MD968Z - Metodă de apreciere a capacităţii de fermentare secundară a tulpinii de levuri pentru producerea vinului spumant roşu - Google Patents

Metodă de apreciere a capacităţii de fermentare secundară a tulpinii de levuri pentru producerea vinului spumant roşu Download PDF

Info

Publication number
MD968Z
MD968Z MDS20140113A MDS20140113A MD968Z MD 968 Z MD968 Z MD 968Z MD S20140113 A MDS20140113 A MD S20140113A MD S20140113 A MDS20140113 A MD S20140113A MD 968 Z MD968 Z MD 968Z
Authority
MD
Moldova
Prior art keywords
yeast strain
secondary fermentation
wine
volume
tube
Prior art date
Application number
MDS20140113A
Other languages
English (en)
Russian (ru)
Inventor
Николае ТАРАН
Еуджения СОЛДАТЕНКО
МОРАРЬ Борис
Ольга СОЛДАТЕНКО
Original Assignee
Общественное Учреждение Научно-Практический Институт Садоводства И Пищевых Технологий
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Общественное Учреждение Научно-Практический Институт Садоводства И Пищевых Технологий filed Critical Общественное Учреждение Научно-Практический Институт Садоводства И Пищевых Технологий
Priority to MDS20140113A priority Critical patent/MD968Z/ro
Publication of MD968Y publication Critical patent/MD968Y/ro
Publication of MD968Z publication Critical patent/MD968Z/ro

Links

Landscapes

  • Measuring Or Testing Involving Enzymes Or Micro-Organisms (AREA)

Abstract

Invenţia se referă la biotehnologie, şi anume la o metodă de apreciere a capacităţii de fermentare secundară a tulpinii de levuri pentru producerea vinului spumant roşu.Metoda, conform invenţiei, prevede adăugarea tulpinii de levuri, în cantitate de 3 mln. cel./cm3 în vin cu un conţinut de zaharuri de 22 g/dm3 şi substanţe fenolice de 1000...2500 mg/dm3, menţinerea vinului pentru fermentare în decurs de 5 zile la temperatura de 20°C într-o eprubetă cu diametrul de 2 cm şi înălţimea de 15 cm, în care este amplasat cu gâtul spre fundul eprubetei un tub sudat la un capăt, gradat cu scara de 0,071 cm3, cu diametrul de 0,3 cm şi înălţimea de 10 cm, din care este evacuat aerul, şi determinarea volumului de gaz acumulat în tub la fermentare. Cu cât volumul gazului acumulat este mai mare, cu atât capacitatea de fermentare secundară a tulpinii este mai mare.

