o grupă alchilșulfonil; X este o grupa cu _ZR³ formula -N-R⁴ (unde R³ și R⁴ sunt identici sau diferiți și reprezintă un atom de hidrogen, o grupă alchil, o grupă fenil sau o grupă acil), o grupă cian, o grupă fenil, (care poate fi substituită cu un atom de halogen, o grupă alchil sau o grupă alcoxi), o grupă fenoxi, o grupă alchil substituită cu un halogen, o grupă alchenil, o grupă alchinil, o grupă hidroxil, o grupă trimetilsililetinil, o grupă nitro, o grupă

4,6-dimetoxipirimidină-2-il-oxi. sau un atom de hidrogen; Y este un atom de oxigen sat^o grupă având formula -N-R'', în care R’ este un atom de hidrogen sau o grupă formil și n este 0 sau 1, cu condiția ca atunci când X este un atom de hidrogen, Y este o grupă cu formula -N-CHO sau o sare a acestuia.

Compușii, conform invenției, se obțin prin reacția dintre un derivat de acid picolinic cu formula:

în care: R°este o grupă alchil substituită cu un halogen, o grupă alchilcarboniloxialchil, o grupă alcoxicarbonilalchil, o grupă alcoxicarboniloxialchil, o grupă cicloalchilcarboniloxialchil, o grupă cicloalchilalchil, o grupă cianoalchil, o grupă alchenil. o grupă alchinil, o grupă benzii, un atom de metal alcalin, un atom de metal alcalino-pământos sau un cation de amină organică; X este o grupă alchenil, o grupă alchinil, o grupă fenil, (care poate fi substituită cu un atom de halogen, o grupă alchil sau o grupă alcoxi), o grupă fenoxi, o grupă hidroxil, o grupă cian, o grupă nitro, o grupă trimetilsililetinil, o grupă 4,6-dimetoxipirimi(^in-2-il-oxi sau o grupă cu formula -N-R (în care R~ și R⁴ pot fi identici sau diferiți și reprezintă un atom de hidrogen, o grupă alchil, o grupă fenil sau o grupă acil): iar Y este un atom de oxigen sau o grupă cu formula >N-CHO) cu un derivat de pirimidină cu formula:

Ν

(în care: R și R“ sunt identici sau diferiți și reprezintă o grupă alchil, o grupă alcoxi, o grupă alcoxi substituită cu halogen, o grupă alchilsulfonil sau atom de halogen, iar L¹ este un atom de halogen, o grupă alchilsulfonil sau o grupă benzii sulfonil) în prezența unei baze, produsul finit având formula:

în care: R¹, R“, X și Y¹ fiind definiți ca mai sus.

Un alt obiect al invenției îl constituie procedeul de preparare a unui derivat de acid picolinic prin reacția unui derivai de acid picolinic cu formula:

COOR⁷ R¹

7 (în care: R R“ și X sunt definiți ca mai sus, iar R est o grupă ce poate forma esteri ai grupei R) cu o bază, produsul finit este un derivat al acidului picolinic cu formula:

(în care: R¹, RL X și Y sunt definiți ca mai sus, iar M este un atom de metal alcalin sau un atom de metal alcalinopământos.

Un alt obiect al prezentei invenții îl constituie compozițiile erbicide, alcătuite dintr-o cantitate eficientă de derivat al acidului picolinic cu formula structurală generală 1 sau o sare a acestuia și cel 10 puțin un adjuvant agricol, selectat din grupul care constă dintr-un purtător, un agent activ de suprafață, un agent de dispersie și un aditiv, cantitatea de ingredient activ fiind de la 0,01 până la 15 10% în greutate. în formularea de pulbere. particule sau granule și de la 1 la 50% în greutate în formularea pudrei umectabile și al concentratului emulsionabil.

Metoda de erbicidare. conform in- venției, constă în aplicarea unei cantități eficiente, din punct dc vedere erbicid. de derivat al acidului picolinic cu formula structurală generală I sau o sare a acestuia, 25 pe locul care trebuie protejat, cantitatea dc ingredient activ fiind, de preferință, de la 0,1 până la 5 kg/10 ori, dar variind în funcție de utilizare și de forma de condiționare a ingredientului activ.

Compușii prezentei invenții, având dialchilamine cu substituenți în ciclurile pirimidinice ale derivaților de acid pirimidiniloxi-picolinic, prezintă avantaj prin faptul că, manifestă excelente calități 35 erbicide, cu spectru erbicid larg față de buruienile anuale, perene cu frunze mari și de tipul gramineelor, la o doză foarte mică.

în ultimii ani s-au elaborat și utilizat un număr de erbicide care au contribuit la economii energetice pentru lucrările agricole și la îmbunătățirea eficienței producției. Cu toate acestea. în practică, erbicidele ridică diferite probleme în 45 ceea ce privește efectele lor erbicide, cât și a siguranței plantelor de cultură. De exemplu, buruieni, cum ar fi: Echinochola crusgalli, Ipomuea spp., Xantum strumarium, Agropyron repens, Sorghum halapense sunt foarte răspândite și foarte greu de controlat Pentru controlul acestor buruieni, s-au folosit diferite erbicide. dar nici unul nu a dat rezultate satisfăcătoare din punct de vedere al eficacității erbicide și a siguranței culturilor. 5 De aceea, s-a dorit elaborarea unui erbicid îmbunătățit.

Inventatorii prezentei invenții au efectuat cercetări extensive pe derivații acidului picolinic, în dorința de a rezolva 10 problema sus-menționată și ca urmare au constatat că, compușii prezentei invenții, având substituenți, cum ar fi, dialchilaminele, introduse în ciclurile pirimidinice ale derivaților de acid pin- 15 midiniloxipicolinic. prezintă excelente efecte erbicide.

Astfel, derivatul de acid picolinic, conform prezentei invenții, are formula structurală generală I: 20

în care: R este un atom de hidrogen, o grupă alchil Ci- Ci, o grupă alchenil 30 C1-C4, o grupă alchinil C2-C4, benzii, alchil C1-C4 substituit cu halogen, cianoalchil C1-C4. alcoxi C1-C4, alchil C1-C4, alcoxi C1-C4 carboniloxialchil C1-C4, alcoxi C1-C4 carbonilalchil C1-C4, alchil- 35 carbonil C?- C4 oxialchil C1-C4. cicloalchilcarbonil C1-C4 oxialchil C1-C4, cicloalchil C3-C6 alchil C1-C4, atom de metal alcalin, cum ar fi, sodiu și potasiu, atom dc metal alcalino- pământos, ca de 40 exemplu, calciu sau un cation de amină organică, cum ar fi, o alchil amină sau o dialchil amină inferioară; R și R sunt identici sau diferiți, și reprezintă o grupă alchilinferioară, o grupă alcoxi inferioară, alcoxi inferior substituit cu halogen, alchilsulfonil Ci -C4 sau un atom de halogen;

Λ

X este ^o grupai cu formula -N-R (în care, R' și R sunt identici sau diferiți, și reprezintă un atom de hidrogen, un alchil inferior, o grupă fenil sau acil), o grupă cian, o grupă fenil, (care poate fi substituită cu un atom de halogen, un alchil inferior sau alcoxi inferior), o grupă fenoxi, a lchil C1-C4 substituit cu halogen, alcoxi C1-C4, alchenil C1-C4. alchinil C1-C4. hidroxil, nitro. trimetilsililetinil.

