RO118459B1 - Pavea de beton - Google Patents

Abstract

Inventia se refera la un tip de pavea, confectionata indeosebi din beton, si avand, de preferinta, un contur exterior de forma hexagonala, ale caror suprafete laterale (2, 102 si 203), dispuse fata in fata, se reazema reciproc, cel putin pe anumite zone, atunci cand pavelele sunt pozate pe un strat de fundatie sau ceva similar, fiecare din suprafetele laterale (2, 102 si 203) ale unei pavele hexagonale (1, 101 si 201) este prevazuta cu niste profile de contact (3, 103, 104 si 215), care permit realizarea etanseitatii cerute in zona rosturilor de montaj, ce se formeaza intre pavelele hexagonale (1, 101 si 203), pe suprafetele laterale (2, 102 si 203), se poate prevedea, in afara decuparilor (105 si 106) si /sau un nut continuu (205) cu un traseu orizontal, prin care se imbunatatesc stabilitatea imbinarilor si etanseitatea in zona rosturilor de montaj contra patrunderii unor impuritati daunatoare.

Description

Invenția se referă la o pavea de beton având, de preferință, un contur hexagonal, care este destinată a servi îndeosebi la acoperirea suprafețelor carosabile.

în documentația de brevet US-A-5267810 se prezintă o pavea de beton, de formă hexagonală și la care fiecare din fețele laterale ale pavelelor este prevăzută cu un anume profil de rezemare. La punerea în operă se prevede doar ca în rostul de montaj format între două pavele alăturate să se introducă nisip, ceea ce are drept urmare faptul că, sub acțiunea unor încărcări importante, devine posibilă o deplasare a pavelelor, iar acest lucru constituie un dezavantaj, deoarece permite pătrunderea în teren a unor impurități dăunătoare.

în documentația de brevet DE-A-33 03 225 se prezintă o pavea de formă hexagonală la care suprafețele laterale adiacente sunt prevăzute cu proeminențe care formează, la punerea în operă, un spațiu liber sensibil mai mare. Privit în ansamblu, acest tip de pavea prezintă o stabilitate insuficientă sub acțiunea încărcărilor, iar prin rostul ce apare la montaj, devine posibilă pătrunderea în teren atât a apelor de suprafață, cât și a unor impurități dăunătoare.

Invenția își propune deci, drept obiectiv, realizarea realizarea unui tip de pavea aparținând categoriei de mai sus, care să aibă o capacitate de rezistență suficientă pentru preluarea încărcăturilor și să asigure totodată realizarea unei suprafețe carosabile cu un grad ridicat de etanșeitate.

Luând ca bază de plecare o pavea care are, de preferință, un contur hexagonal, invenția rezolvă problema tehnică astfel conturată, prin realizarea unei pavele ale cărei caracteristici sunt enumerate în partea caracteristică a revendicării 1. Alte subvariante de alcătuire apar în revendicările 2 până la 21.

Paveaua care face obiectul prezentei invenții este prevăzută cu suprafețe laterale astfel profilate, încât să formeze un nut orizontal continuu, și care, la punerea în operă a pavelelor, ia naștere prin alăturarea suprafețelor laterale ale acestora, un spațiu liber, în dreptul rostului de montaj, care permite să se introducă un material de etanșare, prin care să se obțină o închidere totală a suprafeței pavate.

Acest nut, care constituie un spațiu liber, este coborât față de suprafața superioară a pavelei, ce reprezintă totodată și suprafața carosabilă, și deplasat în sens orizontal, în așa fel încât deplasările provocate de încărcări excesive în zona muchiilor pavelei sau deteriorările datorate unor obiecte ce au pătruns în zona rostului de montaj rămân totdeauna limitate la partea superioară a rostului, fără a afecta spațiul în care se află materialul de etanșare, ceea ce garantează realizarea unei suprafețe carosabile etanșe, precum și protejarea terenului contra unor infiltrații accidentale - de pildă ulei sau alte produse similare.

Nuturile ce alcătuiesc prin alăturare acest spațiu pot prezenta o mare diversitate de forme și secțiuni transversale; este totuși de menționat că prin adoptarea unei forme rectangulare sau trapezoidale, se poate obține o reducere a costurilor de fabricație ale acestor pavele - de exemplu prin simplificarea corespunzătoare a tiparelor de turnare. Poziționarea pe verticală a fiecărui nut pe suprafața laterală, dimensiunile sale, precum și numărul de nuturi executate pe fiecare suprafață laterală constituie și ele tot atâtea elemente ce pot varia în limite largi, fapt ce conferă o mai mare elasticitate în ceea ce privește posibilitățile de adaptare la condițiile specifice impuse de utilizator cu privire la gradul de etanșeitate al pavajului, în care scop se pot furniza elemente cu alcătuiri variabile și care să permită totodată și obținerea unui aspect corespunzător prin dispunerea lor adecvată.

