MD141Y - Metoda de osteosinteza a fragmentelor in fractura prin flexie a metaepifizei distale a radiusului - Google Patents

Abstract

Inventia se refera la medicina, si anume la traumatologie, este destinata pentru osteosinteza fragmentelor in fractura prin flexie a metaepifizei distale a radiusului. Metoda, conform inventiei, include introducerea a trei brose Kirschner prin fragmentul proximal, efectuarea roentgenogramei de control, ciupirea broselor, prelucrarea ranii, aplicarea unui pansament aseptic si imobilizarea cu atela ghipsata pe suprafata palmara. Totodata, reducerea fragmentelor deplasate se efectueaza prin introducerea in focarul fracturii a broselor, utilizandu-le in calitate de parghie, apoi se fixeaza tot cu ele pozitia corecta gasita a fragmentelor.

Description

Invenţia se referă la medicină, şi anume la traumatologie, este destinată pentru osteosinteza fragmentelor în fractură prin flexie a metaepifizei distale a radiusului.

Se cunoaşte o metodă de osteosinteză a fragmentelor în fracturile flexorii ale metaepifizei distale a radiusului, care include reducerea închisă sau deschisă, introducerea transcutanată a broşelor Kirschner, efectuarea roentgenogramei de control, ciupirea broşelor, prelucrarea plăgii, aplicarea unui pansament aseptic şi imobilizarea cu atelă ghipsată pe suprafaţa palmară. Totodată, două broşe trec prin fragmentul proximal, iar una prin fragmentul distal [1].

Metoda cunoscută permite fixarea fragmentelor cu broşe după efectuarea reducerii ortopedice. Însă în cazul fracturilor prin flexie este greu să se înlăture deplasarea fragmentelor prin metode ortopedice, mai ales dacă fragmentele sunt deplasate în câteva planuri, iar în timpul introducerii broşelor poate avea loc din nou deplasarea fragmentelor instabile unele faţă de altele, ce duce la necesitatea efectuării unei reduceri repetate, la corectarea poziţiei broşelor şi la introducerea lor repetată.

Problema pe care o rezolvă invenţia solicitată este sporirea exactităţii reducerii şi a siguranţei fixării fragmentelor.

Problema propusă se soluţionează prin aceea că în regiunea focarului fracturii în proiecţia primei raze digitale a suprafeţei posterioare a antebraţului se efectuează o incizie a pielii cu lungimea de 0,5…1,0 cm, se îndepărtează ţesuturile moi până la os, lunecând capătul unei broşe pe stratul cortical al fragmentului proximal în direcţia primului deget, se introduce între tendonul muşchiului extensor lung al policelui şi muşchii extensori radiali ai carpului în focarul fracturii sub un unghi de 45…60°, apoi sprijinind broşa pe primul strat cortical al fragmentului proximal, menţinând-o paralelă cu axa policelui, se efectuează reducerea fragmentului distal, utilizând broşa în calitate de pârghie şi mărind unghiul dintre broşă şi suprafaţa antebraţului până la 130…140°, apoi se introduce broşa până la stratul cortical opus al fragmentului proximal, după care acesta se perforează şi broşa se introduce până când capătul ei se palpează sub piele; se efectuează a doua incizie a pielii cu lungimea de 0,5…1,0 cm pe suprafaţa anterioară a antebraţului în regiunea focarului fracturii în proiecţia celei de-a doua rază digitală, se îndepărtează ţesuturile moi până la os, lunecând capătul broşei pe stratul cortical al fragmentului proximal în direcţia celui de-al doilea os metacarpian, se introduce între tendonul muşchiului flexor radial al carpului şi tendonul palmar lung, dar mai aproape de tendonul muşchiului flexor radial al carpului în focarul fracturii sub un unghi de 45…60° şi sprijinind broşa pe primul strat cortical al fragmentului proximal, menţinând-o paralelă cu axa degetului doi, se efectuează reducerea fragmentului distal, utilizând broşa în calitate de pârghie şi mărind unghiul dintre broşă şi suprafaţa antebraţului până la 130…140°, apoi se introduce broşa până la stratul cortical opus al fragmentului proximal, după care acesta se perforează şi broşa se introduce până când capătul ei se palpează sub piele; se efectuează a treia incizie a pielii cu lungimea de 0,5…1,0 cm a suprafeţei anterioare a antebraţului în regiunea focarului fracturii în proiecţia celei de-a patra rază digitală, se îndepărtează ţesuturile moi până la os, lunecând capătul broşei pe stratul cortical al fragmentului proximal în direcţia celui de-al patrulea os metacarpian, se introduce între tendonul palmar lung şi muşchiul flexor cubital al carpului în focarul fracturii sub un unghi de 45…60°, apoi, sprijinind broşa pe primul strat cortical al fragmentului proximal, menţinând-o paralelă faţă de axa celui de-al patrulea deget, se efectuează reducerea fragmentului distal, utilizând broşa în calitate de pârghie şi mărind unghiul dintre broşă şi suprafaţa antebraţului până la 130…140°, se introduce broşa până la stratul cortical opus al fragmentului proximal, după care acesta se perforează şi se introduce până când capătul ei se palpează sub piele; se efectuează în continuare roentgenograma de control, se ciupesc broşele, se efectuează hemostaza, plaga se suturează pe straturi şi se prelucrează, după care se aplică un pansament aseptic şi se imobilizează regiunea operatorie cu o atelă ghipsată pe suprafaţa palmară.

