RO116599B1 - Dispozitiv de distribuire a unui medicament comandat de pacient - Google Patents

Abstract

Inventia se refera la un dispozitiv de distribuire a unui medicament comandat de pacient. In dispozitivul de distribuire, este un medicament (6) dispus intr-un rezervor (2) si o pompa (4) avand o doza de distribuire predeterminata, care poate distribui medicament din rezervor (2) si il administreaza pacientului. Pompa (4) cuprinde un mijloc de pompare, un tub (10) fin calibrat, care poate comanda viteza de curgere, aleasa impreuna cu doza de distribuire a mijlocului de pompare (14), pentru a defini o viteza de dozare maxima, predeterminata, tubul (10) amintit conectand rezervorul (2) la un mijloac de pompare (14). O supapa unisens (18), aflata in comunicatie de fluid cu tubul (10) fin calibrat si mijlocul de pompare (14), permite curgerea medicamentului din interiorul mijlocului de pompare (14), dar impiedica curgerea inversa, iar un mijloc de comanda (32) si o a doua conducta (28) pornind de la mijlocul de pompare si fiind prevazuta cu un capat distal (30) prin care poate fi distribuit medicamentul, in care mijlocul de comanda (32) se afla in comunicatie de fluid cu mijlocul de pompare (14) si cu cea de a doua conducta (28), supapa unisens (18) se deschide atunci cand presiunea din interiorul camerei de dozare (12) depaseste o presiune minima predeterminata pentru mijlocul de comanda (32) si este adaptat pentru a impiedica curgerea inversa a medicamentului si patrunderea aerului in interiorul mijlocului de pompare.

Description

Prezenta invenție se referă la un dispozitiv de distribuire a unui medicament, comandat de pacient și care se poate aplica, în mod special, la medicamentele care pot fi absorbite de către susprafețele dermei și mucoaselor ca de exemplu: tractul respirator, mucoasa nazală, zona sublinguală, suprafața oculară, mucoasa intravaginală sau mucoasa intrarectală.

Este recunoscut faptul că, distribuirea medicamentelor sub comanda acestuia, de exemplu, în cazul administrării analgezicelor sub comanda pacientului, este de dorit în multe situații. înainte de a exista opțiunea administrării medicamentelor sub comanda pacientului, tratamentele terapeutice se bazau pe administrarea periodică de către medic sau de către sora de îngrijire medicală a unor injecții cu diverse medicamente ca, de exemplu, opiacee naturale sau sintetice. Acest mod de adminsitrare prezintă dezavantajul că, pentru cea mai mare parte din timp nivelul medicamentului la pacient poate fi situat în mod semnificativ peste sau dedesubtul nivelului optim.

Tehnica de administrare a unui medicament comandat de pacient, a adus îmbunătățiri stadiului anterior al tehnicii prin aceea că, se permite administrarea unor cantități mici de medicament la intervale regulate după cum se consideră necesar pentru pacient. Tehnica respectivă era aplicată prin intermediul unor sisteme sofisticate de pompe electronice care însă prezintă un anumit număr de dezavantaje, ca faptul că sunt scumpe, sunt complexe și necesită o întreținere de către personal calificat și faptul că riscă administrea unor supradoze de medicament ca rezultat al apariției unor defecțiuni în funcționare sau a unei erori de operare a personalului la momentul instalării; au fost raportate un număr de decese datorate acestor erori în operarea acestor sisteme.

Recent, au fost realizate sisteme mecanice de pompare, conform tehnicii de autoadministrare a medicamentului, cu scopul de a ameliora unele dintre dezavantajele dispozitivelor făcând parte din stadiul anterior al tehnicii. Asemenea dispozitive cunoscute, constau, în general, dintr-un rezervor și un ansamblu de pompare care conține o cameră de dozare care necesită un timp predeterminat pentru a se umple. Aceste sisteme de pompare prezintă dezavantajul că, umplerea camerei de dozare din ansamblul de pompare poate necesita uneori un timp îndelungat, iar umplerea ultimei porțiuni a camerei de dozare se poate efectua extrem de încet. în plus, în cazul în care pacienții acționează sistemele mecanice de pompare înainte de încheierea procesului de umplere a camerei de dozare a fluidului, aceștia pot primi medicament în exces. Astfel, medicii se pot găsi în situația în care nu posedă mijloace de control a cantității totale de medicament adminsitrate unui pacient, ceea ce poate conduce la administrarea unor supradoze de medicament.