în condițiile unei alcătuiri corespunzătoare, este posibil ca materialul de etanșare, ce se poate prezenta, de exemplu, în forma unei benzi de material sintetic cu caracteristici de deformabilitate elastică sau plastică, să fie dispus în spațiul gol ce constituie spațiu destinat acestui scop, iar operația respectivă să se efectueze concomitent cu punerea în operă a pavelelor. Datorită caracteristicilor sale de elasticitate, materialul de etanșare își păstrează

RO 118459 Β1 funcționalitatea chiar atunci când suprafața carosabilă este supusă unor solicitări importante, 50 ceea ce se explică prin aceea că deteriorarea materialului de etanșare este în mare măsură exclusă, chiar la mici deplasări pe verticală ale pavelelor sau la pătrunderea unor corpuri străine.

într-o altă variantă de alcătuire, pavelele hexagonale sunt prevăzute cu elemente de legătură și etanșare înglobate, de regulă, la turnarea pavelelor și care constituie, la montaj, 55 zone proeminente, aflate în contact în dreptul suprafețelor laterale. Aceste proeminențe pătrund în rostul de montaj și pot fi astfel legate în dreptul zonelor de capăt, astfel încât să realizeze o zonă de siguranță etanșă la fluide.

Cu ajutorul pavelelor alcătuite potrivit prevederilor acestei invenții și în condițiile unei puneri în operă corespunzătoare, se poate obține îmbinarea reciprocă a suprafețelor laterale 60 alăturate, în așa fel încât să se evite suprasolicitări locale datorate încărcărilor rezultate din frânarea sau accelerarea vehiculelor. Repartizarea acestor încărcări asupra mai multor pavele reciproc rezemate în zonele de îmbinare prin dinți profilați, elimină, în suficientă măsură, posibilitatea apariției unor deplasări în planul de montare a pavelelor și permite astfel obținerea unei etanșeități satisfăcătoare a suprafeței carosabile contra infiltrațiilor, în zona de teren 65 acoperită.

într-o variantă recomandată de alcătuire, dinții profilați se dezvoltă pe o lungime redusă în raport cu grosimea pavelei hexagonale, în așa fel încât, la montarea pavelelor se formează în zonă un jgheab între fețele laterale adiacente, ceea ce permite o pozare uniformă, densă și cu un grad ridicat de siguranță, și creează condițiile pentru o bună etanșare 70

- de exemplu prin umplerea rostului cu o masă de etanșare.

într-o altă variantă de alcătuire, sunt prevăzute retrageri în zona profilelor de rezemare ce permit legarea pavelelor prin îmbucarea suprafețelor lor laterale. în felul acesta, în momentul frânării sau accelerării vehiculelor, solicitările ce iau naștere la nivelul suprafeței superioare a pavelelor - de exemplu momentele de forfecare sau torsiune în direcție orizon- 75 tală și/sau verticală - pot fi preluate de îmbinarea dintre pavele și transmise suprafeței de pozare, evitând astfel suprasolicitarea pavelelor individuale.

Repartizarea presiunilor la mai multe asemenea pavele de formă hexagonală, care, la rândul lor, prezintă dinți profilați și retrageri ce asigură o bună rezemare reciprocă, permite eliminarea pericolului apariției unor deplasări în planul de pozare a pavajului, înlătură forma- 80 rea de rosturi prin deplasarea pavelelor și contribuie la prevenirea unor infiltrații necontrolate

- de exemplu pătrunderea de uleiuri sau alte substanțe similare în terenul acoperit.

Detalii suplimentare, precum și alte avantaje ce decurg din aplicarea acestei invenții rezultă din descrierea de mai jos și din desenele anexate, în care sunt prezentate diverse exemple de realizare a pavelelor ce fac obiectul acestei invenții, și anume: 85

- fig. 1 .vedere în plan a unei pavele conform prezentei invenții, într-o primă variantă de realizare;

- fig. 2, secțiune parțială II - II și vedere laterală a unei pavele conform fig. 1;

- fig. 3, vedere în plan a unei pavele într-o a doua variantă de realizare;

- fig. 4, secțiune parțială IV - IVși vedere laterală a unei pavele conform fig.3; 90

- fig. 5, vedere în plan a unui grup de pavele conform fig. 1, după montaj;

- fig. 6, vedere în plan a unui grup de pavele conform fig. 3, după montaj;

- fig.7, vedere în plan a unei pavele similare celei din fig. 1, într-o variantă de reali- zare modificată;

