RO120131B1 - Compoziţie conţinând cel puţin bicarbonat de sodiu, procedeul său de obţinere şi utilizările acesteia - Google Patents

Compoziţie conţinând cel puţin bicarbonat de sodiu, procedeul său de obţinere şi utilizările acesteia Download PDF

Info

Publication number
RO120131B1
RO120131B1 RO98-00915A RO9800915A RO120131B1 RO 120131 B1 RO120131 B1 RO 120131B1 RO 9800915 A RO9800915 A RO 9800915A RO 120131 B1 RO120131 B1 RO 120131B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
weight
treatment
composition
carried out
ammonia
Prior art date
Application number
RO98-00915A
Other languages
English (en)
Inventor
Fabrice Fourcourt
Jean Claude Pouxviel
Christophe Zing
Original Assignee
Novacarb
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Novacarb filed Critical Novacarb
Publication of RO120131B1 publication Critical patent/RO120131B1/ro

Links

Classifications

    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C01INORGANIC CHEMISTRY
    • C01DCOMPOUNDS OF ALKALI METALS, i.e. LITHIUM, SODIUM, POTASSIUM, RUBIDIUM, CAESIUM, OR FRANCIUM
    • C01D7/00Carbonates of sodium, potassium or alkali metals in general
    • BPERFORMING OPERATIONS; TRANSPORTING
    • B01PHYSICAL OR CHEMICAL PROCESSES OR APPARATUS IN GENERAL
    • B01DSEPARATION
    • B01D53/00Separation of gases or vapours; Recovering vapours of volatile solvents from gases; Chemical or biological purification of waste gases, e.g. engine exhaust gases, smoke, fumes, flue gases, aerosols
    • B01D53/34Chemical or biological purification of waste gases
    • B01D53/46Removing components of defined structure
    • B01D53/48Sulfur compounds
    • B01D53/50Sulfur oxides
    • B01D53/501Sulfur oxides by treating the gases with a solution or a suspension of an alkali or earth-alkali or ammonium compound
    • B01D53/502Sulfur oxides by treating the gases with a solution or a suspension of an alkali or earth-alkali or ammonium compound characterised by a specific solution or suspension
    • BPERFORMING OPERATIONS; TRANSPORTING
    • B01PHYSICAL OR CHEMICAL PROCESSES OR APPARATUS IN GENERAL
    • B01DSEPARATION
    • B01D53/00Separation of gases or vapours; Recovering vapours of volatile solvents from gases; Chemical or biological purification of waste gases, e.g. engine exhaust gases, smoke, fumes, flue gases, aerosols
    • B01D53/34Chemical or biological purification of waste gases
    • B01D53/46Removing components of defined structure
    • B01D53/48Sulfur compounds
    • B01D53/50Sulfur oxides
    • B01D53/507Sulfur oxides by treating the gases with other liquids
    • BPERFORMING OPERATIONS; TRANSPORTING
    • B01PHYSICAL OR CHEMICAL PROCESSES OR APPARATUS IN GENERAL
    • B01DSEPARATION
    • B01D53/00Separation of gases or vapours; Recovering vapours of volatile solvents from gases; Chemical or biological purification of waste gases, e.g. engine exhaust gases, smoke, fumes, flue gases, aerosols
    • B01D53/34Chemical or biological purification of waste gases
    • B01D53/46Removing components of defined structure
    • B01D53/48Sulfur compounds
    • B01D53/50Sulfur oxides
    • B01D53/508Sulfur oxides by treating the gases with solids
    • BPERFORMING OPERATIONS; TRANSPORTING
    • B01PHYSICAL OR CHEMICAL PROCESSES OR APPARATUS IN GENERAL
    • B01DSEPARATION
    • B01D53/00Separation of gases or vapours; Recovering vapours of volatile solvents from gases; Chemical or biological purification of waste gases, e.g. engine exhaust gases, smoke, fumes, flue gases, aerosols
    • B01D53/34Chemical or biological purification of waste gases
    • B01D53/46Removing components of defined structure
    • B01D53/64Heavy metals or compounds thereof, e.g. mercury
    • BPERFORMING OPERATIONS; TRANSPORTING
    • B01PHYSICAL OR CHEMICAL PROCESSES OR APPARATUS IN GENERAL
    • B01DSEPARATION
    • B01D53/00Separation of gases or vapours; Recovering vapours of volatile solvents from gases; Chemical or biological purification of waste gases, e.g. engine exhaust gases, smoke, fumes, flue gases, aerosols
    • B01D53/34Chemical or biological purification of waste gases
    • B01D53/46Removing components of defined structure
    • B01D53/68Halogens or halogen compounds
    • B01D53/685Halogens or halogen compounds by treating the gases with solids
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C01INORGANIC CHEMISTRY
    • C01DCOMPOUNDS OF ALKALI METALS, i.e. LITHIUM, SODIUM, POTASSIUM, RUBIDIUM, CAESIUM, OR FRANCIUM
    • C01D7/00Carbonates of sodium, potassium or alkali metals in general
    • C01D7/18Preparation by the ammonia-soda process
    • BPERFORMING OPERATIONS; TRANSPORTING
    • B01PHYSICAL OR CHEMICAL PROCESSES OR APPARATUS IN GENERAL
    • B01DSEPARATION
    • B01D2251/00Reactants
    • B01D2251/20Reductants
    • B01D2251/206Ammonium compounds
    • BPERFORMING OPERATIONS; TRANSPORTING
    • B01PHYSICAL OR CHEMICAL PROCESSES OR APPARATUS IN GENERAL
    • B01DSEPARATION
    • B01D2251/00Reactants
    • B01D2251/30Alkali metal compounds
    • B01D2251/304Alkali metal compounds of sodium
    • BPERFORMING OPERATIONS; TRANSPORTING
    • B01PHYSICAL OR CHEMICAL PROCESSES OR APPARATUS IN GENERAL
    • B01DSEPARATION
    • B01D2251/00Reactants
    • B01D2251/60Inorganic bases or salts
    • B01D2251/606Carbonates

Landscapes

  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Engineering & Computer Science (AREA)
  • Health & Medical Sciences (AREA)
  • Biomedical Technology (AREA)
  • Environmental & Geological Engineering (AREA)
  • Analytical Chemistry (AREA)
  • General Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Oil, Petroleum & Natural Gas (AREA)
  • Chemical Kinetics & Catalysis (AREA)
  • Organic Chemistry (AREA)
  • Inorganic Chemistry (AREA)
  • Materials Engineering (AREA)
  • Treating Waste Gases (AREA)
  • Pharmaceuticals Containing Other Organic And Inorganic Compounds (AREA)
  • Detergent Compositions (AREA)
  • Medicinal Preparation (AREA)
  • Cosmetics (AREA)
  • Fodder In General (AREA)
  • General Preparation And Processing Of Foods (AREA)
  • Silver Salt Photography Or Processing Solution Therefor (AREA)
  • Coloring Foods And Improving Nutritive Qualities (AREA)
  • External Artificial Organs (AREA)

