RO127422A2 - Sistem şi metodă de producere autonomă de fluid şi energie electrică; principiile depresiei şi compresiei seriale autonome - Google Patents
Sistem şi metodă de producere autonomă de fluid şi energie electrică; principiile depresiei şi compresiei seriale autonome Download PDFInfo
- Publication number
- RO127422A2 RO127422A2 ROA201100841A RO201100841A RO127422A2 RO 127422 A2 RO127422 A2 RO 127422A2 RO A201100841 A ROA201100841 A RO A201100841A RO 201100841 A RO201100841 A RO 201100841A RO 127422 A2 RO127422 A2 RO 127422A2
- Authority
- RO
- Romania
- Prior art keywords
- liquid
- pressure
- depression
- systems
- gas
- Prior art date
Links
- 230000006835 compression Effects 0.000 title claims abstract description 20
- 238000007906 compression Methods 0.000 title claims abstract description 20
- 239000012530 fluid Substances 0.000 title claims abstract description 16
- 238000004519 manufacturing process Methods 0.000 title claims abstract description 7
- 230000005611 electricity Effects 0.000 title claims description 7
- 238000000034 method Methods 0.000 title description 4
- 239000007788 liquid Substances 0.000 claims abstract description 53
- XLYOFNOQVPJJNP-UHFFFAOYSA-N water Substances O XLYOFNOQVPJJNP-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims abstract description 32
- 238000005086 pumping Methods 0.000 claims abstract description 9
- 239000003651 drinking water Substances 0.000 claims description 4
- 235000020188 drinking water Nutrition 0.000 claims description 4
- 238000010276 construction Methods 0.000 claims 1
- 230000000994 depressogenic effect Effects 0.000 claims 1
- 238000007654 immersion Methods 0.000 claims 1
- 239000007789 gas Substances 0.000 description 57
- 230000002706 hydrostatic effect Effects 0.000 description 4
- 238000009835 boiling Methods 0.000 description 3
- 238000009826 distribution Methods 0.000 description 3
- 230000001133 acceleration Effects 0.000 description 2
- 230000004913 activation Effects 0.000 description 2
- 230000002567 autonomic effect Effects 0.000 description 2
- 238000013461 design Methods 0.000 description 2
- 238000005553 drilling Methods 0.000 description 2
- 230000000694 effects Effects 0.000 description 2
- 230000002262 irrigation Effects 0.000 description 2
- 238000003973 irrigation Methods 0.000 description 2
- 101100365516 Mus musculus Psat1 gene Proteins 0.000 description 1
- 230000015572 biosynthetic process Effects 0.000 description 1
- 238000004891 communication Methods 0.000 description 1
- 238000006073 displacement reaction Methods 0.000 description 1
- 230000009189 diving Effects 0.000 description 1
- 238000001035 drying Methods 0.000 description 1
- 238000002474 experimental method Methods 0.000 description 1
- 239000003673 groundwater Substances 0.000 description 1
- 238000010438 heat treatment Methods 0.000 description 1
- 239000007791 liquid phase Substances 0.000 description 1
- 238000012423 maintenance Methods 0.000 description 1
- 238000002360 preparation method Methods 0.000 description 1
- 230000037452 priming Effects 0.000 description 1
- 230000000717 retained effect Effects 0.000 description 1
- 238000012546 transfer Methods 0.000 description 1
- 238000009834 vaporization Methods 0.000 description 1
- 230000008016 vaporization Effects 0.000 description 1
- 238000003466 welding Methods 0.000 description 1
Classifications
-
- F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
- F04—POSITIVE - DISPLACEMENT MACHINES FOR LIQUIDS; PUMPS FOR LIQUIDS OR ELASTIC FLUIDS
- F04B—POSITIVE-DISPLACEMENT MACHINES FOR LIQUIDS; PUMPS
- F04B37/00—Pumps having pertinent characteristics not provided for in, or of interest apart from, groups F04B25/00 - F04B35/00
-
- F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
- F03—MACHINES OR ENGINES FOR LIQUIDS; WIND, SPRING, OR WEIGHT MOTORS; PRODUCING MECHANICAL POWER OR A REACTIVE PROPULSIVE THRUST, NOT OTHERWISE PROVIDED FOR
- F03B—MACHINES OR ENGINES FOR LIQUIDS
- F03B17/00—Other machines or engines
-
- F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
- F04—POSITIVE - DISPLACEMENT MACHINES FOR LIQUIDS; PUMPS FOR LIQUIDS OR ELASTIC FLUIDS
- F04F—PUMPING OF FLUID BY DIRECT CONTACT OF ANOTHER FLUID OR BY USING INERTIA OF FLUID TO BE PUMPED; SIPHONS
- F04F1/00—Pumps using positively or negatively pressurised fluid medium acting directly on the liquid to be pumped
- F04F1/06—Pumps using positively or negatively pressurised fluid medium acting directly on the liquid to be pumped the fluid medium acting on the surface of the liquid to be pumped
- F04F1/10—Pumps using positively or negatively pressurised fluid medium acting directly on the liquid to be pumped the fluid medium acting on the surface of the liquid to be pumped of multiple type, e.g. with two or more units in parallel
- F04F1/12—Pumps using positively or negatively pressurised fluid medium acting directly on the liquid to be pumped the fluid medium acting on the surface of the liquid to be pumped of multiple type, e.g. with two or more units in parallel in series
-
- F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
- F03—MACHINES OR ENGINES FOR LIQUIDS; WIND, SPRING, OR WEIGHT MOTORS; PRODUCING MECHANICAL POWER OR A REACTIVE PROPULSIVE THRUST, NOT OTHERWISE PROVIDED FOR
- F03B—MACHINES OR ENGINES FOR LIQUIDS
- F03B17/00—Other machines or engines
- F03B17/005—Installations wherein the liquid circulates in a closed loop ; Alleged perpetua mobilia of this or similar kind
-
- E—FIXED CONSTRUCTIONS
- E03—WATER SUPPLY; SEWERAGE
- E03B—INSTALLATIONS OR METHODS FOR OBTAINING, COLLECTING, OR DISTRIBUTING WATER
- E03B3/00—Methods or installations for obtaining or collecting drinking water or tap water
- E03B3/06—Methods or installations for obtaining or collecting drinking water or tap water from underground
- E03B3/08—Obtaining and confining water by means of wells
-
- F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
- F03—MACHINES OR ENGINES FOR LIQUIDS; WIND, SPRING, OR WEIGHT MOTORS; PRODUCING MECHANICAL POWER OR A REACTIVE PROPULSIVE THRUST, NOT OTHERWISE PROVIDED FOR
- F03B—MACHINES OR ENGINES FOR LIQUIDS
- F03B13/00—Adaptations of machines or engines for special use; Combinations of machines or engines with driving or driven apparatus; Power stations or aggregates