Aplicarea metodei propuse de introducere a broşelor permite de a efectua reducerea fragmentelor deplasate ale osului radial într-un timp mai scurt fără necesitatea deschiderii focarului fracturii pentru efectuarea reducerii fragmentelor. Totodată, introducerea broşelor în acest mod preîntâmpină deplasarea secundară a fragmentelor fixându-le stabil în poziţia corectă. De asemenea, după consolidarea fracturii broşele pot fi înlăturate uşor de partea posterioară a antebraţului prin mici incizii ale pielii.

Rezultatul invenţiei constă în scurtarea perioadei de timp necesară pentru efectuarea reducerii cu fixarea stabilă concomitentă a fragmentelor radiusului.

Avantajul invenţiei propuse constă în excluderea deschiderii focarului fracturii pentru reducerea fragmentelor deplasate, prevenirea deplasării secundare şi reducerea timpului pentru efectuarea operaţiei.

Metoda se realizează în modul următor. După efectuarea anesteziei regionale se reduc fragmente deplasate prin introducerea broşelor în focarul fracturii, folosindu-le în calitate de pârghie, apoi ca elemente de fixare. Pentru aceasta în regiunea focarului fracturii în proiecţia primei raze digitale a suprafeţei posterioare a antebraţului se efectuează o incizie a pielii cu lungimea de 0,5…1,0 cm, se îndepărtează ţesuturile moi până la os, lunecând capătul unei broşe pe stratul cortical al fragmentului proximal în direcţia primului deget, se introduce între tendonul muşchiului extensor lung al policelui şi muşchii extensori radiali ai carpului în focarul fracturii sub un unghi de 45…60°, apoi sprijinind broşa pe primul strat cortical al fragmentului proximal, menţinând-o paralelă cu axa policelui, se efectuează reducerea fragmentului distal, utilizând broşa în calitate de pârghie şi mărind unghiul dintre broşă şi suprafaţa antebraţului până la 130…140°, apoi se introduce broşa până la stratul cortical opus al fragmentului proximal, după care acesta se perforează şi broşa se introduce până când capătul ei se palpează sub piele; se efectuează a doua incizie a pielii cu lungimea de 0,5…1,0 cm pe suprafaţa anterioară a antebraţului în regiunea focarului fracturii în proiecţia celei de-a doua rază digitală, se îndepărtează ţesuturile moi până la os, lunecând capătul broşei pe stratul cortical al fragmentului proximal în direcţia celui de-al doilea os metacarpian, se introduce între tendonul muşchiului flexor radial al carpului şi tendonul palmar lung, dar mai aproape de tendonul muşchiului flexor radial al carpului în focarul fracturii sub un unghi de 45…60° şi sprijinind broşa pe primul strat cortical al fragmentului proximal, menţinând-o paralelă cu axa degetului doi, se efectuează reducerea fragmentului distal, utilizând broşa în calitate de pârghie şi mărind unghiul dintre broşă şi suprafaţa antebraţului până la 130…140°, apoi se introduce broşa până la stratul cortical opus al fragmentului proximal, după care acesta se perforează şi broşa se introduce până când capătul ei se palpează sub piele; se efectuează a treia incizie a pielii cu lungimea de 0,5…1,0 cm a suprafeţei anterioare a antebraţului în regiunea focarului fracturii în proiecţia celei de-a patra rază digitală, se îndepărtează ţesuturile moi până la os, lunecând capătul broşei pe stratul cortical al fragmentului proximal în direcţia celui de-al patrulea os metacarpian, se introduce între tendonul palmar lung şi muşchiul flexor cubital al carpului în focarul fracturii sub un unghi de 45…60°, apoi, sprijinind broşa pe primul strat cortical al fragmentului proximal, menţinând-o paralelă faţă de axa celui de-al patrulea deget, se efectuează reducerea fragmentului distal, utilizând broşa în calitate de pârghie şi mărind unghiul dintre broşă şi suprafaţa antebraţului până la 130…140°, se introduce broşa până la stratul cortical opus al fragmentului proximal, după care acesta se perforează şi se introduce până când capătul ei se palpează sub piele; se efectuează în continuare roentgenograma de control, se ciupesc broşele, se efectuează hemostaza, plaga se suturează pe straturi şi se prelucrează, după care se aplică un pansament aseptic şi se imobilizează regiunea operatorie cu o atelă ghipsată pe suprafaţa palmară. Mişcările degetelor sunt permise din primele zile. Atela ghipsată se menţine 4…5 săptămâni. După înlăturarea atelei ghipsate se indică gimnastică curativă pentru articulaţia pumnului, iar broşele se înlătură peste 6…7 săptămâni.

