RO111998B1

RO111998B1 - Procedeu pentru purificarea unui gaz rezidual de la o oxidare, cu recuperare de energie

Info

Publication number: RO111998B1
Application number: RO93-00217A
Authority: RO
Inventors: Rudolf Modic; Hermann-Josef Korte; Anton Schoengen; Johann-Heinrich Schroeder; Joerg Porschen
Original assignee: Huels Chemische Werke Ag
Priority date: 1990-08-24
Filing date: 1991-08-20
Publication date: 1997-04-30
Also published as: ZA916700B; KR930701221A; JPH06500377A; DE59107363D1; KR0161299B1; EP0544726B1; EP0544726A1; US5614159A; MX9100750A; PL169089B1; CZ20693A3; SK10693A3; WO1992003214A1; ES2082986T3; TR25503A; DE4026732A1; CA2090113A1

Description

Invenția se referă la un procedeu pentru purificarea unui gaz rezidual, dintr-un proces de reacție,produs sub presiune și, mai ales, dintr-un proces de oxidare ce utilizează un gaz cu conținut 5 de oxigen, acest gaz rezidual este încărcat cu substanțe alifatice și/sau aromatice, cu recuperarea cel puțin parțială a energiei conținute în gazul rezidual, la care curentul de gaz rezidual este io destins într-o turbină cu detentă pentru obținerea de energie mecanică sau electrică. Gazul rezidual de purificat provine în acest caz mai ales din oxidarea cu aer a para-xilenului (p-X) după așa- 15 numitului procedeu Witten-DMT pentru obținerea de dimetiltereftalat (DMT).

Conform procedeului Witten-DMT se oxidează un amestec din p-X și metilester al acidului toluilic (p-TE) în fază 20 fluidă în absența solvenților străini de proces și a compușilor halogenilor la o presiune de cca 4 până la 8 bar și la temperatura de cca 140 până la 180°C cu oxigen din aer în prezența catali- 25 zatorilor de oxidare din metale grele, de ex. în prezența unui amestec de compuși de cobalt și mangan (DE-PS 20 10 137).

La acest procedeu folosit indus- 30 trial la scară mare, se obține la oxidarea cu oxigenul din aer un gaz rezidual, care este saturat în mod caracteristic, în funcție de presiunea de oxidare și de temperatură precum și de datele fizice 35 ale substanțelor, cu următoarele fracțiuni:

a) 0,4 până la 0,6 %în greutate dintr-o fracțiune cu punct de fierbere mai ridicat, din DMT, monometiltereftalat 40 (MMT), metil ester al acidului tereftalaldehidic (TAE), acid para-toluilic (p-TA) și acid tereftalic (TPA). Unele din aceste produse formează la răcire sublimate cu punct de topire ridicat, în măsura în care 45 ele nu sunt dizolvate în alte componente;

b) 14 până la 22 % în greutate o fracțiune insolubilă în apă cu punct de fierbere mediu, din produse ca p-TE, metilester al acidului benzoic (BME) și p-X; 50

c) 7 până la 10 % în greutate o fracțiune cu punct de fierbere mediu, din produse solubile în apă cum ar fi acid acetic, acid formic, apă de reacție și metanol;

d) 0,2 până la 0,3 %în greutate substanțe cu punct de fierbere scăzut ca acetat de metil, formiat de metil, acetaldehidă, formaldehidă, dimetileter și altele asemănătoare.

Gazul rezidual purtător pentru substanțele de mai sus constă din:

a] azotul din aer;

f) un conținut rezidual de oxigen de 0,5 până la 3 % în greutate (la atingerea limitelor de explozie de 6 până la 8 % în greutate);

g) produsele de reacție secundare C0₉ cu 1 până la 3 % în greutate, precum și CO cu 0,3 până la 2,0 % în greutate.

Din punct de vedere economic substanțele mai sus menționate se împart în așa-numite produse valoroase și substanțe reziduale. Produsele valoroase se recirculă în proces.

Substanțele reziduale trebuie să fie evacuate pe cât posibil cu neinfestarea mediului înconjurător. Din aceste substanțe reziduale fac parte între altele CO precum și substanțele cu punct de fierbere redus aldehida acetică, aldehida formică, esterul dimetilic precum și acidul acetic, și acidul formic.

La produsele valoroase se pot deosebi cele solubile în apă cum este metanolul precum și insolubile în apă ca p-X, DMT, p-TE și altele.