Abstract

Invenţia se referă la o compoziţie care conţine cel puţin 80% bicarbonat de sodiu, mai puţin de 20% carbonat de sodiu şi săruri de amoniu sub 1%. Compoziţia se prepară prin supunerea bicarbonatului amoniacal, unui tratament termic, la o temperatură cuprinsă între 20°C şi 150°C, pentru a se descompune, selectiv, sărurile de amoniu. Compoziţia obţinută se utilizează la tratarea gazelor de ardere sau, ca agent de formare, pentru compoziţiile de detergent.

Description

Prezenta invenție are, ca obiect, o compoziție conținând cel puțin bicarbonat de sodiu, procedeul său de obținere și utilizările sale, în tratarea gazelor de ardere, în domeniul detergenților și în alimentația animalelor.
Tratarea gazelor de ardere, care conțin toate tipurile de poluanți, cum ar fi acizi minerali cu formula HX, în care X reprezintă un halogen, compuși de tip SOX, NOX, derivați organici, cum ar fi dioxinele și furanii, precum și metale considerate toxice, cunoaște o dezvoltare deosebită, datorită presiunii exercitată de reglementările de mediu, asupra societăților care evacuează gaze reziduale.
Printre procesele care generează astfel de gaze, se pot cita între altele incinerarea gunoaielor menajere, incinerarea deșeurilor, în general, și a deșeurilor industriale speciale, centralele termice, cuptoarele de sticlă și, de asemenea, unele procese ale industriei chimice.
Instalațiile clasice de tratare a gazelor utilizează tratamente pe cale uscată sau pe cale umedă. In primul caz, agentul de neutralizare a gazelor de ardere este introdus sub formă solidă, iar în al doilea caz, agentul respectiv este folosit sub forma unei suspensii sau a unei soluții apoase, a cărei cantitate de apă este calculată astfel, încât produsul rezultat în urma tratamentului să fie un solid, ca și în primul caz.
Unul dintre cele mai vechi procedee uscate utilizează, ca reactiv, oxidul de calciu raportul stoichiometric necesar fiind foarte mare, deoarece oxidul de calciu are o reactivitate scăzută.
Aceste procedee prezintă un alt dezavantaj, și anume, produc reziduuri solide care sunt foarte greu de valorificat și trebuie stocate în amplasamente speciale, deoarece conțin metale toxice. în acest caz, cantitățile de solid sunt mari și conduc la creșterea prețului de cost al procedeului.
Un alt procedeu mai avantajos constă în utilizarea bicarbonatului de sodiu. Utilizarea acestui agent neutralizant face posibilă obținerea unui reziduu solid care este ușor de recirculat. De altfel, cantitatea molară de bicarbonat de sodiu, raportată la cantitatea compușilor prezenți în gaz și care se neutralizează este mult mai redusă decât în cazul utilizării oxidului de calciu.
Acest ultim procedeu constituie un progres tehnologic în domeniu. Importantă este scăderea costului acestor tratamente și posibilitatea utilizării unui produs disponibil, cu un conținut suficient de bicarbonat de sodiu și lipsit de impurități nedorite.
Compoziția conform invenției înlătură dezavantajele menționate, prin aceea că este constituită din cel puțin 80%, în greutate, bicarbonat de sodiu, carbonat de sodiu într-o cantitate mai mică de 20%, în greutate, și amoniac sub formă de săruri de amoniu cu un conținut mai mic de 1 % amoniac, exprimat ca ion de amoniu.
Procedeul conform invenției înlătură dezavantajele menționate, prin aceea că bicarbonatul de amoniu este supus unui tratament termic efectuat la o temperatură cuprinsă între 20 și 150°C, în scopul de a usca și descompune selectiv sărurile de amoniu prezente.
Compoziția astfel obținută este utilizată pentru purificarea gazelor care conține, în principal, acizi de tipul HX, în care X reprezintă un halogen sau compuși de tipul SOX, acești compuși fiind singuri sau în amestec, și metale considerate a fi toxice, proces în care bicarbonatul produs în cadrul procedeului conform invenției este utilizat ca reactiv.
O variantă preferată a invenției constă în efectuarea tratamentului termic, într-o atmosferă controlată, ce poate conține apă și/sau dioxid de carbon.
Alte caracteristici și avantaje ale prezentei invenții vor apărea mai clar prin parcurgerea descrierii și a exemplelor care vor urma.
RO 120131 Β1
Bicarbonatul amoniacal tratat termic este produsul intermediar obținut în procedeul 1 de preparare a carbonatului de sodiu prin metoda sodei amoniacale, cunoscut sub denumirea de procedeul Solvay. 3
Mai precis, bicarbonatul amoniacal este produsul obținut după dizolvarea amoniacului gazos într-o soluție apoasă de clorură de sodiu, cu obținerea unei saramuri amoniacale. 5 Aceasta este imediat tratată cu un gaz ce conține dioxid de carbon, pentru a se obține bicarbonat amoniacal cristalizat. 7
Carbonatul amoniacal este, de fapt, o compoziție conținând, în principal, bicarbonat de sodiu, carbonat de sodiu și, într-o mai mică măsură, amoniac sub formă de săruri de 9 amoniu, cum ar fi bicarbonat, carbonat și/sau carbamat, și apă. Informativ, această compoziție cuprinde: 70...90% în greutate bicarbonat de sodiu (NaHCO3), 2...20% în greutate 11 carbonat de sodiu (Na2CO3), 0,2...1,0% în greutate amoniac exprimat sub formă de ioni de amoniu, 0,3...2,0% în greutate carbamat de amoniu (NH4O2CNH2), și 5 la 20% în greutate 13 apă.
Contar celor așteptate, tratarea bicarbonatului amoniacal într-un anumit interval de 15 temperatură, și în particular, la o temperatură înaltă, și într-o atmosferă controlată de apă și/sau dioxid de carbon, permite uscarea și descompunerea selectivă a sărurilor de amoniu 17 prezente cum ar fi bicarbonatul, carbonatul și/sau carbamatui, în amoniac și în dioxid de carbon, fără descompunerea substanțială a bicarbonatului de sodiu prezent în amestec cu 19 carbonatul de sodiu.
Nu trebuie uitat faptul că ultima etapă a procedeului Solvay constă în a calcina la o 21 temperatură de ordinul a 200°C bicarbonatul amoniacal pentru a obține carbonatul de sodiu.
In consecință, nu este evident faptul că tratarea termică la temperaturi mai mari de 23 120-130°C ar fi permis atingerea aceluiași rezultat.
Așa cum a fost indicat mai înainte, tratamentul termic conform invenției a fost efectuat25 la o temperatură cuprinsă între 20 și 150°C, de preferință într-o atmosferă controlată, ce poate conține apă și/sau dioxid de carbon.27
Conform unui mod preferat de realizare al invenției, tratamentul termic poate avea loc la o temperatură cuprinsă între 20 și 130°C.29
Mai particular, tratamentul termic se efectuează într-o atmosferă al cărei conținut în vapori de apă este cuprins între 0 și 10% molar.31 în ceea ce privește dioxidul de carbon, tratamentul termic se efectuează într-o atmosferă al cărei conținut în dioxid de carbon este cuprins între 0 și 100% molar.33
De altfel, tratamentul termic conform invenției se efectuează într-o atmosferă ce poate conține aer, un alt gaz inert, cum ar fi un gaz rar sau azot. Conținutul în acest tip de 35 gaz, dacă se utilizează, asigură atingerea unei presiuni totale dorite.
Conform unui mod preferat de realizare al invenției, tratamentul termic se realizează 37 în prezența vaporilor de apă și a dioxidului de carbon.
S-a constatat că temperatura de tratare a bicarbonatului amoniacal poate fi adaptată 39 în funcție de cantitatea de vapori de apă și dioxid de carbon prezente.
Astfel, în cazul în care atmosfera este un amestec de azot/oxigen sau aer, intervalul 41 de temperatură pentru tratamentul termic va fi, de preferință, sub 80°C.
