MD344Z - Metodă de tratament al rectohemoragiilor variceale la bolnavii cu ciroză hepatică - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la medicină, în special la proctologie şi chirurgia complicaţiilor cirozei hepatice şi poate fi utilizată pentru tratamentul rectohemoragiilor variceale la bolnavii cu ciroză hepatică.Esenţa invenţiei constă în aceea că se suturează pediculul vascular la bază, apoi în stratul mucos şi submucos se administrează un polimer biologic format din două componente, care se administrează în cantităţi egale concomitent, şi anume soluţie de fibrinogen de 15…30 mg/ml şi o soluţie, ce conţine trombină 25…100 UI/ml, clorură de calciu 15…30 mmol/ml, adrenalină 0,1…0,3 mg/ml şi aprotinină 250…1000 KIU/ml, cantitatea totală de polimer fiind de 10…20 ml, iar peste 2…5 zile în stratul submucos se administrează 5,0 ml de glunat.

Description

Invenţia se referă la medicină, în special la proctologie şi chirurgia complicaţiilor cirozei hepatice şi poate fi utilizată pentru tratamentul rectohemoragiilor variceale la bolnavii cu ciroză hepatică.

Este cunoscută metoda de hemostază a rectohemoragiilor variceale secundare în ciroza hepatică, care constă în aceea că transrectal se aplică suturi hemostatice la nivelul varicelui erupt cu tamponarea ulterioară a lumenului intestinal prin meşe îmbibate cu amestec de unguente hemostatice şi cu acţiune antiinflamatoare [1].

Dezavantajele metodei constau în eficacitatea hemostatică redusă, deoarece vasul suturat cu catgut pe măsura micşorării procesului inflamator posedă risc de repermeabilizare prin detaşarea suturilor aplicate, precum şi instalarea unor hemoragii erozive din mucoasa rectală congestionată, determinată de presiunea venoasă excesivă.

Problema pe care o rezolvă invenţia constă în elaborarea unei metode eficiente de hemostază inofensivă care înlătură dezavantajele menţionate, reduce numărul de recidive hemoragice, micşorând totodată perioada de tratament.

Esenţa invenţiei constă în aceea că se suturează pediculul vascular la bază, apoi în stratul mucos şi submucos se administrează un polimer biologic format din două componente, care se administrează în cantităţi egale concomitent, şi anume soluţie de fibrinogen de 15…30 mg/ml şi o soluţie, ce conţine trombină 25…100 UI/ml, clorură de calciu 15…30 mmol/ml, adrenalină 0,1…0,3 mg/ml şi aprotinină 250…1000 KIU/ml, cantitatea totală de polimer fiind de 10…20 ml, iar peste 2…5 zile în stratul submucos se administrează 5,0 ml de glunat.

Rezultatul invenţiei constă în stoparea eficientă a rectohemoragiilor majore mai ales în cadrul chirurgiei de urgenţă, intensificarea proceselor de regenerare a mucoasei rectale datorate proprietăţilor polimerului biologic dat de a stimula proliferarea ţesutului conjunctiv, micşorarea termenelor de spitalizare şi evitarea tratamentelor costisitoare şi a intervenţiilor chirurgicale laborioase.

Avantajele metodei revendicate constau în:

- eficacitatea hemostatică înaltă,

- lipsa necesităţii unor tratamente costisitoare,

- se reduce rata traumatizării în tratamentul chirurgical la bolnavul cirotic decompensat,

- se micşorează perioada de spitalizare şi reabilitare a pacienţilor,

- lipsa necesităţii aparatajului special şi costisitor,

- poate fi aplicată chiar şi în condiţii de ambulator.