Cu privire la procedeul WittenDMT (procedeul Katzschmann) se face referire la DE-PS-10 41 945, DE-PE-12 99 627, DE-0S-20 14 012, DE-C3-22 44 662, DEW-C3-24 27 875, DEO2-29 16 197, DE-C2-30 11 858, DE-C2-3O 37 045, DE-C2-3O 44 617, ΕΡ-Ε1Ό 053 241, DE-C1-31 51 383, EP-B1-0 156 133, EP-B1-0 157 122, DE-C1-34 40 650, WO 90/909367 (PCT/EP 90/00230) precum și Hydrocarbon Processing, noiembrie 1983, pag. 91. în măsura în care în descrierea de față se face referire la proceseul în totalitatea Li, se iau Ti conăderație aceste documentați.

RO 111998 Bl

Gazul rezidual provenit de la oxidare după procedeul Witten-DMT se răcește de obicei în mai multe trepte, componetele cu punct de fierbere mai ridicat și mediu condensând în mare măsură în trepte. După o spălare cu apă rece, curentul de gaz rezidual se eliberează în mare măsură de componentele reziduale organice într-o instalație de adsorbție cu cărbune activ (Ullmann, ediția 4, 1982, voi. 22, pag. 529 ff; DECL-34 40 650, DE-A1-24 61 092).

O purificare similară cu răcire urmată de spălarea cu apă este cunoscută pentru gazele reziduale de la oxidare, după așa-numitul procedeu AMCCO [Ullmann, ed. 4, 1982, voi. 22, pag. 519 ff).

Este uzual să se folosească gazele reziduale care se află la o presiune de 5 până la 15 bar pentru utilizarea energiei mecanice acumulate într-o turbină cu detentă pentru acționarea unui compresor pentru comprimarea aerului de alimentare al oxidantului.

Această purificare a gazului rezidual are dezavantajul că folosirea energiilor conținute în gazul rezidual este posibilă numai în mod limitat. în fine, cu o desorbție a cărbunelui activ nu este posibil să se îndepărteze CO conținut în gazul rezidual. Un alt dezavantaj constă în aceea că treapta de adsorbție (instalația de cărbune activ] poate fi exploatată numai în mod discontinuu și că prelucrarea desorbantului de cărbune activ este scumpă.

Din GB-A 097476 (=DE-A1-32 15 437] este cunoscut un procedeu pentru folosirea energiei mecanice a unui gaz rezidual, la care gazul rezidual se folosește pentru răcirea unei turbine de gaz urmată de o amestecare cu aerul de ardere. D ardere a gazului rezidual nu este în acest caz nici prevăzută, nici posibilă.

în EP-A-0 222 158 se descrie un procedeu pentru îndepărtarea de impurități organice dintr-un gaz. De preferință impuritățile se condensează într-o primă etapă de purificare și impuritățile rămase se ard într-o a doua treaptă de pu4 rificare. Energia obținută în cea de-a doua treaptă de purificare se poate folosi, de exemplu, pentru obținerea de curent. Totuși publicația nu dă indicații asupra purificării unui gaz rezidual dintr-un proces de reacție produs sub presiune.

DE-A1-27 59 208 descrie folosirea de vapori de solvent în aerul evacuat pentru exploatarea unor agregate de combustie. în acest caz se poate arde aerul evacuat încărcat cu solvenți organici. Instalațiile pentru arderea termică de solvenți pot fi folosite pentru recuperarea căldurii. Este posibilă și o transformare în energie mecanică. Nici această publicație nu dă indicații cu privire la purificarea unui gaz rezidual dintr-un proces de reacție produs sub presiune.

□e aceea scopul invenției de față este folosirea în măsură cât mai mare posibilă a energiei conținute în gazul rezidual (presiune, temperatură, produse oxidabile]. Un alt scop al invenției este îndepărtarea cât mai mult posibil a produselor organice conținute în gazul rezidual în trepte exploatate continuu. Un alt scop al invenției este reducerea la minimum a conținutului de CO în gazul rezidual.

Invenția soluționează această problemă prin aceea că, gazul rezidual este ars la o presiune mai mare decât 3 bar și gazele de fum rezultate se folosesc pentru obținerea de energie mecanică sau electrică într-o turbină cu detentă.

Curentul de gaz rezidual este ars înainte de a intra în turbina cu detentă iar anterior operației arderii în acest curent de gaz rezidual se adaugă oxigen și/sau combustibil suplimentar.