De altfel, dacă tratamentul se realizează într-o atmosferă conținând un amestec de 43 dioxid de carbon și vapori de apă și, opțional, aer sau un gaz inert, acesta se efectuează la o temperatură apropiată de 12O...13O°C, chiar și la temperaturi mai scăzute. 45
Pentru ceea ce urmează, valorile de temperatură sunt exprimate la presiunea atmosferică. Specialistul este capabil să adapteze valorile temperaturilor, în funcție de 47 presiunea la care se efectuează tratamentul.
RO 120131 Β1
De fapt, obținerea compoziției conform invenției poate fi realizată sub orice valoare a presiunii.
Tratamentul conform invenției se realizează, de preferință, sub un flux gazos. Este de dorit să se mențină presiunea parțială a amoniacului sub cea a bicarbonatului amoniacal, pentru a favoriza descompunerea sărurilor de amoniu cum sunt bicarbonatul, carbonatul și/sau carbamatul.
Obișnuit, durata tratamentului este de câteva ore. Mai specific, tratamentul termic este efectuat sub agitare.
Noua compoziție obținută conform invenției și care constituie un alt obiect al invenției, poate conține cel puțin bicarbonat de sodiu, cel puțin carbonat de sodiu, și cel puțin amoniac sub formă de săruri de amoniu, cum ar fi bicarbonatul, carbonatul și/sau carbamatul.
Conținutul avantajos în bicarbonat de sodiu este de cel puțin 70% în greutate, de preferință, cel puțin 80%, și mai specific cuprins între 80 și 95% în greutate. Cantitatea de carbonat de sodiu prezentă este, în mod avantajos, mai mică de 30% în greutate, de preferință, mai mică de 20%, și mai în particular, cuprinsă între 5 și 15% în greutate. Cantitatea de amoniac, exprimată sub formă de ioni de amoniu, prezenți, este de preferință mai mică de 1% în greutate și, în particular, variază între 0,2 și 0,7% în greutate.
Această compoziție poate conține, adițional, săruri de carbamat și apă. Conținutul în carbamat de amoniu este, de preferință, sub 0,1 % în greutate și mai preferențial cuprins între 0,01 și 0,06% în greutate. Apa este prezentă de preferință într-o cantitate mai mică de 10% în greutate și mai preferențial de la 1 la 6% în greutate.
Prezentarea sub formă de soluție și/sau o soluție apoasă a compoziției, conform invenției, nu depășește cadrul invenției.
în general, compoziția sub formă de soluție poate avea o concentrație de 50 până 150 g/l. în ceea ce privește suspensia apoasă ea conține de la 10 până la 50% în greutate din compoziția respectivă.
Compoziția conform invenției poate fi utilizată, și aceasta constituie al treilea obiect al invenției, pentru tratarea gazelor de ardere ce conțin, în principal, acizi cu formula HX, în care X reprezintă un halogen, sau în principal compuși de tipul SOX, acești compuși fiind singuri sau în amestec și metale considerate toxice.
Conform unei prime variante a invenției, gazele care urmează a fi tratate conțin în majoritate acizi cu formula HX, în care X reprezintă un halogen, și metale considerate toxice, în particular, X reprezintă clorul. Gazele respective pot să conțină într-o mai mică măsură compuși de tip SOX.
Metale toxice se consideră mai particular metale grele și/sau metale polivalente. De exemplu, dar fără intenția de a limita, se poate cita mercurul, cadmiumul, plumbul, arseniul, seleniul, argintul, antimoniul, zincul, aluminiul, siliciul, calciul, titanul, cromul, manganul, fierul, nichelul, cuprul, molibdenul, staniul, bismutul, vanadiul sau cobaltul.
Tipuri de gaze de ardere mai în particular sunt cele obținute prin incinerarea gunoaielor menajere, a deșeurilor în general sau a deșeurilor industriale speciale.
Conform unei a doua variante a prezentei invenții, gazele de ardere care se tratează conțin în majoritate compuși de tip SOx, și metale considerate toxice. Prin SOxse înțeleg, în special, compușii de genul S02, S03. Aceste gaze pot, de asemenea, să mai cuprindă într-o proporție mai scăzută sulfiți sau chiar bisulfiți, acizi cu formula HX în care X reprezintă un halogen.
Acest tip de gaze de ardere este întâlnit, în particular, în exploarea centralelor termice sau la cuptoarele de sticlă, de exemplu.
RO 120131 Β1
Este de notat faptul că gazele de ardere din prima sau a doua variantă, pot conține, 1 de asemenea, praf și/sau cenușă, și alți poluanți cum ar fi compuși de tipul NOX, sau compuși organici, cum ar fi dioxinele sau furanii. 3
Gazele de ardere pot fi tratate, într-o manieră avantajoasă, pe cale semiumedă sau pe cale uscată. 5
Pe cale semiumedă, se definește un procedeu în care compoziția obținută prin procedeul conform invenției (numită reactiv) este introdusă în prezența unei cantități de apă, 7 astfel aleasă, încât produșii rezultați după tratment să fie în stare solidă. în acest caz, reactivul este utilizat sub forma unei suspensii sau soluții. 9
Conținutul de apă necesar pentru obținerea reactivului sub forma unei soluții sau a unei suspensii poate fi determinat de specialist în funcție de condițiile tehnologice ale 11 procedeului. Mai în particular, acest conținut depinde de temperatura de tratare a gazelor, de capacitatea de evaporare a aparaturii și, dacă se dorește, de obținerea unui produs solid 13 după efectuarea tratamentului.
Pe cale uscată, este definit mai particular un tratament în care reactivul este introdus 15 sub formă solidă în gazele de ardere.
în acest caz, se disting două moduri de realizare: o variantă care se efectuează, fără 17 aport suplimentar de apă, și o a doua variantă care se efectuează adăugându-se apă dar într-o cantitate care să permită reactivului să păstreze aspectul de pudră. 19 în acest ultim caz, conținutul de apă este cuprins între 2 și 15% în greutate raportat la reactiv. De preferință, cantitatea de apă este cuprinsă între 5 și 10%. 21
Este preferabil a se utiliza un reactiv care se prezintă sub formă solidă, cu granulometrie fină și controlată pentru a ameliora cinetica tratamentului de neutralizare. 23
De exemplu, se preferă utilizarea unui reactiv a cărui dimensiune medie a particulelor este sub 50pm. Conform unui mod de realizare mai particular, se folosește un reactiv a cărui 25 granulometrie medie este cuprinsă între 5 și 30 pm.
Dacă se folosește un reactiv cu o granulometrie superioară sau de ordinul a 50 pm 27 poate fi avantajos să se efectueze o etapă suplimentară de sfărâmare a reactivului pentru a atinge o granulometrie de ordinul a 5 până la 30 pm înainte de tratarea gazelor. O astfel 29 de etapă poate fi realizată și printr-o metodă clasică cunoscută de specialist.
Dacă se realizează varianta cu un aport de apă, aceasta poate fi adăugată înainte 31 de tratarea gazelor de ardere sau alternativ chiar în timpul tratării acestora.
Astfel, se pot pune în contact apa sub formă pulverizată și reactivul, într-un tambur 33 de udare, dacă aportul de apă are loc înainte de tratarea gazelor de ardere respective.
în cazul când se introduce apă, în timpul contactului reactivului cu gazele, aceasta 35 se injectează în cantitatea dorită, direct în jetul gazos.
Bineînțeles, combinația acestor posibilități este prevăzută. 37
Cantitatea de reactiv, utilizată în cadrul procedeului de tratare a gazelor de ardere conform invenției depinde de cantitatea compușilor care se neutralizează. 39
Conform unui mod particular de realizare a invenției, se efectuează tratarea gazelor de ardere astfel încât raportul stoichiometric între reactiv și compușii de tip SOX să fie cuprins 41 între 1,02 și 2 și/sau raportul stoichiometric între reactiv și compușii de tipul acizilor cu formula HX să fie cuprins între 1,02 și 2. 43
