RO112778B1

RO112778B1 - Dispozitiv de fixare

Info

Publication number: RO112778B1
Application number: RO93-01049A
Authority: RO
Inventors: Norman Leslie Matthews
Original assignee: Norman Leslie Matthews
Priority date: 1990-09-12
Filing date: 1991-09-12
Publication date: 1997-12-30
Also published as: HU9300714D0; JP3091488B2; HUT70006A; NZ239780A; ES2101751T3; EP0548169A1; US5494368A; BR9106833A; EP0548169B1; DE69124520T2; FI931084A0; WO1992004549A1; FI931084A; EP0548169A4; DE69124520D1; CA2092701A1; JPH06503634A; ATE148536T1

Description

Prezenta invenție se referă la un tip îmbunătățit de dispozitiv de fixare și îndeosebi, dar nu în mod exclusiv, la un dispozitiv de fixare filetat, pentru fixarea pietrelor de polizor, a discurilor de ferăstrău sau a discurilor de sculptat, pe axul unei unelte mecanice.

în cazul dispozitivelor de fixare filetate, de tip uzual - de exemplu, în formă de piuliță - o parte importantă din energia necesară pentru strângerea piuliței pe axul filetat al bulonului sau a altei piese similare, este disipată, datorită frecărilor între piuliță și suprafața obiectului ce urmează a fi fixat. Aceasta înseamnă că momentul de torsiune necesar pentru atingerea nivelului cerut de strângere a piuliței (respectiv pentru atingerea nivelului cerut de presiunea exercitată de piuliță asupra obiectului a cărui fixare se urmărește) poate fi cu până la cincizeci la sută mai mare decât cel ce ar fi fost necesar în alte condiții. Din aceste motive, se recurge la diverse scule speciale - de exemplu, chei cu coadă lungă sau chei reglabile - în vederea realizării unui cuplu de strângere suficient pentru a depăși forțele de frecare și a realiza totodată forța de presare dorită. Din aceleași considerente, pentru desfacerea unei piulițe este, de asemenea, necesar să se facă apel la astfel de scule speciale.

Până de curând, era acreditată ideea că realizarea unei forțe de frecare maxime între piuliță și obiectul a cărui fixare se urmărește, constituie condiția necesară pentru a împiedica slăbirea piuliței și/sau a obiectului fixat. 0 descoperire recentă a pus în evidență faptul că lucrurile s-ar putea prezenta diferit și că ori de câte ori piulița exercită o presiune suficient de ridicată asupra obiectului a cărui fixare se urmărește, piulița va rămâne strânsă și în condiții de exploatare datorită forței de întindere ce se dezvoltă și a frecărilor ce apar de-a lungul filetului de pe axul pe care se înșurubează piulița. Adesea, se întâmplă ca obiectul ce urmează a fi fixat să nu se poată roti în raport cu axul deoarece, de exemplu, este fixat de ax cu o pană așa fel că oricum se reduce sensibil posi bilitatea de slăbire a piuliței. Ideea că pentru strângerea unei piulițe si menținerea acesteia astfel este necesară doar o forță de frecare redusă între piuliță și obiectul a cărui fixare se urmărește, conduce la conturarea obiectivului de a reduce la minimum această forță de frecare și a disponibiliza astfel o parte tot mai mare din cuplul de torsiune în vederea realizării presiunii de fixare.

Brevetul US 4.969.788 prezintă un tip de piuliță prevăzută cu un inel de presiune a cărui față inferioară este realizată după un profil sferic și este concepută a se angrena cu o scobitură complementară practicată în piesa ce urmează a fi fixată. Invenția caută să rezolve problemele pe care le ridică tipurile uzuale de inele de presiune cu fante și care se prezintă, de regulă, ca o piesă separată de piulița propriu-zisă. Se propune o piuliță prevăzută cu un inel de presiune închis și la care modul de asamblare permite rotirea relativă a piuliței și a inelului în raport cu axa piuliței, precum și deplasarea lor relativă pe o direcție normală pe axa piuliței. Piulița și inelul de presiune prezintă suprafețe de contact prin care se realizează transmiterea presiunii, iar cel puțin una din aceste suprafețe de transmitere a presiunii este prevăzută cu un număr de retrageri în care se introduce lubrifiantul. Acest lucru poate fi realizat prin prelucrarea prin alicare a suprafeței de transmitere a presiunii. Așa cum rezultă din brevetul US 4.969.788, prelucrarea prin alicare a suprafeței de transmitere a presiunii permite prevederea acesteia cu un film permanent de lubrifiant ceea ce face ca frecarea dintre piuliță și inelul de presiune să nu atingă valoarea ce intervine în cazul inelelor de presiune cu fante, micșorându-se totodată și pericolul de diminuare a cuplului de presare pe parcursul strângerii șurubului. De preferință, suprafața de contact opusă și prin care se realizează transmiterea presiunii se prezintă cu un grad avansat de prelucrare prin strunjire sau polizare.

Este de presupus că lubrifiantul folosit se prezintă sub formă lichidă sau vâscoasă, de exemplu de tip unsoare, iar

RO 112778 Β atunci când retragerile practicate prin alicare sunt pline cu lubrifiant o parte din acesta aderă de suprafața de contact și se răspândește sub forma unui film subțire de lubrifiant pe măsură ce piulița și inelul de presiune se rotesc unul în raport cu celălalt. Lucrul acesta se poate dovedi satisfăcător pe timp limitat, însă după o perioadă mai îndelungată de folosire, multe din retragerile inițial umplute cu lubrifiant ajung să se golească, o parte din acesta ajunge să fie refulat din spațiul delimitat de cele două suprafețe de contact astfel încât, în cele din urmă, doar o mică parte din lubrifiantul inițial sau poate chiar de loc mai rămâne disponibil pentru a forma filmul subțire de lubrifiere dintre cele două suprafețe. Mai mult decât atât: lubrifianții lichizi sau vâscoși au tendința de a se usca sau solidifica în timp. în consecință, prin strângeri și slăbiri repetate, cuplul inițial de presare a piuliței și a inelului de presiune menționat în brevetul US 4.969.788, ajunge să dispară treptat. Mai important este însă faptul că lubrifianții lichizi sau vâscoși nu pot asigura separarea completă a celor două suprafețe de contact, astfel încât trebuie să admitem, în oarecare măsură, un contact între metal și să luăm în calcul forțele de frecare rezultante. Evident că situația se înrăutățește pe măsură ce descrește cantitatea de lubrifiant disponibil între cele două suprafețe de transmitere a presiunii.