Presiunea la ardere corespunde în acest caz - în măsura în care nu este prevăzută o comprimare suplimentară aproximativ presiunii la oxidare, adică în general mai mult decât 4 bar și de preferință 5 până la 50 bar.

într-o realizare preferată a procedeului conform invenției pentru purificarea gazului rezidual de oxidare dintr-o oxidare cu aer a p-X cu recuperare de energie, înainte de ardere se produce de

RO 111998 Bl

preferință o condensare parțială, mai ales la o temperatură de 35 până la 6O°C, de preferință la circa 4D°C. Prin separarea condensatului se poate îndepărta cea mai mare parte din corn- 5 ponentele organice cu punct de fierbere mediu și ridicat din gazul rezidual (p-TE, DMT, BME) precum și p-xilen și metanol din gazul rezidual. Condensarea (parțială) poatq avea loc și într-o instalație de spă- io lare cu condensare.

Curentul de gaz rezidual rămas conține ca produse valoroase mai ales pX și metanol. Aceste substanțe se îndepărtează de preferință într-o instalație de 15 absorbția fiind realizată de preferință în mai multe trepte. în prima treaptă de absorbție agentul de absorbție (solventul) constă mai ales din p-TE, p-X din gazul rezidual se dizolvă în p-TE până se 20 observă urme și se spală cu acesta. Gazul rezidual eliberat de p-X și îmbogățit cu solventul (p-TE) din prima treaptă de absorbție se spală în contracurent, conform unei realizări preferate a invenției, 25 într-o a doua treaptă de absorbție cu un alt solvent, de preferință cu un punct de fierbere mai scăzut, care constă mai ales în mod preponderent din BME și/ sau metanol. Gazul care se răcește în 30 acest caz de preferință de la 20 până la 30°C se eliberează mai ales de solventul din prima treaptă (p-TE) și conține apoi aproape în mod exclusiv metanol ca produs valoros. 35

Metanolul însă conținut în gazul rezidual se absoarbe într-o altă spălare cu apă, temperatura fiind din motive energetice de cca 10 până la 20°C, de preferință de circa 15°C. După această 4 o a treia treaptă de absorbție gazul rezidual încă mai conține numai urme de produse valoroase.

Pentru procedeul conform invenției este foarte favorabil să se aleagă ca 45 agent de absorbție pentru metanol o apă reziduală de proces îmbogățită cu substanțe reziduale distilabile (de ex. acid acetic, acid formic, aldehidă formică etc.J, dar liberă de produse valoroase. Cota parte sub formă de vapori preluată în acest caz în curentul de gaz rezidual din apa reziduală poate apoi să fie evacuată foarte favorabil printr-un proces de ardere ulterioară. Chiar dacă nu este necesară o absorbție a metanolului, este foarte favorabil, ca gazul rezidual eliberat de produsele valoroase prin condensarea menționată și în acest caz uscat parțial sau total cu ajutorul căldurii reziduale care vor duce la formarea de vapori de apă reziduală, să se satureze cu substanțele reziduale distilabile conținute în aceștia.

Componentele combustibile încă conținute, mai ales CO și parțial produsele organice care provin din apa de spălare, cum sunt acidul acetic, acidul formic precum și componentele gazului rezidual neînlăturate prin absorbție se utilizează conform invenției prin arderea continuă sub o presiune mai mare decât 3 bar pentru încălzirea gazului rezidual, energia mecanică, respectiv termică fiind folosite într-o turbină cu detentă. De preferință, gazului rezidual i se adaugă înainte de combustie în plus oxigen (aer) și un combustibil, pentru a ajunge la o utilizare energetic eficientă cu un randament mai ridicat. Este însă posibil să se ardă componentele oxidabile catalitic sub presiune.

într-o formă preferată de realizare a invenției gazul rezidual se încălzește după ultima treaptă de absorbție mai întâi în contracurent cu gazul de ardere de la oxidare și apoi se saturează cu o apă reziduală de proces, care este încărcată cu substanțe reziduale organice. în acest caz apa reziduală poate fi evaporată cu căldura reziduală din proces. în acest mod se poate îndepărta în mod deosebit de favorabil din punct de vedere energetic, o parte din apa reziduală de proces.

Prin procedeul conform invenției este posibil, într-o formă surprinzător de simplă, să se ajungă la o purificare completă a gazului rezidual provenit din procesele de oxidare care se produc cu gaz cu conținut de oxigen, energia conținută în gazul rezidual (termică, de substanță și mecanică) putând fi recuperată în mare măsură.