- fig. 8, vedere în plan a unei pavele similare celei din fig. 3, într-o variantă de reali- 95 zare modificată;

- fig. 9, secțiune parțială IX - IX (vezi fig. 5) printr-un grup de două pavele asamblate;

- fig. 10, secțiune parțială X - X (vezi fig. 6) printr-un grup de două pavele asamblate;

RO 118459 Β1

- fig.11 ...22, vederi în plan de detaliu ale unor pavele hexagonale conform invenției, având dinți de diverse contururi;

- fig. 23, vederi parțiale de detalii aparținând unor variante diferite de pavele având dinți profilați de îmbinare de lungimi variabile;

- fig.24,25, vederi în plan ale unor pavele conform acestei invenții, având forma unui hexagon cu laturi inegale;

- fig. 26, a, b, c, prezentări schematizate ale unei pavele similare celei din fig. 2 și la care se evidențiază diferite moduri de realizarea zonelor teșite;

- fig. 27, a, b, c, d, și e, prezentări schematizate ale unei pavele similare celei din fig. 4 și la care se evidențiază diferite moduri de realizarea zonelor teșite;

- fig. 28, vedere în plan a unei pavele conform acestei invenții cu decupări pe suprafețele laterale;

- fig. 29, vedere în plan a unui grup de pavele conform fig. 28, după punerea în operă;

- fig. 30, vedere în plan a unei pavele cu decupări conform unei a doua variante de realizare;

- fig. 31, vedere în plan a unui grup de pavele conform fig. 30 după punerea în operă;

- fig. 32, secțiune verticală de detaliu la scară mărită a zonei de îmbinare între două pavele alăturate prezentând fiecare câte un nut pe suprafața laterală și care delimitează un spațiu comun;

- fig. 33, secțiune verticală de detaliu similară celui din fig. 32, prezentând la bază câte o proeminență de contact pe suprafețele laterale ale celor două pavele;

- fig. 34, vedere în plan a unui grup de două pavele hexagonale cu suprafețele laterale astfel profilate încât să formeze o îmbinare cu nut și feder, după punerea în operă;

- fig. 35, secțiuni verticale de detaliu similare celei din fig. 33, prezentând la bază câte o proeminență de contact pe suprafețele laterale ale celor două pavele;

- fig. 36, secțiuni verticale prin detaliul de îmbinare după secțiunea V-1/din fig. 34, cu câte un nut format în zona îmbinării cu nut și feder a celor două pavele;

- fig. 37, secțiuni similare celor din fig. 32 și respectiv 36, la care apare materialul de etanșare dispus în nut;

- fig. 38, secțiune verticală de detaliu similară celei din fig. 9 la care pavelele înglobează fiecare câte un element de îmbinare și etanșare;

- fig. 39, secțiune verticală de detaliu, similară celei din fig. 10, la care elementele de îmbinare și etanșare se prezintă într-o a doua variantă de realizare;

- fig. 40 și 41, secțiuni verticale de detaliu similare celor din fig. 32, în care apar cele două variante de realizare a elementelor de îmbinare și etanșare după asamblare.

în fig. 1 se prezintă o vedere în plan a unei pavele 1, de forma unui hexagon regulat, la care fiecare din suprafețele laterale 2 are aceeași lungime B. Suprafețele laterale 2, ale pavelelor 1, sunt în contact atunci când sunt asamblate (vezi fig. 5 și fig. 6) și sunt prevăzute fiecare cu niște profile de contact 3, prin care se realizează o îmbunătățire sensibilă a stabilității pavajului.

Conform unei variante recomandate de alcătuire, se prevede ca în zona suprafețelor laterale 2, ale pavelei hexagonale 1, să se realizeze profile de contact 3, ce prezintă dinții profilați 4, 4', de formă trapezoidală în secțiune, iar între acești dinți profilați 4, 4' apare un uluc 5.

Dinții profilați 4, 4‘, care apar în poziție verticală în reprezentarea din fig. 5 și fig. 6, sunt distribuiți uniform în lungul suprafețelor laterale 2; în reprezentarea menționată apar doi asemenea dinți profilați 4, 4‘, cărora le sunt asociate ulucele 5, 5'.

RO 118459 Β1

Atunci când sunt asamblate pentru realizarea unui pavaj, pavelele hexagonale 1 pot fi pozate într-o poziție oarecare, obținută printr-o rotație în jurul unei axe mediane verticale

6. în acest sens, fiecare din suprafețele laterale 2 este astfel alcătuită, încât, pornind din dreptul unei muchii 8, a pavelei hexagonale 1, după fiecare prim dinte 4 urmează, în sensul 150 de rotire al acelor de ceasornic, un al doilea dinte profilat 4'. între cei doi dinți profilați 4,4' se păstrează o distanță constantă A. în mod similar se poate imagina o dispoziție a danturării realizată prin reflexie și, pornind din aceeași muchie 8, dinții profilați 4, 4' pot să fie dispuși în sensul invers de rotire al acelor de ceasornic.