Prezenta invenție își propune drept obiectiv realizarea unui tip îmbunătățit de dispozitiv de fixare care să permită ca un procent mai mare din valoarea cuplului de asamblare să poată fi transformat în presiune aplicată asupra respectivului obiect - și aceasta chiar și îndeosebi în condițiile unor repetate strângeri și slăbiri. Constituie un avantaj faptul că acest tip îmbunătățit de dispozitiv de fixare poate fi lesne strâns manual, lucru ce se explică prin aceea că pentru realizarea aceleiași presiuni de fixare este necesar un cuplu de valoare mai redusă decât în cazul folosirii unui dispozitiv de fixare de tip uzual, putându-se astfel renunța și la sculele speciale de strângere sau slăbire. Descrierea se axează, în principal, pe un singur exemplu concret de realizare respectiv un dispozitiv de fixare a unei piese rotative de tipul piatră de polizor, ferăstrău circular, cuțit de sculptat sau cuțit de freză ce urmează a fi montate pe o sculă cu acționare mecanică; nu trebuie însă pierdut din vedere faptul că invenția are un domeniu mult mai larg de aplicare, putând fi folosită, de exemplu, și în industria de automobile.

Pe axul central se înșurubează o piuliță de strângere de tip uzual, folosită curent la montarea unei pietre de polizor pe axul polizorului și care lucrează împreună cu o placă de rezemare de tip rondelă și care se dispune pe ax înaintea pietrei de polizor. Contraplaca este blocată în raport cu axul prin intermediul unor umeri; pe măsură ce piulița de strângere avansează în lungul axului prin înșurubare, asupra pietrei de polizor se aplică o presiune care o blochează în raport cu contraplaca și o fixează astfel de ax. în mod convențional, pe măsură ce se strânge piulița, frecarea dintre placă și piatra de polizor împiedică rotirea pietrei în jurul axului. Pentru strângerea piuliței se poate recurge la o cheie de strângere sau orice altă sculă similară. Mai mult decât atât: în condiții de exploatare, piulița se strânge spontan pe măsură ce piatra de polizor se rotește în sens contrar cu sensul de rotație al axului și în cele din urmă, se constată că după terminarea operației, demontarea piuliței se face cu multă dificultlate. Se cunosc divese tipuri de asemenea dispozitive de fixare special concepute pentru a permite să se renunțe la obligativitatea folosirii unor scule speciale în scopul desprinderii dispozitivului de fixare de pe ax și a ușura totodată înlocuirea unei pietre de polizor sau a unui disc de strunjit.

Astfel, de exemplu, în documentația de brevet AU 12247/88 [594557] titular Robert Bosch GmbH se prezintă un dispozitiv de fixare, prin care se realizează poziționarea axială a unui disc în raport cu axul unei unelte mecanice. Dispozitivul de fixare este format dintr-o piuliță de prindere care poate fi înșurubată pe axul unei unelte mecanice, cum ar fi un polizor portabil, și pe care este montat un disc

RO 112778 B de prindere ce se poate deplasa în sens axial dar este asigurat împotriva rotirii. Discul de prindere angrenează piatra de polizor și este așa fel conceput încât piulița de prindere să-i transmită o forță de compresiune dirijată axial și prin care să se realizeze presarea sa pe piatra de polizor. între piulița de strângere și discul de prindere este prevăzut un organ de lucru care, prin mișcarea sa de rotație, asigură scoaterea discului de prindere din poziția sa de blocare. în felul acesta, dispozitivul de fixare conform brevetului AU 12247/88 [594557], permite deblocarea manuală a piuliței de prindere din poziția sa de fixare pe axul sculei. Totuși, în anumite condiții, de exemplu atunci când dispozitivul de fixare s-a blocat datorită ruginei sau s-a uzat, mai poate interveni necesitatea recurgerii la o sculă specială. în afară de aceasta, dispozitivul de prindere are o alcătuire extrem de complicată, prezintă numeroase piese în mișcare și conduce astfel la costuri de fabricație ridicată. în plus, organul de lucru trebuie prelungit suficient dincolo de piatra de polizor pentru a putea fi apucat de mecanic - ceea ce reprezintă un inconvenient în timpul folosirii. De asemenea, pe măsură ce piatra de polizor se rotește poate interveni o blocare spontană a dispozitivului de prindere și s-a putut constata că aceasta conduce la deteriorarea pietrei de polizor - la care se adaugă problemele curente create de o strângere excesivă.

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția constă în realizarea unui dispozitiv de fixare prin care să se diminueze sensibil momentul de torsiune necesar pentru învingerea frecărilor în timpul operațiilor de strângere sau de desfacere a dispozitivului precum și în realizarea unei piese de blocare prin care să se ușureze strângerea și desfacerea manuală a dispozitivului de fixare.

Dispozitivul de fixare, conform invenției, este format dintr-o primă și o a doua componentă astfel asamblate încât să se poată roti una în raport cu cealaltă în jurul unei axe comune, prima componentă având o primă suprafață de transmitere a presiunii astfel concepută încât să rezeme pe obiectul ce urmează a fi fixat iar a doua componentă având o porțiune filetată și fiind astfel concepută încât să asigure aplicarea unei forțe de compresiune dirijată axial și prin care se urmărește presarea primei componente pe obiectul menționat mai sus atunci când asupra celei de-a doua componente se aplică un moment de torsiune precum și dintr-un material de lubrifiere, solid, uscat, având un coeficient de frecare redus, care lubrifiant se prevede între prima și a doua componentă în vederea diminuării frecărilor ce iau naștere între ele atunci când una dintre componente se rotește în raport cu cealaltă astfel încât, în condiții de exploatare, respectivul material de lubrifiere poate face ca o fracțiune sensibil mai mare din momentul de torsiune aplicat celei de-a doua componente pentru fixarea respectivului obiect, să poată fi transformată într-o forță de compresiune ce se transmite respectivului obiect prin intermediul primei suprafețe și dintr-un sistem cuplat cu prima și/sau a doua componentă și destinat a servi la introducerea respectivului material de lubrifiere astfel încât, în condiții de exploatare, acest material să poată prelua forțe de compresiune importante fără a fi însă expulzat din spațiul cuprins între prima și a doua componentă, materialul de lubrefiere constituind un strat distinct între suprafețele opuse ale primei și celei de-a doua componente.