Description

Invenţia se referă la biotehnologie, şi anume la o metodă de apreciere a capacităţii de fermentare secundară a tulpinii de levuri pentru producerea vinului spumant roşu.
Este cunoscută metoda de determinare a capacităţii de fermentare a glucidelor şi alcoolilor în mediu lichid prin utilizarea mediului model de bază cu următoarele componente (g/dm³): peptonă - 5,0; K2HPO4 - 1,0. Glucidele şi alcoolii se pregătesc aparte ca hidrosoluţii de 10%, soluţia de glucide se supune autoclavizării la presiunea de 0,5 atm, iar cele de alcool se filtrează. Soluţiile sterile se adaugă la fonul de bază în aşa proporţii, ca concentraţia lor în mediu să fie cuprinsă între 10…20 g/dm³. Soluţia de bază se toarnă în eprubete de 8…10 cm³, se scufundă în fiecare eprubetă câte un tub întors cu fundul spre suprafaţă şi se sterilizează la presiunea de 1 atm [1].
Mediul model după sterilizare se însămânţează cu microorganismele studiate şi se incubează timp de 1…10 zile, creşterea şi dezvoltarea microorganismelor se determină după tulburarea mediului, formarea peliculei sau a sedimentului. Acumularea de acizi se depistează după modificarea pH-ului, iar formarea gazelor după apariţia camerei de gaz în tub.
Neajunsurile metodei constau în complicaţia utilizării ei în medii reale, în special pentru vinuri roşii, sterilizarea la temperaturi înalte duce la distrugerea unor componenţi ai complexului fenolic şi la modificări nedorite în vin. Tubul pentru gaz nu are volum interior suficient pentru a face o diferenţiere comparativă între microorganismele testate, iar datorită dimensiunilor relativ mici există posibilitatea deteriorării lui în timpul sterilizării.
De asemenea este cunoscută o metodă, unde scurgerea bulelor de aer se realizează prin inversarea eprubetei cu amestecul fermentativ închis etanş ce conţine tubul interior imersat în lichid cu gâtul întors spre baza eprubetei. Aceasta accelerează propagarea analizei având toată construcţia asamblată din timp şi elimină riscul deteriorării tubului interior în timpul sterilizării datorită fixării acestuia [2].
Neajunsurile metodei constau în necesitatea utilizării mediului model ce nu întotdeauna creează condiţiile necesare, în special pentru vinurile roşii, sterilizarea la temperaturi înalte duce la distrugerea unor componenţi ai complexului fenolic şi la modificări nedorite în vin. Prin urmare, nu poate fi efectuată o selectare coerentă a capacităţii de fermentare secundară a tulpinilor de levuri în condiţiile specifice de producere a vinurilor spumante roşii.
De asemenea se cunoaşte metoda de testare a activităţii microbiene, care permite captarea bulelor de gaz, ce se formează în urma activităţii microorganismelor. Specificul acestei metode de testare este că tubul interior a fost modificat cu posibilitatea de a elimina camera de aer fără tratarea termică şi fără inversarea tubului, sterilizarea este înlocuită prin proba martor de analiză. Această metodă prevede şi testarea în câmp, totodată nu necesită o pregătire minuţioasă [3].
Neajunsurile metodei constau în faptul că nu este posibilă selectarea tulpinilor de levuri după dinamica acumulării de CO2 în tubul interior în medii cu conţinut înalt de substanţe fenolice şi alcool. Înlocuirea sterilizării cu proba martor de analiză nu asigură o siguranţă suficientă la utilizarea mediilor, precum vinul materie primă roşu.
Problema pe care o rezolvă invenţia solicitată constă în elaborarea unei metode de determinare a capacităţii de fermentare secundară a tulpinilor de levuri destinate producerii vinurilor spumante roşii.
Esenţa invenţiei constă în aceea că metoda de apreciere a capacităţii de fermentare secundară a tulpinii de levuri pentru producerea vinului spumant roşu prevede adăugarea tulpinii de levuri, în cantitate de 3 mln. cel./cm³ în vin cu un conţinut de zaharuri de 22 g/dm³ şi substanţe fenolice de 1000...2500 mg/dm³, menţinerea vinului pentru fermentare în decurs de 5 zile la temperatura de 20°C într-o eprubetă cu diametrul de 2 cm şi înălţimea de 15 cm, în care este amplasat cu gâtul orientat spre fundul eprubetei un tub sudat la un capăt, gradat cu scară de 0,071 cm³, cu diametrul de 0,3 cm şi înălţimea de 10 cm, din care este evacuat aerul, şi determinarea volumului de gaz acumulat în tub la fermentare, totodată dacă volumul gazului acumulat este mai mic de 0,063 cm³ se consideră că tulpina de levuri nu are capacitate de fermentare secundară, dacă volumul gazului acumulat este de 0,064...0,254 cm³ se consideră că tulpina de levuri are capacitate scăzută de fermentare secundară, dacă volumul gazului acumulat este de 0,255...0,510 cm³ se consideră că tulpina de levuri are capacitate medie de fermentare secundară şi dacă volumul gazului acumulat este mai mare de 0,510 cm³ se consideră că tulpina are capacitate sporită de fermentare secundară.