De preferință, respectivul raport stoichiometric este cuprins între 1,02 și 1,5 și mai avantajos, raportul stoichiometric este cuprins între 1,05 și 1,3. 45
Dacă gazele care se tratează conțin poluanți organici, poate fi avantajos să se injecteze în jetul gazos împreună, cu reactivul și opțional cu apa un adsorbant. Adsorbantul 47 conținând poluanții organici poate fi imediat recuperat împreună cu solidele rezultate din tratarea gazelor. 49
RO 120131 Β1
Este notabil faptul că acest tratament permite, de asemenea, creșterea cantității de mercur recuperat, dacă el este prezent în gaze.
Adsorbantul este, în general, carbon activ și/sau semicocs.
Dacă gazele de ardere conțin praf și cenușă, acestea pot fi recuperate cu solidele rezultate în timpul neutralizării sau prin metode clasice înainte de tratamentul conform invenției.
Punerea în contact a gazelor respective cu reactivul, eventual cu apa și adsorbantul, se face în mod cunoscut.
Astfel, ea poate avea loc în echicurent sau în contracurent.
Tratamentul poate fi efectuat în toate tipurile de reactoare, care favorizează dispersia solidului, a suspensiei sau a soluției în gaze, cum ar fi reactoarele care conțin sisteme de tip Venturi sau reactoarele cu pat fluidizat.
Solidele obținute prin procedeul de tratare a gazelor de ardere sunt separate imediat, prin utilizarea tehnicilor clasice, cum ar fi electrolfiltrele, sau filtrele pantalon.
Conform unui mod de realizare, avantajos, al prezentei invenții, cel puțin o parte a solidelor rezultate din tratarea gazelor este recirculată la tratarea gazelor.
Temperatura de tratare a gazelor de ardere depinde de diverse condiții tehnologice.
Ea depinde, în special, de temperatura gazelor de tratat, de conținutul în apă, de existența unui tratament catalitic ulterior al NOX de rezistență termică a aparaturii.
Ca indicație, temperatura de tratare a gazelor este cuprinsă între 70 și 500°C și mai particular între 130 și 400’C.
în cazul în care se efectuează o tratare pe cale uscată, în prezența apei adăugate în momentul utilizării, solidele rezultate se pot recircula în zona de preparare amestecului reactiv/apă.
Dacă apa este adăugată în zona de neutralizare, solidele sunt introduse în această zonă, separat sau împreună cu reactivul proaspăt.
Acest mod de realizare cu recirculare este interesant pentru îmbunătățirea eficacității procedeului, în special în cazul unui timp scurt de staționare în zona de neutralizare. Acest mod permite reducerea pragurilor de purificare a gazelor. Solidele rezultate conform invenției prezintă avantajul de a fi valorificabile.
Astfel, solidele rezultate din tratarea gazelor sunt purificate, într-o primă etapă, prin dizolvare în apă, urmată de o etapă de separare a metalelor conținute, considerate toxice.
în cazul cel mai particular în care gazele de coș conțin acizi cu formula HX și, în particular, acid clorhidric, solidele rezultate din procedeu sunt de halogenuri de sodiu cum ar fi clorură de sodiu, împreună cu metale considerate toxice.
în acest caz, solidele se pun în contact cu apa, ceea ce are ca efect solubilizarea halogenurilor de sodiu prezente și a unora dintre halogenurile metalelor considerate toxice. Se trece imediat la o primă etapă de separare a materiilor insolubile, în general, prin filtrare.
Metalele considerate toxice, care au fost solubilizate, sunt apoi, la rândul lor, îndepărtate din soluția apoasă de clorură de sodiu, prin filtrare. Mai particular, se pot realiza una sau mai multe etape de precipitare.
Controlul valorii pH-ului se efectuează prin adăugarea fie a unui acid, fie a unei baze. Pentru a nu se contamina amestecul, acidul și baza sunt alese în funcție de ionii pe care îi conțin. Din acest motiv, se preferă utilizarea acidului clorhidric ca acid, și a hidroxidului, carbonatul sau bicarbonatul de sodiu ca baze. Precipitatele care conțin metale considerate toxice sunt imediat eliminate, în special, prin filtrare.
Conform unei variante particulare și în cazul în care soluția conține sulfați, obținuți prin neutralizarea S0x în timpul tratării gazelor de ardere, eventual, cu fluorură de sodiu, se
RO 120131 Β1 poate adăuga un agent de precipitare, cum ar fi clorură de calciu. Ghipsul și fluorura de 1 calciu precipitate sunt îndepărtate. Această etapă de separare poate avea loc concomitent cu cea a precipitatului care conține metale considerate toxice. 3 în cazul în care se dorește un anumit grad de puritate a soluției apoase de clorură de sodiu, se poate apela la una sau mai multe etape de purificare suplimentară. 5
O primă variantă constă în punerea în contact a respectivei soluții apoase cu una sau mai multe rășini schimbătoare de ioni. Rășinile pot fi în forma hidrogen sau sodiu, preferabil 7 totdeauna al doilea tip de rășină, ceea ce permite extracția optimă a ionilor de metale considerate toxice, prezenți în soluție. 9
O altă variantă posibilă are legătură cu utilizarea unor agenți cum ar fi sulfurile anorganice sau compuși organici cu sulf. Printre sulfurile minerale, pot fi citate sulfurile de 11 sodiu, de fier sau de bariu. Ca exemple de compuși organici cu sulf, pot fi citați, în particular, sarea trisodică de trimercapto-s-triazină, soluție 15% în apă (TMT 15R). 13
A treia variantă constă în combinarea acestor posibilități.
Soluțiile apoase de clorură de sodiu, a căror grade de puritate pot fi corectate, sunt 15 valorificabile în cadrul diverselor procedee industriale. Astfel, aceste soluții pot fi utilizate la sinteza carbonatului sau a bicarbonatului de sodiu (procedeul Solvay) sau la obținerea 17 soluțiilor de hidroxid de sodiu prin electroliză.
în cazul în care gazele de ardere sunt, mai curând, pe bază de compuși de tipul S0x, 19 reziduurile obținute, în principal sulfat de sodiu și conținând aceleași metale considerate toxice, pot fi, de asemenea, valorificate după purificare. 21
O primă etapă constă în punerea în contact a reziduurilor solide cu apă sau cu o soluție apoasă recirculată, conținând sulfat de sodiu. 23
Scopul acestei a doua etape este, pe de o parte, dizolvarea selectivă a sulfaților, eventual a sărurilor halogenate, care sunt cel mai adesea cloruri. Pe de altă parte, obiectivul 25 acestei etape este de a lăsa în suspensie cea mai mare parte a metalelor considerate toxice.
O astfel de operație de dizolvare selectivă este efectuată controlând pH-ul mediului 27 pentru a se afla în intervalul de solubilitate minimă a metalelor, care sunt în special sub formă de hidroxid și/sau de carbonați. 29
Este clar faptul că intervalul depinde de natura metalelor prezente și uneori este necesar chiar și un compromis între fiecare dintre acestea. 31 în general, dizolvarea este efectuată într-un interval de pH cuprins între 3 și 10, valorile extreme fiind incluse. 33
Conform unei prime variante, dacă aluminiul nu este prezent într-o cantitate mare în raport cu celelalte metale, intervalul de pH se situează între 7 și 10, cele două valori extreme 35 fiind incluse. Mai particular dizolvarea se poate efectua într-un interval de pH cuprins între 7 și 9, cele două valori extreme fiind incluse. 37
Conform unei a doua variante și în cazul în care cantitatea de aluminiu este mare, este de dorit ca dizolvarea să se efectueze la un pH cuprins între 3 și 7, cele două valori 39 extreme fiind incluse.