4,6-dimetoxipirimidinil-2-oxi sau un atom de hidrogen; Y este un atom de oxigen, sau o o^rupă având formula -N4V (în care, R este un atom de hidrogen sau o grupă formil); și n este 0 sau 1; cu condiția ca atunci când X este un atom de hidrogen, Y este o grupă având formula -N^CHO.

Exemple de grupe alchil inferioare utilizate, sunt următoarele: metil, etil, propil, butii ș.a.; exemple de alcoxi inferiori: metoxi, etoxi, propoxi, butoxi ș.a.; exemple de grupe cicloalchil includ: ciclopropil, ciclopentil, ciclohexil ș.a.; exemple de grupe acil includ: formil și o grupă alchilcarbonil; exemple de grupe alchilcarbonil; acetil, propionil, butii, va relil, pivaloil, hexanoil ș.a.; exemple de halogeni: clor. brom, fluor ș.a.

Exemple de săruri ale derivaților de acid picolinic includ: cloruri, sulfat, oxalat §-^a;

In tabelul 1 sunt prezentați compuși conform prezentei invenții. Nu mărul compusului dat în tabel va fi folosit în continuare în descriere.

Tabelul 1

Com- pus nr.	X	Y	R	R¹	-7 R~	Proprietăți fizice P.t, °c
1	2	3	4	5	6	7
1	6-OCH3	O	CI-I3	OCH3	OCH3	148...150

1	2	3	4	UI 5	ominuar 6	ι.,ι 7
'Ί	6-OClh	O	H	OCII3	OCHi	137...139
sy	6-OC2H5	O	CH3	0CH3	OCH3	112...113
4	6-OC2II5	O	H	OCHi	OCHl	138...139
5	6-OII N—s~ OCHi 6-O-< ) N=^OCH₃	O	Cil?	OCH3	OCHi	186...190
6	O	CH3	06'113	OCHi	131...132
7	N-rOCHl 6-O< ) N^OCHi	O	H	OCH3	OCH?,	189...192
8	⁶o	O	ch₃	OCH3	OC-II3	92...94
9		O	ch₃	OCII3	OCTI3	110...113
10	6<2>F	O	II	0CH3	OCHi	159...163
11	6^C1	O	( H	OCIÎ3	OCII.3	146.5... 149
12	Oci	O	II	0CH3	OCHi	167... 170
13	6<>CH3	O	CI13	OCHl	OCHi	113...116
14	6^}CH₃	O	II	OCH3	och₃	155...158
15	όξΧΧΉ)	O	ch₃	0CH3	OCHi	111...114
16	6<2>OCH3	O	II	OC1I3	OCII3	168... 172
17	6-NO2	O	ch₃	OCH3	OCHi
18	6-0-0	O	CH3	0CH3	OCHi
19	6-N(CH₃)2	O	CH3	OCHt	OCHi	125...127
20	6-N(CH₃)2	O	H	och₃	OCH3	195... 197/
21	6-N(CH3)2	O	CH3	OCH3	CH3	106...108
22	6-N(CH₃)2	O	CHi	01	OCHi	120... 122
23	6-N(CH₃)2	O	0113	Cl	CH3	154...158
24	6-N(CH₃)2	O	CH3	OCIII}	OCHi	67...69
25	6-CN	O	CII3	coh₃	OCIIi	132...136
26	6-NH2	O	CII3	OCH3	OCIIi	67...69
27	6-N(C2Hs)2	O	Clh	0CH3	OCHi	109... 112
28	6-NII^	O	CII3	0CH3	OCHi
29	6-NHCOCH3	O	ch₃	0CH3	OCHi	80...85
30	6-NIIC0-O>	O	ch₃	OCH.3	OCHi
31	6-H	NCHO	CII3	OCHi	OCHi
32	6-N(CH3)2	NCHO	ch₃	OCII3	OCII3
33	6-N(CH3)2	O	CHt	Cili	SO2CH3	150...152/

(QaaîiiiULitcîabel li

COOCH3

HîC

OCH3

132...134

H₃C

6-N(('11₃)2 6-N(CH3)2	0 O	C2H5 C3H7
6-N(CH3)2	O	C3H7
6-N(CH3)2	O	CJbCOOC?Hs
6-N(CH3)2	O	CHOCOCbHs
		CH3
6-N(CH3)2	O	plOCOOC'lh
6-N(CH3)2	O	CrlJ CI-bOCH?
6-N(CH.3)2	O	CIbCN
6-N(C113)2	O	('lb(’ll2<'i
6-N(CH₃)2	O	CH2C = CH
6-N(CIl3)2	O	CH₂CH=CH2
6-N(CH3)2	O	CIl2<^
6-N(CH3)2	O	Na ⁺
6-N(CIl3)2	O	K⁺
6-N(CH3)2	O	1/2 C^{+ +}
6-N(CH₃)2	O	CHOCOOH7 CH3
6-N(CH3)2	O	CHOCOC4H0 CH3
6-N(CI13)2	O	CHOCOC5H11 CH3
6-N(CH₃)2	O	CH2OCOC(CH3)3
6-N(CH3)2	O	CH2OCO4J
6-N(CH3)2	O	CH2-<1
6-CH-CH2	O	CH3
6-CH=CH2	O	H
6-C=CH	O	CII3
6-C=CH	O	H
6-CH3	O	CJI3
6-CH3	O	II
6-NH?	O CO	CII3 ochi OH UCH3

H₃<%

HC1 ·

OCH3

OCII3

OC1I'

OCH3

OCIÎ3

OCHa

OCHs

OCH₃

112.. .113

83.5.. .85

62...68

113.. .115 nemăsurabilă 1,5215

H3C

och₃

OCH3

0CH3

OCI13

OCH3

OCII3

OCH3

OCII3

OCH3

OCII3

OCH3

OCI13

OCH3

OC.H3

OCH3

59...60

63...64

113,5...115

101...102

65.. .67

65...67

106.. .107

188...189 imnfinuare labe! 1)

1	O		1 i		6	n ⁷
64	6 N(CHs)>	0	NH(Ctil7-Ip	OCH3	OCH 3
65	6N(CII3')2	NH	H	OCHs	OCH 3
66	6-NHCH3	O	H	OCHs	OCH 3	137...138
67	6-NHCHs	O	11	OCH3	OCHs	160...162
68	6-NIICH3	O	Na ⁺	OCH3	OCHs
69	6-NHCHs	O	K⁺	OCHs	OCHs
70	6-NHCÎh	O	1/2 Ca ^{+ +}	OCHs	OCH3
7]	6-NIÎCII3	O	1-C3H7	OCH3	OCHs
72	6-NHCITs	O	CH2OCH3	OCII3	OCHs
73	6 NHCII3	O	CHOCOCțHo Clh	OCHs	OCHs
	M»——..		. OCH3 N---/ // 'λ
	ΓΝ // \
74	CHSHN-/	— 0	N	MCI

			^x OCI13			1
75	6-NțCHs	0	CH3	OCH3	OCHs	94...97
	C2I1S
76	6-N^CHs	0	H	OCHs	OCHs	168...170
	C?Hs
77	6-NrCHs C3II7	0	CHș	OCH3	OCIIs	86...87
78	6-Ν_ξ(/113 C3H7	0	H	OCH3	OCH3	99...100
79	6-NrCHs C4H9	0	C-Hs	OCHs	OCHs	88...90
80	6NrCIh	0	H	OCHs	OCHs	105...107
	C4H9
81	6-N(C2H5)2	0	H	OCHs	OCHs	159...161
82	6-N(C3H7)2	0	CH3	OCH3	OCHs	-
83	6-N(C>H7)2	0	H	OCIls	OCHs	140...143
84	6-NH(i-C3H7)2	0	CHs	OCHs	OCHs	nemăsurabil
85	6-NH(i-C3H7)?	0	H	OCH i	OCHs	131...132
86	6-NIT2	0	H	OCH3	OCH3	235...237
87	6-NIIC2H5	0	CH3	OCHs	OCHs	75...96
88	6-NHC2H5	0	H	OCHs	OCHs	170...171
89	6-NHC3H7	0	CHs	OCHs	OCH3	114... 115
90	6 NHC3H7	0	H	OCHs	OCHs	182...183
91	6-NHC3H7-1	0	CIls	OCHs	OCHs	116...119
92	6-NHC3H7-Î	0	H	OCH3	OCHs	177...181

în tabelul 1, proprietatea fizică a compusului 40 este indicele de refracție (raza E) sodiului, la 20°C).