Detaliul în secțiunea din fig. 2 arată că dinții profilați 4, 4' se dezvoltă pe o lungime 155 corelată cu înălțimea H, a pavelei hexagonalei. Așa cum rezultă din fig.2 și 4, pavelele hexagonale 1 pot fi realizate și într-o a doua variantă, în care sunt prevăzute cu dinți profilați 14,14', al căror capăt este situat sub nivelul suprafeței superioare 9, ce constituie suprafața carosabilă a pavelelor 1. în acest fel, dinții profilați 14,14' se dezvoltă pe o înălțime H’ care acoperă parțial înălțimea H a suprafețelor laterale 2, 2'. în această situație, atunci când 160 pavelele sunt asamblate și îmbinate între ele, este posibilă o mascare a dinților profilați 14, 14' (vezi fig. 9 și 10), iar pavajul nu prezintă la nivelul suprafeței carosabile 9 decât conturul de bază al pavelelor hexagonale.

în fig. 2 se arată că în zona de racordare către suprafața superioară 9, dinții profilați 4,4', cu care este prevăzută paveaua 1, prezintă o teșitură 10. într-o variantă corespunză- 165 toare, este posibil ca zona de racordare din dreptul spațiului 5, 5' să fie astfel alcătuită, încât suprafețele laterale 2, 2' să fie, de asemenea, prevăzute cu o teșitură 10'.

Așa cum se poate vedea din fig. 4, dinții profilați 4,4', ce se dezvoltă pe o înălțime H’, prezintă, la partea lor superioară, o teșitură 11, astfel încât după punerea în operă, cum se vede în fig.10, să se formeze un jgheab 12, de formă nervurată, la capătul orientat în jos 170 al acestuia.

La punerea în operă, conform fig.9, suprafețele superioare 9, ale pavelelor adiacente 1, constituie o suprafață carosabilă plană, cu excepția zonei din dreptul teșiturilor superioare 10, în care se formează un rost 13.

Variantele constructive din fig. 7 și 8 constituie o posibilă modificare a tipului de pa- 175 vele hexagonale 1, descrise mai sus și la care, pornind de la o latură profilată cu dinți de contact 3 și având în vedere dispunerea sa ordonată în zona suprafețelor laterale 2, se poate admite o mărire a dimensiunilor pavelelor Γ, respectiv 1, considerate ca elemente bază conform fig. 7 și 8, în așa fel încât să se obțină elemente care pot fi aparent de formă triunghiulară sau pătrată și respectiv poligonală. 180 în secțiunile din fig.9 și fig.10 se prezintă atât modul de îmbinare a perechilor de dinți profilați 4,4' și respectiv 14,14', cât și alcătuirile diferențiate ale rostului 13 și ale jgheabului 12 care, după punerea în operă a pavelelor 1 pot fi în așa fel închise cu un material de etanșare, încât să se realizeze o bună etanșare a rosturilor uniforme de montaj (cu deschideri de 10 până la 15 mm), eliminându-se totodată și pericolul ca acestea să fie afectate semnifi- 185 cativ la încărcări importante aplicate pe suprafața superioară 9.

în fig. 11 până la 22 se prezintă diverse variante de realizare a pavelelor hexagonale 1, evidențiind în fiecare caz în parte geometria diferențiată a conturului dinților profilați 4, 4' și respectiv 14,14'. în desene nu apare o altă variantă posibilă, în care dinții profilați 4, 4' și respectiv 14,14' au un contur triunghiular. Alcătuirile prezentate în fig. 17 până la 22 se 190 referă la contururi care conțin, în zona fiecăreia din suprafețele laterale 2, câte un singur dinte 4, respectiv 14, și câte un uluc 5, asociat acestuia.

RO 118459 Β1 în fig. 23 a) până la i) se prezintă alcătuirile geometrice, în principiu nemodificate, ale dinților profilați 4, 4' respectiv 14,14' cu mențiunea însă că aceștia au lungimi diferențiate

L și L’, ceea ce impune ca pavelele hexagonale 1 să respecte în mare măsură, o schemă dată de pozare ( nu apare în desene).

în fig. 24 și fig. 25, pavelele hexagonale 1 prezintă laturi de lungimi B’ și B’* diferite, sugerând astfel și alte posibilități de modificare a conturului, fără însă ca acestea să afecteze alcătuirea dinților profilați 4, 4' respectiv 14,14' sau modul lor de îmbinare în momentul punerii lor în operă; singurul element ce se modifică rămâne aspectul vizual de ansamblu, al pavajului realizat.