Nu se va depăși cadrul prezentei invenții dacă se realizează cele două variante citate 41 mai înainte succesiv. Astfel, etapa de dizolvare are două trepte succesive de solubilizare și o etapă de separare intermediară, una efectuată la un pH cuprins între 7 și 10, următoarea 43 la un pH cuprins între 3 și 7, ordinea depinzând de valoarea pH-ului soluției inițiale.
Controlul valorii pH-ului este efectuat prin adăugarea fie a unui acid, fie a unei baze, 45 alese astfel încât să nu se contamineze amestecul. Astfel, este prefertă utilizarea acidului sulfuric, a carbonatului sau a bicarbonatului de sodiu. 47
RO 120131 Β1
Etapa de dizolvare selectivă a sulfațilorse efectuează, conform unui mod de realizare particular al invenției, la o temperatură cuprinsă între 15 și 80°C, mai particular între 20 și 60°C. Un mod avantajos de realizare constă în dizolvarea la o temperatură de 30...40^0.
După dizolvare și în cazul în care gazele tratate conțin sulfiți sau bisulfiți, se poate efectua o oxidare a acestora la sulfați. Această operație se realizează, în general, prin adăugarea cel puțin a unui compus oxidant, eventual în combinație cu o etapă de încălzire. Ca exemple de compuși oxidanți, se pot cita aerul, peroxidul de hidrogen, persulfații sau sarea acidului Caro.
O dată dizolvat sulfatul de sodiu, soluția care conține substanțe solide se separă prin filtrare sau prin orice altă metodă clasică.
Reziduurile solide pot fi descărcate. în această etapă se constată că, reziduurile rezultate sunt cantitativ diminuate considerabil în raport cu cele rezultate din procedeele clasice de neutralizare a pietrei de calcar.
Filtratul ce corespunde unei soluții apoase purificate de sulfat de sodiu este tratat în vederea cristalizării sulfatului respectiv.
Această operație este realizată printr-o metodă în sine cunoscută.
Conform unei prime variante, filtratul se răcește până la obținerea unei diferențe de temperatură de 15 până la 20°C între temperatura de dizolvare și cea de cristalizare.
în acest caz, cristalele obținute sunt sub formă decahidratată.
Conform unei a doua variante, se cristalizează sulfatul de sodiu prin evaporarea cel puțin a unei părți de apă din soluție. Cristalele rezultate se găsesc sub formă anhidră.
Lichidul rezultat de la cristalizare poate fi recirculat la etapa de dizolvare a solidelor rezultate de la etapa de tratare a gazelor de ardere.
înainte de recirculare, este indicată îndepărtarea unei părți a acestui lichid în vederea evitării îmbogățirii lichidelor cu metale considerate toxice, sau eventual tratarea acestui lichid.
O astfel de etapă este opțională și, în vederea eliminării metalelor toxice, care au rămas în soluție, se poate realiza, înainte de cristalizarea sulfatului de sodiu o purificare suplimentară a soluției.
O primă metodă constă în adăugarea în soluție cel puțin a unui agent de precipitare adecvat, ales în special dintre hidroxizii metalelor alcaline, carbonat de sodiu, bicarbonat de sodiu, sau silicați, acești agenți de precipitare putând fi utilizați singuri sau în amestec.
Ca agenți de acest tip, se pot menționa produșii comercializați sub denumirea de ProfixR, Max FlowR, Low AshR.
A doua metodă constă în punerea în contact a soluției cu cel puțin o sulfura minerală, cel puțin un compus organic cu sulf, sau cu amestecul lor. Ceea ce este indicat pentru varianta în care gazel de ardere tratate conțin în particular acizi cu formula HX rămâne valabil și nu va fi reluat aici.
A treia metodă convenabilă constă în punerea în contact a soluției cu o rășină schimbătoare de ioni. Ne vom putea referi, ca mai înainte la ceea ce a fost descris pentru purificarea suplimentară a soluțiilor rezultate din tratarea gazelor ce conțin în principal acizi cu formula HX.
Puritatea acestor cristale este cea care determină valorificarea în mod direct sau după uscare sau granulare.
Sulfatul de sodiu poate fi revalorificat de exemplu în special în cuptoare de sticlă.
Compoziția conform invenției poate fi utilizată în același timp ca un constituent de bază în detergenți și în alimentația animalelor.
RO 120131 Β1 în cazul detergenților, cum ar fi de exemplu compușii tensioactivi neionici, 1 proprietățile de porozitate ale acestora obținute conform procedeului din invenție pot fi ameliorate, comparativ cu cele ale bicarbonatului comercial, și permit creșterea cantității de 3 produși organici adsorbiți.
Compoziția conform invenției conține și amoniac sub formă de ioni de amoniu. Acest 5 produs permite asocierea cu o sursă de azot la această compoziție, pentru obținerea acizilor aminați pentru animale. 7
Urmează exemple concrete, dar nelimitative ale invenției.
Exemplul 1. Se tratează în prezența aerului la 30°C 50 g de bicarbonat amoniacal 9 conținând 74,1% în greutate bicarbonat de sodiu, 9% în greutate carbonat de sodiu, 1% în greutate carbamat de amoniu, 1 la 2% în greutate bicarbonat și carbonat de amoniu, restul 11 fiind apă, cu o cantitate neglijabilă de clorură de sodiu.
Bicarbonatul amoniacal se încălzește într-un reactor de sticlă dotat cu o manta dublă 13 termostatată la 30°C. Reactorul este deschis și în interiorul său intră aerul. In tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele obținute. 15
Durata (ore) Pierdere de masă (% greutate) NH3total * (% greutate)
1 5,4 0,7
2 10,1 0,6
*NH3 total (% în greutate) exprimat sub formă de ioni de amoniu.
*NH3 total (% în greutate) exprimat sub formă de ioni de amoniu.
Valoarea relativă a amoniacului total prezent, exprimat sub forma conținutului în ioni de amoniu, corespunde tuturor compușilor amoniacali susceptibili de a produce amoniac. 23 După 2 h, se constată că valoarea amoniacului total nu variază în mod substanțial, chiar și după 12 h. 25
Produsul final, adică după 2 h de la tratare, conține 83,7% în greutate bicarbonat de sodiu, 10% în greutate carbonat de sodiu, restul până la 100% fiind apă, cu o cantitate 27 neglijabilă de clorură de sodiu.
Exemplul 2. Tratarea aceluiași bicarbonat amoniacal, ca la exemplul 1, se realizează29 într-un reactor de sticlă cu o manta dublă termostată.
Atmosfera sub care este realizată tratarea termică este următoarea: (Presiunea totală 31 = 1 bar absolut):
- presiunea parțială a apei: 2% molar,33
- presiunea parțială a dioxidului de carbon: 98% molar.
Temperatura este mărită constant și se analizează natura compușilorcare se degajă. 35 Se constată că, începând cu temperatura de 2 5°C, se descompun speciile amoniacale și se degajă apa.37
Până la o temepratură de 113°C, bicarbonatul de sodiu nu se descompune.
Acest exemplu demonstrează faptul că sub o atmosferă controlată de apă și de dioxid 39 de carbon, speciile amoniacale pot fi eliminate fără descompunerea bicarbonatului de sodiu prezent.41
Exemplul 3. Se efectuează tratarea termică a unui bicarbonat de amoniu având o compoziție identică ca la exemplul 1, într-un cuptor cu atmosfera controlată pentru a avea 43 compoziția următoare (Presiunea totală = 1 bar absolut):
- presiunea parțială a apei: 2% molar,45
- presiunea parțială a dioxidului de carbon: 98% molar.
RO 120131 Β1
Temperatura este mărită cu 0,5°C/min. Până la atingerea unei temperaturi de 80°C. Temperatura este menținută la această valoare timp de 6 h și jumătate.
Se obține un amestec cu următoarea compoziție:
- 88,2 % în greutate bicarbonat de sodiu,
- 8,7 % în greutate carbonat de sodiu,
- 0,4 % specii amoniacale (exprimate în ioni de amoniu),
-restul până la 100% în greutate apă, cu o cantitate neglijabilă de clorură de sodiu.