RO 111998 Bl

Invenția se explică în mod detaliat în cele ce urmează cu ajutorul a două exemple de realizare precum și al desenelor. Schemele anexate arată:

fig. 1, instalație de purificare a 5 gazului rezidual conform invenției;

fig. 2, instalație de recuperare a energiei, montată după instlația de purificare;

tig. 3, instalație de purificare a io gazului rezidual alternativă, similară cu aceea din figura 1.

Abrevierile utilizate în textul descrierii semnifică următoarele:

DME - Eter dimetilic 15

DMI - Dimetilizoftalat

DMO - Dimetilortoftalat

DMT - Dimetiltereftalat

MMT - Monometiltereftalat p-TA - Acid para-toluilic 20 p-TE - Metil ester al acidului para-toluilic (pT-Ester) p-X - para-Xilen

TPA - Acid tereftalic

TAE - Metil ester al acidului 25 tereftalic

BME - Metil ester al acidului benzoic.

Substanțele cu punct de firbere ridicat sunt substanțe organice nedefi- 30 nite detaliat, cu puncte de fierbere mai ridicate decât substanțele indicate mai sus.

Curenții de substanță indicați în fig. 1 și 2 cu reperele numerice 100 pâ- 35 nă la 242 (încercuiți) sunt specificați în tabelul 1. în tabelul 2 sunt indicați curenții de energie cu reperele numerice 200 până la 232 (reprezentați în figura cu dreptunghiuri], 40

Exemplul 1. într-o instalație pentru obținerea acidului tereftalic (TPA) din DMT ca produs intermediar, corespunzătoare DE-C2-3 044 617, cu o capacitate de 250000 t pe an rezultă circa 45 93000 kg/an gaze reziduale de oxidare, care se purifică într-o instalație de prelucrare a gazului rezidual conform fig. 1 și 2.

Pe lângă gazul rezidual de la oxi- 50 dare, se scot în acest caz următorii curenți de substanță din procesul în totalitatea lui:

- curentul de substanță 108, o fracțiune care conține în mod preponderent p-TE din distilarea esterului brut;

- curentul de substanță 114, o fracțiune care conține în mod preponderent BME din așa-numita prelucrare a B-esterului;

- curentul de substanță 184, o apă de proces încărcată cu produse reziduale organice;

- curentul de energie 222, circa 600 kg/ h dimetileter (DME) care se obține prin distilare din produsul de vârf al hidrolizei;

- curentul de energie 224, circa 858 kg/oră reziduuri lichide combustibile din prelucrarea reziduurilor;

- curentul de energie 226, circa 760 gaz natural.

Curentul de gaz rezidual 100 din oxidarea p-X cu o temperatură de 158°C, cu o presiune de 7 bar și saturat cu substanțe conform tabelului 1 se răcește în schimbătorul de căldură 2 la temperatura de 120°C la aproximativ aceeași presiune cu gazul rezidual 128 de evacuat, în contracurent (fig. 1).

Apoi curentul de gaz rezidual 101 cu componentele cu punct de fierbere mai ridicat în mod preponderent condensate ale substanțelor de încărcare se alimentează pentru răcirea în continuare și concentrarea substanțelor cu punct de fierbere ridicat și parțial cu punct de fierbere mediu ale produselor valoroase și a apei, în condensatorul 4 exploatat cu apă de răcire.

Faza lichidă 102 se scoate din condensatorul 4 la o temperatură de 40°C și se destinde într-un separator (nereprezentat).

Amestecul de gaze reziduale 104 ce iese din condensatorul 4 se alimentează la o temperatură de 40°C și la o încărcare de 1,25 % în greutate p-X, 0,16 % în greutate metanol și 0,17 % în greutate substanțe cu punct de fierbere coborât în bazinul inferior al primei trepte de absorbție a coloanei de absorbție cu spălare 3 pentru recuperarea p-Xilenului.

RO 111998 Bl

Fracțiunea p-TE 108 se scoate din fracțiunea p-TE rezultată din separarea prin distilare a esterului brut, care se reciclează la oxidare, la o temperatură de 140°C (nereprezentată) este 5 adusă cu pompa de ridicare a presiunii 6 la presiunea de 7 bar, se răcește în răcitorul 8 exploatat cu condensat, la o temperatură de 100°C și se alimentează ca solvent 110 la vârful primei trepte de io absorbție a coloanei de spălare cu absorbție 3 în două trepte pentru spălarea amestecului de gaze reziduale 104 ce trece prin ea, în contracurent.