Exemple ale procedeului de prepara Procedeul A re a compusului prezentei invenții, suni prezentate în continuare, dar metoda de obținere nu este limitată la aceste procedee.

II

III

I ⁷ in care: R .R'și Xsum definiți anterior: R ’ este R, cu excepția atomului de hidrogen: I. este un atom de halogen. o grupă alchilsulfonil; si Y este un atom de oxigen, o grupă având formula:

Compusul cu formula 1-1 al prezentei invenții, poate fi obținut prin reacția compusului cu formula II cu un derivai de pirimidină cu formula 111, în prezența unei baze, de preferință într-un solvent inert, intr-un interval de temperatură de la temperatura camerei până ia punctul de fierbere al solventului, timp de la câteva minute până la câteva ore.

Ca solvenți se pot utiliza solvenții hidrocarbonați. cum ar fi. benzenul sau toluenul, solvenții ciorurați ca diclormetanul sau cloroformul, eteri, ca de exentProcedeul B

1-1 piu, tetrahidrofuran sau 1,4- dioxan. cetone ca acetona sau metil etil cetone, esteri ca acetatul de metil sau acetatul de etil, solvenți polari aprotici, ca de exemplu, dimetilformamidă sau dinietilacetamida sau acetonitrilul. Exemple de baze sunt metalele alcaline, sodiu sau potasiu, hidruri ale metalelor alcaline sau hidruri ale metalelor alcalino-pământoase. cum ar fi. hidrura de sodiu, hidrura de potasiu sau hidrura de calciu, carbonați, ca de exemplu, carbonatul de sodiu, carbonatul de potasiu sau carbonatul de calciu, hidroxizi metalici, cum ar fi, hidroxidul de sodiu, hidroxidul de potasiu sau hidroxidul de calciu.

Un compus în care Y este -NH-. poale fi preparat prin acțiunea unui acid sau unei baze asupra unui compus, în care Y este -N\CHO.

1-2 ⁷ 1 în care: R , R, X și Y sunt definiți ca mai sus, M este un ynetal alcalin sau alcalino-pământos; R^z este o grupă care poate forma esterul lui R.

Astfel, compusul cu formula 1-3, poate 30

1-3 1-4 fi preparat prin reacție, în prezența unei baze și într-un solvent polar, apă sau amestec dc apă și un solvent polar, în intervalul de temperatură de la temperatura camerei la temperatura de fierbere

a solventului, timp de la câteva orc la câteva zeci de ore.

Produsul aslfel preparat, este apoi precipitat cu o soluție apoasă a unui acid organic, cum ar fi, acidul citric sau a unui 5 acid mineral, cum ar li, acidul clorhidric sau sulfuric, obținându-se compusul cu formula 1-4.

Exemple de solvenți includ alcoolii.

Procedeul C 10 ca metanolul și etanolul, solvent polar eteric, ca de exemplu, 1,4-dioxan și tetrahidrofuran și amide, cum ar fi, dimetilformamidă și dimetilacetamida, dar exemplele nu sunt limitative. Exemplele de baze includ carbonarii. cum sunt, carbonatul de sodiu, carbonatul de potasiu și carbonatul de calciu și hidroxizii metalici ca hidroxidul de sodiu, hidroxidul dc potasiu si hidroxidul de calciu.

in care: R\ R², R⁷. Μ. X și Y¹ sunt definiți ca mai sus. I ¹ este un atom de halogen.

Compusul cu formula 1-5 poate fi preparat prin reacția cu compusul cu 15 formula 1-3, cu un compus cu formula

IV. în prezența unei baze într-un solvent polar, dc preferință un solvent inert, într-un interval de temperatură de la temperatura camerei ia punctul de fier- 20 bere al solventului, de la câteva minute la câteva ore.

Exemplele de solvenți includ, solvenți hidrocarbonați, ca de exemplu, benzen sau toluen, solvent clorurar, ca diclorme- 25 tan sau cloroform, eter, ca 1,4-dioxan sau tetrahidrofuran, cetonă, ca acetona sau metil cetona, esteri, ca acetatul de metil sau acetatul de etil, amide, ca dimetilformamida sau dimetilacetamida și acetonitrilul. Exemplele de baze includ metale, ca sodiu și potasiu, hidruri alcaline și alcalino-pământoase, ca hidrură de sodiu, hidrură de potasiu și hidrură de calciu, carbonați, cum sunt carbonatul de sodiu, carbonatul de potasiu și carbonatul calciu, hidroxizii ca hidroxidul de sodiu, hidroxidul de potasiu și hidroxidul de calciu și bazele organice, ca trimetilamina, diizopropilamina și piridină.

'1-6 în care: R, r\ R“, X și Y² sunt definiți anterior.

Compusul cu formula 1-7 poate fi preparai prin reacția compusului cu for1-7 mula 1-6 cu un acid, într-un solvent inert, în intervalul de temperatură de la temperatura camerei până la punctul de fierbere al solventului, timp de câteva minute la câteva ore.

Exemplele de solvenți includ hidro carburi. ca benzen sau toluen, hidrocarburi clorurate. ca diclormetanul sau cloroformul. eteri, ca 1,4-dioxan sau tetrahidrofuran, cetone, ca acetona sau metil cetona, esteri, ca acetatul de metil sau Procedeul E acetatul de etil. amide. ca dimetilforma mida sau dimetilacetamida și acetonitrilul. Exemplele de acizi folosiți includ acidul clorhidric, acidul sulfuric și acidul oxalic. Acidul poate fi adăugat direct Ia solvent sau poate fi adăugat sub formă de gaz.

1-8 în care: R. R¹. R“. X și Y^L sunt definiți ca mai sus.

Compusul cu formula 1-9 poate ii 10 preparat prin reacția compusului cu for mula 1-8, în prezența unui peroxid. într-un solvent inert, în intervalul de temperatură de la -20°C până la punctul de fierbere al solventului. 15

Exemplele de solvenți includ, de prc l'erințâ, metanol, apă, diclormetan și cloroform. Exemplele de peroxizi includ apa oxigenată, peroxizi organici, ca acidul metaclorperbenzoic și peroxidul de ben- 20 zoii.

Se dau, în continuare, 7 exemple de obținere a derivaților, conform invenției, 6 exemple de obținere a materiilor prime utilizate, 5 exemple de condiționare a 25 compușilor, conform invenției, și 4 exemple de evaluare a eficienței erbicide a compușilor prezentei invenții.