- F03B13/06—Stations or aggregates of water-storage type, e.g. comprising a turbine and a pump
-
- F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
- F03—MACHINES OR ENGINES FOR LIQUIDS; WIND, SPRING, OR WEIGHT MOTORS; PRODUCING MECHANICAL POWER OR A REACTIVE PROPULSIVE THRUST, NOT OTHERWISE PROVIDED FOR
- F03B—MACHINES OR ENGINES FOR LIQUIDS
- F03B17/00—Other machines or engines
- F03B17/06—Other machines or engines using liquid flow with predominantly kinetic energy conversion, e.g. of swinging-flap type, "run-of-river", "ultra-low head"
-
- F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
- F04—POSITIVE - DISPLACEMENT MACHINES FOR LIQUIDS; PUMPS FOR LIQUIDS OR ELASTIC FLUIDS
- F04F—PUMPING OF FLUID BY DIRECT CONTACT OF ANOTHER FLUID OR BY USING INERTIA OF FLUID TO BE PUMPED; SIPHONS
- F04F1/00—Pumps using positively or negatively pressurised fluid medium acting directly on the liquid to be pumped
- F04F1/02—Pumps using positively or negatively pressurised fluid medium acting directly on the liquid to be pumped using both positively and negatively pressurised fluid medium, e.g. alternating
-
- F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
- F04—POSITIVE - DISPLACEMENT MACHINES FOR LIQUIDS; PUMPS FOR LIQUIDS OR ELASTIC FLUIDS
- F04F—PUMPING OF FLUID BY DIRECT CONTACT OF ANOTHER FLUID OR BY USING INERTIA OF FLUID TO BE PUMPED; SIPHONS
- F04F1/00—Pumps using positively or negatively pressurised fluid medium acting directly on the liquid to be pumped
- F04F1/06—Pumps using positively or negatively pressurised fluid medium acting directly on the liquid to be pumped the fluid medium acting on the surface of the liquid to be pumped
-
- F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
- F04—POSITIVE - DISPLACEMENT MACHINES FOR LIQUIDS; PUMPS FOR LIQUIDS OR ELASTIC FLUIDS
- F04F—PUMPING OF FLUID BY DIRECT CONTACT OF ANOTHER FLUID OR BY USING INERTIA OF FLUID TO BE PUMPED; SIPHONS
- F04F1/00—Pumps using positively or negatively pressurised fluid medium acting directly on the liquid to be pumped
- F04F1/06—Pumps using positively or negatively pressurised fluid medium acting directly on the liquid to be pumped the fluid medium acting on the surface of the liquid to be pumped
- F04F1/08—Pumps using positively or negatively pressurised fluid medium acting directly on the liquid to be pumped the fluid medium acting on the surface of the liquid to be pumped specially adapted for raising liquids from great depths, e.g. in wells
-
- Y—GENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
- Y02—TECHNOLOGIES OR APPLICATIONS FOR MITIGATION OR ADAPTATION AGAINST CLIMATE CHANGE
- Y02E—REDUCTION OF GREENHOUSE GAS [GHG] EMISSIONS, RELATED TO ENERGY GENERATION, TRANSMISSION OR DISTRIBUTION
- Y02E10/00—Energy generation through renewable energy sources
- Y02E10/20—Hydro energy
-
- Y—GENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
- Y02—TECHNOLOGIES OR APPLICATIONS FOR MITIGATION OR ADAPTATION AGAINST CLIMATE CHANGE
- Y02E—REDUCTION OF GREENHOUSE GAS [GHG] EMISSIONS, RELATED TO ENERGY GENERATION, TRANSMISSION OR DISTRIBUTION
- Y02E10/00—Energy generation through renewable energy sources
- Y02E10/30—Energy from the sea, e.g. using wave energy or salinity gradient
-
- Y—GENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
- Y02—TECHNOLOGIES OR APPLICATIONS FOR MITIGATION OR ADAPTATION AGAINST CLIMATE CHANGE
- Y02E—REDUCTION OF GREENHOUSE GAS [GHG] EMISSIONS, RELATED TO ENERGY GENERATION, TRANSMISSION OR DISTRIBUTION
- Y02E60/00—Enabling technologies; Technologies with a potential or indirect contribution to GHG emissions mitigation
- Y02E60/16—Mechanical energy storage, e.g. flywheels or pressurised fluids
Abstract
Invenţia se referă la un sistem de pompare a unui fluid, pentru producerea autonomă de energie electrică. Sistemul conform invenţiei cuprinde un rezervor care conţine apă, una sau mai multe pompe autonome montate în serie, având o pluritate de sisteme () ale căror medii lichide sunt legate într-o manieră continuă, în aşa fel încât compresia sau depresia unui gaz închis într-unul dintre sisteme () conduce la variaţii succesive ale nivelurilor lichidului în alte sisteme (), urmate de punerea sub presiune ridicată sau în depresii succesive a gazului conţinut în fiecare dintre aceste sisteme (), în aşa fel încât permite pomparea unui lichid exterior în contact cu lichidul intern al unuia dintre sistemele menţionate (), o coloană motor, o conductă de colectare şi o turbină.
Description
SISTEM SI METODA DE POMPARE
Stadiul Tehnicii
Diferitele metode artificiale de pompare care există astăzi toate au un factor în comun în aceea ca au nevoie de o sursă de energie mecanică, electrică, solara, eoliana sau hidrodinamica pentru a putea produce energie hidraulică sau hidrodinamica necesara pentru transferul lichidului dintr-un punct la altul. Există pompe electrice (submersibile sau axiale cu motor electric la suprafață) care, așa cum indica numele, au nevoie de energie electrică pentru a putea pompa un lichid dintr-un punct la altul. Există, de asemenea, pompe cu piston la care forța motrice este umana, care sunt utilizate pentru a echipa forările de apa. Aceste pompe necesită menținerea continua a forței motrice umane pentru a funcționa. Există, de asemenea, pompe de tip Glockeman, care, funcționează de maniera continua, de asemenea, dar necesită o cădere de apa sau o sursă naturală pentru a fi capabile să funcționeze în mod autonom.
Dezavantaje în stadiul tehnicii in materie de pompe exista numeroase probleme asociate cu acestea.
De exemplu, sunt cunoscute diverse sisteme de pompare care necesită o aprovizionare constantă cu energie externa, pentru că au nevoie de mișcare mecanică în vederea furnizării de energie hidraulică necesara pentru deplasarea lichidelor. De asemenea, acestea necesită aprovizionări cu energie care nu sunt întotdeauna disponibile lângă locul la care o pompa este pentru a fi instalata.
O altă problemă constă în faptul că pompele sunt supuse uzurii componentelor mecanice care înseamnă că mai multe pompe sunt utilizate, ca este scurtata durata lor de viață. Acesta este în special in cazul pompelor de mână cu care aproape toate puțurile din satele tarilor in curs de dezvoltare sunt dotate, care nu dureaza foarte mult, deoarece acestea se uzeaza destul de repede.