Piesa de blocare pentru strângerea și/sau slăbirea manuală a dispozitivului de fixare, conform invenției, este formată dintr-o piesă practic plană îmbinată articulat cu dispozitivul de fixare și având axa de pivotare dispusă într-un plan de pivotare dispus practic perpendicular pe o direcție de strângere a dispozitivului de fixare, respectiva piesă putând pivota în jurul axei de pivotare și putând fi adusă întro poziție verticală în care este practic paralelă cu direcția de strângere astfel încât, în condiții de exploatare, respectiva piesă poate fi apucată cu mâna pentru a aplica un moment de torsiune dispozitivului de fixare, axa de pivotare fiind amplasată

RO 112778 Β în vecinătatea unei suprafețe de transmitere a momentului de torsiune și practic perpendicular pe planul de pivotare, respectiva piesă fiind astfel concepută încât să se cupleze cu suprafața de transmitere 5 a momentului de torsiune aflată în poziție practic verticală, astfel încât în condiții de exploatare, atunci când prin intermediul respectivei piese se aplică un moment de torsiune dispozitivului de fixare, sarcina io este transmisă în principal prin intermediul suprafeței de transmitere a momentului de torsiune, axa de pivotare trecând printro axă centrală, paralelă cu direcția de strângere. 15

Se dau, în continuare, mai multe exemple de realizare a invenției în legătură și cu fig. 1 ...7 care reprezintă:

- fig. 1, secțiune parțială printr-o piatră de polizor montată pe axul unei freze 20 mecanice unghiulare;

-fig.2, seccțiune printr-un dispozitiv de fixare realizat conform prezentei invenții și care, în această variantă, poate fi utilizat la prinderea discului abraziv din fig. 1; 25

- fig.3 și 4, prezintă în perspectivă o vedere de sus în jos și respectiv de jos în sus a unei variante preferate de realizare a dispozitivului de fixare care cuprinde și o piesă de blocare concepută conform 30 prezentei invenții;

-fig.5, prezintă în secțiune parțială, descompusă în părțile sale componente, dispozitivul de fixare din fig. 3 și 4;

-fig.6, prezintă o secțiune parțială 35 a dispozitivului de fixare din figura 5, adaptat pentru prinderea unui disc abraziv;

- fig.7, prezintă la o scară mărită o variantă preferată de realizare a îmbinării articulate dintre clapeta rabatabilă și 40 dispozitivul de fixare din fig. 3... 6.

Conform unui prim exemplu de realizare a invenției, cu referire la fig. 1 și 2, dispozitivul prezintă un ax 10 al unui polizor unghiular cu o porțiune filetată 12 45 și cu un guler 14 pe care este prevăzut un opritor 1G în formă de rondelă. Pe acest opritor 16 reazemă un disc abraziv 18 care se fixează cu un dispozitiv de fixare

50

Dispozitivul de fixare 20 este format dintr-o primă componentă 22 și o a doua componentă 24, astfel asamblate încât să se poată roti una în raport cu cealaltă în jurul unui ax comun 26, prima componentă 22 fiind prevăzută cu o primă suprafață 28 de transmitere a presiunii astfel concepută încât să rezeme pe discul abraziv 18. A doua componentă 24 prezintă o porțiune filetată 30 ce se angrenează prin înșurubare cu porțiunea filetată 12 de pe axul 10 și care este astfel concepută încât să asigure transmiterea unei forțe de presare prin intermediul primei componente 22 și astfel să fixeze discul abraziv pe axul 10 în momentul în care asupra celei de-a doua componente 24 acționează un moment de torsiune, între prima componentă 22 și a doua componentă 24 se prevede un sistem de lubrifiere, pentru a reduce astfel în mare măsură frecările atunci când una dintre componente se rotește în raport cu cealaltă.

în această variantă, sistemul de lubrifiere se prezintă sub forma unui număr de trei rondele 32 executate dintr-un lubrifiant solid și în stare uscată - de exemplu, un polimer fluorurat de tip (PTFE), cu un coeficient redus de frecare și cunoscut, de regulă, sub denumirea de Teflon. într-o altă variantă constructivă, suprafețele opuse aparținând primei componente 22 și celei de-a doua componente 24 și prin care se asigură transmiterea presiunii, sunt fiecare acoperite cu teflon iar între ele este prevăzută suplimentar o rondelă de teflon. într-o altă variantă constructivă se prevede o singură rondelă 32 din teflon iar suprafețele de transmitere a forței de presiune de pe prima componentă 22 și a doua componentă 24 sunt ambele finisate prin strunjire sau prelucrate prin polizare avansată. S-a constatat că, în condiții de exploatare, o parte din teflonul din care este executată rondelă 32 se depune pe suprafețele componentelor, ceea ce are drept urmare o reducere suplimentară a frecărilor dintre respectivele piese. De regulă, prima și a doua componentă 22 și 24 se execută din oțel inoxidabil iar fețele opuse prin care

RO 112778 Β se face transmiterea presiunii prezintă o granulație fină obținută printr-o finisare avansată. Un lubrifiant solid și în stare uscată - tip teflon, se dovedește a fi deosebit de indicat datorită faptului că are 5 o greutate specifică redusă, este inert din punct de vedere chimic, nu este afectat de temperatura mediului înconjurător chiar la temperaturi sub punctul de congelare, poate fi prelucrat în piese de mici io dimensiuni, nu este coroziv și, spre deosebire de lubrifianții în stare lichidă sau vâscoasă, este rezistent la poluanți și la deshidratare. Rondelele 32 permit ca momentul de torsiune aplicat celei de-a 15 doua componente 24 să fie transformat, în proporție sensibil mai mare, în forță de presiune ce se transmite discului abraziv 18 prin intermediul suprafeței 28 a primei componente 22. Deosebit de aceasta, 20 rondela 32 de teflon împiedică slăbirea spontană a discului abraziv atunci când unealta este scoasă din funcțiune și intervine decelerarea axului.

în această variantă, prima 25 componentă 22 și a doua componentă 24 sunt așa fel asamblate încât prima componentă 22 este montată pe butucul 34 al celei de-a doua componente 24 și este efectiv dispusă în interiorul piesei 30 filetate 24 dar cu prima suprafață de transmitere a presiunii 28 liberă, astfel încât doar suprafața 28 vine în contact cu discul abraziv 18. A doua componentă 24 este prevăzută cu o bordură periferică 35 36 ce prezintă o buză periferică interioară 38 ce se cuplează cu o buză periferică exterioară 40 prevăzută la periferia exterioară a primei componente 22. în felul acesta, rondela sau rondelele 32 de teflon 40 sunt perfect etanșate în spațiul inelar cuprins între prima componentă 22 și a doua componentă 24. Buzele periferice 38 și 40 sunt prelucrate cu toleranțe strânse pentru a împiedica pătrunderea 45 prafului sau altor impurități în spațiul dintre prima componentă 22 și a doua componentă 24. Cum rondela sau rondelele 32 din teflon sunt presate între prima componentă 22 și a doua 50 componentă 24 atunci când dispozitivul de fixare este strâns, dispersarea materialului teflon este împiedicată spre interior de butucul 34 iar spre exterior de bordura periferică 36 aparținând celei de-a doua componente 24.