Exemplul 1. Prepararea metil 3-(4,6dimetoxipirimidinil-2)oxi- 6- (N.N-dimetil- 30 amino)pico li nat (Compusul 19)

1.4 g (7 mmol) metil 6-(N,N-dimetilamino)-3-hidroxipicolina1, 1,6 g (7 mmol)

4,6-dimetoxi-2-metilsulfonilpirimidină si 0,6 g (4 mmol) carbonat de potasiu, 35 sc adaugă la 100 ml dimetilformamidă (DMF) și se reacționează timp de 2 h. la 90°C, După reacție, amestecul de reacție se toarnă în apă și se extrage cu dietileter.

1-9 după care se spală cu apă, se usucă și se concentrează, obținându-se un produs uleios, care se cristalizează cu eter izopropilic·. Cristalele obținute se recristalizează cu acetat de etil/n-hexan. Randament: 1.6 g (66%). Punct de topire:

125...127°C.

Exemplul 2. Prepararea metil 3-(4,6dimetoxipirimidinil-2)oxi- 6-fenilpicolinat (Compusul S)

1,0 g (4,4 mmol) metil 6-fenil-3-hidroxipicolinat., 0,8 g (4 mmol) 4,6-dimetoxi-2-metilsulfonilpirimidină și 0,6 g (4 mmol) carbonat de potasiu, se adaugă la 20 ml DMF și se reacționează 0,5 h, la 80°C. După reacție, amestecul se toarnă în apă și se extrage cu acetat de etil. Stratul organic se spală cu apă și cu saramură, se usucă și se tratează cu o cantitate adecvată de Florisil. Se îndepărtează acetatul de etil prin distilare în vid și reziduul se cristalizează prin adăugare de 20 ml hexan și se lasă să stea 3 zile. Cristalele obținute se spală cu hexan/ eter izopropilic, obținându-se compusul dorit. Randament: 0,85 g (58%). Punct de topire: 92...94°C.

Exemplul 3. Prepararea 3-(4,6-dimetoxipirimidinil-2)oxi-6- IN.N-dimetilamitto)picolinic (Compusul 20)

2,5 g(7,7 mmol) 3-(4,6-dimetoxipirimidinil-2)oxi-6-(N,N- diinetilaminoțpi109848 colinat se dizolvă în 100 ml metanol și 6 ral soluție apoasă de hidroxid de potasiu 10%. Amestecul rezultat se agită la temperatura camerei, peste noapte. După reacție, amestecul se toarnă în apă și se extrage cu acetat de etil. Stratul apos se acidulează și se extrage cu cloroform și apoi se spală cu apă, se usucă și se concentrează, obținându-se cristale care se spală cu eter izopropilic. Randament: l,6g(64%). Punct de topi re: 195...197,5%).

Exemplul 4. Prepararea 1 -(etoxicarbonîloxi)etil 3- (4,6- dimctoxipirimidinil2)oxi-6-ilimetilaminopirimidin- 2-carboxilat (Compusul 41)

2,0 g (5,6 mmol) 3-(4,6-dimetoxipirimidinil-2)oxi-6- dimetilaminopirimidin2-carboxilat de potasiu și 0,8 g (5,7 mmol) 1 (etoxicarboniloxi) etilclorură se suspendă în 5 ml dimetilformamidă și se agită la temperatura camerei, timp de 6 h. Amestecul de reacție se toarnă în apă, se extrage cu acetat dc etil dc două ori. Stratul organic se spală cu apă și se usucă, solventul se îndepărtează prin distilare, obținându-se un produs vâscos, care se purifică prin coloană. Randament: 0,5 g (33%). Indice de refracție (Raza D a sodiuiui): 1,5215.

Exemplul 5. Prepararea 3-(4,6-dimetoxipirimidinil-2)oxi-6- dimetilaminipirimidin-2-carboxilat de potasiu (Compusul 49)

9,2 g (27,5 mmol) metil 3-(4,6-dimetoxipirimidinil-2)oxi-6- dimetilaminopirimidin-2-carboxilat se dizolvă în 30 ml metanol și se adaugă 1,55 g (27,5 mmol) hidroxid de potasiu 10%. Se mai adaugă 20 ml apă și ameslecul rezultai se agită ia temperatura camerei. Lichidul rezultat se concentrează sub presiune redusă și se adaugă acetonă, pentru a precipita cristalele. Cristalele astfel obținute se separă prin filtrare și se spală cu hexan pentru a obține produsul dorit. Randament: 9,8 g (98%). Punct de topire:

240...245%).

Exemplul 6. Prepararea 3-(4.(>-dimetoxipirimidin il-2) oxi- <>- dim eli lam in opirimidin-2 earboxilalului de calciu (Compu- sul 50)

1.0 g (3,1 mmol) 3-(4.6-dimet.oxipirimidinil-2)oxi-6- dimetilaminopirimidin-

2- carboxilat de potasiu se dizolvă în 10 ml tetrahidrofuran și se adaugă 0,15 g (1,5 mmol) carbonat de calciu. După aceea, se adaugă 10 ml apă la amestecul rezultat, care se agită la temperatura camerei. Lichidul rezultat se concentrează sub presiune redusă și se adaugă acetonă pentru precipitare. Cristalele obținute se separă prin filtrare și se spală cu hexan, obținându-se compusul dorit. Randament: 1.0 g (91%). Punct de topire: 169... 182%'.

Exemplul 7. Prepararea metoximetil

3- (4,6-dimetoxipirimidinil- 2)oxi-6-dimelilaminopirimidin - 2- carboxilatului (Com pusul 42)

0.4 g (1,25 mmol) acid 3-(4,6-dimctoxipirimidinil-2)oxi-6- dimetilaminopirimidin-2-carboxilic se dizolvă în 15 ml diclormetan și se adaugă 0.17 g (1.31 mmol) diizopropilet.ilamină, se răcește și sc lasă să reacționeze timp de 15 min. Apoi, se adaugă. în picături, 0,12 g (1,49 mmol) metoximetilclorura la 0°C și amestecul se reacționează, timp de 4 h, ridicând treptat temperatura până la temperatura camerei. După terminarea reacției, se adaugă 30 ml diclormetan și se spală cu apă. După aceea, amestecul se spală cu soluție apoasă de acid citric 10% și saramură apoi se usucă, se concentrează și se purifică prin cromatografiere pe coloană cu silicagel. Se obține compusul dorit cu un randament de 0,4 g (84%). Punct de topire: 91...‘>6%T

Compusul de plecare pentru compusul prezentei invenții, poate fi preparat în modul următor ca în procedeul F:

Procedeul F (în care: R⁶, L¹ și X sunt definiți mai sus.)

Compusul cu formula II-3 poate fi preparat prin transformarea compusului cu formula II-l în compusul cu formula

II-2 și apoi prin hidrogenare catalitică cu hidrogen. Transformarea compusului cu formula II-1 în compusul cu formula

11-4 și compusul cu formula 11-5 poale ti obținută prin metode cunoscute (conProcedeul F

II-5 lorm Pharmacological Joumal voi.67. p.51.1947). Aceste metode sunt explicate în continuare mai în detaliu.

COOR⁶

în care: R° este definit mai sus: R^S este o grupă cian, o grupă dimetilamino sau dietilamino; R este o grupă dimetilamino, dietilamino, o grupă alchil sau fenil.

Compusul cu formula II-6 sau compusul cu formula II-7 poate fi preparat prin reacția compusului cu formula 11-1 cu derivatul de trimetilsilil cu formula V sau cu clorură acidă cu formula VI, într-un solvent inert și la o temperatură cuprinsă între temperatura camerei și punctul de fierbere al solventului, timp de câteva ore.