<-2 0 1 1 - 0 0 8 41-1 9 -10- 2010 '4
O alta problema constă în faptul că cele mai bune din aceste pompe au dificultăți în a ajunge la adâncimi de 100 m, aceste pompe sunt impracticabile în anumite regiuni de subsolul unde panza freatica este situata la adâncimi mai mari de 100.
Se recurge apoi la sistemul de pompe scufundate, folosind panouri solare al seturilor generatoare electrice alternative.
O altă problemă constă în faptul că debitul maxim al acestor pompe de mână poate scadea foarte mult cu adâncimea. Cele mai multe dintre aceste pompe au un debit orar mediu de 750 litri ceeace face dificil, la sate, accesul la apă potabilă. Acest lucru duce la cozi lungi. Prin urmare, aceste sisteme de pompare nu sunt imediat aplicabile la cele mai multe țări în curs de dezvoltare mai ales atunci când problema este una de irigare sau de distribuție eficientă a apei potabile.
Avantajele invenției
Prezenta invenție definita prin revendicările însoțitoare, are scopul de a rezolva cel puțin cel puțin una dintre dezavantajele menționate anterior si se refera la o pompa si o metoda de pompare.
Invenția rezolvă problemele menționate anterior, în special cele privind furnizarea de energie externa, prin utilizarea depresiuni succesive sau expansiuni, denumit depresie seriala autonome , astfel încât orice lichid în contact cu sistemul poate fi pompat teoretic autonom și, prin urmare, practic, cu un consum redus de energie. în practică, prin urmare, aceasta pompare are loc cu un plus foarte limitat de energie, în special pentru pregătire.
De fapt, sistemul nu are pompa scufundate sau mecanice cu piston și necesită o foarte limitata furnizare externa de energie pentru a putea funcționa continuu, această furnizare fiind necesara în special pentru amorsarea pompei.
în plus, uzura pompei conform invenției este foarte limitata, deoarece nu există practic nici o piesa în mișcare în interiorul pompei.
în plus, o pompă conform invenției poate fi utilizate pentru pomparea de lichide, în special în apă, situata la adâncimi de peste 100 m.
C\-2 0 1 1 - 0 0 8 4 1 - 1 9 -10- 2010
Descrierea invenției
Depresia seriala autonoma.
Principiul depresiei seriale se bazează pe faptul că un gaz conținut intr-un sistem închis neizolat poate primi un lucru mecanic din mediul exterior sau sa-l furnizeze mediului exterior. Un sistem termodinamic închis neizolat este un sistem care nu schimba materie cu mediul exterior, dar poate schimba orice fel de energie cu mediul exterior (de exemplu căldură, forța mecanică, deplasare, etc.).
Prezenta invenție exploatează, prin urmare, situația in care a fost sistemul închis care furnizează un lucru mecanic mediului exterior. Aici este problema in principal a fluidelor compresibile.
Să luăm cazul unui fluid compresibil, cum ar fi aerul, conținut într-un tub izolat de mediul exterior de către un dop de greutate neglijabilă și putând sa alunece fără frecare pe peretele tubului. Dacă luăm în considerare presiunea mediului exterior ca mai jos de presiunea care domnește in interiorul sistemului, dopul se va deplasa ca efect al expansiunii fluidului compresibil care se gaseste in interiorul sistemului. Se spune că sistemul furnizează un lucru mecanic.
Figura nr. 1 prezintă două incinte separate printr-un dop impermeabil de greutate neglijabilă. Dopul este asigurat de doua știfturi [100] pentru a menține dopul amplasat pe poziție împotriva presiunilor diferențiale. Fie V1 și P1, respectiv, volumul și presiunea în compartimentul B și Pex presiunea în compartimentul A astfel incat Pex « P1. Atunci când se îndepărtează cele doua știfturi [100], dopul [101] este împins în sus ca urmare a expansiunii gazului așa cum se arată în figura 2. Acesta este rezultatul lucrului mecanic al gazului conținut in incinta [B],
Lucrul mecanic efectuat de către sistem se traduce printr-o mărire a volumului [103] ceace corespunde ecuației:
w =--Pex dV (Ecuația 1)
Cu Pex presiunea din mediul exterior și dV variația de volum [103]
rr 2 01 - 0 o p v —
SI -Iii- Ϊ D10
Reluând același experiment, dar în loc de a avea un dop care poate glisa fără frecare ca urmare a expansiunii sau extinderii gazului, il înlocuim cu un dop [104] complet fixat prin sudură sau lipire de peretele tubului. Acest dop nu poate deci sa se miște la expansiunea gazului. Apoi se umple compartimentul B cu un lichid [107] incompresibil. Facem sa traverseze prin dopul [104] între compartimentul A și B, un tub [106]. Acest tub [106] pătrunde la o adâncime, astfel încât să evite orice schimb de gaz între compartimentul B și compartimentul A. Acest sistem este deci un sistem termodinamic închis, neizolat în care dopul flotant este înlocuit de un lichid incompresibil. Tubul [106] care traversează cele două compartimente este izolat printr-o supapă [105]. Atunci când supapa [105] este închisă după cum se arată în figura 3, cele două compartimente A și B sunt termodinamic închise și izolate. Vom menține presiunea gazului în compartimentul A, Pex, inferioara presiunii P1 a gazului [110] aflat deasupra lichidului ce se gaseste in compartimentul B. Daca se mentine_valva [105] închisa, cele două compartimente sunt deci izolate unul de altul așa cum se arată în figura 3. în această situație nu se întâmplă nimic în compartimentul B. Dacă se deschide (lent) valva [105], datorita faptului ca presiunea Pex din compartimentul A este mai mică decât presiunea gazului [110] din compartimentul B, acest gaz va începe o expansiune izoterma, care va împinge deci lichidul [107 ] din compartimentul B ca sa urce în tubul [106] după cum se arată în figura 4. Aceasta urcare a lichidului este însoțită de o creștere a volumului gazului [110] în compartiment. Această creștere a volumului [108] este rezultatul lucrului mecanic efectuat de gazul [110] din compartimentul B. Creșterea volumului fără schimb de materie în compartimentul B este astfel însoțită de o scădere a presiunii P1 a gazului [110].
Lucrul mecanic total efectuat de către gazul [110] în timpul expansiunii sale este deci exprimat prin următoarea relație:
w = -Pdv - mgh = —PexdV (Ecuația 2)
Cu P presiunea gazului în compartimentul B dv variația volumului [108] a gazului [110] din Fig.4, m masa lichidului, g accelerația gravitaționala și h
CV 2011-0OB41-1 9 -10- 2010 înălțimea [111] a lichidului incompresibil [107 ] în tubul [106]. Pex este presiunea exterioara compartimentului B existând în compartimentul A, dV este variația de volum [103] din figura 2.
