RO112865B1

RO112865B1 - Derivati de amine, procedee de obtinere si compozitii insecticide care ii contin

Info

Publication number: RO112865B1
Application number: RO147641A
Authority: RO
Inventors: Keiichi Ishimitsu; Junji Suzuki; Haruhito Ohishi; Tomio Yamada; Renpei Hatano; Nobuo Takakusa; Jun Mitsui
Original assignee: Nippon Soda Co
Priority date: 1989-10-06
Filing date: 1990-10-04
Publication date: 1998-01-30
Also published as: HU907896D0; BR9006961A; ES2127718T3; DE69032882T2; JP2926954B2; HUT57191A; DE122006000027I2; JPH04154741A; WO1991004965A1; NL350028I1; AU633991B2; EP0456826A1; DE69032882D1; DK0456826T3; CN1050714A; CN1056958C; ATE175405T1; NL350028I2; CA2041670C; HU214992B

Description

în care R_q reprezintă un heterociclu aromatic cu 5 - 6 atomi, eventual substituit, conținând atom de azot, cu excepția grupării 2 - piridil nesubstituite, X reprezintă un radical alchilen sau alchiliden C_V3 eventual substituit, R₂ reprezintă hidrogen, un radical carbamoil, mono-sau d/-alchil -C.|.₅ carbamoil, tiocarbamoil, mono-sau c/j-alchil-C_V5 tiocarbamoil, sulfamoil, alchil C₁₅ eventual substituit, alchenil -C₂.₅ eventual substituit, cicloalchil C₃.₈eventual substituit, cicloalchenil C₃._a eventual, substituit, arii eventual substituit sau -Y -R₅, Y reprezintă O,S(C]_n, CO, Cs sau C0₂; n reprezintă 0,1 sau 2; R₅ reprezintă hidrogenradical alchil Cq.₅ opțional substituit, alchenil C₂.₅ opțional substituit, alchinil C₂.₅opțional substituit, cicloalchil C₃._a opțional substituit, cicloalchenil C₃._a opțional substituit sau arii opțional substituit; R₃ reprezintă hidrogen, un radical alchil Cq_₅ opțional substituit, alchenil C₂.₅ opțional substituit, alchinil C₂.₅ opțional substituit, cicloalchil C_{3 E}opțional substituit sau cicloalchenil C₃₈opțional substituit. R₄ reprezintă o grupare cian sau nitro; și Z reprezintă CH sau N, sau sărurile acestor compuși. Invenția se referă și la procedee de obținere a derivaților prezentați mai sus, precum și la compoziții insecticide, constituite din 5... 20 părți: derivații menționați și din 95 la 80 părți cel puțin un alt component cu rol de purtător sau aditiv, cu eficiență împotriva lepidopterelor și hemipterelor.

Revendicări: 9

I llllllll lllll III lllll lllll lllll lllll lllll lllll lllll lllll llllll llll llll llll lllllll llllll lllllllllllllllllllill

RO 112865 Bl

Prezenta invenție se referă la derivați de amine, la procedee de preparare a acestor derivați și la compoziții insecticide care îi conțin.

Este cunoscut faptul că un număr mare de produse chimice, printre care insecticidele organofosforice cum sunt Parathion și Malathion și insecticidele de tip carbamat cum sunt Carbaryl și Methomyl au cunoscut o mare amploare și au fost utilizate pe scară largă în practică, prin cercetările efectuate în domeniul insecticidelor timp de mai mulți ani. Aceste insecticide au jucat un rol foarte important în îmbunătățirea producției agricole. Totuși, în ultimii ani utilizarea unora dintre aceste insecticide a devenit restrictivă, datorită unor considerente legate de poluarea mediului înconjurător datorată rezidiilor sau acumulărilor, precum și din cauza infestării cu insecte dăunătoare rezistente ca rezultat al utilizării lor pe perioade lungi de timp. De aceea este necesar să se dezvolte noi substanțe chimice care să prezinte proprietăți insecticide excelente față de diferite tipuri de insecte dăunătoare, care includ aceste insecte dăunătoare rezistente și care pot fi utilizate în siguranță.

Se cunosc astfel următorii compuși, definiți prin formula:

CN / N

ca fiind compuși analogi cu compușii prezentei invenții, aceștia neavând însă activitate insecticidă, așa cum se menționează în literatura de specialitate (Boli. Chim.Farm.1979, 118(11), 661-666).

Se cunosc, de asemenea, derivați de amine, care prezintă activitate insecticidă, caracterizați prin formula structurală redată în continuare

CN /

N

Qh-CH₂-NH NHCH₃

Acești compuși nu au activitate insecticidă față de insectele din ordinul lepidopterelor sau față de puricii verzi ai frunzelor de orez, care reprezintă unii dintre cei mai importanți dăunători ai culturilor, dar prezintă totuși activitate împotriva afidelor de bumbac (U.S. 4918 088).

Prezenta invenție se referă la derivați de amine care au formula structurală generală I:

r .

I⁴ z

R. R ¹ I ³ ^R2 în care, R., reprezintă un heterociclu aromatic cu 5-6 atomi, eventual substituit, conținând un atom de azot cu excepția grupării 2-piridil nesubstituite ;

X reprezintă un radical alchilen sau alchiliden C^g eventual substituit,

R₂ reprezintă hidrogen, un radical carbamoil, mono- sau di-alchil- C_v5 carbamoil, tiocarbamoil, mono- sau di- alchil tiocarbamoil, sulfamoil,mono-sau dialchilsulfamoil, alchil- C_V5 eventual substituit, alchenil- C₂.₅ eventual substituit, alchinil C₂.₅ eventual substituit cicloalchil C₃_₈ eventual substituit, cicloalchenil C₃.₈ eventual substituit, arii eventual substituit sau -Y -R₅ ,Y reprezintă O, S(0]_n, CO, CS sau C0₂ , n reprezintă O, 1 sau 2,R₅ reprezintă hidrogen, un radical alchil C_V5 eventual substituit, alchenil C₂.₅ eventual substituit, alchinil C₂.₅ eventual substituit, cicloalchil C₃.₈ eventual substituit, cicloalchenil C₃.₈ eventual substituit sau un arii eventual substituit.

R₃ reprezintă hidrogen, un radical alchil C_Vg eventual substituit, alchenil C₂.₅ eventual substituit, alchinil C₂.₅ eventual substituit, cicloalchil C₃.₈ eventual substituit, cicloalchenil C₃.₈ eventual substituit, R₁reprezintă o grupare cian sau nitro,

Z reprezintă CH sau N sau sărurile lor.

Un alt obiect al prezentei invenții se referă la un procedeu de preparare al unui compus cu formula:

RO 112865 Bl

prin care se reacționează un compus cu

formula:

prin care se reacționează un compus cu formula:

R^-X-NH cu un compus cu formula:

R^COCH^R^ sau

în care, r¹ și r² sunt alchil - C_v5 și R_v R₂, R₃, R₄ și X au semnificațiile date anterior. 20

Prezenta invenție se referă la un procedeu de preparare a unui compus cu formula:

cu un compus cu formula

R_a - Hal în care, Hal reprezintă un atom de halogen și R_v R₂, R₃ și X au semnificațiile date anterior.

Prezenta invenție se referă și la un procedeu de preparare a unui compus cu formula:

I

N

R , — X —N — R-, ! ³

R₂ prin reacționarea unui compus cu formula: -i — > .

CN

prin care se reacționează un compus cu formula:

-X-NH cu un compus cu formula:

cu un compus cu formula:

R_n -X - Hal în care, R^Rg.Rg.X și Hal au semnificațiile date anterior.

Prezenta invenție se referă, de asemenea, la un procedeu pentru prepararea unui compus cu formula:

b3O_>

I ² bJ

R_ -X-bJ R ¹ 1 prin reacția dintre un compus cu formula:

în care, r³ este alchil- C.^ și R^ R₂, 1¾ și X au semnificațiile date anterior.

Un alt obiect al invenției îl constituie un procedeu pentru prepararea unui compus cu formula:

NH

cu un reactiv de nitrare, în care, R_vR₂,R₃ și X au semnificațiile date anterior.

Prezenta invenție se referă și la o compoziție insecticidă care conține între 5 și 20 părți în greutate compus cu formula I drept ingredient activ și de la 95 la 80 părți în greutate din cel puțin un alt component cu rol de purtător sau

RO 112865 Bl aditiv.

