RO111606B1 - Pompa volumetrica cu regim de lucru continuu - Google Patents

Description

Prezenta invenție se referă la o pompă volumetrică ce se poate utiliza, în special, în cazul materialelor vâscoase, în speță cauciuc nevulcanizat.

Procedeele de elaborare a produselor din cauciuc necesită, în diverse faze tehnologice de fabricație, dozarea cantitativă a cauciucului nevulcanizat.

Astfel, de exemplu, la prepararea amestecurilor se procedează, de regulă, prin cântărire. Prin cererea de brevet EP O 264 600 se propune ca pentru aplicarea produselor din cauciuc pe o eboșă de pneu să se recurgă la un ansamblu format dintr-un cilindru-piston care, datorită preciziei cu care se determină volumul parcurs de pistonul ce acționează ca organ de extrudare, se permite o dispunere volumetrică. Procedeul are un caracter discontinuu deoarece, atunci când cilindrul s-a golit, este necesar să fie din nou umplut înainte de a putea trece la repetarea operației.

Utilizarea mașinilor de extrudare cu șurub permite realizarea unei treceri continue de la materia primă la produsele extrudate. Totuși, mașinile de extrudare cu șurub nu sunt de tip volumetric în speță, caracterul volumetric al procedeului este net insuficient în fazele de demarare și oprire. Mașinile de extrudare cu șurub nu pot asigura extrudarea unui volum bine determinat decât în condițiile unui proces ce se desfășoară în regim perfect stabil: temperatură stabilizată, fără variații de pierderi de sarcină la ieșirea din mașina de extrudare. Deosebit de aceasta, în cazul mașinilor de extrudare cu șurub, când se trece de la un amestec la alt amestec cu caracteristici fizice diferite - de exemplu, un adeziv diferit - debitul extrudat va fi diferit chiar pentru viteze identice de rotație a șurubului. Condiția necesară pentru ca o mașină de extrudare sau o pompă să poată fi caracterizată drept un utilaj volumetric este ca debitul extrudat să nu depindă decât de un singur parametru de comandă al respectivei mașini de extrudare sau pompe (de exemplu, viteza de rotație a unui arbore amonte) și să nu depindă în mod semnificativ de carac teristicile fizice ale materialului extrudat.

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția constă în elaborarea unei pompe volumetrice susceptibile de a lucra în regim continuu, rămânând volumetrice în fazele de pornire și oprire și care să poată fi utilizată, chiar și în cazul materialelor greu de manipulat - materiale păstoase, visco-elastice sau plastice, cum ar fi cauciucul nevulcanizat.

Prezenta invenție propune realizarea unei pompe volumetrice, folosind în acest scop cel puțin un piston de refulare care culisează în interiorul unui cilindru între un punct mort superior și un punct mort inferior, la care peretele cilindrului este prevăzut cu orificii de admisie, dispuse axial între punctul mort superior și punctul mort inferior, menționate mai sus, iar peretele care închide cilindrul menționat în dreptul punctului mort superior prezintă un orificiu de evacuare prevăzut cu un dispozitiv de prevenire a returului și la care ciclul de pompare prevede umplerea cilindrului menționat mai sus cu materialul de pompat în momentul în care pistonul lasă libere orificiile de admisie, înaintarea pistonului până la obturarea orificiilor de admisie, deschiderea dispozitivului de prevenire a returului pentru degajarea orificiului de evacuare începând din momentul în care pistonul a obturat complet orificiile de admisie, continuarea înaintării pistonului până în dreptul punctului mort superior, închiderea orificiului de evacuare cu ajutorul dispozitivului de prevenire a returului și revenirea pistonului în dreptul punctului mort inferior, după care se reia întregul ciclu.

într-o altă variantă de realizare a pompei, se prevede utilizarea a cel puțin două pistoane ale căror mișcări sunt în așa fel reglate încât suma debitelor care trec prin orificiile de evacuare menționate mai sus să rămână constantă.

Conform terminologiei uzuale, se numește punct mort superior punctul cursei atins la finele fazei de compresie, iar punct mort inferior punctul opus la cursei pistonului.

O astfel de pompă debitează la fie

RO 111606 Bl care ciclu un volum de material care nu depinde de presiunea de refulare: este deci o pompă volumetrică. Totuși, în varianta sa cea mai simplă, o asemenea pompă este echipată cu un singur piston, iar debitul furnizat are caracter pulsator: poate fi constant ca medie, dar nu poate fi identic în toate fazele ciclului.