Condiția ca lichidul [107] sa umple complet tubul [106] este ca lucrul mecanic efectuat prin expansiunea gazului [110] sa fie suficient pentru a furniza lucrul mecanic necesar. Și acest lucru este direct legat de marimea presiunii Pex din compartimentul A. în exemplul de realizare din Figura 3 și Figura 4 lucrul mecanic necesar de furnizat pentru ca lichidul [107] sa umple complet lungimea tubului [106] este descris prin formula de mai jos stabilita ținând cont si de exemplele de realizare:
pgVj șina? 2
W7 =--——λ șina /Ecuația 3) (y+Ț) JJJ K,, (Ecuația 3)
P1 și V1 sunt respectiv presiunea și volumul gazului [110] la starea inițială, adică înainte de deschiderea supapei [105]; p este densitatea lichidului [107]; g este accelerația gravitaționala, R este constanta universala a gazului; T este temperatura gazului; Vt volumul total al tubului [106]; Vtsp este volumul specific al tubului [106]; a este unghiul între sistem și planul orizontal.
Presiunea gazului [110] în compartimentul B atunci când lucrul mecanic efectuat este suficient de mare incat lichidul [107] sa urce pana la înălțimea tubului [106] este exprimata prin ecuația descrisă de ecuația 4. Această presiune se numește presiune ontică, Pc, peste care lichidul [107] va depăși tubul si va curge în compartimentul A. Aceasta este exprimata prin următoarea expresie:
pgV,2 sin a
Pc
RTV tsp (Ecuația 4)
cv-2 0 1 1 - 0 0 8 4 1 --
9 -10- 2010
Lucrul mecanic total furnizat prin expansiunea izoterma a gazului [110] prin urmare se exprima prin relația de mai jos care este soluția ecuației 3:
(f+f) /^k2sing χ RTUP +lnK,)
Șina (Ecuația 5)
Scăderea presiunii gazului [110] din compartimentul B ca urmare a expansiunii acestuia poate fi folosita ca presiune externă de un alt sistem închis neizolat similar sistemului din Figura 3 și 4. Aceasta se rezuma la dispunerea acestor dispozitive simple după modelele studiate in Figurile 3 si 4 in serie stivuindu-le unele peste altele, după cum se arată în figura 5. Acest dispozitiv este realizat deci dintr-o serie de sisteme termodinamice închise si izolate in ceeace privește gazul înmagazinat deasupra lichidului fiecărui sistem. Numărul de moli de gaz rămâne o constanta deoarece nu există nici un schimb de materie cu alte sisteme. In același timp din punct de vedere termodinamic, lichidul necompresibil se comporta ca intr-un sistem deschis pentru ca exista posibilitatea de transfer de lichid dintr-un sistem in altul. Exista deci aceasta combinație de sistem intre lichid si gaz care va fi deci esențială pentru funcționarea întregului sistem așa cum se arată în figura 5. Expansiunea gazului care se gaseste într-un sistem închis și izolat va furniza lucrul mecanic necesar pentru transportul lichidului, care se gaseste într-un sistem deschis, de la un sistem la altul.
în dispozitivul din Figura 5, daca se aplica o presiune mai mică gazului din primul sistem [112] aceasta va determina expansiunea sistemului [114] care se află mai jos și aceasta destindere sau depresie in serie sau seriala se va propaga pana la ultimul sistem [115] depinzând de presiunea creată ia nivelul primului sistem [112], Ultimul sistem [115] este legat direct printr-un tub [117] la mediul exterior (sistem exterior [116] care conține lichid de sus asupra caruia există o presiune P putând fi presiunea atmosferica în cele mai multe cazuri sau o presiune diferită daca acest sistem extern este, de asemenea, închis la atmosfera. Aceasta presiune P este mai mare sau cel mult egală cu presiunile inițiale ale gazului din fiecare sistem al dispozitivului dîn Figura 5. Daca presiunea aplicată primului sistem [112] este destul de suficienta pentru a provoca expansiunea gazului continui în ultimul sistem[115]. Această
CN- 2 0 1 1 - 0 0 9 41 - 1 9 -10- 2010 expansiune la rândul său, va provoca o scădere a presiunii sistemului [115], Acest lucru va crea o diferență de presiune între presiunea ambiantă a sistemului exterior [115] ceace va avea ca si consecința urcarea lichidului conținut in sistemul [115] în tubul [117], Sosirea lichidului în sistemul [112] va crește presiunea gazului din acest sistem, ceea ce va provoca o alta urcare a lichidului sistemulului [112] către sistemul situat deasupra. Această urcare se va derula de o maniera seriala numita curgere seriala până când acest lichid ajunge la primul sistem și este depozitat [113], Daca se menține constanta presiunea primului sistem, aceasta depresie seriala urmata de scurgerea seriala, va continua pentru o perioadă semnificativă de timp limitată doar de imperfecțiunile în sistem (încălzire, vaporizare, formarea de bule, etc.).
Atunci când depresia creata la nivelul primului sistem [112] este suficient de mare ca presiunea din ultimul sistem [115] sa fie egală cu presiunea critică, presiunea Pi a gazului din fiecare sistem / poate fi descrisa sau evaluata de ecuația următoare:
pgdv2 șina ρ7\ (ΥΊ + dv)
PV
Pi = ' ' (T + dv) => dv <vt (Ecuația 6) pgțht2 -himt2 )*Vlsp șina λ => dv>vt ( Ecuația 7) cazul în care dv este variația la volumul de aer [110] în timpul extinderii, vt este volumul tubului și himt este variația adâncimii de apă [109] în timpul depresiei.
în
Ecuațiile 6 și 7 sunt modele fizice ale schimbărilor de presiune a aerului în timpul extinderii. Variațiile de presiune atunci când dv este mai mică sau egală cu volumul tubului este descrisă de ecuația 6 și atunci când volumul dv este mai mare decât volumul tubui, adică atunci când lichidul deversat din tub și se încadrează în compartimentul de mai sus, presiunea aerului [110] este descrisa de ecuația 7.