Un alt obiectiv al invenției îl constituie o compoziție insecticidă, care conține 5 la 20 părți în greutate compus, definit ca în revendicarea 2, drept ingredient activ și de la 95 la 80 părți în greutate din cel puțin un alt component cu rol de purtător sau de aditiv.

Prin aplicarea prezentei invenții se obțin avantaje care decurg din obținerea prin procedee accesibile a unor produse cu activitate insecticidă superioară atât împotriva insectelor lepidoptere, cât și împotriva insectelor hemiptere.

Așa cum reiese din prezentarea de mai sus, la baza preparării compușilor, conform prezentei invenții, stau următoarele scheme de reacție :

1) Metoda de preparare Nr.1

Or

Rj-X-NH + ^R2	R, COCH,R 3 2 >	j sau R^CCHjR^ -----	—
(iii	(III)	(III)'
			R.
			I⁴
—>			CH	(I

R.-X-N/ >R, ¹ I ³«2

În care, r¹ și r² reprezintă o grupare alchil- C.^ și radicalii R₁,R₂,R₃ și R₄ și X sunt definiți ca mai sus. Reacția se efectuează într-un solvent organic inert, de preferință, într-un solvent de tip hidrocarbură aromatică, cum ar fi, de exemplu, xilenul, toluenul sau benzenul, în prezența unui catalizator acid cum ar fi, de exemplu, acidul p- toluensulfonic, dacă este necesar la temperatura de reflux.

2] Metoda de preparare Nr.2 CNCN

II

R -X-NH + N ------>N l₂ dA, r₁-mAr₃ în care r³ reprezintă alchil- și radicalii R₁,R₂,R₃ și X sunt definiți ca mai înainte. Această reacție se efectuează într-un solvent organic inert, de preferință întrun alcool, cum este metanolul, etanolul, în domeniul de temperaturi cuprins între temperatura camerei și punctul de fierbere al solventului utilizat.

3] Metoda de preparare Nr.3

CN	CN \|
N II	+ R -Hal -	1 \ N
	I
Rj-X-NH/XR		R -X-N/ \R₃
		^R2
ΙΓ)	(V)	(T)

în care, Hal reprezintă un halogen și radicalii R_n R₂, R₃ și X au aceleași semnificații ca mai înainte.

Această reacție se efectuează într-un solvent organic inert, de preferință dimetilformamidă, tetrahidrofuran, benzen, acetonitril, acetonă, metiletil cetonă, în prezența unui acceptor de acid, cum ar fi, de exemplu, carbonat de potasiu, hidrura de sodiu, trietilamină, la temperaturi cuprinse în domeniul temperaturii ambiante și punctul de fierbere al solventului utilizat.

4] Metoda de preparare Nr.4

CN	CN I
1 N	+ R^x-Hal -	1 ---> N
R -ΝΗ·Α₃	R.-X-N Ar 1 1 □
		1 R,
		2
(VI)	(VII)	(Γ)

în care, radicalii R₁,R₂,R₃, X și Hal sunt definiți ca mai înainte. Această reacție se efectuează într-o manieră asemănătoare cu cea descrisă la metoda Nr.3.

5) Metoda de preparare Nr.5.

^NH Reactiv de nitrare

JI > I

R.-X-N/XR,N ¹ i ³X (II) (IV)

d) (VIII)

RO 112865 Bl purifică prin cromatografie pe coloană de silicagel pentru a obține 4,1 g de compus cu Nr.368 punct de topire 95

... 98°C.

Exemplul 2. 2-(2-clor-5-piridilmetilamino)-1 -cian- 1-propenă f (· ffljCOCHjCN -----> Z\-CH₂NH^CH₃

CiAJ în care, radicalii R₁,R₂,R₃ și X sunt definiți ca mai înainte. Reacția se efectuează într-un solvent organic inert, de preferință, acetonitril, tetraclorură de carbon, dicloretan, în prezență de reac- 5 tiv de nitrare cum ar fi, de exemplu, tetrafluorborat de nitroniu în domeniul de temperaturi -2O°C și punctul de fierbere al solventului utilizat. După ce reacția este completă, o prelucrare suplimen- 10 tară uzuală dă compusul dorit.

Structura compușilor, conform invenției, se determină prin analize ca IR, RMN. Spectroscopie de Masă și altele.

Atunci când într-un compus, conform 15 prezentei invenții, radicalul R₂ este hidrogen apar forme tautomere reprezentate prin structurile :

R, l⁴z

RpX-NH/^Rj

R. I⁴ ZH I	20
R -X-nAr

Atunci când Z reprezintă N pot exista, 25 de asemenea, izomeri syn - anti, iar când Z reprezintă CH pot exista izomeri cis trans, reprezentați prin structurile :

R

Raportul acestora variază, de exemplu, în funcție de condițiile analizei instrumentale.

Se dau, în continuare, 10 exem ple de realizare, a invenției.

Exemplul 1. 2 - [2- clor-5-piridil metilamino] -1- nitro - 1 -butenă

în 50 ml toluen se amestecă 4,2 g de 2clor-5-piridilmetilamină, 3,5 g de 1- nitro2- butanonă și 0,1 g de acid p-toluen 50 sulfonic și amestecul se refluxează timp de 2 h. Solventul se distilă și reziduul se

Se amestecă 1,4 g de 2-clor-5-piridilmetilamină și 0,8 g de 1- cian -2propanonă și amestecul se agită la temperatura camerei peste noapte. Solventul se distilă și reziduul se purifică prin cromatografie pe coloană de silicagel pentru a da 1,7 g de compus cu Nr 528. Punct de topire 95 ... 98°C.

Exemplul 3. N - Cian -N’ -(2-clor -5-piridilmetil]-N’ -metilacetamidină

NCN NCN

Se amestecă 1,6 g N -metil -2-clor -5piridilmetilamină și 1,2 g de etil -Ncianacetamidină în 20 ml etanol și amestecul se agită la temperatura camerei peste noapte. Solventul se distilă și reziduul se purifică prin cromatografie pe coloană de silicagel pentru a da 1,8 g de compus cu Nr.22. Punct de topire 101 ... 103°C.

Exemplul 4. N-Cian-N’-(2-clor-5piridilmetil)-N’-etilacetamidină

NCN NCN * c₂h₅i ----> jQ-ch₂n/I\ch₃ ^{C1 C}2^H5

Se adaugă 0,7 g hidrură de sodiu de puritate 60 % la soluția de 3,0 g de Ncian-N'-(2-clor-5-piridilmetil)acetamidinăîn 20 ml de Ν,Ν-dimetilformamidă la temperatura băii de gheață. După agitare la aceeași temperatură timp de 1 h se adaugă la amestec 2,7 g de iodură de etil, urmată de agitare la temperatura camerei timp de 5 h. Amestecul de reacție se toarnă apoi în gheață -apă, se

RO 112865 Bl g

extrage cu acetat de etil, se usucă pe sulfat de magneziu anhidru și se concentrează la presiune redusă. Reziduul obținut se purifică prin cromatografie pe coloană de silicagel pentru a da 1,6 g de compus Nr.51. Punct de topire 1OO ... 1D1°C.

Exemplul 5. N-Cian -N-(2-clor-5pirimidilmetil)-N’-metilacetamidă

Se adaugă 0,6 g de hidrură de sodiu de puritate 60 % la soluția de 1,3 g de Ncian -N’-metilacetamidină în 20 ml de N.N-dimetilformamidă la temperatura băii de gheață. După agitarea ei la aceeași temperatură timp de 1 h, se adaugă la amestec 2,2 g de clorură de 2clor-5-piridilmetil, urmată de agitare la temperatura camerei timp de 5 h. Amestecul de reacție se toarnă apoi în gheață -apă, se extrage cu acetat de etil, se usucă pe sulfat de magneziu anhidru și se concentrează sub presiune redusă. Reziduul obținut se purifică prin cromatografie pe coloană de silica gel pentru a da 1,5 g de compus Nr.22. Punct de topire 101 ... 1Q3°C.