în fig. 26 și 27, respectiv prezentările schematizate ale unei pavele numerotate de la a la c și de la a la e, se prezintă diverse variante de realizare a teșiturilor 10,10' și a teșiturii 11 din zona suprafețelor laterale 2 și respectiv a dinților profilați 4, 4' și 14,14' (similar cu fig. 2 până la 4) și în care teșiturile sunt identificate cu simbolul S, iar simbolul R se referă la raza de racordare.

în fig. 28 se prezintă o pavea 101, al cărei contur de bază este, de asemenea, hexagonal, dar care ilustrează o alcătuire modificată, în sensul că la această pavea notată cu 101, sunt suprafețe laterale 102, care prezintă o anumită profilare de îmbinare ce se dezvoltă fiecare pe o lungime B, a laturilor. în egală măsură se poate concepe o pavea astfel alcătuită, încât să prezinte profile cu lungimi inegale ale laturilor și/sau număr inegal de unghiuri sau vârfuri, în așa fel încât să se poată realiza cu ajutorul lor structuri poligonale diferențiate.

Pe suprafețele laterale 102,102', ale pavelei 101, sunt prevăzute alternativ un nut 103 și un feder 104, similare cu alcătuirile ce apar în fig. 1 până la 28 și care să permită realizarea unor scheme de montaj cum sunt în fig. 29 și fig. 3, cu o îmbinare eficientă pentru un grup constituit din mai multe asemenea pavele 101, de formă hexagonală.

La pavelele 101 având un asemenea contur, profilarea de contact și îmbinare este prevăzută cu niște decupări 105,106 în zona elementelor 103,104 de tip nut și feder, ceea ce permite o îmbunătățire a stabilității pavelelor 101 în poziția de punere în operă (fig. 29) cu prețul unor cheltuieli reduse.

Din examinarea tipurilor de pavele 101, respectiv 10Γ, prezentate în fig. 28 și 30, rezultă că decupările 105,106, respectiv 105', 106', se dezvoltă pe verticală (adică perpendicular pe planul desenului) pe întreaga suprafață laterală 102,102'. în varianta recomandată și în scopul reducerii costurilor de fabricație, se prevede ca pe suprafețele laterale 102, 102' să se execute câte o singură porțiune în formă de nut 103, respectiv câte o singură porțiune în formă de feder 104, ce constituie profilarea de îmbinare prin contact, cu precizarea însă că tot astfel se poate imagina o dispoziție generală care să cuprindă mai multe asemenea elemente de profilare, prevăzute fiecare cu decupările aferente 105,106, respectiv 105', 106'.

Pentru a obține o cât mai bună îmbinare și deci o punere în operă stabilă, se prevede ca elementele în formă de nut 103, precum și cele în formă de feder 104, să prezinte, în zona decupărilor 105,106, o secțiune complementară care să permită, prin mijloace simple, blocarea pe verticală a pavelelor 101 la punerea în operă a acestora; în acest sens, soluțiile constructive de alcătuire, prezentate în fig. 28 și 30, constituie o rezolvare avantajoasă prin aceea că profilele în formă de nut 103 și cele în formă de feder 104 au forma unui triunghi cu un unghi ascuțit în zona decupărilor 105,106. Tot astfel însă se poate imagina ca acestea să aibă o formă rectangulară sau curbilinie, adapatată conturului decupărilor.

RO 118459 Β1 într-o a doua variantă de alcătuire constructivă a pavelei 101' din fig. 30, conturul de contact al decupărilor 105', 106' prezintă raze de racordare 107,108 complementare, ceea ce permite simplificarea proceselor de confecționare și punere în operă a pavelelor 10T.

într-o altă variantă posibilă de alcătuire constructivă, decupările pot fi realizate numai pe o lungime ce reprezintă doar o fracțiune din înălțimea suprafețelor laterale 102,102' (nu apare în desene), în așa fel încât, la montaj, pavelele să se îmbine într-o poziție rotită reciproc cu 180°. Tot astfel este posibil ca, cel puțin pe anumite zone, profilările prevăzute pe suprafețele laterale să prezinte o decupare orizontală (nu apare în desene), în așa fel încât, după îmbinarea pavelelor, să se îmbunătățească atât stabilitatea, cât și etanșeitatea suprafeței carosabile.

în fig. 32 se prezintă, la o scară mărită, un detaliu în care apar două pavele montate alăturat, iar din examinarea în paralel a fig. 34 se observă că cele două pavele 201, 201' prezintă un contur exterior poligonal (în cazul de față un hexagon regulat). Cele două pavele 201,20Γ, alăturate, intră în alcătuirea unui pavaj (nu apare în desene), iar suprafețele laterale opuse 203, ale pavelelor, vin în contact una cu cealaltă și formează astfel, în zona de contact, un rost de montaj 204.