Claims (18)

  1. Revendicări
    1. Compoziție care conține, în principal bicarbonat de sodiu, caracterizată prin aceea că este constituită din cel puțin 80%, în greutate, bicarbonat de sodiu, carbonat de sodiu într-o cantitate mai mică de 20%, în greutate, și amoniac sub formă de săruri de amoniu cu un conținut mai mic de 1% amoniac, exprimat ca ion de amoniu.
  2. 2. Compoziție conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că aceasta conține carbamat de amoniu într-o cantitate mai mică de 0,1%, în greutate.
  3. 3. Compoziție conform uneia dintre revendicările 1 sau 2, caracterizată prin aceea că aceasta cuprinde 80... 95%, în greutate, bicarbonat de sodiu, 0,2... 0,7%, în greutate, amoniac, exprimat ca ion de amoniu, 0,01... 0,06%, în greutate, carbamat de amoniu.
  4. 4. Procedeu pentru prepararea compoziției definite în revendicările 1,2 și 3, caracterizat prin aceea că se supune bicarbonat amoniacal, unui tratament termic, efectuat la o temperatură cuprinsă între 20”C și 150° C, în scopul de a usca și descompune selectiv sărurile de amoniu prezente.
  5. 5. Procedeu conform revendicării 4, caracterizat prin aceea că tratamentul termic este efectuat în atmosferă controlată, care cuprinde apă și/sau dioxid de carbon.
  6. 6. Procedeu conform oricăreia dintre revendicările 5 sau 6, caracterizat prin aceea că bicarbonatul amoniacal, care rezultă din reacția amoniacului gazos, dizolvat într-o soluție apoasă de clorură de sodiu și dioxid de carbon, constă dintr-o compoziție care cuprinde bicarbonat de sodiu, carbonat de sodiu, amoniac sub formă de săruri de amoniu, care includ bicarbonat, carbonat și/sau carbamat și apă.
  7. 7. Procedeu conform revendicării 6, caracterizat prin aceea că bicarbonatul amoniacal cuprinde 70... 90% în greutate carbonat de sodiu, 2... 20% în greutate carbonat de sodiu, 0,2... 2,0% în greutate amoniac, exprimat ca ion de amoniu, 0,3... 2,0% în greutate carbamat de amoniu și 5... 20% în greutate apă.
  8. 8. Procedeu conform uneia dintre revendicările 4...7, caracterizat prin aceea că tratamentul termic este efectuat la o temperatură cuprinsă între 20°C și 130° C.
  9. 9. Procedeu conform uneia dintre revendicările 4...8, caracterizat prin aceea că tratamentul termic este efectuat în prezența unei atmosfere cu un conținut de vapori de apă de 0... 10% molar.
  10. 10. Procedeu conform uneia dintre revendicările 4... 9, caracterizat prin aceea că tratamentul termic este efectuat în prezența unei atmosfere cu un conținut de dioxid de carbon de 0... 100% molar.
  11. 11. Procedeu conform uneia dintre revendicările 4...10, caracterizat prin aceea că tratamentul termic este efectuat sub o atmosferă care poate să cuprindă aer sau orice alt gaz inert, cum ar fi gaze rare sau azot.
  12. 12. Procedeu conform uneia dintre revendicările 4...11 .caracterizat prin aceea că tratamentul termic este efectuat în prezența vaporilor de apă și a dioxidului de carbon.
    RO 120131 Β1
  13. 13. Utilizarea compoziției definite în revendicările 1...3, în tratamentul gazelor de 1 ardere, care cuprind, în principal, acizi de tip HX, în care X reprezintă un halogen, sau, în principal, compuși de tip SOX, separat sau în amestec și metale toxice. 3
  14. 14. Utilizare conform revendicării 13 în tratamentul gazelor de ardere, în care gazele de ardere se tratează pe cale semi-umedă sau pe cale uscată. 5
  15. 15. Utilizare conform revendicărilor 13 și 14 în tratamentul gazelor de ardere, la un raport stoechiometric al reactantului față de compușii de tip SOX cuprins între 1,02 și 2 și/sau 7 raport stoechiometric al reactantului față de compușii acizilor cu formulă de tip HX cuprins între 1,02 și 2. 9
  16. 16. Utilizare conform revendicărilor13 la 15, în care solidele rezultate de la tratamentul gazelor de ardere se purifică printr-o primă etapă de dizolvare în apă, urmată de 11 o etapă de separare a metalelor toxice pe care le conțin.
  17. 17. Utilizarea compoziției definită în revendicările 1... 3 ca agent de formare pentru 13 compozițiile de detergent.
  18. 18. Utilizarea compoziției definită în revendicările 1 ...3 drept constituent de bază în 15 hrana animalelor.
RO98-00915A 1995-10-31 1996-10-31 Compoziţie conţinând cel puţin bicarbonat de sodiu, procedeul său de obţinere şi utilizările acesteia RO120131B1 (ro)

