RO117668B1 - Structura pentru material de imbracat scaune, rezistent la ruperi, si procedeu de fabricare a acesteia - Google Patents

Abstract

Inventia se refera la o structura a unui material care acopera scaunele, in special scaunele din transportul in comun, care sa reziste la ruperi, si la un procedeu de fabricare a acestor structuri. In aceasta structura de material de acoperire, armatura este constituita din benzi (1) sau fire, spatiate unele de altele, dintr-un material care sa se poata opune trecerii unui obiect care taie, fiecare banda sau fir avand un profil sinuos, format din motive curbate spre interior si/sau din motive cuprinzand segmente rectilinii (2 si 3), care se repeta in mod regulat, motivele similare ale diferitelor benzi sau fire fiind dispuse astfel incat sa se juxtapuna sau sa se imbine in pozitii corespunzatoare astfel incat fiecare banda sau fir sa fie spatiat, de benzile sau firele alaturate, de un interval astfel incat un obiect ascutit, antrenat pe un traiect rectiliniu, sa intalneasca, in mod obligatoriu, pe traseul respectiv, o banda sau un fir.

Description

Prezenta invenție se referă la o structură pentru material de îmbrăcat scaune, rezistent la ruperi, și la procedeul de fabricare a acesteia, care acoperă scaunele, în special scaunele din transportul în comun.

Se știe că scaunele utilizate în locurile publice, în special cele din transportul în comun, urban și suburban, sunt din ce în ce mai mult expuse actelor de vandalism și sunt rupte în mod frecvent cu obiecte ascuțite.

De mai bine de câțiva ani, aceste acte de rea-voință au luat proporții, încât diverse societăți specializate în această tehnică au fost puse în situația de a propune garnituri de scaune capabile să reziste la rupere FR-A-2447167, 2530440 sau 2576200.

în garniturile anterioare, conform publicațiilor FR-A-2447167 și 2530440, elementul rezistent la acțiunea unui obiect ascuțit este format dintr-o suprafață de arcuri elicoidale, înmuiate parțial într-o spună de elastomer, aderând ea însăși la un strat compact de elastomer. Cu toate acestea, arcurile elicoidale nu prezintă o suplețe satisfăcătoare decât într-o singură direcție. în plus, necesitatea de a înmuia parțial suprafața arcurilor într-un strat relativ gros de elastomer necesită, pentru această garnitură, un proces de fabricație destul de complex și, ca atare, relativ costisitor.

în publicația FR-A--2576200. se propune, în același scop, o țesătură din fire metalice interpuse între două straturi ale unui material elastic. Țesătura de fire metalice prezintă avantajul că are o suplețe bună în toate direcțiile, din contră, forma ochiurilor interzice utilizarea firelor metalice cu un diametru suficient pentru a rezista în mod eficace la tentativa dură de rupere.

Prezenta invenție propune o structură de material pentru îmbrăcat scaunele, care să corecteze inconvenientele menționate mai sus.

Mai exact, invenția propune o structură de material care să îmbrace scaunele și care să reziste eficient tentativelor de rupere, care să fie suplă în toate direcțiile și care să poată fi fabricată prin procedee simple, la un preț redus în raport cu garniturile obținute prin procedeul anterior.

în acest scop, prezenta invenție are ca obiect realizarea unei structuri de material pentru îmbrăcat scaunele, capabilă să reziste la ruperi, structură ce constă dintr-o folie de material elastic, dublat de o armătură de întărire, caracterizată prin aceea că, armătura de întărire formată din benzi sau fire distanțate unele de altele, dintr-un material care să se opună pătrunderii obiectului ascuțit, fiecare bandă sau fir având un profil sinuos, format din motive curbate și/sau din motive care cuprind segmente rectilinii ce se repetă în mod regulat, motivele analoage ale diferitelor benzi sau fire fiind dispuse astfel încât să se juxtapună sau să se îmbine în poziții corespunzătoare astfel încât fiecare bandă sau fir să fie distanțat de benzile sau firele alăturate ale unui interval astfel încât un obiect ascuțit antrenat pe un traiect rectiliniu să întâlnească, în mod obligatoriu, în orice direcție, pe traseul respectiv, o bandă sau un fir, benzile sau firele menționate fiind fie independente unele de altele, fie reunite transversal de bare care să facă un corp comun cu aceste benzi sau fire și care sunt legate cu folia din material elastic prin intermediul cel puțin unui strat adeziv sau material plastic, în care acestea se înmoaie, cel puțin parțial.