în această variantă de alcătuire, pavelele 201, 20Γ prezintă câte un nut 205,205* în cuprinsul suprafețelor laterale 203 (vezi fig. 32 și 33), astfel încât, la punerea în operă a unui număr de asemenea pavele 201,20T (vezi fig.34), se formează un spațiu în formă de cameră închisă 206, 206', ce se dezvoltă de-a latul suprafeței laterale 203.

în această cameră 206, 206* (vezi fig. 37) urmează să se introducă, într-o variantă adecvată, un material elastic de etanșare 207, care umple, cel puțin pe anumite zone, spațiul în formă de cameră 206,206*. într-o variantă avantajoasă, materialul de etanșare 207 poate fi un șnur 208, care, pentru îmbunătățirea etanșeității, poate fi acoperit cu un material oarecare 209, de etanșare a rosturilor - de exemplu, un material adeziv cu adaos de bitum sau ceva similar.

La camerele 206, respectiv 206*, ce apar în fig. 32 până la 37, nuturile 205,205* sunt astfel alcătuite, încât atunci când pavelele 201, 201 * sunt puse în operă, se formează o cameră continuă 206,206*, dispusă orizontal. Tot astfel este posibil ca nuturile să aibă un contur în formă de labirint (nu apare în desene), iar pereții laterali 211 ai nuturilor și/sau fundul spațiului sub formă de cameră 212, al acestora (vezi fig. 33), să prezinte un asemenea profil, încât să permită realizarea unor camere de diverse secțiuni și la care să poată fi primit, de exemplu, un material de etanșare 207, corespunzător preformat pentru a permite astfel o punere în operă rapidă a pavelelor 201, 20Γ, fără a fi necesar să se recurgă la anumite mijloace ajutătoare suplimentare.

în locul alcătuirilor prezentate în fig. 32 până la 37, în care apare câte un singur nut 205,205*, este posibil să se adopte rezolvări în care suprafețele laterale 203, ale pavelelor 201,20T, să fie prevăzute cu mai multe nuturi continue și paralele (nu apar în desene), ceea ce permite să fie posibil, cu un efort redus, ca materialul de etanșare 207 să fie dispus la cote diferite pe suprafețele laterale 203, sau ca mai multe camere să servească simultan la montarea materialului de etanșare.

într-o variantă corespunzătoare de alcătuire, nuturile 205, 205*, de pe fiecare din suprafețele laterale 203 aparținând pavelelor 201, 201*, sunt dispuse la aceeași înălțime (vezi fig. 32 și 33), în așa fel încât se obține în ambele direcții un spațiu 206, 206*, suficient de mare.

240

245

250

255

260

265

270

275

280

RO 118459 Β1 în cazul unor pavele 201, 20Γ, a căror alcătuire constructivă corespunde fig. 33, fiecare din suprafețele laterale 203' prezintă, sub fiecare din nuturile 205, 205', câte o proeminență 214, 214', ce avansează față de porțiunea superioară 203” a suprafețelor laterale; în felul acesta, prin alăturarea proeminențelor 214, 214' la punerea în operă a pavelelor, în zona suprafeței superioare 202 a pavelelor 201, 20T se formează un rost superior 204', a cărui lățime B permite introducerea lesnicioasă a materialului de etanșare 207 după pozarea pavelelor.

Pavelele 201, 20T din fig. 34 prezintă în zona suprafețelor laterale 203 o profilare de îmbinare 215 ce se dezvoltă pe verticală și care intersectează, cel puțin pe anumite zone, nuturile 205, 205'; această profilare este alcătuită din elemente în formă de nut și feder 216, 217, complementare, prin care se realizează o îmbinare stabilă a pavelelor 201, 20T. Cu ajutorul profilării de contact 215 și a nutului continuu 205, 205' se poate realiza o pietruire la care, cu prețul unor cheltuieli reduse, conlucrează o profilare de contact care asigură un grad ridicat de stabilitate a pavelelor, în condițiile unor încărcări ridicate, și un rost 204,204', protejat, prin care se împiedică infiltrarea unor impurități dăunătoare.

Detaliile de îmbinare din fig. 35 și 36 ilustrează o posibilă alcătuire corectă a spațiilor sub formă de camere 206', cu un singur nut 205, dispus pe o singură latură, de exemplu în dreptul elementului în formă de feder 217, aparținând profilării de contact 215, o asemenea dispunere pe o singură parte formând camera 206' poate fi adoptată îndeosebi în zonele de margine ale unui pavaj (nu apare în desene) și permite punerea în operă combinată, a pavelelor cu suprafețe laterale plane, precum și a celor la care suprafețele laterale prezintă nuturile descrise mai sus.