În eprubetă se toarnă vin roşu filtrat prin filtre cu membrană cu d=0,6 µm, conţinutul de zaharuri în vin este de 22 g/dm³, iar maiaua de levuri conţine 3 mln. cel./cm³. Vinul se toarnă în eprubetă până când înălţimea lichidului depăşeşte înălţimea tubului interior cu 1 cm. În acelaşi mod se pregăteşte proba de control cu excluderea însămânţării vinului cu tulpina de levuri.
Evacuarea bulelor de aer din tubul interior se realizează prin inversarea eprubetei ermetic închise, cu amestecul fermentativ şi tubul interior imersat în lichid cu gâtul întors spre baza eprubetei. Operaţiunea se repetă de câteva ori pentru a evacua bulele de aer până când tubul interior este plin cu lichid. Apoi eprubeta se astupă cu un dop steril din vată şi se introduce în termostat la o temperatură constantă de 20°C. Procesul de fermentare secundară se studiază timp de 5 zile, din care 24 de ore este perioada de acomodare, iar măsurările se efectuează din ziua a 2-a. În calitate de obiect de control serveşte volumul de gaz (CO2) format în procesul fermentării secundare.
Aprecierea capacităţii de fermentare secundară a tulpinii de levuri se efectuează după volumul gazului acumulat în tubul de fermentare în decurs de 5 zile.
Metoda elaborată permite de a selecta tulpinile în dependenţă de capacitatea de fermentare secundară a glucidelor în condiţiile asemănătoare cu cele de la fermentarea secundară la producerea vinurilor spumante roşii, evidenţiind pe cele mai rezistente datorită tubului interior gradat, în dependenţă de dinamica acumulării de gaz (CO2) format în urma fermentaţiei secundare. Excluderea sterilizării la temperaturi ridicate permite utilizarea construcţiei extinse a tubului interior, fără necesitatea fixării lui în interiorul eprubetei, totodată simplifică efectuarea analizei.
Exemplul 1
Vinul materie primă roşu pentru spumante, în volum de minim 50 cm³, cu parametrii fizico-chimici: conţinutul de alcool etilic - 11,0 % vol., aciditatea titrabilă - 5,7 g/l, pH - 3,2, conţinutul de substanţe fenolice - 1100 mg/dm³, conţinutul de zaharuri - 22 g/dm³, a fost filtrat prin filtrul cu membrană cu diametrul porilor de 0,6 µm. În vinul filtrat s-a administrat maiaua de levuri (tulpina de levuri CNMN-Y-R-91) din calculul 3 mln. cel./cm³, apoi amestecul fermentativ a fost turnat în eprubeta în care s-a introdus tubul gradat cu gâtul orientat în jos. Evacuarea bulelor de aer din tub s-a realizat prin inversarea eprubetei cu amestecul fermentativ închis ermetic şi tubul interior imersat în lichid cu gâtul întors spre baza eprubetei. Procesul s-a repetat de câteva ori, până tubul interior s-a umplut cu lichid. Eprubeta a fost introdusă în termostat la temperatura de 20°C şi monitorizată timp de 5 zile, determinând volumul de CO2 acumulat.
După 48 h în tub s-au acumulat 0,26 cm³ de CO2, după 72 h s-au format 0,45 cm³ CO2, iar după 96 h volumul de dioxid de carbon a atins valoarea de 0,51 cm³ de CO2. Prin urmare, tulpina de levuri posedă capacităţile necesare pentru realizarea fermentaţiei secundare a vinurilor materie primă roşii la un conţinut moderat de substanţe cu caracter fenolic.
Exemplul 2
Vinul materie primă roşu pentru spumante, în volum de minim 50 cm³, cu parametrii fizico-chimici: conţinutul de alcool etilic - 11,0 % vol., aciditatea titrabilă - 5,7 g/l, pH - 3,2, conţinutul de substanţe fenolice - 2000 mg/dm³, conţinutul de zaharuri - 22 g/dm³, a fost filtrat prin filtrul cu membrană cu diametrul porilor de 0,6 µm. În vinul studiat s-a administrat maiaua de levuri (tulpina de levuri CNMNY R-91) din calculul 3 mln. cel./cm³, apoi amestecul fermentativ a fost turnat în eprubeta în care s-a introdus tubul gradat cu gâtul orientat în jos. Evacuarea bulelor de aer din tub s-a realizat prin inversarea eprubetei cu amestecul fermentativ închis ermetic şi tubul interior imersat în lichid cu gâtul întors spre baza eprubetei. Procesul s-a repetat de câteva ori, până tubul interior s-a umplut cu lichid. Eprubeta a fost introdusă în termostat la temperatura de 20°C şi monitorizată timp de 5 zile, determinând volumul de CO2 acumulat.