Părțile corespondente ale benzilor sau firelor vor putea fi, în mod avantajos, dispuse la o distanță constantă.

O folie de material de acoperire decorativă (tapițerie, textilă, piele etc.) se poate atașa la suprafața stratului adeziv sau a materialului plastic, care nu este lipsit de folia de material elastic.

în mod alternativ, folia de material de îmbrăcăminte decorativă poate fi înlocuită cu o folie dintr-un material elastic, care să servească, în locul acesteia, ca suport pentru benzi sau fire.

RO 117668 Β1

Benzile sau firele materialului de îmbrăcăminte, conform invenției, au drept caracte- 50 ristică importantă faptul că nu se încalecă sau nu se încurcă, nu se leagă între ele prin intermediul unor piese auxiliare pentru a se obține o rețea, o țesătură sau țesătura tricotată. După ce li s-a dat profilul dorit, acestea pot fi simplu aplicate în paralel pe suprafața foliei elastice pe care s-a aplicat în prealabil un adeziv sau o rășină, cu care se produce apoi polimerizarea, sau bandă cu bandă ori cu fir cu fir, atunci când benzile sau firele sunt independente 55 între ele, sau sub forma unei osaturi unice, în cazul în care benzile sau firele sunt legate transversal unele de altele, de exemplu cu bare care fac corp comun cu ele.

Invenția are de asemenea ca obiect un procedeu de fabricare a unei structuri de material de îmbrăcăminte, pentru scaune, care să poată rezista la rupere, acest procedeu fiind caracterizat prin aceea că se aplică un prim strat de adeziv sau de rășină capabilă să 60 polimerizeze pe o suprafață a unei folii dintr-un material elastic, prin aceea că se aplică apoi pe aceeași suprafață benzi sau fire distanțate unele de altele, dintr-un material care să se poată opune pătrunderii unui obiect ascuțit, fiecare bandă sau fir având un profil sinuos, format din motive curbate spre interior și/sau din motive care conțin segmente rectilinii care se repetă în mod regulat, diferitele benzi sau fire fiind dispuse pe folia de material elastic astfel 65 încât motivele similare ale diferitelor benzi sau fire să se juxtapună sau să se îmbine în poziții, în așa fel, încât fiecare bandă sau fir să fie distanțate de benzile sau firele alăturate, printr-un interval care să determine obiectul ascuțit, antrenat într-o mișcare rectilinie, să întâlnească, în mod obligatoriu, în oricare direcție de pe traseul său, o bandă sau un fir și caracterizat prin aceea că apoi, se aplică, eventual, pe benzi sau fire un al doilea strat adeziv sau 70 de rășină aptă să polimerizeze și prin aceea că se lasă să se întărească adezivul sau să polimerizeze rășina pentru a bloca în pozițiile respective benzile sau firele.

Așa cum este indicat mai sus, benzile sau firele vor putea fi aplicate pe folia elastică fie în mod independent unele de altele, fie sub forma unei rețele unice, după cum sunt independente sau legate transversal prin intermediul unor bare care fac corp comun cu acestea. 75

Benzile sau firele vor trebui în mod natural să aibă o elasticitate suficientă pentru a permite elementului din materialul de îmbrăcăminte, realizat astfel, să se deformeze liber, în special, în cazul în care benzile sau firele sunt independente unele de altele, structura materialului de îmbrăcăminte se va prezenta sub forma unui strat, care va prezenta avantajul că se va putea înfășură pentru a putea fi stocat înainte de utilizare. Benzile sau firele pot fi 80 din metal și/sau din material plastic, eventual armat.