Exemplu de referință. Clorhidrat deN-(2-clor-5-piridilmetil)-N-metilacetamidină :

NH-HCl NH'HCl jQ-C^h2N^hch3 t Ach₃

La 40 ml etanol se adaugă 5,1 g de N(2-clor-5-piridilmetil)-N-metilamină și apoi 4 g de clorhidrat de acetamidat de etil la 0°C. După agitare timp de 1 h, amestecul de reacție se lasă să se încălzească la temperatura camerei și se agită peste noapte. Solventul se îndepărtează prin distilare. Reziduul alb obținut se spală cu dietil eter pentru a obține

7,3 g de compus din titlu. Punct de topire 192 ... 197°C-

Exemplul 6. N- [2-clor -5-piridilmetil] -N-nitroacetamidină

La o suspensie de 1 g de clorhidrat de N-(2-clor -5-piridilmetil]-N-metilamidină în 10 ml acetonitril uscat se adaugă în picături 0,7 g de DBU, sub azot la temperatura camerei. După agitare timp de 30 min, soluția se adaugă în picături la o suspensie de 0,6 g de tetrafluorborat de nitroniu în 5 ml de acetonitril uscat sub azot la răcire cu gheață - apă și se agită timp de 4 h. După acest timp, amestecul se toarnă în apă gheață, apoi se extrage de câteva ori cu cloroform. Straturile cloroformice reunite se usucă pe sulfat de magneziu, se filtrează și se distilă. Uleiul brut se purifică prin cromatografie pe coloană de silicagel pentru a obține D,3 g de compus Nr. 236. N²⁵ _o =1,5808.

Exemplele tipice ale invenției incluzând pe cele descrise mai sus sunt listate în Tabelul 1.

RO 112865 Bl

Tabelul 1

Compus Nr.	Formula structurală R⁴ 1 l 1 r₂	Proprietăți fizice ( ] p.t.”C
RiX	r₂	R_s	z	R,
1	rr- N	H	H	N	CN	(123-126 ]
2	//	//	CH₃	zz	//	(141-143 ]
3	//	t/	CH₂C£	it	//	(124-126 ]
4	//	//	ch₂f	t(	//	(151-152 )
5	//	//	cf₃	ft	//	(112-114 )
6	//	//	C₃H_s	U	//	(120-122 )
7	//	/7	C3H7(n)	rr	//	(100-101 )
8	rr	//	-<	ff	//	(193. 5-195]
9	n	//		H	n
10	//	//	CHîOCHî	tf	//	[128-128.5 ]
11	rt	1/	CH₂SCH₃	//	//	(116-118 )

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare]

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare)

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare)

Nr.	RiX	r₂	r₃	Z	R<	c ] p.t.°c
57			ch₃	N	CN	25 π D 1,5825
58	//	//	c₂h₅	//	tf
59	rt	CH₂0CH₃	H	ff	ff
60		//	ch₃	tf	ff	25. 5 η t> 1.5711
61	//	CH2SCH3	H	ff	//
62	//	//	CH₃	ff	//	2 5 n _D 1.5828
63	U	CHzCOOCjHs	H	ff	//
64	n	//	ch₃	ff	//	25 n d 1.5475
65	//	CH₂ jrj	H	ff	ft
66	tt	//	ch₃	ff	//	25. 5 n D 1.5928
67	//	CH2 J J1 S	H	ff	ff
68	//	1/	CH₃	ff	tt	n’o ” 1.6155
69	tt	“O	H	ff	ff
70	ff	//	ch₃	ff	ff	24. 5 n _D 1.6093
71	tt		H	ff	ff

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare)

Nr.	RiX	r₂	R_s	Z	R<	( ) p.t.’C
72	cr'Sr	^cH^C3^>'^c'^e	CHs	N	CN	(112-114 )
73	//	ch₂ch=ch₂	H	ff	//	25 n D 1.5841
74	//	//	ch₃	//	//	25 n d 1. 5809
75	//	ch₂c=ch	H	//	//
76	//	if	ch₃	//	//	2 5.5 n d 1- 5730
77	//	ch₂cn	H	//	if
78	//	//	CH₃	//	ff	(127-128 ]
		ch₃o \___
79	//		H	//	//
80	//	//	ch₃	//	//	(124-127 )
81	//	N tt	H	//	//
82	//	//	CH₃	//		24. 5 n 0 1.6045
83	//	-a. Fa S Ci	H	if	ii
84	//	//	Cii₃	ff	if	25. 5 n D 1.6092
		i^il
85	//	ch₂ch₂-U β N	H	ff	if

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

Nr.	RiX	Rz	r₃	Z	R<	( ) p.t.°c
86	Î^IT ^CH2 ti n	CH₂CHz-L β N	ch₃	N	CN	2 5.5 n _D 1.5910
87	//	CH₂CH₂-i^~^C.g	H	>/	it
88	//	//	ch₃	ii	n	2 5. 5 n d 1.6162
89	/7		H	//	n
90	//	//	ch₃	/1	ii	(115-117 )
91	//	OCHa	H	fi	it
92	//	//	CH₃	//	ti	(110-112 )
93	//	CHO	H	//	n
94	//	//	CH₃	//	//
95	//	COCHs	H	//	ii	2 5. 5 n _D 1.5475
96	//	//	CH₃	α	H	( 84- 86 )
97	//	S0₂CH₃	H	ii	ii	(160-163 ]
98	//	H	ch₃	ti	ii
99	//	^co-<CL^c€	H	//	fi
100	//	//	CHa	tt	ii	(112-114 ]

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

RO 112865 Bl • 27 . Tabelul 1 [continuare]

• Nr.	RiX	R₂		z		( 1 p.t.“C
116	ch₃ ^an	yCH₂-	CHj	CHs	N	CN	( 76- 78 ]
117	οί,α'ζ·'	j-CH₂-	H	//	//	//.
118	//		CH₃	* //	//	//	(145-147 )
119	Ο f₃c n	-ch₂-	H	//	//	//
120	//		CH_S	//	ii	//	25 n _D 1.5202
121	r f₃co n	yCH₂-	H •	ft	ft	if
122	//		ch₃	li	ti	ft
123	c, ch₃o n	j-CH₂-	H	If	ii	ft
124	//		ch₃	//	tl	ti	25. 5 n d 1.5580
125	’zHCO^N	j-CHr	H	if	ii	ft
126	//		CH₃	H	fi	ff
127	c Cll₃0 n	j-CHz-	H	//	if	ft
128	ft		CH₃	//	fi	ft
129	_r CHjS'âT	pCHr	H	//	ii	ii	(162-163 )
130	//		CH₃	tt	if	ii	(105-107 )

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare]

Nr.	RiX	r₂	R»	z	R<	( 1 p.t.’c
131	CH₃SOj N		H	CH₃	N	CN
132	//		CH₃	//	//	//	(138-139 )
133		>ch₂-	H	//	//	//	2 5
134	//		ch₃	//	//	//	n _D 1.5841
135	.Q	ch₂-	H	//	ff	//
136	/7		CH₃	//	//	//	(107-109 )
137	X'	CH₂-	H	//	ff	ff
138	//		CH₃	//	1/	/!
	I
139	,,ύ	ch₂-	H	/7	//	/f
140	//		CH₃	//	(f	f!
141	n C£ N	ch₂- 'ch₃	H	H	α	!f
142	//		ch₃	//	f!	//
143	γ ^ctK JL ;n n ch₃	X-ch₂-	H	//	//	//	(122-124 ]
144	//		CH₃	//	//	//	(110-113 ]

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

Nr.	RiX	R_s	r₃	z	R<	( J p.t.C
145	N	H	ch₃	N	CN	1 66- 68 1
146	//	ch₃	//	//	//	2 1. 5 n D 1. 5790
147	C£ N	H	//	//	//
148	//	CH₃	//	//	//	( 94- 96 ]
149	CH₃ 1Γ	H	//	//	//	C130-132 )
150	//	CH₃	//	//	7/	25 n D 1.5612
151	Y îr^CH:rkx / N	H	//	tl	/7	( 96- 99 )
152	//	ch₃	//	//	/f	25. 5 n d 1. 5800
153	/AcH,- \=N	H	tl	tt	tf
154	//	CH₃	tl	tl	tf
155	\ch₂- >=N C1U	H	ll	U	/✓

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare)

