MD4497C1

MD4497C1 - Compoziţie de dejivrare

Info

Publication number: MD4497C1
Application number: MDA20130101A
Authority: MD
Inventors: Рене Лодевейк Мария Деммер; Василь Маслов; Йонг Эдвин Рональд Де
Original assignee: Akzo Nobel Chemicals International B. V.
Priority date: 2011-06-08
Filing date: 2012-06-05
Publication date: 2018-02-28
Also published as: PL2718386T3; ZA201308941B; MX2013014033A; IL229183A; EA201391745A1; GEP201606529B; AU2012266493A1; IL229183A0; EP2718386A1; NZ617459A; JP5816361B2; CA2837707A1; KR20140033402A; DK2718386T3; EP2718386B1; ES2565091T3; MD20130101A2; DK201370061A; CN103582686A; EA027593B1

Abstract

Invenţia se referă la o compoziţie de dejivrare care conţine (i) un agent de dejivrare selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de calciu-magneziu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu, (ii) o proteină nativă şi (iii) un agent de îngroşare. Totodată, invenţia se referă la un procedeu de preparare a compoziţiei propuse, la un procedeu de dejivrare a unei suprafeţe cu utilizarea compoziţiei de dejivrare menţionate şi la un set de componente pentru realizarea acestuia.

Description

Invenţia se referă la o compoziţie de dejivrare şi la un procedeu pentru prepararea acestei compoziţii de dejivrare. În plus, prezenta invenţie se referă la un procedeu de dejivrare a unei suprafeţe şi la un set de componente pentru utilizare în acest procedeu. În final, prezenta invenţie se referă la utilizarea unei combinaţii de o proteină nativă şi un agent de îngroşare pentru creşterea eficienţei compoziţiei de dejivrare.

Condiţiile de iarnă creează inconvenienţe pe drumuri şi în trafic în formă de zăpadă sau polei. În mod evident, eliminarea zăpezii, chiciurii şi gheţii pe drumuri şi pe autostrăzi are beneficii enorme pentru siguranţă. Clorura de sodiu (NaCl) este frecvent folosită pentru a controla zăpada şi formarea de gheaţă pe drumuri, autostrăzi şi trotuare [1]. Clorura de sodiu funcţionează ca un agent de dejivrare prin dizolvare pe drumuri şi coborârea punctului de îngheţare, astfel topind gheaţa şi zăpada. Alte săruri care pot fi utilizate ca dejivrante includ, de exemplu, clorură de calciu şi clorură de magneziu [2]. Aceşti compuşi coboară punctul de îngheţ al apei la o temperatură mai joasă, decât clorura de sodiu.

De asemenea, clorura de potasiu este uneori folosită ca un dejivrant. O altă alternativă cunoscută de sare pentru drumuri este acetatul de magneziu calciu [3]. Alte săruri cu efect dejivrant, mai puţin cunoscute, includ acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu [4].

Condiţiile de iarnă deteriorează, de asemenea, asfaltul, bitumul şi suprafeţele de beton, aceste suprafeţe având structuri poroase, în special asfaltul conţine un număr de canale sub suprafaţă. Atunci când temperatura aerului/solului devine suficient de joasă, soluţia apoasă, care este prezentă în canalele asfaltului, se va extinde la îngheţare, astfel, creând tensionări mecanice în asfalt. În special după îngheţuri şi dezgheţări repetate, asfaltul se va deteriora, rezultând cu gropi. Nu numai că în fiecare an trebuie cheltuite sume mari pentru a repara drumurile şi autostrăzile deteriorate, gropile pot duce, de asemenea, la situaţii periculoase pentru trafic. Mai mult decât atât, întreţinerea suplimentară necesară va conduce la blocaje adiţionale de trafic.

Problema deteriorării drumurilor şi autostrăzilor din cauza dilatării şi contractării apei sau soluţiilor pe bază de apă în timpul ciclurilor de îngheţare şi dezgheţare a devenit o problemă şi mai mare de la introducerea în anii nouăzeci a unui nou tip de asfalt, aşa-numitul asfalt cu o porozitate înaltă. Acest beton de asfalt foarte poros poate cuprinde până la 20% din spaţiul gol. Aceasta are un avantaj, deoarece ploaia şi apa topită va curge repede departe de suprafaţa asfaltului în sol prin canalele de sub suprafaţă. Suprafaţa drumului asfaltat nu păstrează, practic, în sine umiditate şi, prin urmare, nu este netedă şi alunecoasă, chiar şi în caz de precipitaţii abundente. În timp ce utilizarea acestui tip de asfalt are un efect benefic enorm asupra siguranţei în condiţii de ploaie, un dezavantaj este că, în condiţii de iarnă este necesar mai mult agent de dejivrare pentru a menţine drumurile libere de zăpadă şi gheaţă, în plus, în timpul iernii agentul de dejivrare va curge, de asemenea, departe cu apa ce se topeşte pe suprafaţa drumului.

Scopul prezentei invenţii este de a furniza o compoziţie de dejivrare care are proprietăţi de dejivrare îmbunătăţite. În particular, scopul prezentei invenţii este de a furniza o compoziţie de dejivrare care rămâne eficientă pentru o perioadă mai îndelungată, astfel încât agentul de dejivrare să poată fi aplicat mai rar şi deteriorarea suprafeţelor rutiere, în special extrem de poroase să fie redusă chiar şi după îngheţări şi dezgheţări repetate.

Surprinzător, scopul a fost atins prin adiţia la agentul de dejivrare a unei combinaţii de două tipuri de aditivi, şi anume a unei proteine şi a unui agent de îngroşare. Mai detaliat, prezenta invenţie se referă la o compoziţie de dejivrare care conţine (i) un agent de dejivrare selectat din grupul constând din clorură de sodiu, acetat de magneziu calciu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu, (ii) o proteină nativă şi (iii) un agent de îngrăşare (cu condiţia ca componentele (ii) şi (iii) sunt diferite).

S-a constatat, că compoziţia de dejivrare, conform prezentei invenţii, are o performanţă îmbunătăţită. S-a constatat, că prin utilizarea combinaţiei specifice de agent de îngroşare şi proteină nativă agentul de dejivrare va rămâne activ pentru o perioadă mai îndelungată. Mai mult decât atât, datorită proprietăţilor de adeziune mai bune ale compoziţiei de dejivrare, comparativ cu utilizarea numai a agentului de dejivrare, va fi aruncată o cantitate mai mică de agent de dejivrare şi agentul de dejivrare va fi reţinut pe drum pentru o perioadă mai îndelungată.

În plus, s-a constatat că utilizarea compoziţiei de dejivrare, conform prezentei invenţii, reduce deteriorarea suprafeţelor rutiere după îngheţare şi dezgheţare repetată.

Compoziţia de dejivrare, conform prezentei invenţii, s-a dovedit a fi mai puţin corozivă decât compoziţiile de dejivrare tradiţionale.