în cazul în care benzile sau firele sunt legate unele de altele, ele formează o rețea monobloc, care va putea fi fabricată la dimensiunile părții scaunului care se echipează cu structura de îmbrăcăminte, fără să se înregistreze pierderi de material. Acesta va fi, în special, cazul structurilor materialelor de îmbrăcăminte care cuprind benzi legate unele de altele 85 prin bare, care vor constitui o rețea ce poate fi decupată la presă printr-o singură operație la dimensiunile dorite și ale cărei margini periferice, nedecupate, formează un cadru relativ rigid, facilitând aplicarea invenției. Structura materialului de îmbrăcăminte, astfel realizată, reprezintă o formă preferată de realizare a invenției.

O astfel de structură, în care banda sau firele formează o structură monobloc, poate 90 constitui în plus un element de scaun, de exemplu un spătar de scaun, care va putea fi fixat în mod ușor pe cadrul scaunului.

Un alt avantaj important pe care-l prezintă o astfel de structură monobloc rezidă în faptul că, dacă o bandă s-a rupt, ea nu are tendința de a ieși afară din garnitură. Dimpotrivă, datorită formei plate a benzii, dacă una dintre ele s-a rupt, aceasta rămâne în interiorul 95 garniturii, unde este menținută pe loc de către alte elemente ale garniturii (strat de elastomer și țesătură decorativă, de exemplu). Rezistența la rupere a garniturii nu este deci afectată de ruperea uneia sau mai multor benzi ale structurii de întărire.

RO 117668 Β1

Așa după cum va rezulta din descrierea detaliată, care va fi prezentată în continuare, pe baza desenelor anexate, numeroase tipuri de profil pot fi prevăzute pentru benzi, fire sau altele similare, ale elementelor materialului de îmbrăcăminte, conform invenției, de la profile simple sinusoidale până la profile constituite din motive care se repetă, formate din segmente de dreapta de tipul treptelor unei scări, creneluri sau arcade.

în forma unei aplicații preferate a invenției, armătura este formată din benzi independente, decupate alăturat dintr-o folie de material rezistent la rupere, în special dintr-o folie metalică. într-adevăr, așa cum se va vedea în continuare, cu o astfel de formă de realizare a invenției, se poate decupa un număr mare de benzi cu același profil, din același balot derulat din aceeași bobină, lăsând legate între ele extremitățile benzilor corespondente cu extremitățile balotului derulat, ceea ce permite în continuare, până la utilizare, ca balotul din care s-au decupat și legat benzile să poată fi rulat din nou. în momentul în care se aplică benzile pe foaia de material plastic, va fi suficient să se separe benzile unele de altele, la capetele lor. Avantajul este că, la execuție, se vor putea păstra, de asemenea, legăturile intermediare dintre benzi, de exemplu în două sau trei locuri, la intervale regulate între capete, pentru a facilita rebobinarea balotului cu benzile decupate anterior. Aceste legături vor putea fi eventual înlăturate în momentul aplicării benzilor pe folia elastică

Aceasta va putea fi din orice material corespunzător: țesătură, material nețesut, pâslă, pânză, folie de plastic sau chiar tapițerie destinată suprafeței exterioare a elementului de scaun, așa cum este indicat mai sus.

Se va putea utiliza, în mod avantajos, adezivi pe bază de silicon pentru a uni foliile elastice și benzile sau firele.

Se vor utiliza două straturi de adeziv, un prim strat aplicat direct pe folia elastică, pe care se vor dispune benzile și firele, în așa fel încât să le îmbrace complet, pentru a lega mai bine diferitele elmente constituente și pentru a proteja benzile sau firele.

Putem aplica de asemenea benzile sau firele pe folia de material elastic, fără a-i aplica în prealabil un strat de adeziv sau de rășină, care să polimerizeze, și să aplicăm pe aceste benzi sau fire, o folie dintr-un material termoplastic pe care s-o aducem apoi la temperatura de înmuiere sau de fuziune.