După 48 h în tub s-au acumulat 0,163 cm³ de CO2, după 72 h s-au format 0,29 cm³ de CO2, iar după 96 h volumul de dioxid de carbon atinge valoarea de 0,537 cm³.. Prin urmare, tulpina de levuri posedă capacităţile necesare pentru realizarea fermentaţiei secundare a vinurilor materie primă roşii la un conţinut înalt de substanţe cu caracter fenolic.
Exemplul 3
Vinul materie primă roşu pentru spumante, în volum de minim 50 cm³, cu parametrii fizico-chimici: conţinutul de alcool etilic - 11,0 % vol., aciditatea titrabilă - 5,7 g/l, pH - 3,2, conţinutul de substanţe fenolice - 2400 mg/dm³, conţinutul de zaharuri - 22 g/dm³, a fost filtrat prin filtrul cu membrană cu diametrul porilor de 0,6 µm. În vinul filtrat s-a administrat maiaua de levuri (tulpina de levuri CNMN-Y-28) din calculul 3 mln. cel./cm³, apoi amestecul fermentativ a fost turnat în eprubeta în care s-a introdus tubul gradat cu gâtul orientat în jos. Evacuarea bulelor de aer din tub s-a realizat prin inversarea eprubetei, cu amestecul fermentativ închis ermetic şi tubul interior imersat în lichid cu gâtul întors spre baza eprubetei. Procesul s-a repetat de câteva ori, până tubul interior s-a umplut cu lichid. Eprubeta a fost introdusă în termostat la temperatura de 20°C şi monitorizată timp de 5 zile, determinând volumul de CO2 acumulat.
După 48 h în tub s-au format 0,021 cm³ de CO2, după 72 h s-au acumulat 0,063 cm³ de CO2, însă în continuare volumul a rămas constant fiind de 0,063 cm³ CO2. Prin urmare, tulpina de levuri CNMN-Y-28 nu poate asigura fermentarea secundară a glucidelor în vinul materie primă roşu cu concentraţia sporită de substanţe fenolice.
Exemplul 4
Vinul materie primă roşu pentru spumante, în volum de minim 150 cm³, cu indicii fizico-chimici: conţinutul de alcool etilic - 11,1 % vol., aciditatea titrabilă - 5,5 g/l, pH - 3,2, conţinutul de substanţe fenolice - 2000 mg/dm³, conţinutul de zaharuri - 22 g/dm³, a fost filtrat prin filtrul cu membrană cu diametrul porilor de 0,6 µm. În vinul studiat s-au administrat diferite tulpini de levuri (tulpini de levuri din Colecţia Naţională de Microorganisme Nepatogene din Industria Oenologică (CNMNIO): CNMNIO Nr. 4, CNMNIO Nr. 81, CNMNIO Nr. 91 reieşind din calculul 3 mln. cel./cm³, apoi amestecul fermentativ a fost turnat în eprubete, în care s-a introdus tubul gradat cu gâtul orientat în jos. Evacuarea bulelor de aer din tub s-a realizat prin inversarea eprubetei, cu amestecul fermentativ închis ermetic şi tubul interior imersat în lichid cu gâtul întors spre baza eprubetei. Procesul s-a repetat de câteva ori până tubul interior s-a umplut cu lichid. Eprubetele au fost introduse în termostat la temperatura de 20°C şi monitorizate timp de 4 zile determinând volumul de CO2 acumulat.
În eprubeta însămânţată cu tulpina de levuri CNMNIO Nr. 4 nu s-a înregistrat acumularea gazului în tubul interior, prin urmare nu a avut loc fermentarea secundară şi tulpina de levuri nu poate fi utilizată la fermentarea secundară a vinurilor spumante roşii. În eprubeta însămânţată cu tulpina de levuri CNMNIO Nr. 81 s-a înregistrat acumularea gazului în tubul interior, însă cu o dinamică lentă, în a 5-a zi ajungând la doar 0,254 cm³ de CO2. Prin urmare, tulpina CNMNIO Nr. 81 are o capacitate redusă de fermentare secundară la concentraţii înalte de substanţe fenolice.
Pentru tulpina de levuri CNMNIO Nr. 91 după 96 h volumul de dioxid de carbon acumulat a atins valoarea de 0,537 cm³. Prin urmare, această tulpină de levuri are capacitate sporită de fermentare secundară a vinurilor materie primă roşii cu un conţinut înalt de substanţe fenolice.
1. Бурьян Н. И. Микробиология виноделия. Ялта, Институт винограда и вина, Магарач, 1997, р. 358-362
2. US 20110256038 A1 2011.10.20
3. CA 1264434 A1 1990.01.16