Agentul de dejivrare prezent în compoziţia de dejivrare, conform prezentei invenţii, este selectat din grupul constând din clorură de sodiu, acetat de magneziu calciu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu. De preferinţă, de altfel, agentul de dejivrare este o clorură, adică acesta este de preferinţă selectat din grupul constând din clorură de sodiu, clorură de calciu, clorură de magneziu şi clorură de potasiu. Mai preferată fiind clorura de calciu pentru utilizare ca agent de dejivrare în compoziţiile, conform prezentei invenţii. Cea mai preferată fiind clorura de sodiu pentru utilizare ca agent de dejivrare în compoziţiile, conform prezentei invenţii, aceasta fiind mai ieftină şi disponibilă în cantităţi mari. În cazul, în care compoziţia de dejivrare este o compoziţie apoasă, agentul de dejivrare se conţine, de preferinţă, într-o cantitate de cel puţin 5% din greutate, mai preferabil fiind de cel puţin 10% din greutate şi cel mai preferat fiind de cel puţin 20% din greutate (raportat la greutatea totală a compoziţie de dejivrare).

De preferinţă, astfel de compoziţii de dejivrare apoase conţin agentul de dejivrare la cel mult o concentraţie de saturaţie. Compoziţia de dejivrare, conform prezentei invenţii, poate fi, de asemenea, în formă de suspensie, care conţine agentul de dejivrare în concentraţii mai mari, decât concentraţia de saturaţie. În cazul, în care compoziţia de dejivrare este în formă solidă, ea poate conţine mai puţin de 5% din greutate de agent de dejivrare (raportat la greutatea totală a compoziţiei de dejivrare), în cazul în care este, de exemplu, amestecat cu un material de împrăştiere a sării, cum ar fi nisipul. Cu toate acestea, de preferinţă compoziţia de dejivrare, conform prezentei invenţii, conţine cel puţin 50% din greutate de agent de dejivrare, încă mai preferabil fiind cel puţin 70% din greutate, şi cel mai potrivit fiind cel puţin 96% din greutate de agent de dejivrare (bazat pe greutatea totală a compoziţiei de dejivrare). Proteina, prezentă în compoziţia de dejivrare, conform prezentei invenţii, este o proteină în forma sa nativă. Adică, este o proteină nedenaturată. Un specialist în domeniu cunoaşte, că proteinele (sau mai degrabă polipeptidele în general) pot pierde structura sa secundară şi terţiară la expunerea la un stres chimic, fizic sau mecanic, cum ar fi un acid sau o bază puternică, uree, un solvent organic sau căldură. Proteinele, denaturate în asemenea circumstanţe nocive, nu mai sunt potrivite pentru utilizare în compoziţia de dejivrare, conform prezentei invenţii, deoarece ele îşi pierd eficacitatea.

Prin urmare, prin termenii "proteină nativă" şi "proteină în stare naturală" se înţelege că proteina nu a fost modificată în condiţii de denaturare, cum ar fi încălzire, acţiunea unor produse chimice, acţiunea unor enzime sau exigenţe de extracţie.

Pentru a fi clar, trebuie de precizat că proteina nu este o proteină prezentă în melasa. Proteina potrivită pentru utilizare în compoziţia, conform prezentei invenţii, este de preferinţă o proteină selectată din grupa constând din proteine pe bază pe soia, proteine pe bază de lactate, proteine de ou şi combinaţii ale acestora. Într-o realizare, de exemplu, proteina este praful alb de ouă obţinut prin uscare pulverizată sau de gălbenuş de ouă sau amestecuri ale acestora.

Proteina este de obicei prezentă în compoziţia de dejivrare, conform prezentei invenţii, într-o cantitate de cel puţin 10 ppm, mai preferat fiind de cel puţin 100 ppm şi cel mai preferat fiind de cel puţin 500 ppm. Aceasta este de preferinţă prezentă într-o cantitate mai mică de 10000 ppm, mai preferată fiind o cantitate mai mică de 8000 ppm şi cea mai preferată fiind o cantitate mai mică de 5000 ppm.

Concentraţiile de proteine sunt exprimate în ppm, definite aici ca mg de proteină pe kg de compoziţie totală de dejivrare.

Agentul de îngroşare potrivit pentru utilizare în compoziţia, conform prezentei invenţii este de preferinţă un agent de îngroşare selectat din grupul constând din derivaţi de lignină, agenţi de îngroşare în esenţă bazaţi pe celuloză/amidon, agenţi de îngroşare cu un lanţ de bază de galactomanan (cum ar fi guma de guar), agenţi de îngroşare derivaţi de la sulfonat sau de la acid sulfonic sau sărurile acestora, agenţi de îngroşare derivaţi de la acid carboxilic sau sărurile acestora şi combinaţii ale acestora. Agentul de îngroşare de preferinţă este selectat din grupa constând din carboximetil celuloză, săruri de carboximetilceluloză, gumă de guar, nanoceluloză, etil hidroxietil celuloză, metiletil hidroxietil celuloză, propoxiceluloză, metoxiceluloză, etoxiceluloză, hidroxietilceluloză, derivaţi de lignină, poliacrilaţi, polimaleinaţi şi copolimeri ai poliacrilaţilor şi polimaleinaţilor. De asemenea, este posibilă utilizarea unui amestec de doi sau mai mulţi dintre aceşti agenţi de îngroşare.

Se cere notat faptul, că, deşi mai puţin preferat, agentul de îngroşare poate fi o proteină cu proprietăţi de îngroşare, de exemplu, gelatină. Urmează de notat, însă, că componentele (ii) şi (iii) în compoziţia, conform prezentei invenţii, nu pot fi identice. Adică, în cazul în care componentul (iii) este o proteină având proprietăţi de îngroşare, componentul (ii) este o proteină nativă, conform prezentei invenţii, care este diferită de componentul (iii). Un efect sinergic al componentelor (ii) şi (iii) se observă doar în cazul, în care componentele menţionate diferă unele de altele.

Într-o realizare preferată, agentul de îngroşare este un derivat de lignină. Lignina este un biopolimer amorf având legături cu celuloza, care oferă rigiditate şi împreună cu celuloza formează pereţii celulelor plantelor lemnoase şi materialul de cimentare între ele. Acesta are, în general, o greutate moleculară de cel puţin 10000 Da. Mai frecvent este utilizată lignina din lemn, dar poate fi de asemenea folosită şi lignina din plante şi alge, ea constă din monolignoli ca alcoolul paracumarilic, coniferilic şi sinapilic, aceşti monomeri fiind încorporaţi în diferite cantităţi.

Lignina poate fi furnizată solubilizată în apă prin expunerea în condiţii acide, alcaline sau albită (tratată, de exemplu, cu H2O2 sau hipoclorit), crescând astfel numărul de grupe funcţionale hidroxil alifatice şi aromatice şi de acid carboxilic, sau hidrolizată până la fragmente moleculare mai mici. În condiţii neutre lignina poate fi hidrofilizată cu pulpă de sulfit când se introduc grupe funcţionale de sulfonat sau de acid sulfonic.