Exemple de solvenți folosiți sunt hidrocarburi. ca benzenul sau toluenul, hidrocarburi halogenate, ca diclormetanul sau cloroformul, eteri, ca tetraliidrofuranul sau 1,4-dioxanul. cetone, ca ace10 tona sau metil etil cetone, esteri, ca acetatul de metil sau acetatul de etil, solvenți polari aprotici cu dimetilformamida sau dimetilacetamida, acetonitril s.a. Se preferă cloroformul.

Procedeul G

II-4 în care: R° este definit mai sus; R¹⁰ este o grupă alchil, o grupă alchil substituit^ sau o grupă 4,6- dimetoxipirimidinil: L“ este un atom <|e halogen, cu condiția, ca atunci când I / este un atom de halogen 5 sau o grupă alchilsulfonil, R^J este o grupă 4,6- dimetoxipirimidinil.

Astfel, compusul cu formula II-8 poate fi preparat prin reacția compusului cu formula 11-4 cu un compus cu formula VI, în prezența unei baze într-un solvent inert și în intervalul de temperatură cuprinsă între temperatura camerei și temperatura de fierbere a solventului, timp de câteva minute până la câteva ore. 15

Exemple de solvenți utilizați sunt următoarele: solvent hidrocarbonat, cum

Procedeul II

II-8 ar fi, benzenul sau toluenul, hidrocarburi halogenate, ca diclormetanul sau cloroformul, eteri ca tetrahidrofuranul sau

1,4-dioxanul, cetone, ca acetona sau metil etil cetona, esteri ca acetatul de metil sau acetatul de etil, solvenți polari aprotici cu dimetilformamidă sau dimetilacetamida, acetonitrilui ș.a. Exemple de baze sunt următoarele: metale alcaline, ca 10 sodiu sau potasiu, hidruii ale metalelor alcaline și hidruri ale metalelor alcalino-pământoase, ca de exemplu, hidrură de sodiu, hidrură de potasiu sau hidrură de calciu, carbonați, cum ar fi, carbonatul de sodiu, carbonatul de potasiu sau carbonatul de calciu, hidroxizi, ca hidroxidul de sodiu, hidroxid de potasiu sau hidroxid de calciu.

în care: R și 1 ¹ sunt definiți mai sus;

R¹¹ este o grupă fenil substituită. 20 /Astfel, compusul cu formula II-9 poate li preparat prin reacția compusului cu formula Π-5 cu compusul cu formula VII, în prezența unei baze și a unui catalizator într-un solvent inert, în intervalul de 25 temperatură de la temperatura camerei la temperatura de fierbere a solventului, timp de câteva ore.

Exemple de solvenți folosiți sunt următoarele: hidrocarburi, ca benzenul sau toluenul. alcooli, ca metanolul sau etanolul, eteri ca 1,2-dimetoxietanul, tetrahidrofuranul sau eterul etilic, esteri, ca acetatul de metil sau acetatul de etil, solvenți polari aprotici, ca dimetilformamida sau dimetilacetamida, acetonitrilui ș.a. Exemple de catalizatori sunt următoarele: tetrakis (trifenilfosfin) paladiul (O), acetatul de trifenilfosfin paladiu și acetatul de tris (O-tolil)-fosfin paladiu.

Ca baze se folosesc următoarele: carbonați, cum ar fi. carbonatul de sodiu sau carbonatul de potasiu, bicarbonații, ca

Procedeul I bicarbonatul de sodiu sau o bază organică, ca de exemplu, trietilamina sau piridină.

Compușii de plecare pol fi preparați prin următorul procedeu.

Astfel, compusul cu formula 11-11 poate fi preparat prin reacția compusului cu formula 11-10 cu acid formic. într-un interval de temperatură cuprins între temperai ura camerei și temperatura de fierbere, timp de la câteva minute la câProcedeulJ teva ore.

Compusul cu formula 11-11 poate fi preparai și. prin reacția compusului cu formula II -10 cu un amestec de anhidridă acetică - acid formic sau foriniat de dici10 clohexi Icarbodiimidă.

COOR⁶

11-12

Λ 1 t în care: R, R* și R° sunt definiți mai sus.

Astfel, compusul cu formula 11-13 poate fi preparat prin reacția compusului cu formula 11-12 cu azotit de sodiu, în prezența unui acid mineral la O'C cu formarea sării de diazoniu urmată de tratarea acesteia cu sulf sau un compus cu sulf.

Exemplele dc compuși cu sulf includ compuși organici, cum ar fi, sulfura dc sodiu sau sulfura acidă de sodiu și un compus organic, ca benzilmercaptanul sau O-etil ditiocarbonatul de potasiu. Obținerea nu este, însă, limitată la aceste metode.

Obținerea compușilor de plecare este descrisă mai în detaliu în următoarele exemple de referință.

11-13

Exemplul de referință 1.Prepararea metil 3-benziloxi-6-(N,N- dimetilamino )picolinatului g (58 mmol) metil 3-benziloxipi15 colinat-N-oxid, 6,7 g (67 mmol) trimetilsililnitrii și 8.3 g (61 mmol) clorură de

N.N- dirnetilcarbamoil. se adaugă la 100 ml clorură de metilen și amestecul sc lasă să stea la temperatura camerei, sub 20 agitare. Stratul organic obținut se spală cu apă, se usucă și se concentrează, iar reziduul obținui se purifică pe coloană cromatografică. obținându-se compusul dorit. Randament: 2,4 g(14%). Punct de 25 topire: 71.5...73°C.

Exemplul de referință 2.

în același mod ca mai sus, s-a obținut metil 3-benzoiloxi-6- cianopicolinatul.

Randament: 3,1 g (20%). Punct dc topire:

103.5.. . 105°C.

Exemplul de referință 3. Prepararea metil 3-benzoilojă-6- metilpicolinatului

5,0 g (19 mmol) metil 3-benzoiloxi6-hidroxjpk'olinat, 2,1 g (19 mmol) etil bromură și 2,9 g (21 mmol) carbonat de potasiu, se adaugă la 100 ml DMF și amestecul rezultat se reacționează timp de 5 h. la 80°C. După reacție, amestecul se toarnă în apă, se spală cu apă și se extrage cu acetat de etil. se spală cu apă, se usucă și se concentrează. Reziduul obținut se purifică prin cromatografie pe coloană, obținându-se produsul dorit. Randament: 4,1 g (74%). Punct de topire:

45.. .46Ύ'.

Exemplul de referință 4. Prepararea metil 3-benziloxi-6- fenilpicolinritului

0,6 g (0.5 mmoli tetrakis (trifenilfosfin) paladiu (O) și 5 ml 1,2-dimeloxietan, se încarcă într-un balon cu trei gâturi, prevăzut cu termometru, condensator și un tub pentru introducerea azotului. Apoi. 2,7 g (10,0 mmol) metil 3-benziloxi-6cloropicolinat se dizolvă în 1,2-dimetoxietan (20 ml), sub azot, și se încarcă în balon. După agitare la temperatura camerei, timp de 3 h, se adaugă 1,8 g (15 mmol) acid fenil boric dizolvat în 1.2-dimetoxietan (15 ml) și se mai agita timp de 1 Îl După aceea, se adaugă soluție apoasă de carbonat de sodiu 2M (40 ml) și amestecul rezultat se refluxează, timp de 50 min. După răcire, se adaugă o cantitate adecvată de apă și amestecul se extrage apoi, cu acetat de etil. Stratul organic se spală cu apă și cu saramură, se usucă și se concentrează. Reziduul obținut se purifică prin cromatografie pe coloană, obținându-se produsul dorit. Randament: 1.9 g (59,4%).