în poziția de montaj, prima și a doua componentă 22 și 24 sunt fixate cu ajutorul unei rondele elastice 42 montată pe butucul 34 al componentei filetate 24. Prima componentă 22 mai este prevăzută și cu un guler 44 ce pătrunde, împreună cu butucul 34 și rondela elastică 42, în golul centric de montaj al discului abraziv

18. Prin prevederea rondelei 32 dintr-un lubrifiant solid în stare uscată, pe măsură ce componenta 24 este înșurubată pe axul 10 al polizorului unghiular se diminuează sensibil fracțiunea de moment de torsiune necesară pentru învingerea frecării între suprafețele în contact și astfel o parte mai mare din momentul de torsiune se transmite prin componenta primă 22 pentru a asigura prinderea discului abraziv de axul 10. în aceste condiții, pentru realizarea unei forțe de presare corespunzătoare este necesar un moment de torsiune mai redus care să fie aplicat celei de-a doua componente 24 și deci dispozitivul de fixare 20 poate fi strâns manual prin simpla apucare și rotire a celei de-a doua componente 24. în acest scop, această a doua componentă 24 poate fi prevăzută cu o suprafață de strângere corespunzătoare prin care să se ușureze strângerea și slăbirea manuală a dispozitivului de fixare 20. în vederea îmbunătățirii avantajelor mecanice, se poate majora diametrul exterior al celei de-a doua componente 24.

Conform unui al doilea exemplu de realizare a invenției, cu referire la fig.3 până la 7, dispozitivul de fixare 50 este format dintr-o primă componentă 52 în formă de disc, având o primă suprafață 53 de transmitere a presiunii și care este astfel concepută încât să rezeme pe obiectul ce urmează a fi blocat. Dispozitivul de fixare 50 cuprinde și o a doua componentă 54 în formă de disc, prevăzută cu o porțiune filetată și având formă de butuc 56, care pătrunde prin

RO 112778 Β orificiul centric 58 al celei de-a doua componente 54. Prima componentă 52 mai este prevăzută și cu un orificiu centric 60 al cărui diametru interior este puțin mai mare decât diametrul exterior al butucului 56. Prima componentă 52 și a doua componentă 54 sunt astfel montate pe butucul 56 încât să se poată roti una în raport cu cealaltă în jurul axului comun 61; a doua componentă 54 este blocată pe butucul 56 astfel încât atunci când se aplică un moment de torsiune asupra celei de-a doua componente, aceasta se înșurubează pe ax și o forță de compresiune dirijată axial se transmite prin intermediul primei componente 52 pentru blocarea obiectului pe care reazemă suprafața 53 de transmitere a presiunii. Așa cum se poate vedea din figura 5, pe suprafața periferică interioară a orificiului 58 aparținând celei de-a doua componente 54 în formă de disc, sunt prevăzute renurile 58. Renurile 59 se întrepătrund cu suprafața periferică exterioară a butucului 56 în vederea blocării acestor două piese într-un mod cunsocut. Componenta 54 în formă de disc poate fi blocată în raport cu butucul 56 prin una din metodele cunoscute. în poziție asamblată, cele două piese sunt solidarizate cu ajutorul unui inel exterior 94.

Elementul de lubrifiere, realizat dintrun lubrifiant în stare solidă și uscat, este amplasat între componentele 52 și 54

Și are rolul de a reduce substanțial frecările ce iau naștere atunci când una dintre componente se rotește în raport cu cealaltă. în această variantă, lubrifiantul solid și în stare uscată se prezintă sub forma unei rondele închise 62. De preferință, rondela 62 este executată dintrun polimer fluorurat plastic de tip PTFE, cunoscut sub denumirea comercială de teflon și caracterizat printr-un coeficient redus de frecare. Rondela 62 de teflon se montează coaxial cu cele două componente,între prima componentă 52 și a doua componentă 54, în imediata vecinătate a perimetrului exterior al butucului 56. Rondela 62 are o arie minimă pentru a reduce astfel la minimum aria de contact între suprafețele opuse de transmitere a presiunii aparținând primei și celei de-a doua componente 52 și 54 și a diminua astfel frecările ce iau naștere între ele. Spre exemplu, rondela 62 de teflon are - în această variantă preferată o lățime de circa 2 mm și o grosime de circa 0,5 mm. De preferință, rondela 62 se montează în imediata vecinătate a perimetrului exterior al butucului 56 pentru a maximiza astfel avantajele de ordin mecanic ce se obțin prin aplicarea unui moment de torsiune celei de-a doua componente 54 având formă de disc cu un diametru relativ mare.

Prima componentă 52 având formă de disc este prevăzută cu o nișă inelară 64, astfel dimensionată încât să permită montarea rondelei 62 de teflon. Această nișă inelară 64 comunică cu orificiul centric 60 al primei componente 52. A doua componentă 54 este prevăzută cu o proeminență 66 ce reazemă pe rondela 62 montată în nișa inelară 64. Raportul dintre înălțimea proeminenței 66 și adâncimea nișei inelare 64 se alege astfel încât restul suprafețelor plane, dispuse una în fața celeilalte și aparținând primei componente 52 și celei de-a doua componente 54 să fie despărțite printr-un spațiu liber. în felul acesta, proeminența 66 și nișa inelară 64 reprezintă singurele suprafețe de transmitere a presiunii de pe suprafețele opuse ale primei și celei dea doua componente 52 și 54, împiedicându-se astfel un contact metal pe metal între prima componentă 52 și a doua componentă 54.

Nișa inelară 64 împreună cu proeminența 66 și peretele perimetral exterior al butucului 56 delimitează spațiul în care este dispusă rondela 62 și împiedică expulzarea materialului solid de lubrifiere atunci când asupra sa este aplicată o forță de compresiune. Rondela 62 de teflon fiind astfel montată lubrifiantul solid și în stare uscată este capabil să preia o forță de compresiune egală cu dublul încărcării normale. Rondela 62 de teflon se cuplează și cu peretele perimetral exterior al butucului 56 și asigură astfel

RO 112778 B menținerea condițiilor de etanșeitate între aceste două elemente, ceea ce împiedică accesul poluanților sub formă de praf sau alte particule similare. în afară de aceasta, rondela 62 poate prelua și funcția de lagăr prin care se împiedică contactul direct metal cu metal între suprafața periferică interioare a orificiului 58 și peretele perimetrului exterior al butucului 56. Diametrul interior al rondelei 62 poate fi ales egal cu diametrul exterior al butucului 56 și cu puțin mai mare decât diametrul interior al orificiului 58 practicat în componenta 54 în formă de disc; în felul acesta se împiedică deplasarea laterală a componentei 54 în raport cu axul comun al dispozitivului de fixare. Componentele 52 și 54, butucul 56 și rondela 62 sunt executate cu toleranțe strânse - de regulă nu peste cinci miimi de țol - pentru a împiedica astfel pătrunderea impurităților în spațiul delimitat de aceste componente. Firește că nișa inelară 64 nu este necesar să fie dispusă în imediata vecinătate a butucului 56 ci eventual chiar la oarecare distanță de acesta dar, de preferință, nu la o distanță prea mare de butucul 56 pentru a se păstra astfel avantajele de ordin mecanic.