Termenul "derivat al ligninei", aşa cum este folosit în această descriere, se referă la toţi compuşii derivaţi ai ligninei, folosind cel puţin unul din procedeele descrise mai sus, şi care au o solubilitate în apă la 25°C de cel puţin 10g pe litru. Pot fi prezente şi alte grupe funcţionale chimice, atâta timp cât acestea nu compromit solubilitatea generală în apă. De preferinţă, derivatul ligninei, conform prezentei invenţii, are o greutate moleculară medie de cel puţin 5 kDa, mai preferată fiind de cel puţin 10 kDa. În cea mai preferată variantă derivatul ligninei poartă grupa funcţională de acid carboxilic, dar cele mai preferate fiind grupele funcţionale de acid sulfonic sau sulfonat (adică este un ligno-sulfonat).

Lignosulfonatul, conform prezentei invenţii este o lignină sulfonată derivată din biopolimerul lignină. În cadrul procesului de fabricare a celulozei din lemn în prezenţă sulfitului, lignosulfonatul rezultă ca un produs secundar. Produsul poate fi purificat (chimic) şi uscat prin pulverizare, deşi nici una dintre aceste etape nu este necesară pentru o bună eficienţă în conformitate cu prezenta invenţie. Masele moleculare ale lignosulfonaţilor variază în intervale foarte vaste (ele sunt foarte polidisperse). De exemplu, s-a raportat un interval de 1000…140000 Da pentru lemnul de esenţă moale. Lignosulfonaţii cu valori mai mici au fost raportaţi pentru lemn de esenţă tare.

Derivatul ligninei potrivit pentru utilizare în compoziţia, conform prezentei invenţii, este, de preferinţă, un derivat de lignină derivat din lemn, plante sau alge. De asemenea, este posibilă utilizarea unui amestec de derivaţi ai ligninei proveniţi din surse diferite. Cea mai preferată este utilizarea unui derivat al ligninei derivat din lemn. În compoziţia, conform prezentei invenţii, pot fi utilizate toate tipurile de derivaţi ai ligninei, şi anume săruri de Na, K, Ca, Mg sau NH4.

Într-o realizare preferată, agentul de îngroşare este carboximetilceluloză cu un grad de substituţie (adică numărul mediu de grupe carboximetil eter pe unitate de lanţ de anhidroglucoză repetată în molecula de celuloză) între 0,4…1,0 şi un grad mediu de polimerizare cuprins între 3000…8000.

Se remarcă faptul, că un specialist în domeniu va înţelege că termenul "grad de polimerizare" se referă la gradul mediu de polimerizare, ceea ce înseamnă numărul mediu de unităţi de glucoză în lanţul polimeric al celulozei. Gradul de polimerizare se determinată prin formula DP=Mn/Mo, în care Mn este masa moleculară medie numerică şi Mo este greutatea moleculară a unităţii de monomer.

O serie de lianţi comercial disponibili, care conţin sodiu carboximetil celuloză, deosebit de utilă în prezenta invenţie, este disponibilă de la Akzo Nobel cu marca Akucell™.

Carboximetilceluloza utilizată conform prezentei invenţii poate fi obţinută prin procedee descrise în (D. J. Sikkema şi H. Janssen. Carboxymethyl cellulose with xanthan gum like rheology. Macromolecules, 1989, vol. 22, p. 364-366 şi WO9920657 A2 1999.04.29). Procedeele şi dispozitivele care trebuie utilizate sunt standarde în domeniu şi variaţii ale acestor procedee cunoscute pot fi făcute cu uşurinţă de un specialist în domeniu, folosind experimentarea de rutină. Pot fi utilizate diferite surse de celuloză, inclusiv borhot.

Carboximetilceluloza, conform prezentei invenţii, în mod tipic se utilizează în formă de pulbere uscată, dar poate fi, de asemenea, disponibilă în formă de suspensie sau în formă de soluţie apoasă. Mai mult decât atât, carboximetilceluloza, conform invenţiei, poate avea un grad de purificare sau un grad tehnic (conţinând produse secundare de NaCl şi glicolaţi de sodiu).

Agentul de îngroşare este de obicei prezent în compoziţia de dejivrare, conform prezentei invenţii, într-o cantitate de cel puţin 10 ppm, mai preferată fiind de cel puţin 100 ppm şi cel mai preferat de cel puţin 500 ppm. În cazul unei compoziţii apoase de dejivrare, agentul de îngroşare poate fi prezent într-o cantitate de până la concentraţia de saturaţie. Agentul de îngroşare este de preferinţă prezent în compoziţia de dejivrare, conform invenţiei, într-o cantitate mai mică de 10000 ppm, mai preferată fiind o cantitate mai mică de 8000 ppm şi cea mai preferată fiind cantitatea mai mică de 5000 ppm.

Concentraţiile agentului de îngroşare sunt exprimate în ppm, definite aici ca mg de agent de îngroşare la kg de compoziţie totală de dejivrare.

Prezenta invenţie se referă la un procedeu de preparare a compoziţiei de dejivrare, conform prezentei invenţii. Prin procedeul menţionat se pulverizează o soluţie apoasă de tratare, care conţine o proteină nativă şi un agent de îngroşare, pe un agent de dejivrare selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de magneziu calciu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu. De preferinţă, soluţia apoasă de tratare este pulverizată pe agentul de dejivrare într-o cantitate, astfel încât compoziţia de dejivrare obţinută să conţină cel puţin 10 ppm, mai preferabil cel puţin 100 ppm şi cel mai preferat cel puţin 500 ppm de proteine şi cel puţin 10 ppm, mai preferabil cel puţin 100 ppm şi cel mai preferat cel puţin 500 ppm de agent de îngroşare. De preferinţă, compoziţia de dejivrare obţinută conţine cel mult 10000 ppm, mai preferabil cel mult 8000 ppm şi cel mai preferabil cel mult 5000 ppm de proteine.

De preferinţă, compoziţia de dejivrare obţinută conţine cel mult 10000 ppm, mai preferabil cel mult 8000 ppm şi cel mai preferabil cel mult 5000 ppm de agent de îngroşare. Cum s-a menţionat anterior, proteina este de preferinţă selectată din grupa constând din proteine pe bază pe soia, proteine pe bază de lactate, proteine de ou şi combinaţii ale acestora. Agentul de îngroşare este de preferinţă selectat din grupa constând din agenţi de îngroşare în esenţă bazaţi pe celuloză/amidon, agenţi de îngroşare cu un lanţ de bază de guar, agenţi de îngroşare cu grupe funcţionale sulfonat sau de acid sulfonic sau săruri ale acestora, agenţi de îngroşare cu grupe funcţionale de acid carboxilic sau săruri ale acestora, precum şi combinaţii ale acestora. Agentul de îngroşare, de preferinţă este selectat din grupa constând din carboximetil celuloză, săruri de carboximetilceluloză, gumă de guar, nanoceluloză, etil hidroxietil celuloză, metiletil hidroxietil celuloză, propoxiceluloză, metoxiceluloză, etoxiceluloză, hidroxietilceluloză, derivaţi de lignină, poliacrilaţi, polimaleinaţi şi copolimeri ai poliacrilaţilor şi polimaleinaţilor.