Amestecul de gaze reziduale re- 15 zultat la vârful primei coloane de absorbție la o temperatură de 60°C, sărac în xilen și îmbogățit cu p-TE curge direct în bazinul inferior al celei de-a doua trepte. în această a doua treaptă curentul de 20 gaze reziduale se spală pentru recuperarea p-TE și se răcește în continuare.

Fracțiunea BME 114 provine din proces din separarea prin distilare a așanumitei fracțiuni de B-ester, care constă 25 în principal din p-TE, BME, TAE și metanol. Fracțiunea de B-ester se obține din fracțiunea obținută din vârful rectificării esterului brut, constând în principal din p-TE. Fracțiunea BME 114 pre- 30 zintă o temperatură de 104°C și se aduce cu pompa de ridicare a presiunii 10 la presiunea de 7 bar și se alimentează în circuitul de răcire exterior exploatat cu pompa de circulație 9 a celei de-a doua 35 trepte a coloanei de spălare cu absorbție 3 și se amestecă cu faza lichidă 112 rezultată în bazinul inferior al celei de-a doua trepte la o temperatură de 46°C, reglându-se o temperatură de 46,5°C 40 (curentul de substanță 116). Apoi agentul de absorbție în circulație, constând în mod preponderent din BME și p-TE se răcește în răcitorul 11 exploatat cu apă rece la o temperatură de 25°C și se aii- 45 mentează drept agent de răcire și solvent 118 în contracurent pentru răcirea în continuare și condensare a produselor valoroase a amestecului de gaze reziduale 104 la vârful celei de-a doua trepte 50 de spălare.

Solvenții colectați în bazinul celei de-a doua trepte cu produsele valoroase recuperate, constând în principal din pTE și parțial din metanol și BME se scurg parțial prin scurgere liberă în prima treaptă de absorbție și se scot împreună cu fracțiunea p-TE 106 rezultată în bazin și conținând p-X a coloanei de absorbție în două trepte 3 la o temeperatură de 48°C și se destinde în rezervorul pentru fracțiunea p-TE care urmează a fi recirculată în proces.

Amestecul de gaze reziduale 120, care iese din vârful coloanei de spălare cu absorbție în două trepte 3, cu o temperatură de 26°C și cu o încărcare de □, 12 % în greutate metanol și 0,14 % în greutate substanțe cu punct de fierbere coborât, se alimentează în bazinul inferior al coloanei de absorbție 13 pentru recuperarea metanolului.

Apa reziduală de proces 184 săracă în metanol cu o temeperatură de 40°C se aduce cu poampa de ridicare a presiunii 15 la presiunea de 7 bar, se răcește în răcitorul 17 exploatat cu apă rece la o temperatură de 15°C și se alimentează ca solvent 126 la vârful coloanei de absorbție 13 pentru spălarea în contracurent a amestecului de gaze reziduale 120 care circulă prin această coloană.

Amestecul de metanol-apă 122 rezultat în bazinul inferior cu o temeperatură de 20°C se destinde într-un separator (nereprezentat).

Amestecul de gaze reziduale 128 care iese la vârful coloanei de absorbție 13 la o temperatură de 15°C și este eliberat de produse valoroase cu o încărcare reziduală de 0,28 %în greutate substanțe cu punct de fierbere coborât, se preîncălzește prin cedarea de căldură a curentului de gaze reziduale 100 prin schimbătorul de căldură 2 în contracurent la o temeperatură de 131 °C (curentul 130) și apoi se încălzește împreună cu oxigenul din aer 242 necesar pentru arderea ulterioară în schimbătorul de căldură 48 (fig. 2) în contracurent cu curentul de gaze de fum 236 la o temperatură de 340°C (curentul de substanță 230). Gazul rezidual 230 încălzit

RO 111998 Bl /

se arde în camera de ardere 50 prin adaos de combustibil sub formă de reziduuri lichide și gazoase rezultate sub presiune constând din dimetileter (DME) (curentul de nergie 222) și reziduu DMT 5 (curentul de energie 224) din proces și cu gaz natural (curentul de energie 226) ca un combustibil de adaos la o presiune de 7 bar și la o temperatură de 100D°C cu utilizarea căldurii de combustie con- io ținute în curentul de gaze reziduale 130.