în fig. 38 până la 41 sunt arătate în secțiune alte posibile variante de realizare a pavelelor 1, respectiv 201, care fac obiectul acestei invenții și prin care se urmărește obținerea unei etanșeități îmbunătățite a suprafeței carosabile; în acest sens, se prevede ca prefabricatele să fie echipate cu un element de etanșare 300, ce poate fi înglobat, de exemplu, concomitent cu confecționarea prin turnare a prefabricatelor de beton.

în secțiunea de detaliu prezentată în fig. 38, elementul de legătură și etanșare 300 este alcătuit sub forma unui element de încadrare 301, ce îmbracă suprafața laterală 2 a pavelei 1 și ale cărui elemente de ancorare 302 sunt înglobate în momentul confecționării prin turnare a pavelei 1, în așa fel încât elementul de încadrare 301 să facă corp comun cu masa pavelei. în poziția de punere în operă a celor două pavele 1, elementele de încadrare 301 sunt în contact nemijlocit și sunt legate între ele în partea de sus a rostului de montaj 312, de exemplu, printr-o cusătură 312', sudată sau lipită, astfel încât rostul 13 este etanș la fluide.

în fig. 39 până la 41 sunt prezentate diverse alte variante de alcătuire a elementului de legătură și etanșare 300, care, așa cum rezultă din fig. 39 și 40, este format dintr-o bandă profilată 314, al cărei capăt liber pătrunde în rostul de montaj 312', respectiv în spațiul sub formă de cameră 206 și este fixat în masa pavelei cu ajutorul elementelor de ancorare 302'. în poziția de montaj din desen, benzile profilate 314 sunt în așa fel solidarizate în dreptul cusăturii 312‘, încât să realizeze închiderea zonelor evazate ale camerei care devine, de asemenea, etanșă la fluide. în detaliul de alcătuire din fig. 41 elementul de margine 301 este similar cu cel din fig. 38 și conlucrează cu camera 206, conform fig. 40.

într-o variantă avantajoasă de alcătuire, atât elementul de încadrare 301, cât și benzile profilate 314, sunt confecționate dintr-un material sintetic cu proprietăți termoplastice, în așa fel încât cusătura de montaj 312' poate fi realizată cu ajutorul unui simplu element de încălzire.

RO 118459 Β1

Cu ajutorul prefabricatelor cu contur hexagonal prezentate mai sus, s-a realizat un tip de pavele la care gradul ridicat de stabilitate a elementelor montate alăturat și dispuse într-un plan orizontal se datorează, în principal, unghiurilor de 120° pe care le formează suprafețele laterale și care permit totodată îmbunătățirea siguranței la rupere a elementelor individuale, precum și asigurarea etanșeității cerute în zona rosturilor de montaj.

Claims (21)