Cum s-a mai menţionat, proteina şi agentul de îngroşare sunt diferiţi. În cazul, în care agentul de îngroşare este o proteină nativă având proprietăţi de îngroşare, în calitate de agent de dejivrare se adaugă un alt tip de proteină nativă.

Prezenta invenţie se referă la un procedeu de dejivrare a unei suprafeţe. Suprafaţa menţionată poate fi dejivrată în diverse moduri.

Într-o variantă de realizare compoziţia de dejivrare, conform prezentei invenţii, se aplică pe suprafaţa menţionată. Într-o altă variantă de realizare, procedeul de dejivrare a suprafeţei prevede etapele de amestecare a unui agent de dejivrare solid selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de magneziu calciu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu cu o soluţie apoasă de tratare, care conţine o proteină nativă şi un agent de îngroşare, şi de răspândire a amestecului astfel obţinut pe suprafaţa menţionată. Acest procedeu, conform prezentei invenţii, este un exemplu de realizare preferat, deoarece riscul de îndepărtare a compoziţiei de dejivrare este mult redus. Mai mult decât atât, se atinge o aderenţă mult mai bună a compoziţiei de dejivrare cu suprafaţa drumului.

Într-o altă variantă de realizare, procedeul de dejivrare a unei suprafeţe prevede etapele de preparare a unei soluţii apoase, care conţine între 5% din greutate şi concentraţia de saturaţie de un agent de dejivrare solid selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de magneziu calciu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu, o proteină nativă şi un agent de îngroşare şi de aplicare a amestecului menţionat pe suprafaţa menţionată, de exemplu, prin pulverizare. Acest procedeu, conform prezentei invenţii, este, de asemenea, un exemplu de realizare preferat, deoarece riscul de îndepărtare a compoziţiei de dejivrare este mult redus. Mai mult decât atât, se atinge o aderenţă mult mai bună a compoziţiei de dejivrare cu suprafaţa drumului.

Într-o altă realizare a prezentei invenţii, procedeul de dejivrare a unei suprafeţe prevede etapele de răspândire a unui agent de dejivrare selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de magneziu calciu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu în formă solidă sau apoasă pe suprafaţa menţionată şi de răspândire separată a unei proteine native şi a unui agent de îngroşare în formă solidă sau apoasă pe suprafaţa menţionată.

Suprafaţa de dejivrare este de preferinţă o suprafaţă selectată din grupa constând din drum asfaltat cu asfalt neporos, drum asfaltat, drum asfaltat cu asfalt poros, drum betonat, drum bituminat, drum de cărămidă, drum de prundiş, drum pietruit, drum neasfaltat şi trotuar.

De preferinţă, pe m2 de suprafaţă menţionată se introduce cel puţin 1 g agent de dejivrare, cel puţin 0,01 mg de proteină şi cel puţin 0,01 mg de agent de îngroşare. De preferinţă, pentru dejivrare pe m2 de suprafaţă se introduc cel mult 50 g de agent de dejivrare. De preferinţă, pentru dejivrare pe m2 de suprafaţă se introduc cel mult 500 mg de proteine şi cel mult 500 mg de agent de îngroşare.

Intr-un alt aspect prezenta invenţie se referă la un set de componente pentru utilizare în procesul de dejivrare a unei suprafeţe. Setul de componente conţine o compoziţie antijivrare, care conţine un agent de dejivrare selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de magneziu calciu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu în calitate de component (a) şi o soluţie apoasă care conţine un agent de dejivrare între 0% şi concentraţia de saturaţie a acestuia, proteină nativă între 10 ppm şi concentraţia de saturaţie a acestuia şi un agent de îngroşare între 10 ppm şi concentraţia de saturaţie a acestuia în calitate de component (b). De preferinţă, componentul (a) constituie 60…99,99% din greutatea setului de componente şi componentul (b) constituie 0,01…40% din greutatea setului de componente (cu componentele (a) şi (b) constituind în sumă 100%).

Componentul (a) poate fi în formă de soluţie apoasă, suspensie sau solidă (a vedea anterior). Componentul (b) poate fi, de asemenea, un amestec solid de proteine native şi un agent de îngroşare. Astfel, prezenta invenţie se referă, de asemenea, la un set de componente pentru utilizare în procesul de dejivrare a unei suprafeţe în conformitate cu prezenta invenţie şi conţine o compoziţie antijivrare care cuprinde un agent de dejivrare selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de calciu magneziu, clorură calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu în calitate de component (a) şi un component solid care conţine o proteină nativă şi un agent de îngroşare în calitate de component (b). De preferinţă, componentul (a) formează între 90 şi 99,9% din greutatea setului de componente şi componentul (b) formează între 0,1% şi 10% din greutatea setului de componente (totodată, componentul (a ) şi (b) în sumă constituie 100%). Componentul (a) poate fi în formă de soluţie apoasă, suspensie sau solidă. De preferinţă, acesta este în formă solidă.

Cum s-a menţionat anterior, proteina şi agentul de îngroşare sunt diferiţi. În cazul, în care agentul de îngroşare este o proteină nativă având proprietăţi de îngroşare, agentul de dejivrare adăugat este un alt tip de proteină nativă.

În final, prezenta invenţie se referă la utilizarea unei combinaţii de o proteină nativă şi un agent de îngroşare pentru îmbunătăţirea eficienţei unei compoziţii de dejivrare, care conţine un agent de dejivrare selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de magneziu calciu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu, pentru dejivrarea unei suprafeţe. Cum s-a menţionat, suprafaţa este de preferinţă selectată din grupa constând din drum asfaltat cu asfalt neporos, drum asfaltat, drum asfaltat cu asfalt poros, drum betonat, drum bituminat, drum de cărămidă, drum de prundiş, drum pietruit, drum neasfaltat şi trotuar.

Prezenta invenţie este explicată în continuare prin următoarele exemple, care nu sunt restrictive, şi exemple comparative.