Claims (1)

  1. Metodă de apreciere a capacităţii de fermentare secundară a tulpinii de levuri pentru producerea vinului spumant roşu, care prevede adăugarea tulpinii de levuri, în cantitate de 3 mln. cel./cm3 în vin cu un conţinut de zaharuri de 22 g/dm3 şi substanţe fenolice de 1000…2500 mg/dm3, menţinerea vinului pentru fermentare în decurs de 5 zile la temperatura de 20°C într-o eprubetă cu diametrul de 2 cm şi înălţimea de 15 cm, în care este amplasat cu gâtul spre fundul eprubetei un tub sudat la un capăt, gradat cu scara de 0,071 cm3, cu diametrul de 0,3 cm şi înălţimea de 10 cm, din care este evacuat aerul, şi determinarea volumului de gaz acumulat în tub la fermentare, totodată dacă volumul gazului acumulat este mai mic de 0,063 cm3 se consideră că tulpina de levuri nu are capacitate de fermentare secundară, dacă volumul gazului acumulat este de 0,064…0,254 cm3 se consideră că tulpina de levuri are capacitate scăzută de fermentare secundară, dacă volumul gazului acumulat este de 0,255…0,510 cm3 se consideră că tulpina de levuri are capacitate medie de fermentare secundară şi dacă volumul gazului acumulat este mai mare de 0,510 cm3 se consideră că tulpina are capacitate sporită de fermentare secundară.
MDS20140113A 2014-08-28 2014-08-28 Metodă de apreciere a capacităţii de fermentare secundară a tulpinii de levuri pentru producerea vinului spumant roşu MD968Z (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDS20140113A MD968Z (ro) 2014-08-28 2014-08-28 Metodă de apreciere a capacităţii de fermentare secundară a tulpinii de levuri pentru producerea vinului spumant roşu

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDS20140113A MD968Z (ro) 2014-08-28 2014-08-28 Metodă de apreciere a capacităţii de fermentare secundară a tulpinii de levuri pentru producerea vinului spumant roşu

Publications (2)

Publication Number Publication Date
MD968Y MD968Y (ro) 2015-11-30
MD968Z true MD968Z (ro) 2016-06-30

Family

ID=54753232

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
MDS20140113A MD968Z (ro) 2014-08-28 2014-08-28 Metodă de apreciere a capacităţii de fermentare secundară a tulpinii de levuri pentru producerea vinului spumant roşu

Country Status (1)