Din acest motiv, este prevăzut ca ansamblul pompei volumetrice să fie completat cu un element de stabilizare a debitului dat de aceasta sau realizarea unei pompe cu mai multe pistoane, în așa fel acționată încât debitul instantaneu să fie identic cu debitul mediu.

în cele ce urmează se dau diverse variante de realizare a pompei volumetrice, în care pompa, de fiecare dată, este concepută ca un organ independent, acționat de un singur arbore la intrare și susceptibil a fi manipulat cu ajutorul unui robot, având un sistem de transmisie ce poate fi cuplat la arborele de la intrare, cu referire la fig. 1+8, care reprezintă:

- fig. 1, vedere de ansamblu, parțial secționată, a pompei volumetrice conform invenției;

-fig.2, vedere de ansamblu, parțial secționată, a pompei volumetrice din fig. 1, echipată cu un dispozitiv suplimentar de compensare a pulsațiilor;

- fig.3, reprezintă diagrama mișcărilor efectuate de pompa volumetrică din fig.2;

- fig.4, secțiune după linia IV-IV a unei pompe volumetrice cu mai multe pistoane din fig.6;

- fig.5, secțiune după linia V-V a pompei volumetrice din fig.6;

-fig.6, secțiune după linia VI-VI a pompei volumetrice din fig.4;

- fig.7 și 8, reprezintă explicitarea sistemului de comandă a mișcărilor de bază a pompei.

Pompa volumetrică, conform invenției, cuprinde un piston de refulare no care culisează într-un cilindru nn. Pistonul de refulare no este reprezentat în dreptul punctului mort superior PMH al cursei. în această poziție, cele patru orificii 1 2 practicate în peretele cilindru4 lui 11 sunt obturate de pistonul de refulare 10, lucru care nu se mai întâmplă și la punctul mort inferior PMB al cursei. Cilindrul 11 este înconjurat parțial de o cameră 20, în care există un șurub de umplere 21 a cărui axă de rotație se confundă cu axa cilindrului 11 și prin care se asigură transportul materialului către orificiile 12 dispuse la extremitatea camerei 20.

Cu ajutorul operației de umplere prin intermediul orificiilor 12 practicate în peretele cilindrului 11, se obține un transport eficient al materialului și, în special, al cauciucului nevulcanizat, în interiorul cilindrului și aceasta se datorește dispoziției generale adoptate, care permite realizarea unei secțiuni de trecere foarte mari și deci reducerea la minimum a pierderilor de sarcină. Continuitatea peretelui cilindrului 11 se păstrează pe câteva sectoare înguste 120, pentru a asigura ghidarea pistonului de refulare 10 în cilindrul 11.

De preferință, dimensiunea orificiilor 12 măsurată în sens axial [sensul de mișcare al pistonului de refulare 10] este optimizată, pentru a asigura caracterul volumetric al pompei prin o umplere completă a cilindrului 11 (orificii cât mai mari posibil pe direcția axială], cât și pentru realizarea unui debit maxim pentru un regim de funcționare dat (orificii cât mai mici posibil pe direcția axială]. Cum camera 20 înconjoară din toate părțile cilindrul 11, umplerea cilindreei se face pe întregul perimetru și este deci foarte rapidă.

De cealaltă parte a camerei 20 sa prevăzut o trapă de alimentare 22, practicată în peretele radial exterior al camerei 20. Este suficient să se introducă o bandă de cauciuc nevulcanizat în trapa de alimentare 22, pentru ca apoi mișcarea de rotație a șurubului de umplere 21 să amorseze automat alimentarea cu cauciuc. S-ar putea lesne imagina și alte forme de alimentare cu cauciuc crud, în acest punct nefiind necesară nici o precizie volumetrică. Prin dispunerea concentrică a șurubului de um·

RO 111606 Bl piere 21 în raport cu cilindrul 11, se asigură o bună repartizare finală a materialului în jurul cilindrului 11 și o obstrucționare minimă.