Nr.	RiX	r₂	Rs		R<	1 ) p.t.°c
156	c»/	CHa	CHa	N	CN
157		H	ti	//	//
158	//	CHa	u	rt	ti
159		H	tr	tr	tr
160	//	CHa	tr	fi	rt
161	N—N	H	//	rt	n
162	//	CHa	tr	rt	it
163	ce/ ycH₂- N=N	H	rt	rt	ii	(115-117 ]
164	//	CHa	rt	n	ii	η Γ 1.5717
	CHa
165	Y-JCH, 'r \|	H	rt	rt	n	(104-106 ]
	CHa
166	//	CHa	ii	ir	ii

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare)

Nr.	RiX	r₂	Rj	7,	R<	( ) p.t.’C
167	JLcHzs	H	CH₃	N	CN
168	//	ch₃	//	//	//
169	jO-^C112- ch₃ s	H	/f	//	tf	(112-114 )
170	//	ch₃	H	//	ti	25 Ud 1.5413
171	C£ S	H	//	//	tf	(122-124 )
172	//	CHa	/f	//	ii	(143-144 ]
173	tt	tt	c₂h₅	//	//	η Γ 1.5575
174	!/	C2H5	ch₃	tt	tt	( 63- 70 )
175	IrT^CH· C£ S CH_Z-	H	//	77	77	(149-151 ]
176	//	ch₃	tf	tt	tt
177	C£ s	H	H	ff	tt	(179-183 )
178	//	ch₃	tt	tf	ti	η Γ 1.5952

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare)

RO 112865 Bl

Tabelul 7 (continuare)

Nr.	RiX	R₂	R»	Z	R<	( ) p.t.’C
190	nQhh,-	CH₃	CH_S	N	CN	[102-103 )
191	ce ^O-CIh- N	H	//	//	//
192	//	ch₃	//	//	//
193	O“·- N	H	H	//	//
194	//	//	CH₃	//	//	[127-129 )
195	//	//	CH₂C£	tt	ti
196	//	//	ch₃f	tt	tt
197	tt	//	c₂h₅	tt	tt
198	tt	tt		tt	tt
199	it	1/	ClhSCH»	ti	tt
200	it		CH₂OCH₃	ii	tf

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

RO 112865 Bl

Tabelul 7 (continuare)

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

Nr.	RiX	r₂	Rs	z	R<	( ) p.t.’C
223	f^îr^CHz	H	H	N	no₃
224	✓/	//	CH_S	ZZ	ff
225	//	//	CH₂C£	//	zz
226	zz	zz	ch₂f	//	//
227	//	zz	C2H5	zz	zz
228	tt	//	-<]	//	//
229	ff	//	CH₂SCH₃	//	zz
230	ff	//	ch₃och₃	//	ff
231	ir	//	C₃Hî(i)	ff	ff
232	/!	//	C,H»(t)	//	tt
233	//	//	ch=ch₃	ff	ff
234	//	//	ch₂/C j	//	ff

RO 112865 Bl *

48 ț Tabelul 1 (continuare)

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare)

Nr.	RlX	R,	Ra	z	Ra	( ) p.t.’c
247	ce n	c₂h₅	H	N	no₂
248	//	//	CH,	//	if
249	//	//	C₂H₅	//	ff
250	//	C₃H₇(i)	H	//	ti
251	//	//	CH,	tf	fi
252	//	//	C₂H₅	tf	tf
253	//		H	tf	tt
254	tt	//	CHa	fl	ii
255	tf	//	C₂H₅	ti	ti
256	ft	COCHs	H	ft	tt
257	ft	//	CH,	ii	tt
258	tt	SOîCHa	H	tf	it
259	tt	ft	CH₃	if	tt

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare)

Nr.	RiX	r₂	Ra	z	Ra	( ) p.tr
260	jO Br N	-CH,-	H	CHa	N	no₂
261	//		CH_S	//	ff	//
262	,0	-ch₂	H	ff	//	//
263	//		ch₃	ff	/1	tl
264	D ch/V	-ch₂-	H	/r	ff	//
265	//		CHa		//	//
266	Q	-ch₂-	H	//	/7	//
267	ff		CHa	//	//	//
268	,x>	-ch₂-	H	tt	//	ff
269	//		CHa	//	//	//
270	D FsCO N	-ch₂-	H	fl	ff	tt
271	/r		CHa	//	ff	ff

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare]

Nr.	RiX	Rj	r₃		R<	C 1 p.t.’C
272	r^jrCH₂- CfM T	H	CHa	N	N0₂
273	//	ch₃	ff	//	//
274	FîHCO^N	H	tt	z/	f!
275	//	CH₃	H	//	ft
276	rr- ch₃o n	H	//	u	II
277	tf	CH₃	H	f!	//
278	n°·· CHaSN	H	ff	H	H
279	//	CH₃	H	//	it
280	rr CH3SO2 N	H	//	f/	//
281	//	CHa	//	H	n
282	(^jrCH₂- XljZ fT	H	//	H	H
283	//	CH₃	H	//	H

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare}

Nr.	RiX	Ra	Ra	z	R<	1 ] p.t.°c
284	NC N	-cb₂-	H	CHa	N	NOa
285	//		CHa	//	//	//
286	o₂n ΊΓ	rCH₂-	H	//	//	//
287	//		CHa	//	//
	C£
288		-CHî-	H	//	//	//
289	//		CHa	//	//	//
290	jO C£ N	-ch₂- 'ch₃	H	//	//	it
291	//		CHa	//	✓/	/!
292	riT'' ch₃ L )N N' CHa	rCH₂-	H	//	//	//
293	//		CHa	//	//	//

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

Nr.	RfX	R₂	r₃	z	R<	( ) p.t.’c
294	c’r·- N	4 ’ H .’	CH₃ .	N	no₂
295	//	ch₃	//	//	//
296	f^^Nț^CHZ·	H	//	✓/	//	9
297	//	ch₃	//	tf	if
298	ch, ir	H	//	ff	//
299	//	ch₃	//	ti	ff
300	C£ u X F‘ N	H	//	fi	ff
301	//	ch₃	//	tt	ff
302	\=N	H	//	fi	fi
303	i //	CH₃	fi	tf	ii
304	T~YcHr	H	tf	if	ff

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare)

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

Nr.	RiX	R»	' \^R»	z	R,	i ) p.tx
314	O-CB.-	H	CH,	N	NO»
315	Λ*	CH»	tf	ft	//
316	jTXcH,- CB, S	H	ti	J!	ff
317	//	CH»	ff	ff	fi
318	«V*-	H	if	tt	ff
319	//	Cfl_a	//	ff	ff
320	//	ft	c»h₅	ft	ff
321	fi	CilU	CH,	ft	ft
322	Π⁴ C£S CH»-	H	. fi	η	M
323	//	CH»	ff	ft	ff

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare)

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare]

Nr.	RiX	Rt	R.	Z	Ra	[ ) P-tX
336	O“N	R	H	s	NO,
337	//	ft	CH,	ft	ti
338	//	tf	CiH»	ft	ff
339	iV	tt	CH,C£	ft	it
340	//	fi	CH,F	tf	ti
341	/y	tf		ft	tf
342	tf	ii	CHiSCHs	ft	ti
343	tt	//	CH,OCH,	tt	ti

ROH2865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

Nr.	RiX	Ra	R.	Z	Ri	c ] p-foc
344	o»·- N	CH.	H	N	NO.
345	//	zr	CR.	tf	ff
346	//	a	CHiC£	tf	tf
347	//	tr	CH,F	H	//
348	//	u	CiH,	//	//
349	/7	//	^3	//	ff
350	//	//	CHiSCH»	//	//
351	//	//	CHjOCHj	Jt	//
352	//	//	C.Hr(i)		ff
353	//	tf	C.H.(t)	✓Z	ff

RO 112865 Bl

Tabelul 7 (continuare]

Nr.	RiX	R.	R»	Z	R,	( ) p.t.*C
354	o™·· N	C,H_t	H	N	NO,
355	tf	ti	CH,	tt	tt
356	tf	ii	CH,Ci	//	tt
357	tf	M	C,H,	tt	//
358	//	C,M0	H	tt	tt
359	tf	fi	CU,	tt	tf
360	tt	fi	C,H,	tf	rt
361	!/	COCH,	H	tt	tt
36Z	tf	a	CH,	ti	tt
363	ft	SOtCH,	H	tt	/t
364	fi	tt	CH,	tt	tr