Country Link
MD (1) MD968Z (ro)

Citations (4)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
US1614184A (en) * 1925-09-08 1927-01-11 Caccia Pio Fermentation tube
CA1264434A (en) * 1988-12-20 1990-01-16 Judith Horvath Bacterial fermentation testing kit
WO1996038583A1 (en) * 1995-06-02 1996-12-05 Elmex Limited Method of quantitative examination of bacteria and culture tube to be used therein
US20110256038A1 (en) * 2010-04-20 2011-10-20 Quophyyarn Tinner Durham Tube Assembly
  • 2014

Patent Citations (4)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
US1614184A (en) * 1925-09-08 1927-01-11 Caccia Pio Fermentation tube
CA1264434A (en) * 1988-12-20 1990-01-16 Judith Horvath Bacterial fermentation testing kit
WO1996038583A1 (en) * 1995-06-02 1996-12-05 Elmex Limited Method of quantitative examination of bacteria and culture tube to be used therein
US20110256038A1 (en) * 2010-04-20 2011-10-20 Quophyyarn Tinner Durham Tube Assembly

Non-Patent Citations (1)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Title
Бурьян Н. И. Микробиология виноделия. Ялта, Институт винограда и вина, Магарач, 1997, р. 358-362 *

Also Published As

Publication number Publication date
MD968Y (ro) 2015-11-30

Similar Documents

Publication Publication Date Title
Mylroie et al. Experiments on the methane bacteria in sludge
Hutton et al. The occurrence and characteristics of methane-oxidizing bacteria in marine sediments
CN102732466B (zh) 一种反硝化细菌培养及测定水体硝态氮同位素组成的方法
CN103436518B (zh) 一种固定化藻毒素降解菌的制备方法及其应用
CN110669690B (zh) 一种表达群体感应信号分子ai-2的植物乳杆菌菌株及其应用
CN115414300B (zh) 一种具有抗氧化、控油、收缩毛孔功效的绿茶复合发酵液及其制备方法和应用
Black et al. PERMEABILITY OF BACTERIAL SPORES I: Characterization of Glucose Uptake
RU2019136121A (ru) Устройство микробиологического контроля, способ подготовки и применение такого устройства
CN206828536U (zh) 一种大肠菌群检测装置
CN111635928B (zh) 一种水环境dna样品的采集及常温干燥储存方法
Tabatabai et al. Oxidation-reduction potential and growth of Clostridium perfringens and Pseudomonas fluorescens
US2706702A (en) Method for culture of specimen
MD968Z (ro) Metodă de apreciere a capacităţii de fermentare secundară a tulpinii de levuri pentru producerea vinului spumant roşu
CN105203510B (zh) 一种食品中微生物快速检测方法
CN112226374A (zh) 一株用于果酒全过程绿色生产的库德里阿兹威毕赤酵母及其应用
CN103969303A (zh) 胶原纤维负载酿酒酵母作为生物传感器识别元件快速测定bod的方法
Novy et al. Microbic respiration: I. The compensation manometer and other means for the study of microbic respiration
ZoBell et al. NITRATE REDUCTION BY MARINE BACTERIA AT INCREASED HYDROSTATIC PRESSURES 1
JP2018174915A (ja) 室内環境における空中微生物汚染の潜在的可能性を予測する湿熱応答装置及びその製造方法
CN203559051U (zh) 一种用于培养混合微生物的装置
CN116769656B (zh) 一种发酵粘液乳杆菌yys-k2及其应用
CN101649329A (zh) 一种快速多菌种间透膜发酵的方法
KR20200001379A (ko) 식품의 이산화탄소 포집장치
CN115044473B (zh) 一种电化学活性细菌冻干粉制备工艺及即时检测水质生物毒性的方法
CN105385582A (zh) 一种新型厌氧菌培养皿

Legal Events

Date Code Title Description
FG9Y Short term patent issued
KA4Y Short-term patent lapsed due to non-payment of fees (with right of restoration)