Așa cum se arată în figura 6, prima componentă 52 poate fi prevăzută cu o nișă sau un șanț inelar 68, dispus între orificiul 69 și perimetrul exterior al primei componente 52 și astfel conceput încât să permită montarea unei rondele 69 din împâslitură impregnată cu un lubrifiant vâscos, de pildă unsoare, pentru împiedicarea pătrunderii prafului. în figura 6 se prezintă o secțiune parțială printr-un asemenea ansamblul de fixare montat în interiorul orificiului 90 al unui disc abraziv 92. Inelul exterior 94 este ajustat prin presare pe porțiunea proeminentă a butucului 56 și asigură poziționarea corectă a primei și celei de-a doua componente 52 și respectiv 54, dar conferindu-le posibilitatea de a se roti una în raport cu cealaltă, în jurul axului comun 61.0a doua rondelă de teflon poate fi prevăzută între inelul exterior 94 și prima componentă 52 pentru a reduce la minimum, dacă se dovedește necesar, frecările ce iau naștere între aceste două piese. Se consideră indicat ca diametrul exterior al inelului exterior 94 să fie astfel ales încât să se păsuiască în orificiul 90 al discului abraziv, servind deci și la centrarea discului 92 în raport cu axul uneltei. în felul acesta se poate reduce la un minimum diametrul exterior al butucului 56. în figura 6 se mai poate vedea foarte clar modul în care cele două componente în formă de disc 52 și respectiv 54 contribuie la realizarea unui dispozitiv de fixare 50 de înălțime redusă și care depășește numai cu puțin retragerea centrică prevăzută în discul abraziv 92.

A doua componentă 54 se execută, de preferință, dintr-un oțel inoxidabil cu granulație fină, turnat sau prelucrat până la un grad ridicat de finețe - spre deosebire de prima componentă care poate fi executată din oțel obișnuit sau orice alt material de rigiditate corespunzătoare. Firește că diversele componente ale dispozitivului de fixare pot fi executate din orice materiale adecvate - metal, ceramică sau plastic precum și din combinații ale acestora. Așa cum s-a arătat mai sus, o parte din materialul teflon din care este executată rondela 62 se va depune, în exploatare, pe suprafețele învecinate de transmitere a presiunii aparținând nișei inelare 64 și proeminenței 66, ceea ce conduce la o reducere suplimentară a frecărilor între aceste piese.

Modul de asamblare al dispozitivului de fixare 50 este similar cu cel al dispozitivului din prima variantă descrisă mai sus. A doua componentă 54 se înșurubează pe axul de care urmează a fi fixată cu ajutorul butucului filetat 56, și anume până când prima suprafață de transmitere a presiunii 53, aparținând primei componente 52, ajunge să rezeme pe obiectul ce trebuie fixat. Ulterior prima componentă 52 rămâne practic imobilă, în timp ce a doua componentă 54 poate fi strânsă pentru realizarea forței necesare de întindere a axului. Cum frecările între prima și a doua componentă sunt reduse la minimum datorită acțiunii rondelei 62

RO 112778 Β de teflon, practic întregul moment de torsiune ce se aplică celei de-a doua componente 54 este transformat în forță de presare ce se transmite prin intermediul primei componente 52, obiectului a cărui prindere se urmărește, în această variantă, dispozitivul de fixare 50 include și un nou tip de piesă de blocare prin care să se asigure blocarea și/sau deblocarea manuală a dispozitivului de fixare.

Piesa de blocare 70 este concepută ca făcând corp comun cu dispozitivul de fixare 50 și în componența sa intră, în principal, o piesă plană de forma unei clape 72. Această clapă 72 este îmbinată articulat cu dispozitivul de fixare, iar axul articulației este situat într-un plan practic perpendicular pe direcția de prindere a dispozitivului de fixare. Clapa 72 poate pivota în jurul axului 74 al articulației, putând fi adusă într-o poziție verticală în care este practic paralelă cu direcția de prindere și practic perpendiculară pe suprafața superioară a celei de-a doua componente 54; în felul acesta, clapa 72 poate fi apucată manual în vederea aplicării unui moment de torsiune celei de-a doua componente 54. De regulă, clapa 72 are o formă semicirculară pentru a fi în concordanță cu forma suprafeței superioare a celei de-a doua componente 54 a dispozitivului de fixare. Suprafața superioară a celei de-a doua componente 54 este prevăzută cu un șanț 76 în care este amplasată îmbinarea articulată a clapei 72 astfel încât momentul de torsiune aplicat clapei 72 poate fi transmis dispozitivului de fixare prin intermediul clapei 72 care antrenează fețele laterale ale șanțului 76. Șanțul 76 este format din două tronsoane dispuse pe o axă diametrală a celei de-a doua componente 54 și astfel conceput, încât să permită amplasarea perechii corespunzătoare de elemente de articulație 78 aparținând clapei 72. Clapa 72 este prevăzută cu o porțiune decupată 80 în care poate pătrunde capul 82 al butucului filetat 56 aparținând dispozitivului de fixare, atunci când clapa 72 este în poziție coborâtă.

Constituie un avantaj faptul că suprafața superioară a celei de-a doua componente 54 este prevăzută cu o retragere 84 în care poate pătrunde clapa 72 în poziție coborâtă, aproximativ adusă într-un plan practic perpendicular pe direcția de strângere. Elementele de articulație 78 aparținând clapei 72 și proeminente spre interior sunt astfel dispuse încât să poată fi introduse în cele două tronsoane ale șanțului 76 și menținute acolo cu ajutorul unei flanșe inelare 86 prevăzute pe capul 82 al butucului filetat 56 în poziția sa montată, în felul acesta, șanțul 76, flanșa 86 și elementele de articulație 78 ale clapei 72 constituie împreună o îmbinare articulată pentru piesa de prindere 70. într-o altă variantă de dispoziție generală, elementele de articulație 78 sunt proeminente spre exterior iar butucul 56 nu este conceput ca un element distinct de componenta 54 în formă de disc. Este avantajos ca această îmbinare articulată să fie realizată prin simpla îndoire în jos a celor două tronsoane proeminente de articulație 78, astfel încât să poată pătrunde în șanțul 76. în felul acesta se poate renunța la prevederea unui pivot de articulație.