RO 112865 Bl ' ₇₂

Tabelul 1 [continuare)

Nr.	RiX	R.	R.	z	R<	( J p ec
365	O⁰¹·’ C£ N	H f	H	CH	NO,	(116-118 3 l
366	if	it	CH,	if	ii	(133-135 ]
367	fi	tt	CHjCi	ff	ff
368	ti	fi	C₂Hs	ft	ff	( 95- 98 ]
369	//	ti	C.Ht(î)	fi	ti	(150-152 )
370	tt	it	C<H₇(t)	tf	tt
371	n	ti	OCH,	if	η
372	tt	ff	CK=CHCHi	if	tt
373	tr	if	CHiCN	ii	a
374	ti	tt	ch₂no₃	ff	a
375	ir	if	CHjCOOCîH»	if	tt

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare]

Nr.	RiX	R,	Rt	Z	R«	1 1 p.tx
376	C£ N	H		CH	NO,
377	tt	ff	-O	ti	//
378	tt	ff	“>Ό	ff	tt
379	tt	ff		tt	ii
380	rt	CH,	H	tt	H
381	tt	ti	CH,	ff	tt	C 79- 82 )
382	tt	tt	CH,C£	ii	fi
383	tt	tt	CiH₆	ff	ff	(101-104 )
384	ti	tt	C,H,(i)	ff	tt
385	fi	ff	C,Hj(t)	ff	tt
386	ti	fi	CH=CH,	ti	tt
387	fi	ff	CH=CBCH,	fi	rt

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare)

Nr.	RiX	R,	R.	Z	R«	C ) p.t*C
388	C£ N	CH,	CH,CN	Ol	NO,
389	</	tf	CHjNO,	fi	ff
390	tt	fi	CH,COOC,H,	ff	tf
391	//	//		ff	ff
392	ff	H		ii	tt
393	ff	if	^ch-O	fi	a
394	tt	//	«•“-O	//	tt
395	tf	C,H,	H	//	tt
396	ff	tt	CU,	it	tt
397	ti	tt	C,H_S	tt	it
398	tt	C,H₇(i)	H	ii	ft
399	tf	//	CH,	ti	tf

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare)

Nr.	RjX	Rz	R»	Z	R<	( 1 p.t.O
400	Π“·^_ C£ N	CzHrG)	CjHb	CH	NO,
401	//		H	tt	it
402	ti	it	CHs	tt	ti
403	ft	it	c,h₅	ft	tt
404	ff	CH_sCH=CH_!	H	it	ft	•
405	fi	ti	CH,	fi	tt
406	tr	tt	C,Hs	tt	tt
407	it	o	H	if	Η
408	tt	tt	CH,	it	tt
409	tf	it	C,H_S	it	tt
410	ti	CHO	H	ft	tt
411	it	u	CH,	ti	tt

RO 112865 Bl

80

Tabelul 7 [continuare)

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare]

Nr.	RtX	R,	R,	7.	R<	( ) P.UO
428	Br N	H	CH,	CH	NO,
429	zz	CH,	ft	ff	ft
430	rr- F N	H	ft	ft	ii
431	ZZ	CH,	ft	ti	ft
432	D^c·' CH, N	H	ti	n	if
433	ZZ	CH,	fi	tt	ft
434	£T^r	H	ff	if	ff
435	zz	CH,	ft	ff	ti
436		H	ft	//	ti
437	/z	CH,	ti	ft	ff
438	jTt·· F.CCT^N	H	ii	ft	tt
439	/Z	CH,	tt	if	ii

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare]

Nr.	RtX	Ri	R.	z	R<	C ] P-tX'
440	jO⁰·· CHsCT'N	8	CH.	CH	NO.
441	tf	CHs	zz	zz	u
442	O⁰¹·· F.HCO H	11	tt	/?	tt
443	//	CH,	ii	tt	zz
444	jCt·· (Μ T	H	tf	/7	ti
445	ZZ	CH,	tf	tt	fi
446	O™'· CH.Îj «	H	ii	ti	tt
447	xz	CH,	tf	tt	tt
448	O“‘- CH.SO, N	H	tf	//	tt
449	tr	CH.	tt	tf	tt
450		H	tf	tt	tt
451	ti	CH,	U	tt	tt

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

Nr.	RiX	Ri	R»	7.	Ri	t ) ptr
462	cr·N	H	CH,	CH	NO,
463	ff	CH,	//	//	//
464	£> C£N	H	//	tf	tf
465	ii	CH,	tf	ff	fi
466	CH, N	H	fi	tt	tl
467	if	CH,	tt	ft	ti
468	Cj« _h XF N	H	tt	ff	ft
469	ft	CH,	tt	ft	if
476	N_k 7-CH₂l=b	H	tt	tr	if
471	tt	CH>	n	tt	tt
472	O N / CH,^- >=B CH,	H	tt	tt	ii

RO 112865 Bl go

Tabelul 1 [continuare)

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare]

Nr.	RtX	R,	R»		R«	C ) p.t.t
484	jTJl-CHaCH, S	H	CH,	CH	NO,
485	//	CH,	ti	tt	ii
486	JLcHî- C£ S	H	ff	tt	tt
487	//	CH,	tt	tf	H
488	H	tt	C,H_B	tt	tt
489	//	c,h₆	CH,	//	fi
490	O“-	H	//	//	tf
491	Π //	CH,	tt	tf	ff
492	r^jrCH.CH,- îiV	K	//	tr	tt
493	tr	CH,	tt	tt	4t
494	^CKîCHî- N	H	tf	ii	fi
495	ff	CH,	H	fi	fi

RO 112865 Bl

94

Tabelul 1 [continuare]

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

Nr.	RiX	R,	R»	z	R<	( ) p.tx
502	o™N	H	H	CH	HO,
503	M	tt	CH,	ff	//
504	H	ti	CHiCi	ti	tt
505		tt	C_tH_s	ti	ii
506	tt	tt	C,H,(Î)	tt	ti
507	tt	ti	CaH.(t)	it	tt
508	//	CH.	H	tt	tt
509	rt	tt	CH,	tt	ft
510	u	ii	CH,Cje	it	tt
511	n	tt	Cili,	tr	tt
512	tt	tt	O	it	tt

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare]

Nr.	RiX	Ri	R»	z	R<	( 1 p.t/c
513	N	CH,	C,Ht(î)	CH	HO,
514	fi	ti	C,H.(D	tr	//
515	ii	Clils	H	ff	//
516	ff	//	CH,	ti	it
517	tf	H	CîH₅	it	it
518	ii	<i	H	lf	ff
519	H	//	CH,	ff	//
520	ti	//	C,H,	ti	ff
521	it	COCHî	H	//	if
522	ii	It	CH,	ff	ii
523	it	tt	c,h₆	ff	ti
524	n	SO,CH,	H	tf	ff
525	n	it	CH,	ff	it
526	ff	it	c,h₅	u	tf

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

100

Nr.	R!X	Ri	R.	Z	R<	( 1 p-t/c
527		H	H	CH	CN
528	C£^XN //	tt	CHi	ti	tt	[ 95- 98 )
529	/7	tt	CHaC£	tt	tf
530	ff	tt	C,H.	tf	ff
531	tt	tt	CjKr(i)	tt	tt
532	tt	tt		ff	M
533	tf	tf	CB=CHî	tt	tf
534	tf	tf	CB=CHCHi	tf	tt
535	n	tt	CH_tCH	tt	tt
536	tt	tt	CH₂NO,	tf	tt
537	tt	tt	CH₂C00CîK₍	tf	tt

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare)

101

102

Nr.	RiX	R,	Ri	Z	Ra	( ) p.tx
538	Ci N	H	0	CH	CN
539	if	ft		//	tf
540	Jf	ti	^cHiO	tf	ti
541	ft	tf	^CM0	ft	rt
542	ff	CH,	H	if	ft
543	fi	tf	CH,	ii	n	n »’ 1.5941
544	//	ff	CH,C£	ti	tt
545	tf	tt	C,R,	ff	ff
546	ft	ft	C,H,(i>	ff	tf
547	ft	ft		ff	ff
548	ft	ti	CH-CH,	if	tf
549	tf	if	CH=CHCHj	ft	tf

RO 112865 Bl

Tabelul 1 [continuare)