Peretele 13 care obturează cilindrul 11 la partea punctului mort superior PMH prezintă un orificiu de evacuare 14 prevăzut cu un dispozitiv de prevenire a returului. în cazul de față este o bilă 15 al cărui recul este limitat printr-un opritor. Această bilă 15 deschide orificiul 14 sub efectul presiunii transmise cauciucului prin pistonul de refulare 10 și obturează orificiul 14 sub efectul unei contrapresiuni. 0 asemenea pompă permite realizarea unui dozaj volumetric perfect în cazul unor produse păstoase, cum este cauciucul în stare nevulcanizată.

Este posibil să se provoace revenirea bilei 15 pe scaunul său cu ajutorul unui arc, obturând orificiul 14 independent de condițiile de contrapresiune aval de orificiul 14. Este, de asemenea, posibil să se prevadă un dispozitiv de prevenire a returului conceput sub forma unei clapete sincronizate cu mișcările pistonului de refulare 10, așa fel încât să se obțină o ridicare rapidă deîndată ce sunt mascate orificiile 12 de către pistonul de refulare 10, precum și obturarea orificiului 14 deîndată ce pistonul a atins punctul său mort superior PMH.

Lanțul cinematic este format din arborele de intrare 3, o primă succesiune de angrenaje 31 care comandă rotația șurubului 21, o a doua succesiune de angrenaje 32 care comandă prin intermediul sistemului bielă-manivelă 33, mișcarea alternativă a tijei 100 din prelungirea pistonului de refulare 10.

Debitul pompei descrise mai sus are caracter pulsatoriu: aceasta înseamnă că, pentru o viteză de rotație dată arborelui de intrare 3, debitul mediu este constant, în timp ce debitul instantaneu dintr-un ciclu al pistonului de refulare 10 este variabil. în cazul aplicațiilor în care se impune să se evite pulsațiile, este convenabil să se prevadă suplimen6 tar o incintă de volum variabil, situată în aval de dispozitivul de prevenire a returului, dar amonte de orificiul de evacuare și prin care să poată fi compensate pulsațiile. Variațiile de volum ale respectivei incinte trebuie să permită să fie absorbit o parte din volumul extrudat de pistonul de refulare pe durata părții utile a cursei sale, menținând totodată un anumit debit prin orificiul de evacuare pe durata restului ciclului de pompare, restituind astfel volumul absorbit atunci când dispozitivul de prevenire a returului obturează orificiul de evacuare al cilindrului.

Acesta este rolul dispozitivului suplimentar descris cu ajutorul fig.2. Se observă incinta 4 de volum variabil, dispusă între orificiul de evacuare 14 și orificiul de ieșire 17, volum ce trebuie absorbit pe durata cursei efectuate de pistonul 10 între punctul în care obturează orificiile 12 și punctul mort superior PMH trebuie să corespundă cilindreei măturate de pistonul de compensare 41. Capul 410 al pistonului de compensare 41 face parte din peretele incintei 4 în fig.2 s-a notat cu 40 partea variabilă a volumului din incinta 4, respectiv volumul cuprins între capul 410 al pistonului de compensare 41 în dreptul punctului considerat de pe ciclul său și capul 410 al pistonului de compensare 41 aflat în dreptul punctului său mort superior PMH. Mișcarea pistonului de compensare 41 este coordonată cu cea a pistonului de refulare 10 așa fel încât să se asigure constanta debitului care trece prin orificiul de ieșire 17.

Mișcările sunt toate comandate prin același arbore de intrare 3. Se observă că arborele cotit 330 al sistemului bielă-manivelă 33, care comandă pistonul de refulare 10, asigură și sincronizarea rotației unei came 42 care comandă avansarea pistonului de compensare 41, reculul respectivului piston de compensare 41 fiind asigurat prin contrapresiunea din camera 4.

RO 111606 Bl

Principalele mișcări ale pompei volumetrice detaliate în diagrama din fig.3 are în compunere reprezentat în abscisă unghiul de rotație al arborelui 330 iar în ordonată cursa pistonului de refulare 10, vizualizată prin curba A și curba pistonului de compensare 41, vizualizată prin curba B.