<v 2 0 1 1-0084' -1 9 -10- /0'0
Când depresia aplicata depășește lungimea fizica, diferența de presiune dintre părțile de descărcare și aspirație tinde spre zero. Sistemul se comportă ca în cazul în care nu a existat nici o cădere de presiune hidrostatică. Lungimea aparentă a sistemului devine mai scurtă decât lungimea fizica a dispozitivului. Prin urmare, știind numărul total de sisteme montate în serie, este posibil sa se calculeze depresia PexR care trebuie să fie creata la primul sistem [112] pentru a fi capabil de a realiza presiunea critică Pc-ul în ultimul sistemul, prin aplicarea ecuației:
λ
- pg(ht - himti) sin a (Ecuația 8)
Condiția pentru ca curgerea seriala sa continue pana la rezervor depinde de diferența de presiune intre presiunea in partea de sus a lichidului [116] și presiunea gazului dîn interiorul ultimului sistem [115]. Această diferență trebuie să fie suficient de mare pentru face ca lichidul [125] sa urce la înălțimea tubului [117] și sa-l deverseze in ultimul sistem [115],
De asemenea, pentru ca acest sistem să funcționeze continuu, este important de menționat faptul că presiunea gazului [110] trebuie să fie superioara presiunii de fierbere. Sub aceasta presiune, gazele dizolvate se gazeifica și vor acoperi diferența de presiune în sistemul adiacent la primul sistem. Gazele provenind din faza lichida, deci vor face sa creasca presiunea gazului aflat deasupra lichidului, ceea ce nu va permite activarea depresiei seriale autonome. Presiune critică Pc și presiunea primului sistem Pex trebuie să fie în mod imperativ deasupra presiunii de fierbere. Pentru apa, presiunea de fierbere chiar si la 50 de grade Celsius este suficient de scăzuta (0,123 bar) și poate fi estimata, pentru toate temperaturile cuprinse între 5 și 140 de grade Celsius, de ecuația următoare:
In psaf = 13.7 - ( Ecuația 9)
Cu T temperatura (pe scara) Rankin și Psat presiunea de saturație în
(\2 0 1 1 - 0 0 8 A 1 - ί 9 -10- 2010
atmosferă.
Dispozitivul din figura 5 este, deci, capabil de o depresie seriala autonoma, urmată de o curgere seriala autonoma. Această funcționare va fi perpetua, cu condiția ca sistemul extern sa nu se epuizeze de lichid si ca depresia creata la nivelul primului sistem [112] sa fie menținută constantă. Practic, acest lucru se poate face folosind o pompă de vid racordata la sistemul [112], curgerea va fi continua. A utiliza o pompă de vid va însemna utilizarea energiei unei surse externe (electrica sau mecanica).
Se va utiliza prin urmare una dintre proprietățile bine-cunoscute de la mecanica fluidelor pentru a asigura funcționarea continua a sistemului.
Vom lua un dispozitiv așa cum este descris în figura 7. El este compus dintr-o conductă umpluta cu lichid până la o înălțime [119], Deasupra suprafeței de lichid exista o presiune normală putând fi egala cu presiunea ambianta a gazului din mediul exterior. Conducta are un orificiu de golire [122] închis de o valvă [121], Când valva [121] este deschisa, apa se scurge de la orificiu sub propria greutate. Aceasta scurgere provoacă o creștere a volumului de gaz [123], similar cu o expansiune, dar o expansiune fortata de debitul de apă. Acest lucru duce la reducerea presiunii gazului [123], Dacă vom conecta extensia [124] dîn Figura 7 la primul sistem [112] dîn Figura 5 după cum se arată în figura 8, depresia de gaze [123] va crea o scădere a presiunii necesare la nivelul primului sistem [112] pentru a activa depresia seriala autonoma. Și aceasta presiunea Pex la nivelului sistemului [112] este egala cu presiunea descrisa de ecuația 8, depresia seriala autonoma care va fi urmată de fluxul serial autonom .
Curgerea la nivelul deschiderii [122] se va opri la o înălțime minimă descrisă de ecuația următoare:
ti 1 min
(Ecuație 10)
Unde Patm presiunea exterioar corespunzând presiunii atmosferice într-un sistem deschis spre atmosferă. în cazul în care conexiunea de extindere [124] se face la baza [125] a sistemului [112], curgerea seriala va face sa creasca
Cy-1 0 1 1 - 0 0 9 41 -1 9 -10- 20W
nivelul lichidului care va curge deci traversând prin extensia [124], a coloanei motrice dîn Figura 7. înălțimea acestei coloane motrice trebuie să fie suficient de înalta astfel încât atunci când nivelul lichidului ajunge la o înălțime minimă Hmin la care curgerea se oprește la nivelul robinetului [122], presiunea Pex a gazului sa fie egală cu presiunea necesară PexR pentru a activa depresia seriala autonoma si curgerea seriala autonoma.
Compresie seriala autonoma.
De asemenea, sistemul identic cu cel descris mai sus, folosind principiul depresiei seriale autonome poate fi utilizat in crearea unei compresii seriale autonome. Pentru a realiza acest lucru, este suficient sa se scufunde pompa suficient de adânc pentru a provoca comprimarea gazului conținut deasupra lichidului. Scopul principal este de a crea o compresie, de o maniera de a face sa existe o diferența intre presiunea exterioara sau a mediului ambiant. In același timp, compresia are loc și datorita faptului ca că lichidul este deschis în cadrul sistemului găsit mai sus la o presiune mai mică, gazul in compresie va furniza un lucru mecanic care face sa se ridice lichidul sistemului în compartimentul de sus. Compresia gazului se face prin intrarea lichidului pornind de la partea sa scufundata. Intrarea lichidului in sistem reduce deci volumul aerului ceece mărește presiunea acestuia. Presiunea de compresie este egală cu presiunea hidrostatica a lichidului în care pompa este scufundată, în sistemul de compresie serial autonom nu este nevoie de o coloană motrice. Diferența de presiune intre sistem și mediul înconjurător este, prin urmare, suficienta pentru a permite curgerea seriala atunci când adâncimea de scufundare este suficienta pentru a activa compresia seriala.
Figura 13 prezintă pompa in funcționare in modul de compresie seriala autonoma. Lucrul mecanic total primit și produs de gaz este descris de relația următoare:
n-l n-l n 'ν=ΤΑ\-Σ p<dv + Σ p<dv - Σ mzh< -P„dv = ° (Ecuația 11) z=l z=l z=l
Unde Ph este presiunea hidrostatică la scufundarea in lichid, dvh este volumul de gaz comprimat, P presiunea gazului după extinderea sa, dv volumul câștigat
^-2 0 1 1 - 0 0 : ' *'
9 -10' 2010 de gaz in perioada destinderii sale, și dV variația totala a volumului gazului atunci când el este conținut intr-un sistem izolat la care se aplica Ph.
Soluția ecuației 11 dă următoarea expresie care descrie presiunea gazului în timpul activitatii de compresie seriala autonoma, în fiecare sistem în funcție de presiunea hidrostatică Ph. Aceasta reprezintă presiunea necesară pentru a provoca urcarea lichidului pana la înălțimea tubului ht:
(Ecuația 12) în sistemul de compresie seriala autonoma, nu este necesara o coloana motrice. Diferența de presiune dintre sistem și mediul exterior este deci suficientă pentru a permite curgerea seriala în cazul în care adâncimea de scufundare este suficientă pentru a activa compresia seriala. Ecuația 12 este valabila în cazul în care presiunea de compresie este mai mică sau egală cu 1 bar. De la aceasta, îri ipoteza în care compresia urmează legea gazului perfect nu mai este valabila. Va trebui sa luam în considerare efectele reale ale gazului care implică alți parametri.