Exemple

Materiale:

Abreviere Material Originea H2O Apă Apă de la robinet NaCl NaCl Sanal P grade AkzoNobel, Mariager, Danemarca AF Na-CMC AF2985 AkzoNobel, Arnhem, Olanda NC Nanoceluloză, Microfibre de celuloză, Axcel CG-PX CP Kelco, Atlanta, SUA GH Gumă de guar, DCol-FHG, dimensiunea 200 ţol ChemTotla, Jodhpur, India LI Lignosulfonat, Borresperse Na 244 Borregaard Karlsruhe, Germania SC Safecote Safecote Ltd., Northwich, UK EW Pulbere de albuş de ou uscat pulverulentă Adriaan Goede BV, Landsmeer, Olanda EY gălbenuşuri de ouă proaspete - SP pulbere de soia uscată pulverulentă Lucovitaal, PK Benelux/PharmaCare, Uden, NL WP concentrat de proteine din zer Spingfield Neutraceuticals BV, Oud-Beijerland, Olanda

Dispozitive:

Dispozitive Originea Setări UltraTurrax, IKA S25N-18G Refrigerator IKA, furnizori: Avantec, Ochten, Olanda 6500-24000 rpm -29 °C

Prepararea mostrei

În toate preparările care urmează în continuare 22% din greutate de soluţie salină de NaCl este menţionată ca "soluţie salină". Impurităţile care pot apărea în produse nu sunt luate în calcul pentru calcularea concentraţiei finale de compus; această concentraţie este definită ca raportul dintre cantitate cântărită de compus şi masa totală a mostrei.

Concentraţiile compusului sunt exprimate în ppm, definite aici ca mg de compus/kg de masă totală de mostră.

Soluţii iniţiale

Toate preparările s-au efectuat discontinuu. Cantităţile menţionate reprezintă mărimea lotului tipic în care s-au pregătit toate mostrele.

ü Soluţia salină s-a preparat prin dizolvarea a 220 g NaCl în 780 g de apă.

ü Soluţiile de proteină s-au preparat prin adiţia lentă a materialului proteic într-o soluţie salină agitată viguros. Soluţia salină se agita cu un agitator magnetic. Soluţiile de proteine iniţiale conţineau fie 30000, 3000 sau 300 ppm de proteine.

ü Soluţiile de AF şi GH s-au preparat prin adiţia cu atenţie într-o soluţie salină agitată viguros. Soluţia salină se agita cu un dispozitiv Ultra Turrax. Soluţiile iniţiale conţineau 3000 ppm de AF sau GH.

ü Soluţiile de LI s-au preparat prin adiţia pulberii de lignosulfonat într-o soluţie salină agitată viguros. Soluţiile iniţiale conţineau fie 3000 ppm sau 30000 ppm de LI.

ü Dispersiile NC s-au preparat prin adiţia cu atenţie într-o soluţie salină agitată uşor. Soluţia salină se agita cu un agitator magnetic. După ce NC era dispersat bine, dispersia obţinută se trecea prin UltraTurrax. Soluţiile iniţiale conţineau 3000 ppm de NC.

ü Soluţiile iniţiale SC s-au preparat prin diluarea produsului comercial disponibil Safecote cu soluţie salină (aici şi în continuare notată ca fiind compoziţie cu conţinut de melasă).

Soluţii finale

Soluţiile finale s-au obţinut prin amestecarea soluţiilor iniţiale de proteină şi/sau agent de îngroşare şi adiţia soluţiei saline. Trei exemple:

ü Soluţia salină cu conţinut de 1000 ppm EW şi 1000 ppm AF: se amestecă cu

• 10 g de soluţie iniţială conţinând 3000 ppm EW

• 10 g de soluţie iniţială conţinând 3000 ppm AF

• 10 g de soluţie salină

ü Soluţia salină cu conţinut de 1000 ppm EW şi 10 ppm GH: se amestecă cu

• 10 g de soluţie iniţială conţinând 3000 ppm EW

• 0,1 g de soluţie iniţială conţinând 3000 ppm GH

• 19,9 g de soluţie salină

ü Soluţia salină cu conţinut de 10000 ppm EW şi 1000 ppm SC: se amestecă cu

• 10 g de soluţie iniţială conţinând 30000 ppm EW

• 10 g de soluţie iniţială conţinând 3000 ppm SC

• 10 g de soluţie salină.

Toate mostrele au avut o greutate totală exactă de 30 grame, conţinută într-un tub Greiner (PP, 50 ml, Greiner BioOne).

Condiţii exeprimentale

Aceste tuburi Greiner au fost depozitate în frigider timp de maximum 2 zile până la începerea experimentului. La începerea experimentului tuburile au fost depozitate în congelator la -29°C şi evaluate vizual pentru conţinutul lor solid cu o precizie de 5…10% per mostră. Evaluarea conţinutului solid s-a realizat vizual, implicând estimarea conţinutului solid în raport cu volumul total al mostrei. Toate probele au fost triplate şi conţinutul solid prezent s-a calculat ca medie a celor trei probe.

Rezultate

Tabelul 1 este o reprezentare matriceală a tuturor combinaţiilor de proteine şi agenţi de îngroşare testate la concentraţii diferite. Agenţii de îngroşare sunt aranjaţi pe orizontală, cu coloana din stânga prezentând probele fără agenţi de îngroşare. Proteinele sunt dispuse pe verticală, şirul superior prezentând probele fără proteine. In barele gri concentraţiile aditivilor respectiv sunt prezentate în ppm (mg/kg). Toate numerele din zona albă reprezintă conţinutul solid peste 24 de ore.

Probele de referinţă conţin fie o proteină sau un agent de îngroşare prezentând totdeauna un conţinut înalt de substanţe solide, cu toate că nu totdeauna atingând nivelul de 100%. Cu toate acestea, după mai mult timp, toate aceste probe de referinţă s-au solidificat complet fără excepţie. Toate celelalte probe, care cuprind atât o proteină, cât şi un agent de îngroşare nu se solidificau complet. În toate cazurile, conţinutul solid este mult mai mic, decât în referinţele lor respective. Din acest tabel se poate conchide, că există o sinergie între proteine şi agenţii de îngroşare.

Tabelul 1

Agenţi de îngroşare 0 AF NC GH LI LI LI LI ppm 1000 1000 1000 10 100 1000 10000 0 100 90 90 100 100 100 98 100 EW 10 100 28 0 30 - - 30 - Proteine EW 100 87 0 0 0 - - 0 - EW 1000 100 60 0 27 0 0 0 32 EW 10000 100 0 33 33 - - 0 - EY 1000 100 0 60 50 - - 63 - SP 1000 93 60 53 30 - - 0 - WP 1000 90 63 0 63 - - 0 -

În tabelul 2 sunt prezentate rezultatele detaliate ale experimentelor rezumate în tabelul 1. Pentru fiecare intrare se menţionează aditivii prezenţi şi volumul % de substanţă solidă prezentă în probă după o anumită perioadă de timp (în ore).