Profilul camei este determinat în așa fel încât în fiecare moment, volumele generate de deplasările pistonului de refulare 10 și pistonului de compensare 41 - volumele fiind însumate algebric - să asigure un debit constant la trecerea prin orificiul de ieșire 17. La însumare, aportul pistonului de refulare 10 a fost luat în considerare [partea trasată cu linie continuă din curba A) decât pe durata deplasării sale utile PC între obturarea orificiilor 12 și punctul mort superior (porțiunea H a cursei, denumită utilă] și trebuie considerat ca fiind nul pentru restul ciclului. Debitul constant însuși se determină foarte simplu, distribuind pe întreaga durată a ciclului volumul de material susceptibil a fi extrudat de pistonul de refulare 10 în funcționarea sa, fără a se ține seama de pistonul de compensare 41. în faza de compensare PC, suma debitelor datorate pistonului de refulare 10 (curba A] și respectiv a pistonului de compensare 41 (curba B) este reprezentată prin curba C

Când mișcarea pistonului de refulare 10 este comandată prin sistemul bielă-manivelă, viteza liniară a pistonului se apropie de maximul său în momentul în care pistonul de refulare 10 obturează orificiile 12, respectiv în momentul în care se deschide orificiul 14. Compnsarea impune deci o inversare brutală a mișcării pistonului de compensare 41, însoțită de o viteză maximă de recul exact după această inversare a mișcării (faza PC din fig.3].

Pompa astfel concepută poate fi extrem de compactă: ea se pretează foarte bine la punerea în operă robotizată a produselor din cauciuc pe o eboșă de pneu, iar prin termenul de eboșă se denumește pneul respectiv, aflat în oricare din fazele de fabricație care preced vulcanizarea. Invenția permite și utilizarea unui procedeu de fabricare a pneurilor, în care cauciucul nevulcanizat este pus în operă pe eboșă printr-un procedeu de pompare ca cel descris mai sus.

Pentru a evita necesitatea de a realiza o compensare brutală, se poate foarte bine comanda mișcarea pistonului de refulare, precum și mișcarea pistonului de compensare prin came cu un profil judicios conceput. Atunci când reologia amestecului o permite, se poate asigura cu ajutorul unui singur șurub de umplere 21 alimentarea mai multor pistoane. Aceasta permite să se mărească debitul de care este capabilă pompa, păstrând neschimbate celelalte elemente și, în același timp, să se minimizeze întreruperea fluxului de cauciuc în camera 20 - întrerupere care ar putea conduce la o încălzire sensibilă a cauciucului în cazul în care șurubul de umplere își continuă mișcarea de rotație.

Deci, în cazul în care aplicația avută în vedere nu permite să se adopte o comandă printr-un sistem bielă-manivelă, se propune folosirea unei pompe volumetrice, având o trapă de admisie a materialului și un orificiu de ieșire, integral acționată de un singur arbore de intrare, echipată cel puțin cu un piston de refulare care culisează în interiorul cilindrului și descrie o mișcare alternativă între un punct mort superior și un punct mort inferior, la care peretele cilindrului este prevăzut cu un orificiu de admisie a materialului și care poate fi închis pe durata refulării și un orificiu de evacuare, prevăzut cu un dispozitiv de prevenire a returului; pompa fiind prevăzută cu mijloace de umplere a cilindrului respectiv prin orificiul de admisie, volumul extrudat de pompă pe durata unui ciclu fiind funcție de cilindreea măturată de fiecare din pistoanele de refulare între momentul cursei sale, în care orificiul de admisie este obturat și punctul mort superior al cursei sale, mișcarea fiecărui piston fiind

RO 111606 Bl comandată de un sistem cu camă, la care drumul sau drumurile sunt în așa fel trasate încât debitul de material care trece prin orificiul de ieșire să fie constant pentru o viteză constantă a arborelui de intrare.

într-o altă variantă de realizare a pompei, conform invenției (fig.4), aceasta este prevăzută cu două pistoane de refulare 10 ale căror mișcări sunt comandate de o camă 50. în cadrul prezentei invenții denumim camă, în înțelesul său cel mai general, un element mecanic capabil să genereze o mișcare rectilinie periodică sau unghiulară periodică, plecând de la mișcare circulară și urmând o anume lege adoptată în acest scop.

Arborele de intrare 3 lucrează în priză directă cu șurubul de umplere 21, amplasat în interiorul camerei 20, prevăzute cu o trapă de alimentare 22. Șurubul de umplere 21 asigură transportul materialului către extremitatea 200 a camerei 20, de unde trece prin orificiile 12 și ajunge în cilindrii 11. Orificiile 12 sunt dispuse pe întregul perimetru a cilindrului 11 pentru al permite o bună umplere.