Exemplul de referință 5. Prepararea metil 3-hidroxi-6- fenilpicolinatului

1,9 g metil 3-hidroxi 6 fenilpicolinat se reduce cu 10% paladi u carbon/ metanol si produsul rezultat se purifică prin cromatografie pe coloană, pentru a obține produsul dorit. Randament: 1,0 g (76,9%). Punct de topire: 100...101°C.

Exemplul de referință b.Prepararea metil 6-(N.N- dimetilamino)-3-hidroxipicolinatului

2,3 g (8 mmol) metil 3-benziloxi-6(N,N-dimetilamino)picolinat și 0,3 g 10% paladiu/carbon, se adaugă la 100 ml acetat de etil și se hidrogenează la presiune normală. După reacție, produsul se filtrează și se concentrează, obținându-se cristale. Randament: 1,4 g (92%). Punct de topire: 118,5...12O°C.

Exemple concrete ale compușilor de plecare preparați în aceeași manieră ca în exemplele de referință 1...6, sunt enumerate în tabelul 2.

Tabelul 2

Compus intermediar nr.	X	R^l“	Punct, de topire, C
1	N(CH3)2	CH3-	71,5...73
2	N(CH3)2	H	118,5...120
3	CN	CH2-	103,5...105
4	CN	H	-
5	O	H	100...101
6	OCI-I3	H	-
7	OC2H5	H	-
8	-CH3	CI Ϊ2	140...143
9	-CH3	H	84,5...86
10	-CI	CH2-	127...130
11	-CI	11	142...145
12	-F	H	124,5...127
13	-OCH3	H	82...85

Compoziția erbicidă, conform prezentei invenții, conține ca ingredient activ, un derivat de acid picolinic, având formula ωCând compusul prezentei invenții este utilizat ca erbicid în culturile de orez, în zonele muntoase, în livezi sau pe terenuri ne-agricole, ingredientul activ poate fi folosit într-o receptură adecvată, funcție de utilizare. în general, ingredientul activ poate ti folosit îrt recepturi sub forma de pulberi, pulberi umectabile, concentrat emulsionabil și sub lormă de granule prin diluare cu un lichid inert sau un purtător solid sau, eventual, prin amestecare cu un agent de suprafață, un agent de dispersie sau un adjuvant.

De exemplu, pulberea este preparată prin amestecarea și pulverizarea ingredientului activ cu un purtător solid. Pul berea umectabilă se prepară prin amestecarea și pulverizarea ingredientului activ cu un purtător solid, un agent de suprafață și un agent dc dispersie. Concentratul emulsionabil poate li preparat prin amestecarea ingredientului activ cu un purtător lichid, un agent de suprafață și un agent de dispersie. Granulele pot fi preparate prin amestecarea și granu larea ingredientului activ cu un purtător solid, un agent dc suprafață, un agent de dispersie și un adjuvant sau prin acoperirea cu ingredientul activ al granulelor obținule prin amestecarea și granularea unui purtător solid, un agent de suprafață, un agent de dispersie și un adjuvant.

Ca purtători solizi pot fi utilizați: talc, bentonită, argila, pământul diatomitic, vermiculitul, nisipul de silice, sulfatul de amoniu sau ureea sau un purtător lichid, ca izopropanol. xilen, ciclohexanonă. izolorona sau metilnaftalena. Ca agent de suprafață și ca agent de dispersie pot fi enumerați: sarea esterului acidului sulfuric cu un alcool, alchilarilsulfonatul. produsul de condensare dintre naftalensulfonat și tormaldehidă. lignin sulfonat. eterul polioxietilenglicolului, eterul alchil arii polioxietilenei sau polioxietilen sorbitoi monoalchilat. Ca adjuvant se poate folosi: carboximetil celuloza, polietilen glicolul sau guma arabică.

Proporția de ingredient activ este aleasă în funcție de utilizare și este, de obicei, de la 0,01 la 10% în greutate, de preferință, de la 0.05 la 5% în greutate, în cazul pulberilor și a granulelor și de la 1 la 50% în greutate, de preferință, de la 5 la 20% în greutate, în cazul concentratelor emulsionabile și a pul30 berilor umedabile, dar acestea nu sunt limitative.

în utilizarea practică, erbicidul prezentei invenții poate fi diluat la o con centiație dorită, înainte dc aplicare fo liară. pe sol sau pe suprafața apei sau poate fi aplicată direct. Erbicidul prezentei invenții este aplicat într-o doză dc la 0.1 g la 5 kg, de preferință, de la 1 g la 1 kg ingredient activ per 10 ari. în cazul aplicării lichide, ca de exemplu, concentratele emulsifiabile si pulberile umectabile, ingredientul activ este diluat până la o concentrație de 0,1 la 50000 ppm, de preferință, dc la 10 la 10000 ppm, dar nu sunt limitative aceste valori.

Dacă sc dorește, compusul prezentei invenții poate fi folosit în combinație cu insecticide, agenți de sterilizare, alte erbicide. agenți pentru controlul creșterii plantelor, agenți de fertilizare.

In cele ce urmează, se vor prezenta exemple de compoziții erbicide. în aceste exemple prin părți, se înțeleg părți în greutate.

Exemplul 1 de receptură (pulbere) parte din compusul nr.20 și 99 părți pământ de diatomită, se amestecă uniform și se pulverizează pentru a obține o pulbere.

Exemplul 2 de receptură (pulbere umectabilă) părți compus nr.19, 0,5 părți polioxietilenalchilaril eter, 0,5 părți produs de condensare al naftalensulfonatului de sodiu cu formaldchidă, 20 părți pământ diatomitic și 69 părți argilă se amestecă uniform și se pulverizează penlru a obține o pulbere umectabilă.

Exemplul 3 de receptură (pulbere umectabilă) părți compus nr. 1, 0,5 părți polioxietilenalchilaril eter. 0.5 părți produs de condensare al naftalensulfonatului de sodiu cu formaldehidă, 20 părți pământ diatomitic. 5 părți Carplex <80 și 64 părți argilă se amesteca uniform și se pulverizează penlru a obține o pulbere umectabilă.

Exemplul 4 de receptară (concentrat einulsionabil) părți compus nr.20. 60 părți de amestec echivalent de xilen și izoferonă și 10 părți eter polioxietilenalchilaril și o sare metalică a unui acid alchilbenzensulfonic se amestecă uniform si se agită pentru a obține un concentrat emulsionabil.

Exemplul 5 de receptură (granule) părți compus nr.3. 80 părți dintr-un agent de aglomerare sau amestec 1.3 talc, bentonită. 5 părți cărbune alb. 5 părți polioxietilenalchilaril eter și o sare metalică a acidului alchilbenzensulfonic și 10 părți apă se amestecă bine pentru a obține o pastă. Pasta este apoi extrudată printr-o deschidere cu diametrul de 0.7 mm și produsul extrudat se usucă și se taie în bucăți cu lungimea de 0.5...1 mm pentru a obține granule.

Compusul cu formula generală I. conform prezentei invenții, este eficient pentru distrugerea diferitelor buruieni dăunătoare, care cresc în zonele muntoase, la un dozaj mic, cum ar fi următoarele: Promoea sp., Xanthum strumarium, Polvgonum lapathifolium, Amaranthus viridis, Chenopodium album. Stellaria media, Abutilon theophrasti, Sida spinosa, Cyperus rotundus, Kyllinga brevifollis, Cyperus microiris, Cyperus iris, Agropyron repens, Sorghum halepense. Echinochloa crusgalli, Digitari sp.. Setări a sp.. Setaria viridis și Eleusine indica.