103

104

Nr.	RiX	R.	Ri	Z	R<	i ) P-tT
550	O·’ C£ N	CR,	CH_aCK	CH	CN
551	//	tt	CH>NO.	ii	ft
552	//	//	ClhCOOCîHt	ft	tf
553	tt	u	-0	tt	ti
554	tt	Jf		ii	tt
555	ti	ft	^ch,^O	ti	tt
556	ti	tt		tt	ft
557	tt	CiHs	H	tt	ft
558	ti	ti	CHi	tt	tf
559	tf	tt	C₂H_s	tt	tt
560	tt	c₅Ht(O	6	tt	//
561	it	tt	CH_S	tt	//

RO 112865 Bl

Tabelul 1 (continuare]

105

106

Nr.	RiX	Rx	Rx	Z	R,	t ) Ρ-« Ό
562	XT C£N		CiHs	CH	CN
563	//		H	tt	tt
564	tt	tr	CH,	rt	ff
565	//	tt	C,H,	tr	ii
566	//	CHtCH=CHi	H	tt	tt
567	rt	tt	CH,	tt	tt
568	tr	ti	CtH,	tt	tf
569	ff	O	H	n	it
570	!t	tr	CH,	tr	tt
571	tt	tr	C,H,	tt	ff
572	tf	CHO	H	tt	it
573	//	tt	CH,	tt	tt

RO 112865 Bl

107 ₁₀₈

Tabelul 1 [continuare]

Nr.	R,X	R,	R,	z	R,	t 3 p.t.r
574	Ο™·’	CHO	CO	CH	CN
575	Ci N	COCH,	H	tt	ff
576	✓/	ff	CH,	if	ff
577	//	ff	CO	li	H
578	//	SOsCH,	H	ti	ff
579	//	//	CH,	tt	ff
580	V	ii	C,H,	tt	tt
581	/r	COOCtHs	H	ti	ff
582	n	ii	CH,	ff	ii
583	rt	ii	CO	ti	ff
584	ff	OC,H,	H	tt	if
585	n	if	CH,	if	fi
586	tt	fi	CO	it	if
587	if	CHiC=CH	H	ff	fi
588	rt	//	CH,	ti	ff
589	ti	//	CO	ti	ff

RO 112865 Bl

110

Tabelul 1 (continuare)

109

Nr.	R.X	Ri	R,	z	Ri	( 3 p.t. ic
590	Br N	H	CH,	CH	CN
591	tt	CH,	ff	//	ff
592		H	tf	ff	ff
593		CH,	ff	tf	tf
594	rr- CH, h	H	ff	u	fi
595	(f	CH,	ii	rt	fi
596	O*	H	ti	tt	tf
597	//	CH,	tt	tr	//
598	X»'	H	ff	tt	ft
599	tf	CH,	tt	ii	tt
600	rr~ ρ,ατ^Ν	H	tf	ti	tf
601	ti	CH,	tf	tt	ft

RO 112865 Bl

Tabelul 7 [continuare]

112

RO 112865 Bl

113

114

Tabelul 1 (continuare]

RO 112865 _BJ

Tabelul 1 [continuare)

115

116

Nr.	RtX	Rt	R,	2	R<	ί ) p.t.T
624	cr- N	H	CH,	CH	CH
625		CH.	//	tf	tt
626	x’r·-	H	ft	ft	tt
627	//	CH,	ff	tf	//
628	rr· CH, N	H	ft	ft	tt
629	//	CH,	ff	ff	ft
630	C£ _N τ r^r N	H	ft	fi	tr
631	//	CH,	fi	ff	tt
632	N 7-CH,- \=N	H	rt	ii	tt
633	zr	CH,	ff	ff	//
634	H 7“C8_X- >=N CH,	H	rt	ff	tt

RO 112865 Bl

117

118

Tabelul 7 [continuare)

RO 112865 Bi

119

120

Tabelul 1 (continuare]

Nr.	RiX	R.	R»	Z	R«	c ] p.t.r
644	O-».- s	H	CH,	CH	CN
645	ff	CH,	ff	ff	//
646	CH, S	H	if	ff	it
647	fi	CH,	fi	ff	fi
648	JCU-	H	fi	ff	it
649	//	CH,	ff	n	ti
650	fi	ff	CA	tt	tf
651	tt	c,h₆	CH,	tt	ff

RO 112865 _Β1

121 122

Tabelul 1 (continuare)

Nr.	RiX	Ri	R»	z	Ra	( ] P .tic
652	ir	H	CH»		CH
653	it	CH»	ft	tr	tt
654	r^jrCHtCH,-	H	ft	tr	tt
655	if	CHa	ft	tr	ti
656	Q	H	ft	tt	ft
657	ff	CHa	tt	tt	tt
658	X JcH.CH,Ά N	11	tt	tt	tt
659	ii	CB»	if	tt	ti
	CHj I
660	rr C£ N	II	fi	tt	ff
661	tt	CH»	ti	tt	tt
662	0·°·	H	tt	tt	ff
663	//	CH.	fi	tt	ti

123

124

RO Π 2865

Bl

Tabelul 1 (continuare)

Nr.	RiX	Rt	R,	Z	Rt	( 1 p.tx
684	O™· N	H	H	CH	CN
665	ff	ii	CH,	ff	ff
666	ff	tr	CH,Cf	fi	ft
667	ff	ff	C,H₅	/f	M
668	ff	//	C,H₇(i)	tt	ti
669	ff	tf	C_tH,(t)	tf	ff
670	ff	CH,	H	tr	tf
671	>/	H	CH,	ft	ff
672	u	ff	CH,C£	ff	ff
673	n	ff	C,H,	tf	it
674	//	fi		H	tf

RO 112865 Bl

125

126

Tabelul 1 (continuare)

Nr.	RiX	Ri	Ra	Z	Ri	( 1 pt-V
675	O^CB·· N	CH,	C,H_T(D	CH	CN
676	//	tt	C.H,(l)	tt	ti
677	ff	C,Rb	H	u	tt
678	tt	tt	CHa	fi	tf
679	tt	tt	CtHs	fi	ff
680	tt	-<	H	tt	tt
681	tt	tt	CH,	tt	ff
682	tt	ti	CaHa	tt	fi
683	tt	COCII a	H	ff	ff
684	tt	tt	CHa	ti	ff
685	ff	tt	CtHs	rt	ff
686	tt	SO,CH,	H	tt	it

Tabelul 1 (continuare)

127

Bl

128

Nr.	R.X	R.	Ri	z	R,	( 3 p.tX
687	Cr·- N	SOîCH.	CH,	CH	CH
688		//	CaHs		//

*1

H-RMN-(CDCIa) <5;ppa 3.32 (s.3H). 4.63 (s,2H). 7.37 (d. IH). 7.62 (dd, IH), 8.37 (d. 1B)

Compușii, conform invenției, pre- 20 zintă activități insecticide superioare împotriva diferitelor specii de insecte dăunătoare cum sunt, de exemplu: omizile, fluturele diamant, afide, puricii frunzelor și purici de plante. în ultimii ani scăderea 25 efectelor de combatere a insecticidelor organofosforice și a carbamaților, care este cauzată de dezvoltarea unei rezistențe la aceste insecticide, a devenit o problemă serioasă. în această situație, a 30 fost necesară dezvoltarea de noi insecticide care să fie eficiente față de dăunătorii rezistenți. Compușii, conform invenției, posedă activități insecticide nu numai împotriva speciilor susceptibile, ci și 35 împotriva celor existente.

Insecticidele la care se referă prezenta invenție conțin drept ingredient activ unul sau mai mulți compuși definiți prin formula generală (1). Aceste ingre- 40 diente pot fi utilizate așa cum s-au produs, dar în mod normal ele sunt utilizate în oricare dintre formele folosite de obicei pentru substanțele chimice din agricultură, ca, de exemplu, : pulberi umec- 45 tabile, prafuri, concentrate emulsionabile, suspensii concentrate, substanțe chimice care fumegă, fumiganți, granule sau alte formulări. Ca aditivi și purtători sunt utilizați : făina de fasole soia, făina 50 de grâu sau alte sortimente de făină vegetală, pământ de diatomee, apatită, gips, talc, pirofilită, argilă sau alte pulberi minerale fine, atunci când intenționează să se obțină formulări solide.