Metoda se efectuează în modul următor: după internarea pacientului şi efectuarea investigaţiilor clinice şi paraclinice, şi anume a rectoromanoscopiei, se determină localizarea varicelui hemoragic, care este tamponat preventiv. Se pregăteşte preliminar adezivul fibrinic, format din două componente, şi anume soluţie de fibrinogen 15…30 mg/ml şi o soluţie ce conţine trombină 25…100 UI/ml, clorură de calciu 15…30 mmol/ml, adrenalină 0,1…0,3 mg/ml şi aprotinină 250…1000 KIU/ml. Cantitatea de componente ale polimerului biologic se indică la cantitatea de 1 ml de adeziv fibrinic. După evacuarea tamponului hemostatic se recurge la suturarea rădăcinii varicelui cu catgut (în funcţie de dimensiuni chiar la excizarea lui), apoi soluţiile se administrează în cantităţi egale concomitent cu ajutorul unei seringi dotate cu canulă trifurcată mucos şi submucos în cantitate de 10…20 ml de adeziv fibrinic. În perioada următoare (2…5 zile) în stratul submucos paravariceal se injectează dozat soluţie de glunat în cantitate de 5,0 ml pentru stimularea proceselor de regenerare a ţesutului afectat.

În interiorul ţesuturilor mucoasei şi submucoasei ambele componente se combină cu iniţierea procesului de polimerizare, finisarea căruia are loc prin formarea unui cheag biologic stabil. Ulterior se injectează soluţie de glunat în regiunea paravariceală, totodată soluţia injectată are efect compresiv asupra vasului erodat şi contribuie la sporirea metabolismului tisular al regiunii afectate. Astfel, atât adezivul fibrinic, cât şi glunatul conduc spre obţinerea unei compresiuni mecanice a varicelui rectal, stimulând procesele de reparaţie a mucoasei rectale congestionate.

Metoda revendicată a fost aplicată la 13 pacienţi cu ciroză hepatică complicată cu hemoragie rectală variceală, după care s-a determinat o rată redusă de recidive ale hemoragiei şi fără necesitatea efectuării unor intervenţii chirurgicale traumatice.

Exemplu

Pacientul V., 58 ani, a fost internat în Secţia Proctologie cu diagnosticul de hemoragie activă prin erodarea varicelui rectal în ciroza hepatică. S-a efectuat rectoromanoscopia cu stabilirea localizării varicelui hemoroidal, determinându-se un nodul varicos tensionat, cianotic la orele 7.00 după cadranul ceasornicului, unde s-a determinat o hemoragie activă în pânză. După tamponarea temporară s-a prelevat adezivul fibrinic, apoi s-a suturat rădăcina varicelui rectal cu excizia lui şi injectarea adezivului în stratul mucos şi submucos în volum de 14 ml până la obţinerea vizuală a hemostazei. Ulterior în regiunea dată s-au injectat 5,0 ml soluţie glunat.

Controlul dinamic a relevat stoparea eficientă a hemoragiei. Pacientul a fost externat la a 10-a zi de la spitalizare în stare relativ satisfăcătoare. La examenul rectoscopic de control la externare s-a constatat eroziunea în stadiu de epitelizare.

1. Hosking S.W., Smart H.L., Jonson A.G., Triger D.R. Anorectal varices haemorrhoids and portal hypertension. Lancet., v. 1, № 8634, 1989, p. 349-352

Claims (1)

1. Metodă de tratament al rectohemoragiilor variceale la bolnavii cu ciroză hepatică, care constă în aceea că se suturează pediculul vascular la bază, apoi în stratul mucos şi submucos se administrează un polimer biologic format din două componente, care se administrează în cantităţi egale concomitent, şi anume soluţie de fibrinogen de 15…30 mg/ml şi o soluţie, ce conţine trombină 25…100 UI/ml, clorură de calciu 15…30 mmol/ml, adrenalină 0,1…0,3 mg/ml şi aprotinină 250…1000 KIU/ml, cantitatea totală de polimer fiind de 10…20 ml, iar peste 2…5 zile în stratul submucos se administrează 5,0 ml de glunat.