DOMENIUL DE APLICARE
Foraj și puțuri de apă
Această invenție poate fi aplicata în domeniul apei. Ea poate înlocui toate sistemele de evacuare utilizate în prezent în producerea de apă. Adâncimea putând fi atinsa prin sistem este dincolo de câteva sute de metri. O simplificare a acestei aplicații este prezentata în figura 9. Coloana motrice corespunde capului forării (a puțului, a fântânii). înălțimea capului acestei coloane motrice trebuie să fie conceputa pentru a satisface condiția necesară declanșării depresiei și curgerii seriale când robinetul [128] va fi deschis. în cazul în care capacitatea sursei de apa (acviferului)[129] de a produce apa este destul de suficientă, înălțimea capului [127] poate fi mărită de o maniera astfel incat sa avem o presiune suficientă in cap. Robinetul [128] poate fi înlocuit printr-o serie
de hidranti care sa permită servirea unui număr mcire de persoane deodata. Concepția acestei pompe trebuie să tina cont de debitul maxim pe care acviferul [129] il poate furniza de o maniera de a evita secarea forajelor sau a puțurilor. Debitul pompei trebuie să fie deci mai mic decât debitul maxim de aflux de apă în puțuri sau foraje. Cu această pompă, un castel de apa situat la o înălțime H de la sol pot fi umplut în mod direct. Este sufficient sa fie scoasa pompa la o înălțime care să permită robinetului [128] sa deverseze apa sa direct in castel. în afară de dorința de a face o rezerva de apă, aceasta pompa poate funcționa fără un castel. Ea poate fi alimentata direct din rețelele de distribuție a apei dintr-un sat sau oraș. Factorul de limitare va fi debitul de afluienta a acviferului.
Producția autonoma de electricitate .
Este prin urmare posibilă realizarea unui sistem de producere a energiei hidroelectrice in bucla așa cum se arată în figura 10. Acest dispozitiv constă dintr-un rezervor [138] care conține apă [139]. Pompa de depresie seriala autonoma [131] este instalata și acoperita la nivelul pârtii sale superioare (capul acesteia) de o coloana motrice [132] care conține apă. Coloana motrice este conectata la rezervor printr-o conducta colectoare [133]. La căpătui acestui colector se conectează o turbină [134], care este legată la rândul său, la un alternator electric. Cabluri electrice [136] sunt conectate la alternator. La deschiderea vanei [140], apa dîn coloana motrice [132] se varsă în conducta colectoare [133] si face sa se invarta turbina, care antrenează apoi alternatorul pentru a produce electricitate. Scăderea apei în coloana motrice provoacă o extensie a gazului [141] existent deasupra apei. Aceasta expansiune creează deci o depresie care activeaza fenomenele de depresie și de curgere seriala prin pompa [131], Aceasta aspira apa dîn rezervorul de apă [138] și o varsa în coloana motrice.
Puterea electrica generata de un astfel de sistem este descrisa de următoarele relații:
Pkw = pQhg (Ecuația 13)
(x-2 0 1 1 - 0 0 8 41-1 9 -10- 2010
, TT Patm- Pex κι = Η-Pg (Ecuația 14)
Cu Q debitul curgerii, h înălțimea efectivă a căderii și H înălțimea [142] a apei dîn coloana motrice în raport cu axa turbinei [134], Acest tip de centrala poate fi construita plecând de la o scară mică (alimentarea cu energie a unei case) la o scară largă (alimentarea unui oraș cu energie). Conform ecuației 13, puterea electrica depinde de înălțimea căderii de apa si debitul curgerii Q. Cei doi parametri sunt sub controlul proiectantului deci se poate construi un sistem putând genera mărimi de putere posibile ajustând debitul si inaltimea. Pentru a mări debitul Q, putem lua in calcul o concepție punând in paralel mai multe pompe cu depresie serial-autonome așa cum se arată în Figura 11. în acest caz, ecuația 13 devine:
Pkw = Pghff.=x U (Ecuația 15)
Cu k numărul de pompe seriale conectate în paralel și Qj debitul fiecărei pompe.
Conductă de transportat lichide în ecuația care descrie depresia în fiecare sistem (ecuația 6) se remarca importanța influenței înclinației asupra performanței pompei. în cazul în care unghiul a tinde la zero, către planul orizontal, depresia în toate sistemele termodinamice care constituie pompa este aceeași. Ceea ce vrea sa zică ca se poate utiliza aceasta depresie seriala autonoma pentru a transporta lichid pe distante enorme fara a furniza energie externa. Această proprietate va permite aplicarea in irigațiile pe suprafețe mari. Distribuția apei potabile în zonele aglomerate-urbane și de asemenea si, alte lichide nu numai apa. Gestionarea resurselor de apă va fi simplificata. Figura 12 arată configurația putând permite
t\- 2 9 1 1 - 0 0 8 l- 1 - I 9 -10- 2010
trecerea planului vertical la orizontală.
Realizarea de opere de artă
Aceste principii pot fi utilizate pentru a realiza fantarii publice autonome sau lucrări de artă de diferite tipuri.
(V-2 0 1 1 - 0 0 9 4 1 -1 9 -10- 2010
DESCRIEREA DESENELOR :
Planșa 1/11:
Aceasta planșa conține Figurile 1 și 2.
Figura 1 este un sistem termodinamic cu două compartimente A și B și în care există gaz la presiuni diferite. Cele două compartimente sunt separate printr-un dop fix [101] de greutate neglijabila retinut cu ajutorul unor știfturi [100].
Figura 2 este același sistem in care au fost eliminate știfturile. Gazul din compartimentul 2 se destinde furnizând un lucru mecanic capabil să deplaseze dopul. La echilibru, presiunea în cele două compartimente este egala.
Planșa 2/11:
Figura 3 și 4 reprezintă un sistem astfel cum este descris în figurile 1 și 2, fara ca cele două compartimente sa comunice printr-un tub [106] echipat cu o supapă permitind sa le izoleze sau sa le pune în comunicație. Aici dopul este înlocuit de un lichid care se poate urca in tubul [106] în conformitate cu gazul din compartimentul B care se pune in extensie sau nu.
Planșa 3/11:
Figura 5 reprezintă pompa de depresie sau de compresie seriala care constă dintr-o stivuire in serie de dispozitive astfel cum este descris în planșa 2/10.
Figura 6 arată o altă modalitate de a aranja tuburile permițând de a pune in comunicație compartimentele termodinamice unul cu altul.
Planșa 4/11:
Figura 7 prezintă coloana motrice necesara pentru crearea depresiei permițând activarea depresiei seriale.
Planșa 5/11:
Figura 8 prezintă coloana motrice si pompa cu depresie seriala montate împreună.