în cazul benzilor decupate dintr-un balot metalic, benzilor vor putea avea o grosime de 0,2 la 1 mm și o lățime de aproximativ 1 la 20 mm, pentru a avea o rezistență satisfăcătoare la rupere și, în acest caz, se vor dispune diferitele benzi la o distanță de aproximativ 5 mm. Se vor putea astfel utiliza benzi mai subțiri, dar mai late, pentru a crește elasticitatea stratului de material de îmbrăcăminte și pentru a permite, de exemplu, ca acesta să fie înfășurat atât în direcție normală de înfășurare a benzilor, cât și în direcția perpendiculară, în acest scop, se vor putea folosi, de asemenea, materiale plastice simple sau armate sau materiale componente întărite cu fibră de sticlă, de carbon, de Kevlar etc.

în cazul firelor metalice cu secțiune circulară, diametrul lor va putea fi cuprins între 0,6 și 1,2 mm și se vor putea dispune aproximativ 100 de fire pe metru de strat, într-o direcție transversală pe direcția normală a firelor.

în cele ce urmează, se prezintă un exemplu de realizare a invenției, cu referire la fig. 1 la 11, care reprezintă:

- fig. 1, prezintă primul profil al benzilor utilizabile, aplicate pe o folie elastică dintr-o structură conform invenției;

- fig.2, vedere în perspectivă la scară mărită a benzilor din fig. 1;

- fig.3, reprezintă un alt profil al benzilor;

- fig.4, este o secțiune transversală, conform liniei lll-lll din fig. 1, a benzilor, din foliasuport și folia de material de îmbrăcăminte;

RO 117668 Β1

150

- fig.5, prezintă modul în care sunt decupate benzile din fig.1, din aceeași folie derulată dintr-o bobină, astfel încât să le permită să fie rebobinate;

- fig.6, reprezintă un profil de fire utilizabile într-un strat conform invenției;

- fig.7 la 11, reprezintă alte profile de benzi, independente sau făcând parte dintr-o rețea monobloc, utilizabile în cadrul invenției.

în varianta de realizare a invenției, reprezentată în fig. 1, niște benzi 1 din material rezistent la rupere sunt constituite dintr-o succesiune, în mod alternativ, de niște segmente rectilinii 2, de lățime egală și paralele între ele și din niște segmente rectilinii 3, tot de lățimi egale între ele și înclinate la 135° față de segmentele 2. Segmentele 2 și 3 formează astfel profile trapezoidale, succesive, inversate, ansamblul putând fi considerat drept un profil sinusoidal, apropiat, format din porțiuni rectilinii. Segmentele 2 și 3 ale diferitelor benzi sunt paralele cu segmentele omoloage ale altor benzi, astfel încât diferitele profile trapezoidale sunt îmbinate unele cu altele, la o distanță constantă, în așa fel încât să poată să se opună, în orice direcție, unei scule tăietoare deplasată pe o direcție rectilinie și să evite, în felul acesta, o tăiere în profunzime a stratului de îmbrăcăminte.

în această realizare, diferitele benzi 1 sunt independente între ele. aceasta însemnând că ele nu sunt legate transversal prin intermediul unor elemente auxiliare pentru a forma structuri de tip grilă, tip tricot, tip țesătură și ele nu sunt legate cu bare care să facă corp comun. Așa cum se vede în fig.4, ele sunt aplicate simplu pe strat elastic 4, din țesătura de exemplu, pe care s-a aplicat în prealabil un prim strat 5 de adeziv, fiind apoi reacoperite, cu un al doilea strat de adeziv 6. care le leagă într-un mod simplu și eficace cu țesătura 4 și pe care poate fi aplicată o folie 7 de tapițerie, destinată să formeze suprafața exterioară a elementului de scaun care se va îmbrăca cu această structură de material acoperitor. Așa cum s-a indicat mai sus, folia 7 a tapițeriei sau a unui material similar poate fi eventual, înlocuită cu un strat elastic 4 care să servească drept suport pentru benzile 1. în locul adezivului 6, se poate folosi, de asemenea, o rășină dintr-un material care să polimerizeze sau să se aplice pe benzile unei folii dintr-un material termoplastic, pe care-l încălzim apoi la temperatura sa de înmuiere sau de fuziune.