Tabelul 2

Ex. Compoziţie Date A fără aditivi Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 87 3 100 5 100 6 100 120 100 B 1000 ppm AF Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 9 3 25 4 32 5 45 7 63 24 90 30 100 47 100 55 100 120 100 C 1000 ppm NC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 40 3 40 4 50 5 50 6 80 8 80 24 90 55 93 120 100 D 10 ppm GH Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 100 3 100 60 100 E 100 ppm GH Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 100 3 100 60 100 F 1000 ppm GH Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 100 3 100 60 100 G 10000 ppm GH Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 4 0 5 0 7 93 24 93 26 93 29 100 31 100 48 100 53 100 72 100 H 10 ppm LI Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 80 4 93 6 100 24 100 I 100 ppm LI Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 43 3 80 5 93 6 100 7 100 8 100 25 100 J 1000 ppm LI Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 57 5 73 7 87 8 87 25 98 K 10000 ppm LI Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 27 4 73 6 93 24 100 L 10 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 100 3 100 60 100 M 100 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 10 4 27 5 30 6 37 7 60 24 87 30 87 47 93 55 93 120 93 N 1000 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 37 4 43 5 50 6 63 7 88 24 100 30 100 47 100 55 100 120 100 O 10000 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 100 3 100 60 100 P 1000 ppm EY Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 3 3 25 5 55 6 55 8 55 24 100 30 100 Q 1000 ppm SP Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 8 5 28 7 60 23 93 30 93 95 93 R 1000 ppm WP Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 27 3 32 5 85 7 85 23 90 30 93 1 1000 ppm AF+ 10 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 4 0 5 0 7 27 24 28 26 30 29 33 31 33 48 33 53 33 72 33 2 1000 ppm AF+ 100 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 4 0 5 0 7 0 24 0 26 0 29 0 31 0 48 0 53 0 72 0 3 1000 ppm AF+ 1000 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 5 4 27 5 47 6 53 7 53 24 60 30 60 47 60 55 60 120 63 4 1000 ppm AF+ 10000 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 0 4 0 6 0 8 0 24 0 5 1000 ppm AF+ 1000 ppm EY Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 7 0 24 0 6 1000 ppm AF+ 1000 ppm SP Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 23 5 30 7 37 23 60 30 63 95 67 7 1000 ppm AF+ 1000 ppm WP Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 23 3 28 5 62 7 62 23 63 30 67 8 1000 ppm AF+ 10 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 4 0 5 0 7 0 24 0 26 0 29 0 31 0 48 0 53 0 72 0 9 1000 ppm NC + 100 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 4 0 5 0 7 0 24 0 26 0 29 0 31 0 48 0 53 0 72 0 10 1000 ppm NC + 1000 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 7 0 24 0 30 0 47 0 55 0 120 0 11 1000 ppm NC + 10000 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 4 0 5 17 6 30 24 33 27 33 12 1000 ppm NC + 1000 ppm EY Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 0 4 2 5 3 6 18 23 60 25 60 29 60 46 77 13 1000 ppm NC + 1000 ppm SP Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 0 5 10 7 43 23 53 30 60 95 63 14 1000 ppm NC + 1000 ppm WP Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 0 5 0 7 0 23 0 30 0 15 1000 ppm GH + 10 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 4 0 5 0 7 0 24 30 26 30 29 30 31 30 48 33 53 33 72 33 16 1000 ppm GH+ 100 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 4 0 5 0 7 0 24 0 26 0 29 0 31 0 48 0 53 0 72 0 17 1000 ppm GH + 1000 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 20 4 17 5 20 6 23 7 23 24 27 30 27 47 30 55 67 120 67 18 1000 ppm GH + 10000 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 4 0 5 27 6 30 24 33 27 33 19 1000 ppm GH + 1000 ppm EY Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 10 5 20 6 13 8 17 24 50 20 1000 ppm GH + 1000 ppm SP Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 0 5 0 7 0 23 30 30 30 95 67 21 1000 ppm GH + 1000 ppm WP Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 47 3 53 5 63 7 65 23 65 30 63 22 1000 ppm LI + 10 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 5 0 6 0 7 0 8 0 25 30 23 1000 ppm LI + 100 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 5 0 6 0 7 0 8 0 25 0 24 1000 ppm LI + 1000 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 4 0 6 0 24 0 25 1000 ppm LI + 10000 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 5 0 6 0 7 0 8 0 25 0 26 1000 ppm LI + 1000 ppm EY Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 3 47 25 63 66 77 27 1000 ppm LI + 1000 ppm SP Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 5 0 6 0 7 0 8 0 25 0 28 1000 ppm LI + 1000 ppm WP Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 3 0 4 0 7 0 75 0 29 10 ppm LI + 1000 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 5 0 7 0 8 0 25 0 30 100 ppm LI + 1000 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 5 0 7 0 8 0 25 0 31 10000 ppm LI + 1000 ppm EW Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 3 30 4 30 7 31 25 32 75 33

În tabelul 3 sunt prezentate rezultatele demonstrate de compoziţia cu conţinut de melasă utilizată ca agent de îngroşare. Acest tabel se interpretează în acelaşi mod ca şi Tabelul 1. Toate probele care conţin doar compoziţie cu conţinut de melasă se solidifică complet în 24 ore. Adiţia proteinelor conduce la un efect sinergetic şi nici una dintre aceste probe nu îngheţa complet.

Tabelul 3

Melasă 0 0 SC SC SC SC ppm 10 100 1000 10000 100 100 100 100 100 EW 10 100 - - 0 - EW 100 87 - - 0 - EW 1000 100 0 0 0 0 Proteine EW 10000 100 - - 0 - EY 1000 100 - - 27 - SP 1000 93 - - 0 - WP 1000 90 - - 30 -

În tabelul 4 sunt prezentate rezultatele detaliate ale experimentelor rezumate în tabelul 3. Pentru fiecare intrare se menţionează aditivii prezenţi şi volumul % de substanţă solidă prezentă în probă după o anumită perioadă de timp (în ore).

Tabelul 4

Ex. Compoziţie Date S 10 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 43 3 43 4 47 6 50 8 53 24 100 T 100 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 73 3 98 5 100 6 100 U 1000 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 63 3 75 5 95 6 100 V 10000 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 2 3 33 4 37 6 67 7 83 8 87 72 100 32 10 ppm EW + 1000 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 0 19 0 20 0 21 0 96 0 33 100 ppm EW + 1000 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 4 0 5 0 7 0 24 0 26 0 29 0 31 0 48 0 53 0 72 0 34 1000 ppm EW + 1000 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 4 0 5 0 7 0 24 0 26 0 29 0 31 0 48 0 53 0 72 30 35 10000 ppm EW + 1000 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 2 0 3 0 4 0 5 0 7 0 24 0 26 0 29 0 31 0 48 0 53 0 72 0 36 1000 ppm EY + 1000 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 13 3 13 4 17 6 20 8 23 24 27 37 1000 ppm SP+ 1000 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 0 19 0 20 0 21 0 96 0 38 1000 ppm WP + 1000 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 0 19 28 20 30 21 30 96 80 39 1000 ppm EW + 10 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 0 4 0 6 0 8 0 24 0 40 1000 ppm EW + 100 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 7 0 24 0 41 1000 ppm EW + 10000 ppm SC Timp (h) Subst. solide (%) 0 0 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 7 0 24 0