CV 2 0 - Ο 0 3 V - 1 9 -10- 2010 ί '/
Planșa 6/11
Figura 9 prezintă configurarea permițând producerea unui fluid oarecare în puțuri.
Planșa 7/11
Figura 10 descrie un sistem permițând sa se producă energie electrica de o maniera autonoma. Acesta conține un rezervor, pompa autonoma, o turbină, un alternator și o conducta colectoare.
Planșa 8/11:
Figura 12 prezintă o configurație orizontală pentru transportul de lichide la suprafața.
Planșa 9/11
Figura 11 descrie o statie de producere a energiei electrice theoretic autonoma si in practica autonoma pentru o perioada semnificativa de timp, cu o combinație de mai multe pompe autonome puse in paralel.
Planșa 10/11:
Figura 13 prezintă pompa folosind compresia seriala autonoma.
Planșa 11/11:
Figura 14 arată un compensator diferențial care să permită depresia la suprafața care urmează să fie împărtășită la secțiunile situate la adâncime.
Figura 15 arata configurația unei pompe cu compensator diferențial integrat.
Claims (8)
- REVENDICĂRI1. Pompă prevăzută cu un sistem (112, 114, 115) conținând gaz închis plasat în contact cu un lichid intern, fiind posibil ca gazul închis menționat sa fie pus în depresie sau la o presiune ridicata in raport cu presiunea mediului exterior sistemului menționat prin variații a nivelului lichidului menționat, caracterizata prin aceea ca:pompa menționata cuprinde o pluralitate de alte sisteme (112, 114, 115) ale căror medii lichide respective sunt legate de o manirea continua in asa fel încât compresia sau depresia gazului închis intr-un sistem (112, 114, 115) conduce la variații succesive ale nivelurilor lichidului în alte sisteme (112, 114, 115) urmate de punerea sub presiunea ridicata sau in depresii succesive a gazului conținut in fiecare dintre aceste sisteme (112, 114, 115) in asa fel incat permite pomparea a unui lichid exterior în contact cu lichidul intern a unuia dintre sistemele menționate (112, 114, 115).
- 2. Pompă în conformitate cu revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca consta in aranjamentul sistemelor (112, 114, 115) de maniera secvențiala prin suprapunerea (stivuirea) de astfel de sisteme (112, 114,115) pe verticala , unul deasupra celuilalt.
- 3. Pompă în conformitate cu revendicările 1 și 2 caracterizată prin aceea că o depresie este menținută cel puțin pe unul dintre module folosind o pompă de vid sau o coloană de apă motrice.
- 4. Pompă în conformitate cu revendicarea 3 caracterizată prin aceea că depresia este creată de un dispozitiv care cuprinde o coloană conținând apă și închisa de o supapă care, atunci când este deschisa, provoacă depresie.
- 5 Pompă conform cu una dintre revendicările anterioare caracterizată prin aceea că aceasta prezintă o imersiune parțială în lichidul exterior pentru a furniza presiunea necesara pentru activarea curgerii seriale autonome.CV2 0 1 1 - 0 0 9 41 -- v1 9 -w- 2010
- 6. Dispozitiv pentru producerea electricității caracterizat prin aceea ca cuprinde o pompă conform uneia dintre revendicărilor 1-5 și o turbină destinata sa fie pusa in mișcare de lichidul pompat de pompa menționata anterior.
- 7. Dispozitiv de producere conform revendicării 6 caracterizat prin aceea că include următoarele echipamente: un rezervor care conține apă, una sau mai multe pompe, conform uneia dintre revendicărilor 1-5, o coloană motrice și o conductă de colectare și o turbină.
- 8. Utilizarea unei pompe în conformitate cu una dintre revendicările 1-5 pentru cel puțin una dintre aplicații următoare: transport de fluide pe distanțe mari, alimentarea populației cu apă potabilă plecând de la o gura de foraj sau de la un put sau prin transport de suprafață, construirea și crearea de opere de artă sau ornamente, generarea de energie utilizată pentru deplasarea de vehicule pe pământ, pe mare sau în aer.
Applications Claiming Priority (2)
| Application Number | Priority Date | Filing Date | Title |
|---|---|---|---|
| OA1200900059 | 2009-02-13 | ||
| PCT/OA2010/000001 WO2010093267A2 (fr) | 2009-02-13 | 2010-01-19 | Systeme et methode de production autonome de fluide et d'electricite |
Publications (1)
| Publication Number | Publication Date |
|---|---|
| RO127422A2 true RO127422A2 (ro) | 2012-05-30 |
Family
ID=42562229
Family Applications (1)
| Application Number | Title | Priority Date | Filing Date |
|---|---|---|---|
| ROA201100841A RO127422A2 (ro) | 2009-02-13 | 2010-01-19 | Sistem şi metodă de producere autonomă de fluid şi energie electrică; principiile depresiei şi compresiei seriale autonome |
Country Status (43)
Families Citing this family (1)
| Publication number | Priority date | Publication date | Assignee | Title |
|---|---|---|---|---|
| PL423477A1 (pl) * | 2017-11-16 | 2019-05-20 | Swiatek Janusz | Pompa tłokowa |
Family Cites Families (17)
| Publication number | Priority date | Publication date | Assignee | Title |
|---|---|---|---|---|
| US50893A (en) * | 1865-11-14 | Improvement in ejectors for deep wells | ||
| US1294069A (en) * | 1917-09-24 | 1919-02-11 | Frank English | Lift-pump. |
| US1390085A (en) * | 1920-05-26 | 1921-09-06 | Cassisa Salvatore | Deep-well pump |
| GB227242A (en) * | 1923-11-08 | 1925-01-15 | Thomas Gaskell Allen | Improvements in or relating to systems of raising liquids |
| US1628943A (en) * | 1924-10-16 | 1927-05-17 | Edson R Wolcott | Apparatus for pumping liquids |
| US2131183A (en) * | 1935-07-05 | 1938-09-27 | Frederick E Key | Apparatus for lifting liquids |
| JPS4844883B1 (ro) * | 1970-03-24 | 1973-12-27 | ||
| US3736983A (en) * | 1971-07-26 | 1973-06-05 | F Beard | Well pump and the method of pumping |