Așa cum apare foarte clar în figura 7, porțiunile proeminente 78 ale articulației clapei 72 sunt îndoite în unghi astfel încât geometria îmbinării articulate permite efectiv dublarea grosimii clapei 72 în dreptul articulației. Prin această configurație în unghi a porțiunii proeminente 78 a articulației se obține ca urechea proeminentă 79 a porțiunii de articulație să pivoteze liber în limitele spațiului definit prin șanțul 76 și flanșa 86, fără ca prin aceasta să fie afectată rezistența urechii 79. Urechea 79 este prevăzută cu o muchie rotunjită 81 care să-i permită să pivoteze liber în spațiul închis aflat sub flanșa 86 a butucului 56. în figura 7 clapa se află în poziție verticală. Porțiunile proeminente 78 ale articulației rămânând în contact cu peretele vertical 83 al șanțului 76, clapa este împiedicată să pivoteze dincolo de poziția sa verticală. Este avantajos ca în dreptul urechii 79 peretele

RO 112778 Β vertical 83 să fie supraînălțat prin prevederea unui inel vertical 87 pe suprafața superioară a celei de-a doua componente 54 și care corespunde porțiunii în relief 88 a clapei 72. Această porțiune în relief 88 a clapei 72 conferă o rigiditate îmbunătățită acestei clape 72 prin care se urmărește reducerea deformării prin încovoiere a clapei atunci când i se aplică un moment de torsiuneîn poziție verticală, fără ca prin aceasta să fie afectată negativ înălțimea generală redusă a întregului dispozitiv de fixare.

Geometria în unghi a porțiunilor proeminente 78 ale articulației conferă și o oarecare elasticitate îmbinării articulate a clapei 72 care este menținută presată în jos în poziție coborâtă. în afară de aceasta, între flanșa 86 și porțiunea în relief 88 se mai poate prevedea un element deflector în formă de foaie de arc 87 prin care se urmărește împingerea clapei către poziția sa coborâtă sau verticală. Deflectarea clapei în poziție coborâtă este suficientă pentru a menține clapa 72 apăsată și atunci când asupra sa acționează în sens contrar greutatea proprie, astfel încât dispozitivul de fixare 50 rămâne cu clapa în poziție închisă chiar și atunci când este răsturnat. Clapa 72 poate fi însă ridicată ușor doar cu degetul chiar și atunci când forța de arcuire i se aplică în sens contrar. în acest sens este preferabil ca diametrul exterior al clapei 72 să fie cu puțin mai mare decât diametrul exterior al celei de-a doua componente 54, așa fel încât clapa să depășească cu puțin periferia celei de-a doua componente 54, ceea ce ușurează ridicarea. în poziție verticală, porțiunile îndoite 78 ale articulației fac ca clapa 72 să nu fie perfect perpendiculară pe fața superioară a componentei 54, așa fel încât clapa se închide singură sub acțiunea forței centrifuge generate de mișcarea de rotație. Este recomandabil ca porțiunea decupată 80 din clapa 72 să nu fie suficient de mare pentru a permite prinderea degetului, totuși destul de mare pentru a introduce, de pildă, tija unei șurubelnițe atunci când se dovedește că trebuie să se recurgă suplimentar la un efect de pârghie.

Se atrage atenția asupra faptului că prin alcătuirea sa, clapa 72 permite o acționare cu maximă eficiență asupra dispozitivului de fixare 50 și aceasta deoarece valorifică la maximum avantajul conferit de diametrul mai mare al celei de-a doua componente 54.

îmbinarea articulată a clapei 72 este dispusă în șanțul diametral 76, astfel încât șanțul diametral 76 preia sarcina atunci când asupra piesei de blocare se aplică un moment de torsiune și protejează astfel îmbinarea articulată propriu-zisă. Varianta de realizare a piesei de blocare 70 ce se prezintă în desen este deosebit de avantajoasă deoarece atunci când clapa 72 se află în poziția coborâtă se păstrează înălțimea redusă a dispozitivului de fixare 50. în afară de aceasta, cum piesa de blocare face corp comun cu dispozitivul de fixare 50, nu este posibilă o poziționare greșită a piesei de blocare ceea ce ar avea ca urmare neajunsul de a-l obliga pe utilizator să aplice piesa de blocare înainte de a putea proceda la slăbirea dispozitivului de fixare. Nefiind necesară folosirea unei scule, se elimină pericolul unei accidentări în cazul în care unealta mecanică ar fi pusă în funcțiune din greșeală. Pentru slăbirea sau strângerea dispozitivului de fixare, utilizatorul pur și simplu ridică clapa 72 și îi aplică un moment de torsiune dirijat în sensul corect de slăbire sau strângere.

Acum, după descrierea detaliată a dispozitivului de fixare și a piesei de blocare concepute conform cu prevederile prezentei invenții, este lesne de înțeles că atât dispozitivul de fixare cât și piesa de blocare oferă o serie de avantaje importante și reprezintă o îmbunătățire semnificativă prin comparație cu dispozitivele curente de fixare. Deosebit de important este faptul că prevederea unui lubrifiant solid și uscat între prima și a doua componentă face ca o fracțiune sensibil mai mare din momentul de torsiune aplicat dispozitivului de fixare este transformat în forță de presare aplicată obiectului a cărui fixare se urmărește. Varianta preferată de realizare a dispo

RO 112778 Β zitivului de fixare prezintă o serie de avantaje deosebite atunci când se folosește la fixarea unui disc abraziv, a unui disc de tăiere sau a unui disc de ferăstrău circular, și aceasta deoarece simplifică în mare măsură operațiile manuale de montare sau demontare a unui disc sau unei scule circulare pe sau de pe axul unei unelte mecanice. Ca și în cazul folosirii unei piulițe de strângere obișnuite, dispozitivul de fixare care face obiectul prezentei invenții se poate autobloca spontan pe axul uneltei mecanice în momentul în care aceasta se pune în funcțiune; totuși dispozitivul de fixare prezintă prin concepție avantajul de a elimina posibilitatea de strângere exagerată. La o anumită forță de presare (strângere] dată, frecarea ce ia naștere între filetul componentei filetate și filetul axului depășește frecarea ce ia naștere între componenta filetată și prima componentă (frecare diminuată prin acțiunea exercitată de rondela de lubrifiant uscat]. La această valoare a forței de presare (sau la o valoare mai mare), nivelul de strângere al componentei filetate nu crește și aceasta deoarece prima componentă se rotește de la sine împreună cu - de pildă - discul abraziv, fără ca însă componenta filetată să se rotească în raport cu discul abraziv. în felul acesta, nu se ajunge niciodată la o strângere exagerată a componentei filetate care poate fi oricând slăbită manual fără a întâmpina dificultăți. în mod similar, la o decelerare a axului prin scoaterea din funcțiune a uneltei, același proces împiedică slăbirea spontană a dispozitivului de fixare și contribuie astfel la creșterea gradului de siguranță în exploatare a respectivei unelte mecanice. Același efect de cuplare intervine și atunci când discul abraziv începe prelucrarea unei piese; prima componentă poate prelua o fracțiune din rotirea cu patinare, diminuându-se astfel șocul transmis cutiei de viteze a sculei. Deosebit de aceasta, rondela de teflon poate absorbi o parte din vibrații și contribuie astfel la diminuarea pericolului de slăbire a dispozitivului de fixare. Mai mult decât atât, prevederea unei piese de blocare având forma clapei 72 constituie un mijloc extrem de eficient pentru aplicarea manuală a unui moment de torsiune asupra dispozitivului de fixare.