Fig. 1-5 sunt prezentate pentru a ilustra prezenta invenţie. Rezultatele exemplelor comparative A, B, P şi exemplul 5 (a vedea Tabelul 2) pot fi regăsite în fig. 1, în care:

A -*- reprezintă lipsa aditivilor

B -○- reprezintă 1000 ppm AF

P -r- reprezintă 1000 ppm EY

5 -■- reprezintă 1000 ppm AF + 1000 ppm EY

Rezultatele exemplelor comparative A, F, Q şi a exemplului 20 (a vedea Tabelul 2) pot fi găsite în fig. 2, în care:

A -*- reprezintă lipsa aditivilor

F -○- reprezintă 1000 ppm GH

Q -r- reprezintă 1000 ppm SP

20 -■- reprezintă 1000 ppm GH + 1000 ppm SP

Rezultatele exemplelor comparative A, H, I, J, K, N şi a exemplelor 24, 29, 30, 31 (a vedea Tabelul 2) pot fi găsite în fig. 3, în care:

A -*- reprezintă lipsa aditivilor

H -○- reprezintă 10 ppm LI

I -r- reprezintă 100 ppm LI

J -□- reprezintă 1000 ppm LI

K -◇- reprezintă 10000 ppm LI

N -+- reprezintă 1000 ppm EW

29 -•- reprezintă 10 ppm LI + 1000 ppm EW

30 -Ѓ- reprezintă 100 ppm LI + 1000 ppm EW

24 -■- reprezintă 1000 ppm LI + 1000 ppm EW

31 -♦- reprezintă 10000 ppm LI + 1000 ppm EW

Rezultatele exemplelor comparative A, C, L, M, N, O şi a exemplelor 8, 9, 10, 11 pot fi găsite în fig. 4, în care:

A -*- reprezintă lipsa aditivilor

L -○- reprezintă 10 ppm EW

M -r- reprezintă 100 ppm EW

N -□- reprezintă 1000 ppm EW

O -◇- reprezintă 10000 ppm EW

C -+- reprezintă 1000 ppm NC

8 -•- reprezintă 10 ppm EW + 1000 ppm NC

9 -Ѓ- reprezintă 100 ppm EW + 1000 ppm NC

10 -■- reprezintă 1000 ppm EW + 1000 ppm NC

11 -♦- reprezintă 10000 ppm EW + 1000 ppm NC

Rezultatul exemplelor comparative A, J, L, M, N, Q şi a exemplelor 27, 29, 30, 31 pot fi găsite în fig. 5, în care:

A -*- reprezintă lipsa aditivilor

N -○- reprezintă 1000 ppm EW

P -r- reprezintă 1000 ppm EY

Q -□- reprezintă 1000 ppm SP

R -◇- reprezintă 1000 ppm WP

U -+- reprezintă 1000 ppm SC

34 -•- reprezintă 1000 ppm EW + 1000 ppm SC

36 -Ѓ- reprezintă 1000 ppm EY + 1000 ppm SC

37 -■- reprezintă 1000 ppm SP + 1000 ppm SC

38 -♦- reprezintă 1000 ppm WP + 1000 ppm SC

Toate figurile arată sinergia dintre proteine şi agenţii de îngroşare. Toate liniile punctate gri (probele care conţin un singur component) cresc rapid până la 100% de conţinut solid, în timp ce toate liniile negre (probe cu conţinut de amestec de proteine şi agent de îngroşare) rămân mult sub nivelul liniilor punctate gri. Materialul proteic prezent în mod natural într-o melasă, care se conţine în compoziţie, nu are în mod clar nici o contribuţie la menţinerea soluţiei saline în stare lichidă la temperaturi foarte joase. Acest lucru este susţinut în continuare de observaţia, că adiţia unor cantităţi foarte mici de proteine native (10 ppm) conduce deja la un efect sinergic (a vedea Tabelul 3 şi Tabelul 4).

Descrierea se publică în redacţia solicitantului

1. Kelly V.R., Findlay S.E.G., Schlesinger W.H., Chatrchyan A.M., Menking K. Road Salt: Moving Toward the Solution. The Cary Institute of Ecosystem Studies, 2010, 16 p.

2. Dust: Don't Eat It! Control It!. Road Management & Engineering Journal. 1 iunie 1998

3. US6436310 B1 2002.08.20

4. Xianming Shi, Laura Fay, Chase Gallaway, Kevin Volkening, Marijean M. Peterson, Tongyan Pan, Andrew Creighton, Collins Lawlor, Stephanie Mumma, Yajun Liu, and Tuan Anh Nguyen. Evaluation of Alternative Anti-Icing and Deicing Compounds using Sodium Chloride and Magnesium Chloride as Baseline Deicers - Phase I. Colorado Department of Ransportation DTD Applied Research and Innovation Branch, 2009

Claims

1. Compoziţie de dejivrare cu conţinut de (i) un agent de dejivrare selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de calciu-magneziu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu, (ii) o proteină nativă şi (iii) un agent de îngroşare, în care componentele (ii) şi (iii) sunt diferite.

2. Compoziţie de dejivrare, conform revendicării 1, în care proteina este selectată din grupa constând din proteine pe bază de soia, proteine pe bază de lactate, proteine de ou şi combinaţii ale acestora.

3. Compoziţie de dejivrare, conform revendicării 1 sau 2, în care agentul de îngroşare este selectat din grupa constând din agenţi de îngroşare în esenţă bazaţi pe celuloză/amidon, agenţi de îngroşare cu un suport pe bază de guar, agenţi de îngroşare cu grupe funcţionale sulfonat sau de acid sulfonic sau săruri ale acestora, agenţi de îngroşare cu grupe funcţionale de acid carboxilic sau săruri ale acestora, precum şi în care agentul de îngroşare de preferinţă este selectat din grupa constând din carboximetilceluloză, săruri de carboximetilceluloză, gumă de guar, nanoceluloză, etilhidroxietilceluloză, metiletilhidroxietilceluloză, propoxiceluloză, metoxiceluloză, etoxiceluloză, hidroxietilceluloză, derivaţi de lignină, poliacrilaţi, polimaleinaţi şi copolimeri ai poliacrilaţilor şi polimaleinaţilor.

4. Compoziţie de dejivrare conform oricăreia dintre revendicările 1-3, în care compoziţia este - o compoziţie apoasă de dejivrare care conţine cel puţin 5% din greutate de agent de dejivrare, raportat la greutatea totală a compoziţiei de dejivrare, - o compoziţie solidă de dejivrare care conţine cel puţin 50% din greutate de agent de dejivrare, raportat la greutatea totală a compoziţiei de dejivrare, sau - o compoziţie de dejivrare sub formă de suspensie, care conţine agent de dejivrare în cantitate ce depăşeşte concentraţia de saturaţie.

5. Compoziţie de dejivrare conform oricăreia dintre revendicările 1-4, în care proteina este prezentă în cantitate de 10…10000 ppm şi agentul de îngroşare este prezent în cantitate de 10…10000 ppm.