în varianta de realizare prezentată în fig.1, segmentele rectilinii 2 ale unei benzi pot avea o lungime I de aproximativ 10 mm și pot să fie separate de segmentele 2 paralele între ele, din aceeași bandă, la un interval x constant de 5 mm. Distanța y între segmentele unei benzi față de segmentele corespondente și paralele ale unei benzi alăturate va fi de 5 mm.

în varianta din fig.3, fiecare bandă 8 este constituită din niște segmente rectilinii 9, paralele între ele și de lățime egală și din niște segmente 10, de asemenea de lățime egală între ele, înclinate la 135° față de cele precedente. Fiecare bandă cuprinde în acest caz, în mod succesiv, două segmente 9 paralele între ele, care alternează cu două segmente 10 paralele între ele și înclinate la 135° în raport cu cele precedente.

în această variantă de realizare, benzile 8 au o lungime cumulată (se adună lungimile segmentelor 9 și 10) mai mare decât lungimea benzilor 1 din fig.1 și ele prezintă deci cea mai mare suplețe. în această variantă de realizare, lungimile I și distanțele x și y vor putea avea aceleași valori ca și în varianta de realizare din fig.1, respectiv 10 mm și 5 mm.

Benzile din fig.1 și 3 pot fi înlocuite în mod firesc cu niște fire 11 cu secțiune circulară sau ovală, desemnând de exemplu profile sinusoidale apropiate, așa cum indică fig.6.

Benzile 12 sunt în același timp preferate deoarece, așa după cum s-a arătat mai sus, și după cum se poate vedea în fig.5, ele pot fi ușor decupate din același balot derulat dintr-o bobină, benzile alăturate rămânând legate la capetele balotului cu niște părți nedecupate 13, precum și prin niște legături laterale 14, în locuri distanțate în mod regulat între extremități, ceea ce permite rebobinarea balotului decupat și stocarea ușoară sub forma unei bobine.

155

160

165

170

175

180

185

190

RO 117668 Β1

195 Legăturile 13 și 14 pot fi eventual eliminate înainte de poziționarea benzilor pe o folie de material elastic în vederea unirii lor.

Benzile reprezentate în fig. 1 la 5 au o lățime constantă pe toată lungimea lor, dar ele pot de asemenea să aibă lățimi variabile, așa cum se vede în fig.7, unde o bandă 15 este constituită din niște segmente rectilinii a și b de lățimi diferite.

200 Așa cum s-a explicat mai sus, benzile din structura conform invenției pot fi aplicate în mod independent între ele pe folia elastică pe care ele sunt unite, dar ele pot de asemenea constitui o rețea monobloc, decupată la presă într-o placă la dimensiunile elementului de scaun, reducând astfel căderile și pierderile de materie primă. Este ceea ce se poate vedea în fig.8 la 11.

205 în rețeaua din fig.8, regăsim benzile 2 din fig.1 care sunt decupate, la o presă de exemplu, în aceeași placă dreptunghiulară ale cărei extremități laterale sunt, alături de cele două margini paralele 16, nedecupate.

La fel și în cazul rețelei din fig.9, niște benzi 17 au un profil crenelat, constituit din segmentele rectilinii, perpendiculare între ele, juxtapuse în poziție alăturată, astfel încât să 21: poată să se opună la trecerea unei lame. Ca și pentru rețeaua din fig.8, benzile 17 sunt decupate din aceeași placă dreptunghiulară, având dimensiunile elementului de scaun care urmează a fi îmbrăcat și extremitățile sunt alăturate la cele două margini paralele 18 nedecupate ale plăcii.

în varianta de realizare a invenției, prezentată în fig. 10, niște benzi 19 sunt decupate, 215 de asemenea la presă, dintr-o placă 20 și sunt separate prin niște părți decupate 21 cu profil crenelat similar profilului benzilor 17 din fig.9. Capetele benzilor 19 sunt legate la cele două margini paralele 22 ale plăcii 20. în plus, diferitele benzi sunt legate între ele cu ajutorul unor bare transversale 23, care întrerup la intervale regulate părțile decupate 21.