1. Revendicări

   1. Pavea din beton având, de preferință, un contur hexagonal, la care suprafețele laterale (2, 102, 203) sunt dispuse față în față cu suprafețele altor pavele atunci când acestea sunt montate pe un substrat de fundație, fiind prevăzute cu niște profile de contact (3, 103, 104, 215) poziționate cel puțin pe o porțiune din înălțimea fiecăreia din aceste suprafețe laterale (2,102,203), profile de contact (3,103,104,215) care, de pe fiecare din suprafețele laterale (2,102, 203), cuprind cel puțin câte un dinte profilat (4, 4', 14,14', 104, 217) și un uluc (5,103,105) de secțiune complementară, în care pătrunde dintele profilat, în așa fel încât dinții profilați ai uneia dintre pavele (1, 101, 201) să pătrundă în ulucele complementare aparținând pavelei alăturate (1,101, 201) cu care aceasta este îmbinată, caracterizată prin aceea că paveaua (1,101,201) este prevăzută în zona suprafețelor laterale (2,102,203) cu cel puțin un nut continuu (12,205,205', 205*’) pentru introducerea unui material de etanșare (207,208,209) sau cu un element de legătură și etanșare (300) care iese în relief față de respectivele suprafețe laterale (2,102, 203).
2. 2. Pavea conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, pe fiecare din suprafețele laterale (2) sunt prevăzute cel puțin câte un dinte profilat (4,4') și un uluc (5), distanțate față de muchiile verticale (8) ale suprafețelor laterale (2).
3. 3. Pavea conform revendicării 1 sau 2, caracterizată prin aceea că, în secțiune transversală, dinții profilați (4, 4', 14,14', 104, 217) sunt de formă trapezoidală.
4. 4. Pavea conform uneia din revendicările 1...3, caracterizată prin aceea că, pe fiecare din suprafețele laterale (2,102,203) sunt prevăzuți mai mulți dinți profilați (4,4', 14,14', 104, 217) și mai multe uluce (5,103, 205).
5. 5. Pavea conform uneia din revendicările 1...4, caracterizată prin aceea că fiecare din suprafețele laterale (2) prezintă un prim dinte profilat (4,14), plasat în lungul muchiei verticale (8) al unei pavele (1) de formă preferabil hexagonală, și că acestuia îi succede, distanțat și mergând în sensul acelor de ceasornic, un al doilea dinte profilat (4*, 14).
6. 6. Pavea conform revendicării 5, caracterizată prin aceea că, dinții profilați (4, 4', 14,14') de pe fiecare din suprafețele laterale (2) sunt poziționați la aceeași distanță (A) unul față de altul.
7. 7. Pavea conform uneia din revendicările 1...6, caracterizată prin aceea că dinții profilați (4, 4') prezintă o lungime care corespunde înălțimii (H) a pavelei (1).
8. 8. Pavea conform uneia din revendicările 1...7, caracterizată prin aceea că dinții profilați (14,14') se dezvoltă pe o înălțime (H’) reprezentând o fracțiune din înălțimea totală (H) a suprafeței laterale (2).
9. 9. Pavea conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că dinții profilați (14,14') se dezvoltă totdeauna până la o cotă situată sub cota suprafeței superioare (9) a pavelei (1) care constituie suprafața carosabilă.
10. 10. Pavea conform uneia dintre revendicările 8 sau 9, caracterizată prin aceea că dinții profilați (4, 4', 14,14‘) prezintă în partea de sus o ieșitură (10,11).

    335

    340

    345

    350

    355

    360

    365

    370

    375

    RO 118459 Β1
11. 11. Pavea conform uneia dintre revendicările 1 ...10, caracterizată prin aceea că, între dinții profilați (4,4‘), în zona de racordare cu suprafața superioară (9) a pavelei (1), suprafețele laterale (2) prezintă o teșitură (10‘).
12. 12. Pavea conform uneia din revendicările 1...11, caracterizată prin aceea că dinții profilați (4, 4', 14,14') și ulucele (5,103, 205) profilelor de contact (103,104) prezintă cel puțin o zonă de cuplare (105,106,105', 106').
13. 13. Pavea conform revendicării 12, caracterizată prin aceea că zonele de cuplare (105,106,105', 106') se dezvoltă pe întreaga înălțime a fiecăreia din suprafețele laterale (102,102') ale pavelei.
14. 14. Pavea conform uneia din revendicările 12...13, caracterizată prin aceea că zonele de cuplare (105,106,105', 106') prezintă racordări rotunjite.
15. 15. Pavea conform uneia din revendicările 1...14, caracterizată prin aceea că, pe fiecare din suprafețele laterale (203) sunt prevăzute mai multe uluce continue (205, 205', 205”), cu trasee paralele.
16. 16. Pavea conform uneia din revendicările 1...15, caracterizată prin aceea că, atunci când pavelele (201, 201') sunt montate, ulucele (205, 205', 205”) sunt dispuse pe orizontală, și că aceste uluce constituie o îmbinare orizontală cu dinții profilați ai pavelei asociate.
17. 17. Pavea conform uneia din revendicările 1 ...16, caracterizată prin aceea că ulucul sau ulucele (205,205', 205”) de pe fiecare din suprafețele laterale a două pavele alăturate (201, 20T) sunt dispuse la aceeași înălțime.
18. 18. Pavea conform uneia din revendicările 1 ...17, caracterizată prin aceea că ulucul sau ulucele (205,205', 205”) prezintă, în direcția longitudinală a profilării, trasee rectilinii sau în formă sinusoidală.
19. 19. Pavea conform uneia din revendicările 1...18, caracterizată prin aceea că fiecare din suprafețele laterale (203‘) prezintă câte o proeminență (214, 214') situată sub cota ulucelor sau ulucului (205,205', 205”) și scoasă în relief față de porțiunea superioară (203”) a suprafeței laterale.
20. 20. Pavea conform uneia din revendicările 1 ...19, caracterizată prin aceea că elementul de legătură și etanșare (300) este înglobat în masa pavelei (1,101, 201) și, că, la grupurile formate din mai multe pavele învecinate, elementul de legătură și etanșare (300) poate fi îmbinat în rostul de montaj (12,13, 204', 206).
21. 21. Pavea conform uneia din revendicările 1 ...20, caracterizată prin aceea că elementul de legătură și etanșare (300) se prezintă sub forma unei piese profilate, confecționată din material sintetic.