Exemplu. Pacienta D., 1957 a.n., a fost internată în Secţia Chirurgia Mâinii şi Microchirurgie a Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie cu diagnosticul: fractură prin flexie a metaepifizei distale a osului radial al antebraţului stâng cu deplasarea fragmentelor. A fost efectuată osteosinteza fragmentelor osului radial cu broşe după metoda descrisă şi excizia ligamentului carpian cu decompresia nervului median. Imobilizarea a fost păstrată timp de cinci săptămâni, apoi au fost înlăturate broşele cu anestezie locală în mod ambulator după confirmarea radiologică a consolidării fracturii.

Metoda propusă de osteosinteză închisă şi deschisă „inversată” a fragmentelor osului radial al antebraţului cu broşe a fost aplicată cu succes la 19 bolnavi.

1. Мюллер М.Е., Шнайдер Р.Щ., Алльговер М., Виллинеггер Х. Руководство по внутреннему остеосинтезу. Москва, Springer-Verlag. Ad Marginem. 1996, с. 476 - 479

Claims (1)

1. Metodă de osteosinteză a fragmentelor în fractura prin flexie a metaepifizei distale a radiusului, care constă în aceea că în regiunea focarului fracturii, în proiecţia primei raze digitale a suprafeţei posterioare a antebraţului se efectuează o incizie a pielii cu lungimea de 0,5…1,0 cm, se îndepărtează ţesuturile moi până la os, lunecând capătul unei broşe pe stratul cortical al fragmentului proximal în direcţia primului deget, se introduce între tendonul muşchiului extensor lung al policelui şi muşchii extensori radiali ai carpului în focarul fracturii sub un unghi de 45…60°, apoi sprijinind broşa pe primul strat cortical al fragmentului proximal, menţinând-o paralelă cu axa policelui, se efectuează reducerea fragmentului distal, utilizând broşa în calitate de pârghie şi mărind unghiul dintre broşă şi suprafaţa antebraţului până la 130…140°, apoi se introduce broşa până la stratul cortical opus al fragmentului proximal, după care acesta se perforează şi broşa se introduce până când capătul ei se palpează sub piele; se efectuează a doua incizie a pielii cu lungimea de 0,5…1,0 cm pe suprafaţa anterioară a antebraţului în regiunea focarului fracturii în proiecţia celei de-a doua rază digitală, se îndepărtează ţesuturile moi până la os, lunecând capătul broşei pe stratul cortical al fragmentului proximal în direcţia celui de-al doilea os metacarpian, se introduce între tendonul muşchiului flexor radial al carpului şi tendonul palmar lung, dar mai aproape de tendonul muşchiului flexor radial al carpului în focarul fracturii sub un unghi de 45…60° şi sprijinind broşa pe primul strat cortical al fragmentului proximal, menţinând-o paralelă cu axa degetului doi, se efectuează reducerea fragmentului distal, utilizând broşa în calitate de pârghie şi mărind unghiul dintre broşă şi suprafaţa antebraţului până la 130…140°, apoi se introduce broşa până la stratul cortical opus al fragmentului proximal, după care acesta se perforează şi broşa se introduce până când capătul ei se palpează sub piele; se efectuează a treia incizie a pielii cu lungimea de 0,5…1,0 cm pe suprafaţa anterioară a antebraţului în regiunea focarului fracturii în proiecţia celei de-a patra rază digitală, se îndepărtează ţesuturile moi până la os, lunecând capătul broşei pe stratul cortical al fragmentului proximal în direcţia celui de-al patrulea os metacarpian, se introduce între tendonul palmar lung şi muşchiul flexor cubital al carpului în focarul fracturii sub un unghi de 45…60°, apoi, sprijinind broşa pe primul strat cortical al fragmentului proximal, menţinând-o paralelă faţă de axa celui de-al patrulea deget, se efectuează reducerea fragmentului distal, utilizând broşa în calitate de pârghie şi mărind unghiul dintre broşă şi suprafaţa antebraţului până la 130…140°, se introduce broşa până la stratul cortical opus al fragmentului proximal, după care acesta se perforează şi broşa se introduce până când capătul ei se palpează sub piele; se efectuează în continuare roentgenograma de control, se ciupesc broşele, se efectuează hemostaza, plaga se suturează pe straturi şi se prelucrează, după care se aplică un pansament aseptic şi se imobilizează regiunea operatorie cu o atelă ghipsată pe suprafaţa palmară.