Așa cum s-a prezentat, umplerea fiecărui cilindru 11 se face cu pistonul 10 în poziție retrasă. Volumul de extrudat se determină cu precizie pe baza cilindreei cilindrului 11, pentru momentul în care pistonul 10 obturează orificiul 12 de umplere. De partea punctului mort superior PMH se prevede pe orificiul 14 al cilindrului 11 un dispozitiv de prevenire a returului, alcătuit, în cazul de față din bila 15 ale cărei mișcări vor fi explicate în cele ce urmează.

Mișcarea celor două pistoane de refulare 11 este coordonată astfel încât să se asigure o valoare constantă pentru debitul trecând prin orificiul de ieșire 17 situat în aval de incinta 4, care primește materialul furnizat de fiecare cilindru 11.

Mișcările tuturor pistoanelor sunt comandate prin intermediul camei 50, care este de tip cilindric, cu dublu efect, fiind acționată și pusă în rotație la o viteză de patru ori mai mare decât viteza arborelui de intrare 3, folosind în acest scop un tren epicicloidal 34. Arborele de intrare 3 este solidar cu un portsatelit 341, pe care sunt prevăzute niște manetoane 342, în număr de două, pe care sunt montați niște sateliți 343, prin intermediul unor rulmenți cu ace 344. Suprafața exterioară danturată a sateliților 343 angrenează cu o coroană exterioară 345 și cu o coroană interioară 346, care este fixată pe cama

50, care se reazemă pe rulmenții dispuși în jurul arborelui 3 și în interiorul corpului 1 al pompei.

Mișcarea de translație a pistoanelor 10 este paralelă cu axa de rotație a camei 50. Mișcarea fiecărui piston 10 de refulare de la punctul mort inferior PMB către punctul superior PMH este comandată de un prim galet 51, care este în priză cu o primă cale de rulare 52 de pe cama 50. Acest prim galet 51 este menținut în poziție de o piesă în formă de furcă și două piese 520 dispuse de o parte și de alta a galetului

51. Deosebit de aceasta, acest prim galet este dispus în axul pistonului 10 pe care îl comandă. Piesa în formă de furcă evită montarea galetului 51 în consolă, în felul acesta, pistonul 10 și, în mod deosebit, tija 100 prelungită în spate și care asigură legătura cu galetul 51 nu sunt solicitate la încovoiere - ceea ce este deosebit de important dacă se ține seama de solicitările generate de presiunea de refulare și care atinge valori considerabile.

Mișcarea de revenire din punctul mort superior PMH către punctul mort inferior PMB se face cu efort redus. Mișcarea este comandată de un al doilea galet 53, cu mult mai mic decât primul. Acest galet 53 este montat în consolă pe tija 100 - în raport cu pistonul 100 și este în priză cu o a doua cale de rulare 54 de pe cama 50.

Pentru a pune mai bine în evidență principiul pe care se bazează construcția camei 50, desfășurata acesteia

RO 111606 Bl este ilustrată schematic în fig.7 și 8, în care abscisele reprezintă unghiuri. O rotație completă corespunde unui unghi de 2Π radiani, iar N reprezintă numărul de pistoane de refulare 10. Există în mod necesar N găleți sau ansambluri de găleți 51 și 53 pentru a asigura comanda fiecărui piston de refulare 10 și care sunt separate între ele printr-un arc egal cu 2Π /N radiani. în ordonate se reprezintă deplasarea z în sensul axului fiecărui piston de refulare 10. înălțimea H reprezintă cursa utilă a fiecărui piston, adică cea cuprinsă între obturarea orificiului 12 și punctul mort superior PMH.

Calea de rulare 52 prezintă o pantă constantă pe arcul 2Π /N - R, unde R este unghiul de suprapunere al celor două pistoane, corespunzător timpului în care pistonul de refulare încetinește atunci când se apropie de punctul său mort superior, și în care este necesar să se accelereze următorul piston de refulare pentru asigurarea unui debit constant. în afara acestor perioade de suprapunere, unul din pistoanele de refulare 10 are o mișcare de avansare regulată, cu viteză constantă pentru a obține o viteză de rotație constantă a arborelui de intrare 3. Deci, panta căii de rulare 52 corespunzătoare la 2Π /N este constantă. De o parte și de alta, calea de rulare 52 este proiectată în așa fel încât să permită, în aval de 2Π /N, oprirea în dreptul punctului mort superior PMH (calea de rulare 52 prezintă deci o pantă nulă la finele perioadei R din aval), iar în amonte o demarare coordonată a pistonului de refulare următor (calea de rulare 52 prezintă deci o formă corespunzătoare pentru ca suma avansărilor respective ale fiecăruia din găleții 51 să asigure un debit constant). Restul căii de rulare 52 este astfel încât fiecare piston să poată trece de la punctul mort superior PMH către punctul mort inferior PMB, iar apoi să avanseze până la obturarea orificiului 12, cu racordări suficient de progresive pentru a se asigura o mișcare fără șocuri.