Applications Claiming Priority (2)

Application Number Priority Date Filing Date Title
FR9512973A FR2740362B1 (fr) 1995-10-31 1995-10-31 Procede de preparation de bicarbonate de sodium et son utilisation dans le traitement de fumees
PCT/FR1996/001720 WO1997016377A1 (fr) 1995-10-31 1996-10-31 Composition comprenant au moins du bicarbonate de sodium, son procede d'obtention et ses utilisations

Publications (1)

Publication Number Publication Date
RO120131B1 true RO120131B1 (ro) 2005-09-30

Family

ID=9484185

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
RO98-00915A RO120131B1 (ro) 1995-10-31 1996-10-31 Compoziţie conţinând cel puţin bicarbonat de sodiu, procedeul său de obţinere şi utilizările acesteia

Country Status (17)

Country Link
US (1) US6290872B1 (ro)
EP (2) EP0858429B1 (ro)
JP (1) JPH11514962A (ro)
AT (1) ATE319656T1 (ro)
AU (1) AU729957B2 (ro)
BG (1) BG62803B1 (ro)
CA (1) CA2233249C (ro)
CZ (1) CZ131498A3 (ro)
DE (1) DE69635898T2 (ro)
DK (1) DK0858429T3 (ro)
ES (1) ES2258270T3 (ro)
FR (1) FR2740362B1 (ro)
PL (1) PL326450A1 (ro)
PT (1) PT858429E (ro)
RO (1) RO120131B1 (ro)
TR (1) TR199800760T2 (ro)
WO (1) WO1997016377A1 (ro)