6. Compoziţie de dejivrare conform oricăreia dintre revendicările 1-5, în care agentul de îngroşare este carboximetilceluloză, având un grad de substituţie de 0,4…1,0 şi un grad mediu de polimerizare de 3000…8000, sau un derivat al ligninei.

7. Compoziţie de dejivrare conform oricăreia dintre revendicările 1-6, în care agentul de dejivrare este clorură de sodiu.

8. Procedeu de preparare a compoziţiei de dejivrare, conform oricăreia dintre revendicările 1-7, care prevede etapa de pulverizare a unei soluţii apoase de tratare, care conţine o proteină nativă şi un agent de îngroşare, pe un agent de dejivrare selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de calciu-magneziu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu.

9. Procedeu conform revendicării 8, în care agentul de dejivrare este clorură de sodiu şi proteina este prezentă în compoziţia de dejivrare obţinută în cantitate de 10…10000 ppm, iar agentul de îngroşare este prezent în compoziţia de dejivrare obţinută în cantitate de 10…10000 ppm.

10. Procedeu conform revendicării 8 sau 9, în care proteina este selectată din grupa constând din proteine pe bază de soia, proteine pe bază de lactate, proteine de ou şi combinaţii ale acestora.

11. Procedeu conform oricăreia dintre revendicările 8-10, în care agentul de îngroşare este selectat din grupa constând din agenţi de îngroşare în esenţă bazaţi pe celuloză/amidon, agenţi de îngroşare cu un suport pe bază de guar, agenţi de îngroşare cu grupe funcţionale sulfonat sau de acid sulfonic sau săruri ale acestora şi agenţi de îngroşare cu grupe funcţionale de acid carboxilic sau săruri ale acestora, precum şi în care agentul de îngroşare de preferinţă este selectat din grupa constând din carboximetil celuloză, săruri de carboximetilceluloză, gumă de guar, nanoceluloză, etilhidroxietilceluloză, metiletilhidroxietilceluloză, propoxiceluloză, metoxiceluloză, etoxiceluloză, hidroxietilceluloză, derivaţi de lignină, poliacrilaţi, polimaleinaţi şi copolimeri ai poliacrilaţilor şi polimaleinaţilor.

12. Procedeu de dejivrare a unei suprafeţe, care cuprinde (i) etapa de răspândire a compoziţiei de dejivrare, conform oricăreia dintre revendicările 1-7, pe suprafaţa menţionată sau (ii) etapele de amestecare a unui agent de dejivrare solid, selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de calciu-magneziu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu, formiat de potasiu, cu o soluţie apoasă de tratare, cuprinzând o proteină nativă şi un agent de îngroşare şi răspândirea amestecului astfel obţinut pe suprafaţa menţionată, sau (iii) etapele de preparare a unei soluţii apoase, care conţine un agent de dejivrare solid în cantitate între 5% din greutate şi concentraţia de saturaţie, selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de calciu-magneziu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu, o proteină nativă şi un agent de îngroşare şi aplicarea amestecului menţionat pe suprafaţa menţionată, sau (iv) etapele de răspândire a unui agent de dejivrare, selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de calciu-magneziu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu în stare solidă sau apoasă pe suprafaţa menţionată şi răspândirea separată a unei proteine native şi a unui agent de îngroşare în formă solidă sau apoasă pe suprafaţa menţionată.

13. Procedeu conform revendicării 12, în care agentul de dejivrare este clorură de sodiu.

14. Procedeu conform revendicării 12 sau 13, în care proteina este selectată din grupa constând din proteine pe bază de soia, proteine pe bază de lactate, proteine de ou şi combinaţii ale acestora.

15. Procedeu conform oricăreia dintre revendicările 12-14, în care agentul de îngroşare este selectat din grupa constând din agenţi de îngroşare în esenţă bazaţi pe celuloză/amidon, agenţi de îngroşare cu un suport pe bază de guar, agenţi de îngroşare cu grupe funcţionale sulfonat sau de acid sulfonic sau săruri ale acestora, agenţi de îngroşare cu grupe funcţionale de acid carboxilic sau săruri ale acestora, în care agentul de îngroşare de preferinţă este selectat din grupa constând din carboximetilceluloză, săruri de carboximetilceluloză, gumă de guar, nanoceluloză, etilhidroxietilceluloză, metiletilhidroxietilceluloză, propoxiceluloză, metoxiceluloză, etoxiceluloză, hidroxietilceluloză, derivaţi de lignină, poliacrilaţi, polimaleinaţi şi copolimeri ai poliacrilaţilor şi polimaleinaţilor.

16. Procedeu conform oricăreia dintre revendicările 12-15, în care suprafaţa este selectată din grupa constând din drum asfaltat cu asfalt neporos, drum asfaltat, drum asfaltat cu asfalt poros, drum betonat, drum bituminat, drum de cărămidă, drum de prundiş, drum pietruit, drum neasfaltat şi trotuar.

17. Procedeu conform oricăreia dintre revendicările 12-16, în care pe m2 de suprafaţă menţionată se aplică 1…50 g de agent de dejivrare, 0,01…500 mg de proteine şi 0,01…500 mg de agent de îngroşare.

18. Set de componente pentru utilizare în procedeul, conform oricăreia dintre revendicările 12-17, care include: - o compoziţie antijivrare care conţine agent de dejivrare selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de calciu-magneziu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu în calitate de component (a) şi - fie (i) o soluţie apoasă care conţine un agent de dejivrare între 0% şi concentraţia sa de saturaţie, o proteină nativă între 10 ppm şi concentraţia ei de saturaţie şi un agent de îngroşare între 10 ppm şi concentraţia de saturaţie sau (ii) un component solid cuprinzând o proteină nativă şi un agent de îngroşare în calitate de component (b).

19. Set de componente, conform revendicării 18, în care componentul (b) este o soluţie apoasă care conţine un agent de dejivrare între 0% şi concentraţia sa de saturaţie, o proteină nativă între 10 ppm şi concentraţia de saturaţie şi un agent de îngroşare între 10 ppm şi concentraţia de saturaţie, în care componentul (a) constituie 60…99,99%, iar componentul (b) constituie 0,01…40% din greutatea setului de componente.

20. Utilizare a unei combinaţii de o proteină nativă şi un agent de îngroşare pentru îmbunătăţirea eficienţei unei compoziţii de dejivrare, care conţine un agent de dejivrare selectat din grupa constând din clorură de sodiu, acetat de calciu-magneziu, clorură de calciu, clorură de magneziu, clorură de potasiu, acetat de potasiu, acetat de sodiu, formiat de sodiu şi formiat de potasiu, pentru dejivrarea suprafeţelor de preferinţă selectate din grupa constând din drum asfaltat cu asfalt neporos, drum asfaltat, drum asfaltat cu asfalt poros, drum betonat, drum bituminat, drum de cărămidă, drum de prundiş, drum pietruit, drum neasfaltat şi trotuar.