în afara soluțiilor prezentate mai sus, numeroase alte variante și modificări pot fi imaginate de orice specialist în domeniu, fără ca prin aceasta să ne îndepărtăm de conceptul de bază al invenției. De exemplu: chiar dacă în ambele variante se utilizează un butuc filetat și cu gol interior pentru fixarea sa prin înșurubare pe ax, este clar că butucul poate fi înlocuit cu un ax filetat făcând corp comun cu a doua componentă 54 sau fixat rigid pe aceasta. Mai mult decât atât, chiar dacă în varianta preferată prima și a doua componentă au o formă de disc pentru a permite realizarea unui dispozitiv de fixare 50 de înălțime redusă și care să poată fi astfel amplasat în retragerea centrică a unui disc abraziv, aceasta nu constituie totuși o caracteristică definitorie a prezentei invenții. Dispozitivul de fixare respectiv poate căpăta orice formă dorită de exemplu a doua componentă 54 poate fi realizată și sub forma unei piulițe de tip uzual, astfel modificată încât suprafața sa de transmitere a presiunii să permită montarea primei componente și a elementului de lubrifiere prevăzut între cele două piese. Prima componentă și rondela de teflon pot fi și astfel alcătuite încât să poată fi montate în interiorul unei piulițe de strângere de tipul celor folosite la asamblarea uneltelor prevăzute cu un sistem de strângere de tip con Morse de exemplu, mașini de rectificat și mașini de frezat. Mai mult decât atât, piesa de blocare nu trebuie obligatoriu să aibă forma unei clape rabatabile și poate, în schimb, să aibă un profil mărit și să fie prevăzută cu o suprafață de prindere. Din motive similare, clapa rabatabilă 72 aparținând piesei de prindere nu trebuie să fie de formă semicirculară ci poate fi astfel concepută încât să fie adaptată la forma suprafeței superioare a dispozitivului de fixare pe care urmează a fi montată.

Lubrifiantul în stare solidă și uscat nu trebuie să aibă forma unei rondele inelare închise ci poate avea orice formă sau configurație corespunzătoare scopului RO 112778 Β de exemplu, se poate prezenta sub formă de nervuri dispuse radial în nișe special prevăzute. Mai mult decât atât, elementul de lubrifiere nu trebuie neapărat realizat sub forma unei piese distincte dispuse între 5 suprafețele opuse ale primei și celei de-a doua componente ci poate fi montat pe una sau pe ambele suprafețe opuse ale primei și celei de-a doua componente - de exemplu prin executarea uneia sau ambelor 10 componente dintr-un material plastic corespunzător și cu un coeficient redus de frecare. Tot astfel, proeminența inelară din varianta preferată poate fi înlocuită printr-o rondelă dintr-un material de 15 duritate corespunzătoare - de exemplu, oțel inoxidabil - și care să fie folosită împreună cu două sau mai multe rondele de teflon, astfel încât să se poată renunța la o prelucrare avansată a suprafețelor 20 portante de pe prima sau a doua componentă.

Este evident că dispozitivul de blocare 70 poate fi utilizat la o gamă mult mai largă de tipuri de dispozitive de fixare 25 și nu este limitat la tipul care face obiectul prezentei invenții. Astfel de exemplu, dispozitivul de blocare 70 poate fi incorporat într-un cap de șurub sau de bulon de tip obișnuit sau într-un cap 30 portburghiu pentru a simplifica astfel strângerea sau rotirea manuală a acestora. Toate aceste variante și modificări trebuie considerate ca încadrându-se în domeniul de aplicație al prezentei invenții, 35 iar caracteristicile lor specifice decurg din descrierea de mai sus și din revendicările ce se anexează.

Claims

Revendicări 40

1. Dispozitiv de fixare cuprinzând o primă și o a doua componentă în forma de disc astfel asamblate încât să se poată roti una în raport cu cealaltă în jurul unei axe comune, prima componentă menționată având o primă suprafață de transmitere a presiunii astfel concepute încât să reazeme pe un obiect ce urmează a fi fixat iar cea de-a doua componentă menționată având o bucșă filetată prevăzută fără posibilitatea rotirii în legătură cu ea și care este primită cu posibilitatea de a se roti într-o deschizătură centrală a primei componente, cea de-a doua componentă menționată fiind astfel concepută încât să aplice o forță de compresiune dirijată axial pentru a presa prima componentă pe obiectul menționat atunci când asupra celei de-a doua componente menționate se aplică un moment de torsiune, și un material de lubrifiere solid, uscat, prevăzut între suprafețele opuse de transmitere a presiunii ale primei și celei de-a doua componente menționate și având un coeficient redus de frecare cu cel puțin una dintre suprafețele opuse de transmitere a presiunii astfel încât să reducă frecarea dintre acestea, caracterizat prin aceea că materialul de lubrifiere solid, uscat, menționat, se prezintă sub forma unui inel (62), inelul (62) menționat fiind conținut într-o nișă inelară (64) practicată în una dintre prima și a doua componentă (52, 54), menționate, astfel încât, în condiții de exploatare, materialul de lubrifiere (62) solid, uscat, menționat este capabil să suporte sarcini de compresiune substanțiale fără a se împrăștia dintre suprafețele opuse (64, 66) de transmitere a presiunii ale primei și celei de-a doua componente (52, 54), iar nișa inelară (64) menționată este practicată adiacent bucșei (56) menționate și are un diametru exterior semnificativ mai mic decât un diametru exterior al celei de-a doua componente (54) menționate, astfel încât o suprafață de contact a materialului de lubrifiere (62) solid, uscat, menționat este minimizată și este obținut un avantaj mecanic atunci când un moment de torsiune este aplicat manual celei de-a doua componente (54) și astfel încât, în condiții de exploatare, materialul de lubrifiere (62) solid, uscat, menționat asigură ca o proporție mărită semnificativ a momentului de torsiune aplicat celei de-a doua componente (54) pentru a fixa obiectul menționat, să fie transformată în forță de compresiune menționată transmisă prin prima suprafață (53), menționată, de transmitere a presiunii către