în același timp, în varianta de realizare din fig.11, niște benzi 24, cu profil asemănător 22C profilului benzilor din fig.7, sunt decupate într-o placă 25 și legate la capetele lor cu două margini opuse 26 ale acestei plăci. Benzile sunt separate de niște intervale 27 de formă asemănătoare profilului benzilor din fig.1 și ele sunt legate la intervale regulate cu benzile alăturate prin niște bare transversale 28 care întrerup intervalele 27.

Benzile care au fost descrise ca elemente integrante ale unei plăci pot fi în mod 225 natural realizate și utilizate sub formă independentă într-o rețea conform invenției.

Bineînțeles, profilele benzilor sau firelor, care tocmai au fost descrise, nu au un caracter restrictiv și designerul va putea concepe încă multe alte profile fără a depăși cadrul prezentei invenții.

Este limpede că structurile care corespund invenției, de fapt profilele repetate ale 230 benzilor sau firelor pe care acestea le au, precum și multitudinea acestor benzi, dispuse de preferință la o distanță constantă unele de altele, se opun în mod eficient unei tăieturi adânci a scaunelor pe care le îmbracă. Este limpede de asemenea, că aceste structuri prezintă o foarte mare suplețe, care, în anumite variante de realizare (cele din fig.1, 3, 6 și 7, de exemplu) le permite să fie înfășurate în jurul lor precum și în sensul benzilor sau firelor pe 235 care le au dar și pe direcție perpendiculară.

Aceste structuri pot fi utilizate pentru a acoperi toate părțile unui scaun, precum și scaunul propriu-zis, fie că este vorba de un fotoliu, o canapea sau o banchetă, de brațele lor sau de spătar.

Invenția prezintă deci un mijloc simplu și eficace de protejare a scaunelor, în special

240 a scaunelor amplasate în locuri publice, mai ales pentru cele din transportul în comun.

Claims (17)

Revendicări

1. Structură pentru material de îmbrăcat scaune, rezistentă la ruperi, care cuprinde o folie (4) dintr-un material elastic, dublat de o armătură de întărire, caracterizată prin aceea că, armătura este constituită din niște benzi (1, 8,15,17,19 și 24) sau din niște fire (11) distanțate unele de altele, dintr-un material capabil să se opună trecerii unui obiect care taie, fiecare bandă sau fir având un profil sinuos, format din motive curbate spre interior și/sau motive conținând niște segmente rectilinii (2, 3; a, b; 9 și 10), care se repetă în mod regulat, motivele analoage ale diferitelor benzi sau fire fiind dispuse în așa fel, încât să se juxtapună sau să se îmbine în poziții corespunzătoare astfel încât fiecare bandă sau fir să fie distanțat de benzile sau firele alăturate printr-un interval astfel încât un obiect ascuțit, antrenat pe un traiect rectiliniu. să întâlnească, în mod obligatoriu, pe traseul respectiv, o bandă sau un fir, benzile sau firele menționate fiind fie independente unele de altele, sau unite transversal prin intermediul unor bare care fac corp comun cu benzile sau cu firele, și care sunt legate de folia (4) materialului elastic cu ajutorul a cel puțin unui strat (5 și 6) adeziv sau de substanță plastică. în care benzile sau firele sunt cel puțin parțial înmuiate.

2. Structură conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că. benzile (1) sau firele (11) au o formă apropiată de un profil sinusoidal.

3. Structură conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că, benzile (1 și 8) sunt constituite din segmente rectilinii paralele (2 și 9), legate prin segmente rectilinii (3 și 10) dispuse oblic față de cele precedente.

4. Structură conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, segmentele paralele (2 și 8) sunt legate prin segmentele rectilinii (3 și 10), dispuse oblic față de cele precedente.

5. Structură conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, benzile (1) au o lățime constantă pe toată lungimea lor.

6. Structură conform revendicării 5, caracterizată prin aceea că, segmentele rectilinii (a și b) ale benzilor (15) au lățimi diferite.