Al doilea galet este în priză cu calea 54, astfel conformată încât să se asigure o comandă cu dublu efect: fiecare din găleții 51 și 53 ai fiecărui piston este constant în priză cu calea sa de rulare. Este, de asemenea, posibil să se mărească deschiderea furcii care reține galetul 51 pentru a permite acestuia să intre în priză cu calea sa de rulare printro margine laterală, asigurând astfel revenirea pistonului către punctul mort inferior și realizând o comandă cu dublu efect cu un singur galet.

Fiecare tijă 100 trece prin niște degajări 101 (fig.4) create în corpul 1 al pompei. Rolul acestor degajări constă în colectarea eventualelor slabe pierderi de cauciuc între pistoanele 10 și cilindrii 11 corespunzători și evitarea acumulării de cauciuc în unele zone nedorite - de exemplu la nivelul transmisiei. Se poate afirma cu certitudine că aceste pierderi sunt perfect neglijabile în ce privește caracterul volumetric al pompei a cărei precizie volumetrică atinge 0,3%, dar ele nu pot fi totuși neglijate sub aspectul întreținerii pompei, care trebuie să funcționeze fără defecțiuni câteva zeci de mii de ore.

Dispozitivul de prevenire a returului care se montează aval de cilindri este alcătuit, în acest caz, dintr-o bilă 15 care lucrează împreună cu scaunul său 151 de pe orificiul de evacuare 14, pe partea exterioară a cilindrului 11. Fiecare bilă 15 este în contact cu un prelungitor 150, care se află în contact cu un dispozitiv basculant 162 (vezi fig.5) care face ca una din bilele 15 să fie așezată pe scaunul său 151 atunci când cealaltă bilă eliberează orificiul 14 și viceversa. Dispozitivul basculant 162 este comandat, la rândul său, prin intermediul unor tacheți 163, solicitați fiecare de câte un galet 164. Găleții 164 sunt distanțați cu 180° și conlucrează cu o cale de rulare 165, realizată prin prelucrarea camei 50, pentru a permite ca mișcarea unei bile 15 să fie sincronizată în aport cu mișcarea pistonului de refulare corespunzător. Prezența ce

RO 111606 Bl lor doi tacheți 163 este impusă de necesitatea de a se asigura o comandă cu dublu efect cu ajutorul unei singure căi de rulare 165, așa cum se observă lesne în fig.4. Fig.8 prezintă o situație în concordanță de fază cu fig.7, trasată în realitate pentru cazul particular A/= 2.

Dacă se consideră necesar, există posibilitatea de a completa pompa, conform prezentei invenții, cu un dispozitiv de răcire cu aer, cu apă sau cu ulei, în funcție de cantitatea de calorii degajate, ținând seama de randamentul rezultant al lucrului mecanic efectuat de șurubul de umplere. Acest șurub poate, de asemenea, prelua și rolul de melanjor.

Este perfect limpede că descrierea prezentată are un caracter pur exemplificativ și nu limitează în nici un fel generalitatea acestei invenții, pot fi avute în vedere și numeroase alte variante pentru fiecare din elementele caracteristice neesențiale ale invenției.

în cadrul utilizării la fabricarea pneurilor, se poate prevedea o astfel de pompă pentru fiecare tip de cauciuc care intră în alcătuirea pneurilor. Fiecare pompă în parte este manipulată de către un robot prin care se asigură apariția corectă a orificiului de ieșire 17 în fața eboșei de pneu aflat în fabricație, antrenând mișcarea de rotație a arborelui de intrare 3 în corelare cu volumul de extrudat. Robotul manipulator poate fi unic, fiind cuplat succesiv la diversele pompe, în conformitate cu programul impus de procesul de fabricație. De asemenea, este posibil să se dispună mai mulți roboți manipulatori în jurul unei eboșe, în scopul punerii simultane în operă a mai multor sortimente diferite de cauciuc.