Gazul de fum rezultat 232 se răcește într-un schimbător de căldură 52 prin încălzirea unui purtător de căldură și/sau obținerea de abur de înaltă 15 presiune, care sunt necesari în proces, la o temperatură de 65G°C (curent de substanță 234) și se alimentează în turbina de destindere a gazului fierbinte 54. 20 în turbina 54 are loc detenta gazului de fum la presiunea de 1,05 bar și în același timp o răcire la o temperatură de 380°C.

Energia mecanică care se elibe- 25 rează astfel se alimenzează direct ca energie de acționare la compresorul de aer 56 care este montat pe același ax, care dă curentul de aer 150 pentru oxidare cu o presiune de 9 bar și cu o 30 temperatură de 115°C și curentul de aer cu oxigen 242 pentru arderea ulterioară a amestecului de gaze reziduale 130 sub o presiune de 7 bar la o temperatură de 75°C. 35

Apa rezultată 152 la răcirea intermediară în timpul comprimării aerului prin răcitorul 27 exploatat cu apă de răcire se evacuează.

Gazul de fum destins și răcit 236 40 din turbina de gaz fierbinte 54 se răcește, pentru utilizarea mai departe a căldurii evacuate, prin schimbătorul de căldură 48 în contracurent cu curentul de gaz 228 destinat arderii ulterioare, la 45 o temperatură de 165°C și este evacuat în atmosferă.

Așa cum se poate vedea în tabelul

I, curentul de substanță 238, gazul rezidual purificat nu mai conține practic componente organice și CO și poate fi evacuat fără probleme în atmosferă.

Pentru purificarea gazului rezidual sunt necesari conform tabelului 2 1 □ kw energie electrică și 18,81 MW combustibili (curenți de energie 202, 206, 208, 121, 222-226). în schimb se folosesc

II, 1 MW pentru obținerea de aburi și 8,672 MW pentru compresia aerului de adaos pentru oxidator (curenții de substanță 204, 228 și 230). Un bilanț al instalației conform figurii 1 și 2 indică o recuperare de energie de 980 kW din gazul rezidual.

□ purificare a gazului rezidual din stadiul tehnicii actual cu condensare în trei trepte și absorbție pe cărbune activ necesită fără treptele de prelucrare auxiliare un consum de nergie net de 1,852 MW la un efect considerabil mai mic de purificare a gazului rezidual. Astfel, procedeul conform invenției dă posibilitatea pe lângă a unei purificări mai bune, unei economisiri a energiei de circa 2,8 MW.

Exemplul 2. în fig. 3, este reprezentată o purificare alternativă a gazului rezidual, care corespunde în mare măsură instalației reprezentate în figura 1. După condensarea parțială a substanțelor de încărcare în răcitorul 4, se scoate din gazul rezidual mai întâi în spălătorul 3A, p-X încă dizolvat cu un amestec din p-TE și BME. în cea de-a doua desorbție 3B se spală cu metanol 134 BME și p-TE dizolvați în curentul de gaze reziduale. La sfârșit se spală în coloana de spălare 18 metanolul dizolvat în gazul rezidual, cu apă.

ο ti

ο V țr

5000

ιχ

100

259

15,00

O o

73,60

0,40

7,00

00 ο Γ^- *

5000

O 'sf V

cu CD co

O O in Γ“

o □ sf

73,60

O T O

O O l<

106

6287

00 5J·

167

11,93

00 ω

58,56

0,32

6,99

13,72

0,15

0,02

0,15

Ο Γ

69319

ιχ

40

569

urme

1,25 I____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

0,06

0,04

0,01

CU ο

co 00 o sr cu

ιχ

017

638

urme

0,81

80'0

urme

0,12

14,22

00 O

8,12

44,34

in cu O

0,08

1,59

V ο V

93402

IX

120

8365

urme

cu o

cu O O

urme

00 O □

3,67

0,21

2,10

12,35

O

in o 6

0,42

ο ο Γ-

93402

IX

00 in

10916

urme

V cu o

0,02

urme

00 o □

3,67

0,21

2,10

12,35

O

LD O O

0,42

Unitatea

kg/oră

bar

o o

kw

% în greut.