Compusul prezentei invenții este eficient ca erbicid și pentru buruienile care cresc în zonele ne-agricole, cum ar fi: Italian reygrass (Lolium multiflorum), euialia (Miseanthus sinensis), Cogongrass (lmperata cylindrica), day flower (Commelina communis), purslane (Portulaca cleracea), arrowroot (Pueraria labata). tole goldeurod (Solidago altissima), Cayratia Japonica, Iaraxacum offlcinule, Erigeron canadensie. Erigeron sumatrensis și Sidens fronclasa.

Compusul prezentei invenții este eficient ca erbicid și pentru buruienile anuale, cum sunt: Echinochloa crusgalli.

Cyperus difformis, Monochoria vaginalis. precum și pentru buruienile perene, ca Sagittaria pygmaea, Cyperus serotinus, Eleocharis kuroquwsi. Scirpus hotarul și Alisma canaliculatum, care cresc în culturile de orez pe toată perioada, începând de la germinare până la creștere. In cele ce urmează, se vor prezenta efectele erbicide ale compușilor, confor invenției, prin următoarele tesle.

In aceste teste, pentru comparație s-au folosit următorii compuși:

Compusul A: elil 3-(4,6-dimetoxipirimidinil 2) oxipicolinat (Compus prezentat în cererea de brevet japoneză, publicată, nr.84/1989).

Compusul B: metil 3-(4,6-dimetoxipirimidinil-2) tiopicolinat (Compus prezentat în cererea de brevet japoneză, publicată, nr. 121973/ 1990).

Testul 1 (Efectul erbicid obținut prin tratarea solului culturii de orez).

Intr-un^vas din plastic (cu suprafața de 100 cm) umplut cu sol pe orezărie. s-au semănat Echinochloa crusgalli (Ec). Monochoria vaginalis (Mo) și Scirpus hotarul (Sc) și s-a inundai cu apă până la adâncime de 3 cm. In ziua următoare, s-a aplicat. în picături, pe suprafața apei, în așa fel încât să fie o cantitate de 100 g ingredient activ per 10 ari. dintr-o receptură obținută dintr-o pulbere umectabilă conform exemplului 2, diluată în prealabil cu apă. Plantele s-au ținut într-o sera și efectul erbicid s-a evaluat după a 21-a zi de la tratament conform stan dardelor, prezentate în tabelul 3. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul

4.

Tabelul 3

Indi- ce	Efectul erbicid (gradul de control al creșterii)
5 4	Efect erbicid, cel puțin 90%- Efect erbicid, min.70% și max.90%
	Efect erbicid, min,50% și max.70%
2	Efect erbicid, min.30% și max.50%
1	Efect erbicid. min. 10% și max.30%
0	Efect erbicid, între 0 și 10%

Tabelul 4

Compus nr.	Efect	erbicid
Ec	Mo	Sc
1	5	5	5
o		5	5
3	5	5	5
4	5	5	5
19	5	5	5
20	5	5	s
21	5	5	4
oo	s		j

23	5	5	5
24	5	5	5
77	s	\	<7
			-
i 35	5	5	5

06	o	A	5
—1 7 /	5	5	5
38	5	5	ς
39	ς		5 1
40	5	5	5 i
41	5	5	5 i
42	5	5	5
43	5	5	5
44	5	5	5
45	5	5	5
46	5	5	5 I
1 47	5	5	5
48	5	5	5 1
49	5	5	⁵
56	5	5	5
— —<			!
.·> /	n		> 1
63	Ι_π,··„·ΓΗ.........	5	..........,1.....J

și efectul erbicid s-a evaluat a 20-a zi după tratament, conform standardului indicat în tabelul 3. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5

Ccm-	Efect	erbicid
pus nr.	Ec	Po	Am	Ch	Ci
1	5	5	5	5	5
0	5	5	5	5	5
19	c	5	5	5	5
21	5	5	5	5	5
22	5	5	5	5	5
24	ς	5	5	5	5
25	4	5	5	5	4
27	5	5	5	5	5
35	5	4	5	5	5
36	5	5	4	5	5
37	4	4	4	5	5
38	5	5	5	5	5
39	5	7	5	5	5
40	5	5	5	5	5
41	5	5	5	ς	5
42	5	5	5	5	5
43	5	5	5	5	5
44	5	5	5	5	5
45	5	5	5	5	5
46	5	5	5	5	5
48	5	5	5	5	5
49	5	5	5	5	5
56	5	5	5	5	5
57	5	5	5	5	5
63	5	5	5	5	5

Testul 2 (Efectul erbicid obținut prin 5 tratarea solului muntos).

într-un vas din plastic (cu suprafața de 100 cm^-), umplut cu pământ de orezărie, s-a semănat Polygonum lapahifolium (Po), Echinochloa crusgalli (Ec). 10

Amaranthus viridis (Am), Chenopoditim album (Ch) și Cyperus iria (Ci) și s-au acoperit cu pământ. O pulbere umectabilă, preparată conform recepturii din exemplul 2, s-a diluat cu apă și s-a aplicat 15 uniform pe sol prin pulverizare într-o cantitate de 100 1/10ori, astfel încât doza de compus activ să lîe de 100 g per 10 ari. Plantele s-au menținut într-o seră

Testul 3 (Testarea efectului erbicid prinjratare fol iară a zonelor muntoase).

într-urț vas din plastic (cu suprafața de 100 cm ), umplut cu pământ din zonă muntoasă, s-au semănat Echinochloa crusgalli (Ec), Polygonum viridis (Po). Amaranthus viridis (Am), Chenopoditim album (Ch) și Cyperus iria (Ci) și s-au acoperit cu pământ după care s-au menținut într-o seră timp de 2 săptămâni. O pulbere umectabilă, preparată conform recepturii din exemplul 2, s-a diluat cu apă și s-a aplicat pe frunzele plantelor prin pulverizare într-o cantitate de 100 1/10 ori. astfel încât cantitatea de ingre109848 dient activ să fie de 100 g per 10 ari.

Plantele sau cultivat într-o seră și efectul erbicid s-a evaluai a 14-a zi după tratament, în conformitate cu standardul prezentat în tabelul 3. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 6.

Tabelul 6

Testul 4 (Testarea efectului erbicid prin aplicare foliară. la dozaj mic. în zonele muntoase).

Intr-uițvas din plastic (cu suprafața de 600 cm“), umplut cu sol muntos, s-au semănat Echinochloa crusgalli (Ec). Sorghum halepense (So). Polygonum viridis (Po), Amaranthus viridis (Am), Chenopodium album (Ch), Pomosa sp. (Ip; și Xanthum strumarium (X^a), s- au acoperit cu pământ și s-au cultivat timp de 2 săptămâni în seră. O cantitate stabilită de pulbere umectabilă, preparată con form receplurii din exemplul 2, s-a diluat cu apa și s-a aplicai foliar, prin pulverizare. într-o cantitate de 100 1/10 ari. Plantele s-au cultivai în seră și efectul erbicid s-a evaluat în a 14-a zi de la tratament, conform standardului din tabelul 3. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 7.