Când se intenționează obținerea formulărilor lichide, atunci se utilizează solvenți ca: kerosenul, ulei mineral, petroleum, solvent nafta, xilen, ciclohexan, dimetilformamidă, dimetilsulfoxid, alcool, acetonă, apă și altele. Dacă este necesar, poate fi adăugat un agent activ de suprafață, cu scopul de a da formulare omogenă și adecvată. Pulberile umectabile, concentratele emulsionabile, suspensiile concentrate, astfel obținute se diluează cu apă în suspensii sau emulsii de concentrații prescrise, înainte ca ele să fie pulverizate pe plantele de pe câmp, în cazul prafurilor sau granulelor, ele sunt aplicare direct fără altă prelucrare.

De menționat faptul că compușii, conform invenției, sunt eficienți singuri, dar pot fi utilizați prin amestecare cu diferite tipuri de insecticide, acaricide și fungicide.

Exemple tipice de acaricide și de insecticide care pot fi utilizate prin amestecare cu compușii, conform invenției, sunt descrise mai jos :

Acaricide [fungicide) : chlorobenzilate, chloropropilate, proclonol, cromopropilate, dicofol, dinobuton, binapacryl, chlordimeform, amitraz, propargite, PPPS, benzoximat, hexythiazox, fenbutatin oxide, polynactinc, chinomethionat, thiochinox, chrorfenson, tetradifon, phenproxide, avermeetins, clofentezinc, fiuRO 112865

Bl

129

130 benziminine, fenazaquin, pytidaben, fenproximate, chlorfenethol, methyl-thiophanate, benomyl, thiram, ipobenfos, edifenfos, probenazolc, chlorthalonil, captan, polyoxin- B, blasticin- S, kasu- 5 gamycin, validamycin, triciclazolc, pytoquilon, phenazine oxide, mepronil, flutolanil, penecycuron, iptodione, hymexazole, metalaxyl, trifumizole, diclomezine, tecloftalam, vinclozolin, procy- 10 midone, bitertanol, triadimefon, prochloraz, pyrifenox, fenarimal, fenpropimorph, triforinc, metalaxyk, oxycarboxin, pefrazoate, diclomedine, fluazinam, oxadixyl, ethoquinolae, TPTH, 15 propamocarb, fosetyl, dihydrostreptomycin, anilazine, dithianon, diethofencarb.

Insecticide (acaricide) de tip organofosforice și de tip carbamați : fen- 20 thion, fenitrothion, diazinon, chlorpyrifos, oxydeprofos, vamidothion, phenthoate, dimethoate, formothion, malathion, trichlorfon, thiometon, phosmet, menazon, dichlorvos, acephate, EPEB, dialifos, 25 methyl,- parathion.methyl-oxydemeton, ethion, aldicarb, propoxur, methomyl, fenobucarb, BPMC, pyraclofos, monocrotophos, salithion, cartap, carbosulfan.carbofuran, benfuracarb, metolcarb, carbaryl, pirimicarb, ethiofencarb, fenoxicarb.

Insecticide (acaricide) de tip Pyrethroide: permethrin, cypermethrin, deltamethrin, fenvalerat, fenpropathrin, pyrethrins, allethrin, tetramethrin, resmethrin, parthrin, dimethrin, proparthrin, befenthrin, prothrin, fluvalinate, cyfluthrin, cyhalothrin, flucythrinate, ethofenprox, cycloprothrin, tralomethrin, silaneophan.

Insecticide de tip benzoilfeniluree și de alte tipuri : diflubenzuron, chlrorfluazuron, triflumuron, teflubenzuron, buprofezin, pyriproxyfen, flufenoxuron, Machine oii.

Anumite exemple de formulări sunt date mai jos. Formulările pot să conțină purtători, agenți activi de suprafață și alți aditivi uzuali.

Exemplul 7. Concentrat emulsionabil.

în continuare sunt expuse materiile prime utilizate la prepararea unui concentrat emulsionabil, precum și procedeul de obținere al acestuia.

Compus conform invenției..........10 părți

Alchilfenil polioxietilenă............... 5 părți

Dimetilformamidă..................... 50 părți

Xilen.......................................35 părți

Aceste componente se amestecă 35 și se dizolvă, iar pentru utilizare prin pulverizare amestecul lichid se diluează până se obține o emulsie.

Exemplul 8. Pulbere umectabilă.

Pentru obținerea unei pulberi u- 40 mectabile componentele redate mai jos sunt amestecate și măcinate până se obține o pulbere fină, care pentru utilizare prin pulverizare se diluează cu apă la o suspensie.

Compus conform invenției.............. 20 părți

Ester sulfuric al unui alcool superior... 5 părți Pământ de diatomee...................... 70 părți

Silice........................................... 5 părți

Exemplul 9. Prafuri componentele expuse mai jos și se

Pentru prepararea unei formulări macină și se utilizează drept prafuri la sub formă de prafuri se amestecă pulverizare.

RO 112865 _β1

131

132

- Compus conform invenției............ 5 părți

-Talc........................................ 94,7 părți

- Silice....................................... 0,3 părți

Exemplul 10. Granule

Pentru obținerea de granule de compuși conform invenției, se granulează în mod uzual o compoziție constituită din următoarele componente :

- Compus conform invenției.............. 5 părți

- Argilă......................................... 73 părți

- Bentonită.................................... 20 părți

- Dioctil sulfosuccinat de sodiu.......... 1 parte

- Fosfat de sodiu............................. 1 parte în scopul evaluării activității insecticide a compușilor conform invenției aceștia s-au supus următoarelor teste.

Test.1. Eficiența pentru combaterea afidei bumbacului

Se inoculează 30 la 50 de insecte de afidă de bumbac folosind o perie mică, pe frunze de castravete care sunt sădite în ghivece cu diametrul de 10 cm și care au 10 zile de la germinare. După o zi, insectele dăunătoare sunt îndepărtate și se pulverizează peste plante o soluție preparată prin metoda descrisă în exemplul 7 pentru concentratele emulsionabile, după diluare cu apă la o concentrație a compusului, conform invenției, de 125 ppm, conform prescripției. Ghivecele sunt introduse într-o cameră termostatată la temperatura de 25°C și la o umiditate de 65 %. Se numără dăunătorii care supraviețuiesc după 7 zile și eficiența combaterii acestora se calculează prin comparare cu un lot netratat. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

Compus Nr.	Eficiența controlului (După 7 zile); 125 ppm
I	II
1	100 %
2	100 %
3	100 %

4	100 %
6	100 %
8	100 %
10	100 %
16	100 %
20	100 %
21	100 %
22	100 %
23	100 %
24	100 %
25	100 %
27	100 %
29	100 %
31	100 %
32	100 %
33	100 %
38	100 %
44	100 %
46	100 %
50	100 %
51	100 %
53	100 %

RO 112865 Bl

134

133

Tabelul 2 (continuare)

57	100 %
60	100 %
62	100 %
64	100 %
66	100 %
68	100 %
70	100 %
72	100 %
73	100 %
74	100 %
78	100 %
80	100 %
82	100%
84	100%
86	100 %
88	100%
92	100 %
96	100 %
100	100 %
102	100%
116	100%
116	100%
120	100%
124	100 %
130	100%
132	100%
136	1OO%
144	100%
145	100%
146	100%
148	100 %

149	1oo % ;
150	100 %
151	100 %
152	100% ^;
163	100 %
164	100 %
169	100 %
170	100 %
171	100 %
172	100 %
173	100 %
174	100 %
177	100 %
178	100 %
188	100 %
189	100 %
190	100 %
194	100 %
203	100 %
206	100 %
213	100 %
236	100 %
366	100 %
368	100 %
381	100 %
381	100 %
383	1 oo %
543	100 °/o
Compus A pentru comparație l	27 %
Compus B pentru comparație	100 %

Bl

135

Compusul A pentru comparare:

CN

I

N

CH₂C1

Compusul B pentru comparare:

CN

I

N ₂NH NHCH₃

Testul 2 : Eficiența combaterii puricilor verzi ai orezului

Pentru testare se folosesc răsaduri de orez de 7 zile de la germinare, imersate timp de 30 de secunde într-o soluție care se prepară prin metoda descrisă în Exemplul 7 pentru concentrat emulsionabil de compus conform invenției, care se diluează cu apă până la o concentrație de 125 ppm a compusului conform prescripției. După uscare la aer răsadurile tratate se introduc într-un tub de testare și se inoculează pe plante 1D insecte ca larve ale puricilor verzi de orez în stadiul 3 de dezvoltare, rezistente la insecticidele de tip organofosforic sau de tip carbamați. Tuburile se acoperă cu tifon și se introduc într-o cameră termostatată la temperatura de 25°C și umiditate de 65 %. Se verifică mortalitatea după 5 zile de la tratament. Rezultatele sunt redate în Tabelul 3:

Tabelul 3

Compus Nr.	Mortalitate % (După 5 zile); 125 PPm
I	II
1	100%
2	100%
4	100%
6	100%
8	100%
10	100%
16	100%
18	100%
20	100%

136

21	100%
22	100%
23	100%
24	100%
25	100%
27	100 %
28	100%
29	100%
31	100 %
32	100 %
33	100%
35	100%
36	100 %
44	100 %
48	100%
50	100%
51	100%
53	100%
57	100 %
60	100%
62	100%
66	100 %
68	100%
72	100%
73	100 %
74	100%
78	100%
82	100%
84	100%
86	100%
88	100%
92	100%
96	100%
100	100%
102	100%
116	100%
120	100%

RO 112865 Bl

138

137

Tabelul 3 (continuare]

124	100%
130	100 %
132	100 %
136	100%
144	100 %
146	100 %
148	100%
150	100%
152	100 %
164	100 %
169	100 %
170	100 %
171	100 %
172	I 100 %
173	100 %
174	10Q%
178	100 %
188	100%
189	100% I I
190	100 %
201	100%
203	100%
213	100%
236	100 %
366	100%
368	100%
381	100%
Compus A pentru comparație Compus B pentru comparație Compus C pentru comparație	0

0

0

Compusul A și Compusul B pentru comparație : Aceiași ca în Testul 1.

Compusul C :

Ξ O 1 El ( CH O ) _ P~ SCHCOC^H, J -c ț z. □

CH^CO<\H_r ² ii ^{2 J}o (MALATHION)

Testul 3. Eficiența combaterii omizilor orezului.

Compușii de testare sunt formulați ca pulberi umectabile așa cum s-a descris în

Exemplul 8. Compușii se diluează cu apă până la concentrația de 125 ppm. 0 frunză de porumb se imersează într-o soluție timp de 30 de s. După uscare la aer frunza tratată se pune pe o placă Petri unde se inoculează cu 5 larve de omidă a orezului în faza a treia a dezvoltării. Plăcile Petri se acoperă cu capace de sticlă și se introduc într-c cameră termostatată la 25⁼C și umiditate relativă 65 %. Se controlează mortalitatea după 5 zile. în acest test se efectuează duplicate. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 4.

Tabelul 4

Compus Nr.	Mortalitate % (după 5 zilei: 1 25 ppm
I	II
21	1 00 %
22	100 %
23	100 %
24	100 %
25	100% j
51	100 % i
57	100 %
88	100 %
92	100 %
148	100 %
172	100 %
381	1 00 % ;
Compus A
pentru	π
comparație
Compus B
pentru
comparație	0
Compus D
pentru
comparație	40

Bl

139

Compusul A și Compusul B pentru comparație : Aceiași ca în Testul 1

Compusul D :

Cl-^A-N^CH -N (CH ₃ ) ₂ \_Ch₃ (CHLORDIMEFORM)

Claims

Revendicări

1. Derivați de amine cu formula I.

R.

I⁴z

R.-X-N ^c„ I ³ ^R2 caracterizați prin aceea că, R₁ reprezintă un heterociclu aromatic cu 5 - 6 atomi, eventual substituit, conținând atom de azot cu excepția grupării 2-piridil nesubstituite

X reprezintă un radical alchilen sau alchiliden C_1<3 eventual substituit,

R₂ reprezintă hidrogen, un radical carbamoil, mono- sau di-alchil- carbamoil, tiocarbamoil, mono- sau di- alchil C_w tiocarbamoil, sulfamoil, mono- sau diCq.5 alchil sulfamoil, alchil- C^g eventual substituit, alchenil C₂.₅ eventual substituit, alchinil C₂.₅ eventual substituit, cicloalchil eventual substituit, cicloalchenil C₃.₈ eventual substituit, arii eventual substituit sau -Y -R₅ ,

Y reprezintă D, S(O)_n, CO, CS sau CO₂ , n reprezintă O, 1 sau 2,

R₅ reprezintă hidrogen, un radical alchil C^g eventual substituit, alchenil C₂.₅eventual substituit, alchinil C₂_₅ eventual substituit, cicloalchil C₃_₈ eventual substituit Caa eventual substituit sau un arii eventual substituit.

R₃ reprezintă hidrogen, un radical alchil C_w eventual substituit, alchenil C₂_₅ eventual substituit, alchinil C₂.₅ eventual substituit, cicloalchil C₃_₈ eventual substituit, cicloalchenil C₃.₈ eventual substituit, R₄reprezintă o grupare cian sau nitro,

Z reprezintă CH sau N sau sărurile lor.

2. Derivați de amine, conform re-

140 vendicării 1, caracterizați prin aceea că, R-jreprezintă un radical piridil, pirazil, pirazolil, piridazil, sau tiazolil și care pot fi substituiți cu alchil C^g, haloalchil C^g, alcoxi C-j_g tioalchil C^g, alchilsulfonil C₁₅, cian, halogen, sau dialchilamino C_V5, cu excepția radicalului 2-piridil nesubstituit. R₂ reprezintă hidrogen, mono- sau dialchilcarbamoil Cq.g, alchil C^g eventual substituit, alchenil C₂.₅ eventual substituit, alchinil C₂_₅ eventual substituit, cicloalchil C₃_₆ eventual substituit, arii eventual substituit sau -Y -R₅, Y reprezintă O, CO, C0₂ sau S0₂.

R₅ reprezintă alchil 0_%5 eventual substituit sau arii eventual substituit.

R₃ reprezintă hidrogen, radical alchil C₁₅eventual substituit sau cicloalchil C_3Seventual substituit, Z reprezintă N.

3. Procedeu pentru prepararea unui compus cu formula:

I⁴

CH

R_ R-, ¹ I ³ ^R2 (O caracterizat prin aceea că, se reacționează un compus cu formula:

R. - -X-NH ¹ I cu un compus cu formula:

Or¹I

R₃COCH₂R₄ sau R₃ C-CH₂R₄Or² în care, r¹ și r² sunt alchil- C^g și R_q, R₂, R₃, R₄ și X au semnificațiile date anterior

4. Procedeu de preparare al unui compus cu formula:

CM

I caracterizat prin aceea că, se reacționează un compus cu formula:

R,-X—NH ¹ I cu un compus cu formula

RO 112865 Bl în care, R_v R₂, R₃, X și Hal au semnificațiile date anterior.

5. Procedeu pentru prepararea unui compus cu formula:

CN caracterizat prin aceea că, se reacționează un compus cu formula:

CN

I cu un compus cu formula:

R₂ - Hal în care, Hal reprezintă un atom de halogen și R_v R₂, R₃ și X au semnificațiile date anterior.

6. Procedeu de preparare a unui 25 compus cu formula:

CN

I caracterizat prin aceea că, se reacționează un compus cu formula:

CN

I

N r₃ cu un compus cu formula:

R₁ - X - Hal caracterizat prin aceea că, se reacționează un compus cu formula:

cu un reactiv de nitrare, în care R,. R₂. R₃ și X au semnificațiile date anterior

7. Procedeu pentru prepararea unui compus cu formula:

142 •f în care, r³ este alchil -C^g și R_v R₂, R₃ și 5 X au semnificațiile date anterior.

8. Compoziție insecticidă, caracterizată prin aceea că, conține între 5 și 20 părți în greutate compus cu formula I drept ingredient activ și de la 95 la 80 părți în greutate din cel puțin un alt component cu rol de purtător sau aditiv.

9. Compoziție insecticidă, caracterizată prin aceea că, conține 5 la 20 părți în greutate compus definit ca în revendicarea 2 drept ingredient activ și de la 95 la 80 părți în greutate din cel puțin un alt component cu rol de purtător sau de aditiv.