Curent de substanță Substanța ______________________________________________________i____________________________________________________________________________I

Cantitatea

Presiunea

Temperatura

Conținut de căldură*

Subst. cu pf. ridicat

DMT DMI DM0

MMT

Vdl

avi

LU *T CL

p-TA

BME

Xilen

Acetat de metil

Formiat de metil

Acid acetic

DME

urme

cu cu cu

O V^-

0,05

II 89'96

in

ω

CD

in

X

CD

*

o

O

96

ω

o

10

ω

10

T“

10

CD

,88

LD

E

o

O

E

□

0

in

O

u ZJ

c_ ZJ

O

o

u ZJ

C-. ZJ

d

cu

CD

d

93

d

CU

CD

CD X

cu

v

LD

X

r-

co

in

CD

00

CU

□

O

CU

O

o

0

O

ω

CU

o

O

X CD

o

O

o

O

o

0

O

d

CU

cu

CD

CD X

in CD

IO

X

V

ω

in

CD

00

CU

O

K—

cu

o

u

O

00

cu

o

o'

X* CD

□

x LD

ό

d

□

d

o

cu

O O

0 Q

ω CD

cu

CD

CD ω

,90

LD

X

00

in

CD

co

CD

CU

o

CU

□

o

0

00

cu

□

o

37

V-

57

d

O

o

d

cu

JJ

4-3

4-j

4-3

4-i

4—3

4-3

4J

4-3

4-9

D

ZJ

o

ZJ

Zi

ZJ

Π

zj

□

ZJ

CD

Φ

ω

CD

ω

CD

Φ

CD

ω

CD

Φ

CD

ω

c_

u

c_

£_

L_

c.

c_

£_

c_

£_

c_

£_

L_

£_

c_

CD

cj:

<£

&

c <—

£

C

£

C

c

C

£

c <—

£

c

£

c

£

C

£

o^x

Χθ o^x

\θ □^x

vo o^x

NO o^x

x° o^x

Ψ o^x

x° o^x

□rmiat de metil

1ΓΠ

C

c

IMT DMI DM0

I—

PA

UJ <

-TE

-TA

LU Σ

ileni

cetat de metil

cid acetic

'ME

cid formic

Idehidă acetici

letanol

ioxid de carbo

xigen

ioxid de carbo

4J O N

>co Q.

c\ 0 z CD CD X □

u

I-

H

GL

o.

m

X

<

LL

<

Q

<

a

m

0

m

<

z

Observație: urme egal cu < 0,01 %în greut. * Temperatura de referință 0°C

RO 111998 Bl

230

95150

O 00

9730

urme

0,01

urme

0,04

0,03

Z.0‘0

0,03

228

95150

123

3329

urme

0,01

urme

0.04

0,03

0,07

0,03

<T 00

9500

«r^- r-

40

O

urme

2,22 I

O r*

C\1 in

443

-

25

00

150

83535

CD

ID

o U0 r< cu

O O V

O cu 00 CD

Γχ

131

2761

urme

0,02

urme

0,05

εο'ο

0,10

0,05

00 cu

o 'T cu 00 CD

in

497

urme

0,02

0) E c_ D

0,05

0,03

0,10

LD O O

Unitatea

kg/oră

bar

u 0

kw

% în greut.

Curent de substanță Substanța

Cantitatea

Presiunea

Temperatura

Conținut de căldură*

Subst. cu pf. ridicat

DMT DMI DM0

1ΙΛΙΙΛΙ

< ΟΙ-

TAE

LU R Q.

BME

Xileni

Acetat de metil

Formiat de metil

Acid acetic

DME

Acid formic

	urme	ta <4 V^-	8,79	o T o	88,80	0,32
	φ	ta	CD	o	O 00	cu
	Ε		ta		co
	ur		00	o	co‘ 00	o
	□5					cu (D
	Ο					96
						O
						O
						O
						*T“
			co		,57	30
			23		76	o
ιη	φ	in	ta	CD	co	ta
Ο	Ε	□		in	1^»	Γ—
Ο	c_ Σ3	cu	co	o	93	o
LD	Φ	in	ta	CD	co	ta
Ο	Ε	O		ta	1^*
Ο	ur	cu	co	O	93	o
4-3	4-3	4-3	4-3	4-3	4-3	4-3	4-3
ZJ	ο	o	23	ZJ	ZD	o	o
φ	φ	Φ	Φ	Φ	Φ	Φ	Φ
£_	c_	c_	c_	c_	c_	c_	c_
οι	CD	CD	CD	CD	CD	CD	CD
C <—	c <—	c <—	£	c	C	£	c <—
ο^χ	χο cr-	ta° o^x	ta° CT'	□^x	o^x	CP	xo O''
>ω		c		c
ο		o		o
		JO		-O
CD		£_		C-
Q		CD		(D			a
ca		ω		O			o
)CD		Φ		Φ			z
	Ο c	Ό	c	Ό			CD
-C ω	CD 4-3	Ό X	ω CD	C ’x	4-3	)(D	o X
Ό <	0)	o m	X O	Bio	N <	Q. <	o z