| US3829246A (en) * | 1973-01-22 | 1974-08-13 | B Hancock | System for raising and using water |
| JPS585120Y2 (ja) * | 1978-11-24 | 1983-01-28 | 林 顕「かん」 | 気圧差式揚水装置 |
| JPS6258399U (ro) * | 1985-09-30 | 1987-04-10 | ||
| DE3716093A1 (de) * | 1987-05-14 | 1988-01-28 | Genswein Alfons Dipl Ing Fh | Kreisprozess zur gewinnung technischer arbeit aus dem schwerkraftfeld (gravitationsfeld) der erde |
| GB8928263D0 (en) * | 1989-12-14 | 1990-02-21 | Kenney Alan D | Apparatus for providing motive power |
| JP2751024B2 (ja) * | 1995-04-24 | 1998-05-18 | 有限会社興和機械 | 吸引装置の吸引調整装置 |
| US6167899B1 (en) | 1999-07-09 | 2001-01-02 | Chung-Min Chen | Water transporting device |
| US6355988B1 (en) * | 2000-11-08 | 2002-03-12 | Eugene R. Maple | Water lift generator system |
| US20050023836A1 (en) * | 2003-07-28 | 2005-02-03 | Abdalla John A. | Variable buoyancy float engine |
-
2010
- 2010-01-19 MA MA34117A patent/MA33237B1/fr unknown
- 2010-01-19 RO ROA201100841A patent/RO127422A2/ro unknown
- 2010-01-19 EA EA201171054A patent/EA201171054A1/ru unknown
- 2010-01-19 AP AP2011005880A patent/AP2011005880A0/xx unknown
- 2010-01-19 JP JP2011550083A patent/JP2012518117A/ja active Pending
- 2010-01-19 MX MX2011008457A patent/MX2011008457A/es not_active Application Discontinuation
- 2010-01-19 TR TR2011/08037T patent/TR201108037T1/xx unknown
- 2010-01-19 AT ATA9046/2010A patent/AT512344A9/de unknown
- 2010-01-19 SG SG2011058088A patent/SG173657A1/en unknown
- 2010-01-19 LU LU91747A patent/LU91747B1/fr active
- 2010-01-19 EE EEP201100056A patent/EE201100056A/xx unknown
- 2010-01-19 GB GB1114648A patent/GB2479700A/en not_active Withdrawn
- 2010-01-19 CN CN2010800076956A patent/CN102348888A/zh active Pending
- 2010-01-19 WO PCT/OA2010/000001 patent/WO2010093267A2/fr active Application Filing
- 2010-01-19 EP EP10719813A patent/EP2399024A2/fr active Pending
- 2010-01-19 DE DE112010001360T patent/DE112010001360T5/de not_active Withdrawn
- 2010-01-19 RS RS20110362A patent/RS20110362A1/en unknown
- 2010-01-19 ES ES201190049A patent/ES2398334B1/es active Active
- 2010-01-19 SK SK50037-2011A patent/SK500372011A3/sk not_active Application Discontinuation
- 2010-01-19 AU AU2010214152A patent/AU2010214152A1/en not_active Abandoned
- 2010-01-19 HU HU1200028A patent/HUP1200028A3/hu unknown
- 2010-01-19 PL PL396864A patent/PL218336B1/pl unknown
- 2010-01-19 PE PE2011001466A patent/PE20121101A1/es not_active Application Discontinuation
- 2010-01-19 CZ CZ20110537A patent/CZ2011537A3/cs unknown
- 2010-01-19 BR BRPI1008099A patent/BRPI1008099A2/pt not_active IP Right Cessation
- 2010-01-19 KR KR1020117021431A patent/KR20110135939A/ko not_active Application Discontinuation
- 2010-01-19 CA CA2751775A patent/CA2751775A1/fr not_active Abandoned
-
2011
- 2011-08-01 TN TN2011000373A patent/TN2011000373A1/fr unknown
- 2011-08-07 IL IL214499A patent/IL214499A0/en unknown
- 2011-08-09 CU CU2011000157A patent/CU24019B1/es active IP Right Grant
- 2011-08-11 CR CR20110429A patent/CR20110429A/es unknown
- 2011-08-11 HR HR20110594A patent/HRP20110594A2/hr not_active Application Discontinuation
- 2011-08-11 LT LT2011074A patent/LT5807B/lt not_active IP Right Cessation
- 2011-08-11 SV SV2011003996A patent/SV2011003996A/es unknown
- 2011-08-12 US US13/208,765 patent/US10823204B2/en active Active
- 2011-08-16 DK DKPA201170449A patent/DK201170449A/en not_active Application Discontinuation
- 2011-08-23 IS IS8977A patent/IS8977A/is unknown
- 2011-08-31 CO CO11112025A patent/CO6501156A2/es not_active Application Discontinuation
- 2011-09-08 SM SM201100042A patent/SM201100042A/it unknown
- 2011-09-08 BG BG10111030A patent/BG111030A/bg unknown
- 2011-09-08 SM SM201100042T patent/SMP201100042B/it unknown
- 2011-09-12 NO NO20111236A patent/NO20111236A1/no not_active Application Discontinuation
- 2011-09-12 FI FI20115894A patent/FI20115894L/fi not_active IP Right Cessation
- 2011-09-12 EC EC2011011321A patent/ECSP11011321A/es unknown
Also Published As
Similar Documents
| Publication | Publication Date | Title |
|---|---|---|
| CN105041271B (zh) | 一种降压式海洋天然气水合物开采方法与海底开采系统 | |
| CN108104776B (zh) | 一种结合降压的水流侵蚀法海洋天然气水合物开采装置 | |
| US7615882B2 (en) | Utilizing aquifer pressure to generate electrical energy | |
| CN107940784B (zh) | 一种中深层地热能井下开放式换热系统和方法 | |
| JP2014507598A (ja) | 揚水発電所 | |
| CN103899467A (zh) | 利用大气压力与真空吸力产生能量的方法及其装置 | |
| CN107304671A (zh) | 孔隙砂岩热储层对井单元体大流量循环开采配套技术 | |
| Lee et al. | Hydraulic analysis of a radial collector well for riverbank filtration near Nakdong River, South Korea | |
| RO127422A2 (ro) | Sistem şi metodă de producere autonomă de fluid şi energie electrică; principiile depresiei şi compresiei seriale autonome | |
| JP2013053621A5 (ro) | ||
| RU2382141C1 (ru) | Морская буровая платформа | |
| JP2012518117A5 (ro) | ||
| CN106885385B (zh) | 单井干热岩热能提取系统 | |
| CN205678942U (zh) | 一种地源热泵与深层地热能的组合式换热装置 | |
| RU123453U1 (ru) | Технический геотермальный комплекс | |
| JP5610320B2 (ja) | ２重層海中空間設置に依る大容量排水 | |
| TW201237274A (en) | Pump and device using the same | |
| CN102121259B (zh) | 水源井“对井”边开采边回注方法及其所采用的开采回注系统 | |
| Jialu et al. | Analysis of water-taking effect of Radial Collector Well in the Yellow River Valley | |
| RU2373431C2 (ru) | Скважинная гидроэлектростанция | |
| Ferguson | Submerged Pressure Differential Wave Energy Converter | |
| PL423836A1 (pl) | Tubowy magazyn energii | |
| JPH02125975A (ja) | 海洋温度差発電方式 | |
| Gagnolet et al. | Letter from the Guest Editors: Hydrofracturing Special Issue of Environmental Practice | |
| JP2018031366A (ja) | 重力・浮力発電装置 |