7. Structură conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, benzile (17) au un profil crenelat, cuprinzând segmente rectilinii, perpendiculare între ele.

8. Structură conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, benzile (10) sunt separate prin intervale de profil crenelat, cuprinzând părți rectilinii, perpendiculare între ele.

9. Structură conform revendicărilor 1 la 8, caracterizată prin aceea că, părțile corespunzătoare ale benzilor sau firelor alăturate sunt separate pe o distanță constantă.

10. Structură conform revendicărilor 1 la 8, caracterizată prin aceea că, benzile (19 și 24) alăturate sunt legate transversal cu niște bare (23 și 28).

11. Structură conform revendicărilor 1 la 9, caracterizată prin aceea că, diferitele benzi sau fire formează un ansamblu monobloc, la dimensiunile elementului de scaun care urmează a fi echipat.

12. Structură conform revendicării 10, caracterizată prin aceea că. diferitele benzi (2,17,19 și 24) au fost decupate din aceeași placă, având aproape dimensiunile elementului de scaun care urmează a fi echipat și sunt legate cu extremitățile lor de două margini opuse, nedecupate, (16, 18, 22 și 26), ale plăcii.

13. Procedeu de fabricare a unei structuri de îmbrăcăminte, pentru scaun, rezistentă la ruperi, caracterizat prin aceea că, se aplică un prim strat (5) de adeziv sau de rășină capabilă să polimerizeze pe suprafața unei folii (4) a unui material elastic, prin aceea că se aplică apoi pe aceeași suprafață a benzilor (1 și 8) sau a firelor (11) separate unele de altele într-un material care să se opună trecerii unui obiect care taie, fiecare bandă (1 și 8) sau fir

250

255

260

265

270

275

280

285

RO 117668 Β1 (11) având un profil sinuos, constituit din motive curbate spre interior și/sau motive conținând segmente rectilinii, care se repetă în mod regulat, diferitele benzi (1 și 8) sau fire (11) fiind dispuse pe folia (4) de material elastic în așa fel, încât motivele similare ale diferitelor benzi sau fire să se juxtapună sau să se îmbine în astfel de poziții, încât fiecare bandă sau fir să fie distanțat de benzile sau firele alăturate la intervale astfel încât un obiect ascuțit, antrenat pe un traiect rectiliniu, să întâlnească, în mod obligatoriu, în orice direcție de pe traseul respectiv, o bandă sau fir, prin aceea că, apoi se aplică eventual pe benzi sau pe fire un al doilea strat adeziv sau de rășină aptă să polimerizeze, și prin aceea că se lasă să se întărească adezivul sau să polimerizeze rășina pentru a bloca benzile sau firele în poziția lor.

14. Procedeu conform revendicării 13, caracterizat prin aceea că, benzile sau firele sunt aplicate pe aceeași folie de material elastic, prin aceea că apoi se acoperă cu o folie dintr-un material termoplastic și prin aceea că, aceasta din urmă este adusă la temperatura de înmuiere sau de fuziune a materialului termoplastic.

15. Procedeu conform revendicărilor 13 și 14, caracterizat prin aceea că, benzile (1 și 8) sunt decupate în prealabil, în poziție alăturată, dintr-o folie de material care rezistă la ruperi, cu extremitățile lor (13) unite și eventual legături intermediare (14) între benzi, și prin aceea că se separă legăturile (13 și 14) în momentul aplicării benzilor pe folia de material elastic pe care s-a aplicat un strat de adeziv sau de rășină.

16. Procedeu conform revendicărilor 13 și 14, caracterizat prin aceea că, benzile sau firele sunt legate și formează un ansamblu monobloc.

17. Procedeu conform revendicării 16, caracterizat prin aceea că, diferitele benzi (2, 17, 19 și 24) sunt decupate în prealabil din aceeași placă având aproape dimensiunile elementului de scaun care urmează a fi echipat, astfel încât să fie legate prin extremitățile lor la două margini opuse, nedecupate, (16,18, 22, 26), ale plăcii.