Tabelul 7

Com pus nr.	*	iifedt. erbicid
Ec	So	Po	An	Ch	Ip	Xa
19	6,3	5	5	5	5	5	5	5
20	6,3	5	5	5	5	5	5	ς
39'	6,3	S	5	5	5	5	5	5
39	6.3	5	5	5	5	5	5	5
40	6,3	«ζ	s	N	5		5	5
41	6,3	5	5	5	5	5	5	5
42	6,3	5	•C	5	5	5	5	5
44	6,3	5	5	5	5	5	5	5
45	6,3	5	5	5	5	5	5	5
47	6,3	5	5	5	5	5	5	5
48	6,3	5	5	5	5	5	5	5
49	6,3	4	5	5	5	5	5	5
57	6,3	5	5	5	5	5	5	5
63	6,3	ς	5	5	5	5	5	5
A	6,3	i	4	4	5	4	1	1 1
Έ	6,3	0	2	3	1	3	0	o \|

* doza de ingredient activ, g/10 a

Claims

Revendicări

1. Derivați de acid picolinic, caracte] 0 rizați prin aceea că au formula structurală generală 1:

în care: R este un atom de hidrogen, o grupă alchil, o grupă alchenil, o grupă alchinil, o grupă benzii, o^grupă alchil substituită cu halogen, o grupa cianoalchil.

o grupă alcoxialchil, o grupă alcoxicarboniioxialchil. o grupă alcoxkarbonilalchii. o grupă alchilcarboniioxialchil, o grupă cicloakhilcarboniloxialchil, o grupă cicloalchilalchil, un atom de metal alcalin, un atom de metal alcalino-pământos sați un cation de amină organică: R §i R sunt identici sau diferiți și reprezintă o grupă alchil, o grupă alcoxi, un atom de halogen, o grupă alcoxi substituită cu halogen sau o grupă alchilsulfonil: X este o grupă cu formula -N-Rj ' ‘1 ^r1 (în care, R'⁴ și R⁴ sunt identici sau diferiți și reprezintă un atom de hidro10 gen, o grupă alchil, o grupă fenil sau o grupă acil). o grupă cian, o grupă fenil (care poate fi substituită cu un atom de halogen, o grupă alchil sau ogrupă alcoxi), o grupă fenoxi. o grupă alchil substituită cu un halogen. o grupa alcoxi, o grupă alchenil, o grupă alchinil, o grupă hidroxi, o grupă trimetilsililetinil. o grupă nitro. o grupă 4.6-dimetoxipirimidină-2-il-oxi sau un atom de hidrogen: Y este un atom de oxigen sau o grupă având formula -N-R~ (în care, R este un atom de hidrogen sau o grupă l'enil) și n este 0 sau 1, cu condiția, ca atunci când X este un atom de hidrogen, Y este o grupă cu formula -N\CHO, sau o sare a acestuia.
2. Derivat de acid picolinic sau o sare a acestuia, conform revendicării 1, carac20 terizat prin aceea că. R este un atojn de halogen sau o grupă alchil, R¹ și R sunt identici sau diferiți și reprezintă o grupă alchil, ogrupă alcoxi, un atom de hidrogen, o grupă alcoxi substituita cu un halogen sau o grupă alchilșulfonil: X este o grupă cu formula -N-R^J
3 ^XR ' 1 (în care, R' și R sunt identici sau diferiți și reprezintă un atom de hidrogen, o grupă alchil, o grupă fenil sau o grupă acil), o grupă cian, o grupă fenil (care poate fi substituită cu un atom de halogen, o grupă alchil sau o grupă alcoxi), o grupă fenoxi, o grupă alcoxi, o grupă hidroxil, o grupa nitro sau o grupă 4,6dimetoxipirimidină-2-iloxi: Y este un atom de oxigen sau o ^rupă având formula -N-R (în care, R este un atom de hidrogen sau o grupă formil) și n este 0 sau 1.

3. Derivat de acid picolinic sau o sare a acestuia, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, Y este un atom de oxigen și n este 0 sau 1.
4. Derivat de acid picolinic sau o sare a acestuia, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea ca. R este un atom de hidrogen, o grupă metil, o grupă etoxicarbonilmetil, o grupă 1- propioniloxietil, o grupă 1-etoxicarboniloxietil, o grupă mefoximetil, o grupa cianometil. o grupă 2-cloroetil. o grupă 2- propinil. o grupă a Iii. o .grupă benzii, sodiu sau potasiu, R^Jși R- sunt respectiv o grupă metoxi, X este o grupă dimetilamino sau o grupă vinii, Y este un atom de oxigen, iar n este 0.
5. Compoziție erbicidă. caracterizată prin aceea că. aceasta conține o cantitate eficientă, din punct de vedere erbicid, de derivat de acid picolinic cu formula generală I sau o sare a acestuia, și cel puțin un adjuvant agricol, selectat din grupul constând dintr-un purtător, un agent activ de suprafață, un agent de dispersie și un aditiv, cantitatea de ingredient activ fiind de la 0,01 până la 10% în greutate, în formularea pulberei. a particulei sau a granulei, de la 1 la 50% în greutate, în formularea pudrei umectabile și a concentratului emulsifiabil.
6. Metodă de erbicidare, caracterizată prin aceea că, aceasta constă în aplicarea unei cantități eficiente, din punct de vedere erbicid. de derivat al acidului picolinic. cu formula structurală generală I sau o sare a acestuia pe locul care trebuie protejat, cantitatea de ingredient activ iiiiid. de preferință, de la 0.1 până la 5 kg/lOari dar, variind în funcție de utilizare și de forma de condiționare a ingredientului activ.
7. Procedeu de preparare a unui derivat al acidului picolinic. caracterizat prin aceea că, prin reacția dintre un derivat de acid picolinic cu formula:

în care: R° este o grupă alchil. o grupă alchil substituită cu un halogen. o grupă alchilcarboniloxialchil, o grupă alcoxialchil, o grupă alcoxicarbonilalchil, o grupă alcoxicarboniloxialchiL o grupă cicloalchilcarboniloxialchil, o grupă cicloalchilalchil, o grupă cianalchil. o grupă alchenil, o grupă alchinil. o grupă benzii, un atom de metal alcalin, un atom de metal alcalino-pământossau un cation de amină organică: X este o grupă alchil substituită cu halogen, o grupă alcoxi. o grupă alchenil, o grupă alchinil. o grupă fenil (care poate fi substituită cu un atom de halogen), o grupă alchil sau o grupă alcoxi. o grupă l'enoxi, o grupă hidroxil, o grupă cian, o grupă nitro, o grupă trimetilsililetinil. o grupă 4,6- dimetoxipirimidțnă2-iloxi sau o grupă cu formula -N-R ’ i ^Xr1 (în care, R^J și R¹ pot ti identici sau diferiți și reprezintă un atom de hidrogen. o grupă alcjiil, o grupa fenil sau o grupa acil); iar Y¹ este un atom de oxigen sau o grupă cu formula >NCHO, cu un derivat de pirimidină cu formula:

l¹

R¹

-R²

1 >

în care: R și R“ suni identici sau diferiți și reprezintă o grupă alchil, o grupă alcoxi, o grupă alcoxi substituită cu halogen. o grupă alchil sulfonil sau un atom de halogen: iar I . este un atom de halogen. o grupă alchilsulfonil sau o grupă benz.ilsulfonii, în prezența unei baze, obținânduse derivatul acidului picolinic cu formula:

10 în care: R¹, R\ X și Y¹ sunt cei definiți anterior.
8. Procedeu de preparare' a unui derivat de acid picolinic, caracterizat prin aceea că. prin reacția dintre derivatul de 15 acid picolinic cu formula:

tc 1

-5 în care: R . R~ și X sunt definiți anterior, iar R' este o grupă ce poate forma esteri, aleasă dintre grupele lui R. cu o bază, obținându-se derivatul acidului picolinic cu formula:

în care: R . R~, X și Y sunt definiți 40 anterior, iar M este un un atom de metal alcalin sau un atom de metal alcalinopământos.