cu cu	O *T“ CD CO CU	ta	ΙΩ	00 CD LD
240	110888	-	ΙΏ V^-	787
238	97368	1,05	in (0 <T“	4517
236	97368	1,05	o 00 co	10978
234	97368	ta	650	19650
232	97368	ta	1000	30675
Unitatea	kg/oră	bar	u 0	kw	% în greut.	% în greut.
Curent de substanță Substanța	Cantitatea	Presiunea	Temperatura	Conținut de căldură* __________________________________1 - ¹	Subst. cu pf. ridicat	DMT DMI DM0

Observație: urme egal cu < 0,01 %în greut. * Temperatura de referință 0°C

RO 111998 Bl

Tabelul 2

Curentu I de energie	încărcătură în	încărcarea și repartiția energiei (kW)
Abur	Combustibil	Energie electric ă	Căldură evacuat ă
2OO	Condensator 4				7158
2tl2	Pompă 6			2
204	Răcitor 8	-103
206	Pompă 9			3
208	Pompă 10			1
210	Răcitor 11				289
212	Pompă 15			4
214	Răcitor 17				278
221	Răcitor intermediar 27				6128
222	Căldura de ardere DME		4940
224	Căldura de ardere Reziduu DMT		8150
226	Căldura de combustie gaz natural		5720
228	Schimbător de căldură 52	-11025
230	Turbina cu gaz fierbinte 54			-8672
232	Compresorul de aer 56			8672

Temperatura de referință O°C

Claims

Revendicări 40

1. Procedeu pentru purificarea unui gaz rezidual, provenind dintr-un proces de reacție, produs sub presiune și mai ales provenind dintr-un proces de 45 oxidare produs, prin utilizare de gaz cu conținut de oxigen, încărcat cu substanțe alifatice și/sau aromatice, cu recuperarea cel puțin parțială a energiei conținute în gazul rezidual, în care curentul 50 de gaze arse este destins la o presiune mai mare de 3 bar, într-o turbină cu detentă pentru obținerea de energie mecanică sau electrică, caracterizat prin aceea că, curentul de gaz rezidual este ars înainte de intrarea în turbină cu detentă, iar anterior operației arderii în acest curent de gaz rezidual se adaugă oxigen și/sau combustibil suplimentar.
2. Procedeu pentru purificarea unui gaz rezidual conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că substanțele organice conținute în gazul rezidual se îndepărtează înaintea arderii cel puțin parțial, aplicându-se spălarea cu un ester sau cu un amestec de esteri, prin condensare și apoi prin absorbție.

RO 111998 Bl
3. Procedeu pentru purificarea unui gaz rezidual conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că gazul rezidual, supus purificării, provine de la o oxidare cu aer a para-xilenului sub o presiune de 5 până la 50 bar, acest gaz rezidual conținând mai ales para-xilen ca substanță de îndepărtat prin spălare.

.
4. Procedeu pentru purificarea unui gaz rezidual conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că, drept ester, se utilizează un metil ester al acidului para-toluilic sau un amestec din metil ester al acidului benzoic.
5. Procedeu pentru purificarea unui gaz rezidual conform revendicărilor 1, 2, 4, caracterizat prin aceea că esterul/amestecul de esteri utilizat pentru absorbție provine dintr-o treaptă de procedeu prevăzută după procesul de reacție.
6. Procedeu pentru purificarea unui gaz rezidual conform revendicărilor 1-5, caracterizat prin aceea că gazul rezidual menționat, după răcire șj condensare parțială a substanțelor organice dizolvate în acest gaz, este purificat într-o primă treaptă de absorbție cu metil ester al acidului para-toluilic sau cu un amestec de metil ester al acidului para-toluilic și metil ester al acidului benzoic, într-o a doua treaptă cu metanolo și în treapta a treia de absorbție cu apă.
7. Procedeu pentru purificarea unui gaz rezidual conform revendicărilor 1-6, caracterizat prin aceea că, în ultima treaptă de absorbție, ca apă de spălare, se folosește o apă reziduală încărcată cu produse reziduale organice.
8. Procedeu pentru purificarea unui gaz rezidual conform revendicărilor 1-7 caracterizat prin aceea că, curentul de gaz rezidual, eventual după încălzire intermediară, se saturează cu apă reziduală de proces conținând substanțe reziduale organice cu punct de fierbere coborât.