Claims (5)

1. Revendicări

   1 .Pompă volumetrică cu regim de lucru continuu, cu debitarea volumetrică constantă în toate fazele, utilizabilă îndeosebi în cazul materialelor greu de manipulat, materiale păstoase, viscoelastice sau plastice, de tipul cauciucului nevulcanizat, caracterizată prin aceea că este formată din cel puțin unul sau două pistoane de refulare (10), care lucrează în niște cilindri (11), umplerea cilindrilor (11) cu materialul de lucru fiind asigurată datorită acțiunii unei piese de umplere (21), care conduce materialul către niște orificii de admisie (12) dispuse radial între capetele de cursă ale pistoanelor (10), evacuarea materialului făcându-se prin niște orificii de evacuare (14) care debușează într-un colector (4) prevăzut cu un orificiu de ieșire (17), prin care trece un debit constant, închiderea orificiilor de evacuare (14), după împingerea materialului de lucru în canalul colector (4), fiind asigurată cu un disc pozitiv de prevenire a returului.
2. 2. Pompă, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că umplerea camerei de lucru prevăzută în interiorul unui cilindru (11) și limitată de cursele limită superioară și inferioară a unui piston de refulare (10) se asigură prin intermediul unei camere (20) concentrice față de cilindrul (11) în care lucrează pistonul de refulare (10), în această cameră (20) fiind prevăzută o piesă cilindrică (21), prevăzută pe suprafața sa exterioară cu un șnec care lucrează în camera (20), șnecul preluând materialul de lucru printr-un orificiu inferior, prevăzut în peretele camerei (20) și conducându-l către niște orificii (12) prevăzute în pereții cilindrului (11) în care lucrează pistonul de refulare (10), preluarea materialului în cantități prestabile făcânduse în momentul când pistolul (10) se află la cursa sa inferioară, axele de rotație ale piesei cilindrice (21), prevăzute cu șnec, a cilindrului (11) și a pistonului (10) fiind comune.
3. 3. Pompă, conform revendicărilor 1 și 2, caracterizată prin aceea că spațiul cuprins între orificiul (14) de ieșire a materialului din cilindrul (11) în care lucrează pistonul (10) și orificiul de evacuare (17) formează o încăpere cu un volum variabil, datorată unui piston de compresare (41) a cărui suprafață supe

   RO 111606 Bl rioară de lucru (410) se plasează la capătul cursei sale superioare la nivelul suprafeței peretelui încăperii (4), variația volumului fiind datorită spațiului cuprins între capătul suprafeței superioare (410) a pistonului de compensare (41), aflat într-o poziție oarecare a ciclului de lucru, și suprafața superioară (410) a pistonului de compensare (41) atunci când se găsește la punctul său mort superior.
4. 4.Pompă, conform revendicărilor 1=3, caracterizată prin aceea că mișcarea pistonului de compensare (41) este comandată prin intermediul unei came (42) a cărei rotație este sincronizată cu mișcarea pistonului de refulare (10), iar în cazul pompelor cu două pistoane, o camă cilindrică (50) cu dublu efect comandând mișcarea pistoanelor (10), axa de rotație a camei (50) fiind paralelă cu axa pistoanelor (10), iar mișcarea fiecărui piston (10) de refulare de la punctul mort inferior la punctul mort superior este comandată de o primă rolă (51) în legătură cu o cale de rulare (52) , o camă (50), rola (51) fiind menținută în poziție de lucru cu ajutorul a două piese (520) dispuse în ambele părți, rola (51) fiind montată în prelungirea axului pistonului (10), iar mișcarea de revenire din punctul mort superior către punctul mort inferior fiind comandată de o a doua rolă (53) în legătură cu o a doua cale de rulare (54) a camei (50), aceasta a doua rolă (53) fiind montată în consolă în raport cu fiecare piston (10).
5. 5.Pompă, conform revendicărilor 1=4, caracterizată prin aceea că, în scopul evitării revenirii materialului din incinta de volum variabil (4) în cilindri (11), la partea superioară a cilindrilor (11) sunt prevăzute niște bile (15), care se așează pe scaunele respective (151) montate pe orificiile de evacuare (14), încât să fie asigurată sincronizarea mișcării lor cu mișcarea pistoanelor de refulare (101