Families Citing this family (9)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
JP4711550B2 (ja) * 2001-07-04 2011-06-29 サンワケミカル株式会社 ハロゲンガスの除去方法
US6583103B1 (en) 2002-08-09 2003-06-24 S.C. Johnson & Son, Inc. Two part cleaning formula resulting in an effervescent liquid
US7531154B2 (en) * 2005-08-18 2009-05-12 Solvay Chemicals Method of removing sulfur dioxide from a flue gas stream
US7481987B2 (en) * 2005-09-15 2009-01-27 Solvay Chemicals Method of removing sulfur trioxide from a flue gas stream
US20090258813A1 (en) * 2008-04-15 2009-10-15 Blount Juanita C Clean freeze
TWI446966B (zh) * 2012-02-03 2014-08-01 China Steel Corp Catalyst for reducing nitrogen oxides in exhaust gas and methods for making the same
PE20161498A1 (es) * 2014-02-10 2017-02-05 Solvay Composicion reactiva basada en bicarbonato de sodio y procedimiento para su produccion
WO2015118166A1 (en) * 2014-02-10 2015-08-13 Solvay Sa Reactive composition based on sodium bicarbonate and process for its production
FR3031514B1 (fr) * 2015-01-14 2018-08-31 Novacarb Composite de sels de sodium et d'ammonium pour la depollution des fumees

Family Cites Families (17)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
FR1178417A (fr) * 1955-08-16 1959-05-11 Diamond Alkali Co Procédé de fabrication de composés chimiques par traitement thermique en particulier de carbonates alcalins
US3868444A (en) * 1969-11-26 1975-02-25 Dow Chemical Co Process for the preparation of porous sodium bicarbonate
DE2820357A1 (de) * 1978-05-10 1979-11-15 Metallgesellschaft Ag Verfahren zum entfernen von schwefeloxiden aus verbrennungsabgasen
FR2451344A1 (fr) * 1979-03-12 1980-10-10 Solvay Procede et installation pour la preparation de cristaux de bicarbonate de sodium
US4283372A (en) * 1979-04-09 1981-08-11 Intermountain Research And Devel. Corp. Recovery of alkali values from sodium bicarbonate-containing ore with ammonia
US4385039A (en) * 1981-09-18 1983-05-24 Koppers Company, Inc. Process for removal of sulfur oxides from waste gases
AU548689B2 (en) * 1981-09-18 1986-01-02 Environmental Elements Corp. Removing sulphur oxides from gases
US4664893A (en) * 1985-04-04 1987-05-12 Church And Dwight Co., Inc. Method for the preparation of a bicarbonate sorbent in flue gas desulfurization
US5585081A (en) * 1988-07-25 1996-12-17 The Babcock & Wilcox Company SOx, NOx and particulate removal system
JP2756317B2 (ja) * 1989-09-12 1998-05-25 日清製粉株式会社 家畜用飼料
US5002741A (en) * 1989-11-16 1991-03-26 Natec Resources Inc. Method for SOX /NOX pollution control
US5221544A (en) * 1991-12-04 1993-06-22 Church & Dwight Co., Inc. Production of dietary fatty acid salt products
JP3194610B2 (ja) * 1991-12-26 2001-07-30 ライオン株式会社 高嵩密度粒状漂白洗剤組成物
US5270023A (en) * 1992-10-30 1993-12-14 May Frank H Process for producing sodium carbonate, sodium bicarbonate and associated compounds
US5482646A (en) * 1993-03-05 1996-01-09 Church & Dwight Co., Inc. Powder detergent composition for cold water laundering of fabrics
IT1269193B (it) * 1994-01-20 1997-03-21 Solvay Composizione reattiva e procedimento per la purificazione di un gas contenente cloruro di idrogeno
US5830422A (en) * 1995-06-23 1998-11-03 Ormiston Mining And Smelting Co. Ltd. Method for production of sodium bicarbonate, sodium carbonate and ammonium sulfate from sodium sulfate

Also Published As

Publication number Publication date
DK0858429T3 (da) 2006-05-08
ATE319656T1 (de) 2006-03-15
JPH11514962A (ja) 1999-12-21
PL326450A1 (en) 1998-09-28
AU7499696A (en) 1997-05-22
CA2233249C (fr) 2005-05-31
US6290872B1 (en) 2001-09-18
CZ131498A3 (cs) 1998-09-16
DE69635898T2 (de) 2006-08-31
EP0858429B1 (fr) 2006-03-08
FR2740362A1 (fr) 1997-04-30
CA2233249A1 (fr) 1997-05-09
WO1997016377A1 (fr) 1997-05-09
EP1659097A1 (fr) 2006-05-24
TR199800760T2 (xx) 1998-08-21
DE69635898D1 (de) 2006-05-04
PT858429E (pt) 2006-05-31
EP0858429A1 (fr) 1998-08-19
BG102416A (en) 1998-12-30
AU729957B2 (en) 2001-02-15
BG62803B1 (bg) 2000-08-31
FR2740362B1 (fr) 1997-11-28
ES2258270T3 (es) 2006-08-16

Similar Documents

Publication Publication Date Title
AU723477B2 (en) Method for processing flue gases containing sulphur oxides
IE44311B1 (en) Method of extracting and recovering mercury from gases
PL74724B1 (ro)
US6692720B1 (en) Method for producing sodium chloride crystals
KR20220131519A (ko) 알루미나 및 리튬염을 생산하는 방법
CA2431403C (en) Process for recovering arsenic from acidic aqueous solution
WO2018218294A1 (en) Process for producing magnesium oxide from alkaline fly ash or slag
CN101200776A (zh) 一种从含三氧化二砷烟尘中脱砷的方法
EA024717B1 (ru) Способ получения оксида цинка из руды
RO120131B1 (ro) Compoziţie conţinând cel puţin bicarbonat de sodiu, procedeul său de obţinere şi utilizările acesteia
US6214313B1 (en) High-purity magnesium hydroxide and process for its production
KR20070099669A (ko) 산화마그네슘의 제조 방법
US3961021A (en) Method for removing sulfur dioxide from combustion exhaust gas
AU696509B2 (en) Process for removing SO2 from gases which contain it, with direct production of elemental sulfur
CA2539830A1 (en) Method for processing iron-laden spent sulfuric acid
US2531182A (en) Process for the manufacture of boric acid
JPS63282113A (ja) チオシアン酸アンモニウムの回収方法
RU2082797C1 (ru) Способ переработки марганецсодержащего сырья
SU1430081A1 (ru) Способ концентрировани диоксида серы в газовых потоках
SU889071A1 (ru) Способ очистки обжиговых газов от паров ртути
RU2042623C1 (ru) Способ переработки щелочных сульфатно-тиосульфатных растворов
RU2290369C1 (ru) Способ получения гранулированного хлорида кальция
US3313593A (en) Process for the production of sodium carbonate and hydrochloric acid and/or chlorine
WO2023149792A1 (ru) Способ переработки силикатных и алюмосиликатных горных пород
NO800168L (no) T fremgangsmaate ved opparbeiding av jern-ii-sulfatheptahydra