RO 112778 Β obiectul menționat.
2. Dispozitiv de fixare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că lățimea nișei inelare (64) menționate este substanțial mai mică decât raza celei de-a doua componente (54), menționate.
3. Dispozitiv de fixare, conform revendicării 1, cararacterizat prin aceea că mai cuprinde și o proeminență inelară (66) potrivită prevăzută pe cealaltă dintre prima și a doua componentă (52, 54), menționate, pentru a păsui cu materialul de lubrifiere (62) solid, uscat, menționat, în nișa inelară (64), menționată.
4. Dispozitiv de fixare, conform revendicării 3. caracterizată prin aceea că înălțimea proeminenței inelare (66) în raport cu adâncimea nișei inelare (64) este aleasă astfel încât restul suprafețelor opuse ale primei și celei de-a doua componente (52, 54) să fie în mod normal separate printr-un interval de aer astfel încât, în condiții de exploatare, proeminența inelară (66) și nișa inelară (64) menționate, să constituie, în mod normal, singurele suprafețe de transmitere a presiunii ale suprafețelor opuse ale primei și celei de-a doua componente (52, 54), menționate.
5. Dispozitiv de fixare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că bucșa (56) menționată este formată separat și este dispusă fără posibilitatea rotirii într-o deschizătură centrală (58) a celei de-a doua componente (54) în formă de disc pentru a alcătui cea de-a doua componentă menționată.
6. Dispozitiv de fixare, conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că nișa inelară (64) menționată, este dispusă în imediata vecinătate a unei periferii exterioare a bucșei (56) menționate, astfel încât bucșa (56) menționată formează cel puțin un perete lateral al nișei inelare (64) menționate.
7. Dispozitiv de fixare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, mai cuprinde și o a doua nișă inelară (68), practicată în una dintre prima și a doua componentă (52, 54), menționate, între prima nișă inelară (64) menționată și o periferie exterioară a componentei menționate dintre prima și cea de-a doua componentă (52, 54), cea de-a doua nișă inelară (68), menționată, conținând o rondelă contra prafului (69) pentru a împiedica accesul prafului și al altor impurități în spațiul dintre prima și cea de-a doua componentă (52, 54).
8. Dispozitiv de fixare, conform oricăreia dintre revendicările 2-7, caracterizat prin aceea că materialul de lubrifiere (62) solid, uscat, menționat, este un polimer fluorurat plastic.
9. Piesă de blocare pentru strângerea și/sau slăbirea manuală a unui dispozitiv de fixare, care piesă face corp comun cu dispozitivul de fixare, caracterizată prin aceea că cuprinde o piesă practic plană, îmbinată articulat cu dispozitivul de fixare cu axa de pivotare dispusă într-un plan de pivotare practic perpendicular pe o direcție de strângere a dispozitivului de fixare, piesa menționată putând pivota în jurul axei de pivotare menționate către o poziție verticală care este practic paralelă cu direcția de strângere astfel încât, în condiții de exploatare, piesa menționată poate fi apucată cu mâna pentru a aplica un moment de torsiune dispozitivului de fixare, axa de pivotare situându-se în vecinătatea unei suprafețe de transmitere a momentului de torsiune dispuse practic perpendicular pe planul de pivotare menționat, piesa menționată fiind astfel concepută încât să se cupleze cu suprafața de transmitere a momentului de torsiune în poziția sa verticală astfel încât, în condiții de exploatare, atunci când prin intermediul piesei menționate se aplică un moment de torsiune dispozitivului de fixare, sarcina este suportată în principal de suprafața de transmitere a momentului de torsiune, menționată.
10. Piesă de blocare, conform revendicării 9, caracterizată prin aceea că axa de pivotare menționată trece printro axă centrală a dispozitivului de fixare, axa centrală menționată fiind paralelă cu direcția de strângere menționată.

RO 112778 B
11. Piesă de blocare, conform revendicării 1 □, caracterizată prin aceea că dispozitivul de fixare menționat este un dispozitiv de fixare filetat și are o porțiune superioară având o suprafață superioară, în general plană, piesa menționată făcând corp comun cu porțiunea superioară menționată.
12. Piesă de blocare, conform revendicării 11, caracterizată prin aceea că suprafața superioară menționată este de formă circulară, iar piesa practic plană menționată se prezintă sub forma unei clape rabatabile (72) de formă semicirculară, axa de pivotare menționată fiind dispusă în lungul unei axe diametrale a suprafeței superioare menționate.
13. Piesă de blocare, conform revendicării 14, caracterizată prin aceea că suprafața superioară menționată este prevăzută cu o porțiune retrasă (84) astfel concepută încât să primească clapa rabatabilă (72), menționată, aflată într-o poziție coborâtă în care stă în plan, practic, perpendicular pe direcția de strângere.
14. Piesă de blocare, conform revendicării 13, caracterizată prin aceea că îmbinarea articulată menționată a clapei rabatabile (72), menționate, este prevăzută cu un element deflector (87) pentru aducerea clapei (72), menționate, în poziția sa coborâtă.
15. Piesă de blocare, conform revendicării 14, caracterizată prin aceea că dispozitivul de strângere menționat este prevăzut cu un șanț (76) în care este amplasată îmbinarea articulată menționată a piesei plane menționate, laturile șanțului menționat alcătuind suprafețele de transmitere a momentului de torsiune menționate, astfel încât momentul de torsiune menționat poate fi transmis dispozitivului de fixare prin intermediul piesei plane menționate care se cuplează cu laturile șanțului (76), menționat.
16. Piesă de blocare, conform revendicării 15, caracterizată prin aceea că clapa rabatabilă (72), menționată, este prevăzută cu o pereche de porțiuni de articulație dispuse în șanțul (76), menționat, pentru a forma îmbinarea articulată menționată.
17. Piesă de blocare, conform revendicării 16, caracterizată prin aceea că porțiunile de articulație menționate sunt îndoite în unghi față de restul clapei rabatabile (72).
18. Dispozitiv de fixare, conform oricăreia dintre revendicările 1 - 8, caracterizat prin aceea că este prevăzut cu o piesă de blocare, conform oricăreia dintre revendicările 9-17, care face corp comun cu acesta.