Medicii, asociază, în general, termenul de închidere, cu o perioadă de întârziere între administrări succesive de medicament. De asemenea, medicii consideră că, camera de dozare a dispozitivului de distribuire este 100% plină la încheierea perioadei de închidere.

Ciclul de umplere a unui sistem de pompe acționate electronic la dispozitivul de autoadministrare, este, în general foarte rapid. Pompele acționate electronic permit distribuirea unei singure doze de medicament și controlează un interval de timp precis, astfel, încât să nu fie administrate și alte doze de medicament. După încheierea acestui interval de timp, pacientul poate acționa un întrerupător care indică dorința sa pentru o nouă doza. Astfel va fi administrată o nouă doză unitară și astfel, următoarea perioadă de închidere va avea loc.

RO 116599 Bl în sistemele mecanice de pompare la dispozitivele de autoadministrare, timpul de umplere a camerei de dozare este progresiv de-a lungul unei perioade de timp care este echivalentă cu perioada predeterminată de închidere. în mod tipic, se observă 50 o curbă de umplere concavă în cazul majorității cazurilor de umplere rapidă a camerei de dozare după administrarea/eliberarea medicamentului, după care se observă un proces de umplere lentă și progresivă a ultimei porțiuni a camerei de dozare. Deseori, timpul de umplere care conduce la o umplere de 100% a camerei de dozare în asemenea sisteme de pompare este mai mare decât perioada de închidere. în acest fel 55 un pacient, care acționează dispozitivul înainte de momentele de administrare a medicamentului specificat, poate obține mai puțin decât doza absolută necesară pentru umplerea camerei de dozare.

în funcție de tipul de sistem de pompare utilizat, un pacient poate, de asemenea, avea doze semnificativ mai mari de medicament, decât în cazul în care ar 6 o primi acest medicament prin utilizarea dispozitivului la intervale frecvente de timp, înainte ca, camera de dozare să fie complet umplută. De exemplu, un pacient care acționează un sistem de pompare pentru autoadministrare, mecanic, odată la fiecare câteva minute timp de o oră, va obține cantități în mod semnificativ mai mari decât în cazul în care ar utiliza o pompă o dată, la fiecare 10 min, timp de o oră. Acest 6 5 lucru se datorează faptului că cea mai rapidă umplere în cazul sistemelor de pompare pentru autoadministrare cu perioada de închidere se produce în primele minute. în anumite cazuri, de exemplu, un pacient poate primi mai mult de 200% din doza propusă de medicament dacă acesta acționează dispozitivul la intervale mai scurte decât cele recomandate pentru administrarea medicamentelor. Acest fenomen a 70 condus în trecut la administrarea de supradoze pacientului.

S-a descoperit că, prin controlul numărului de doze de medicament pe care le primește un pacient pe durata unei ore, este posibil controlul simptomelor mai multor pacienți. în particular, pacienții își pot controla propriile simptome prin măsurarea lor și adăugarea de doze de medicament după necesități. în asemenea cazuri, medicul 75 va trebui să determine prin alegere, limita care constituie o indicație privind doza de siguranță de medicament care poate fi administrat în timp de o oră.

Prezenta invenție, înlătură dezavantajele de mai sus, prin aceea că, dispozitivul de distribuire pentru administrare controlată de pacient a unui medicament are un dispozitiv de distribuire care cuprinde un rezervor pentru medicament; și o pompă 8 o care are o doză predeterminată de distribuție, dispozitiv la care pompa are prevăzută o primă conductă care conectează rezervorul la camera unei pompe, o supapă unisens în comunicație cu prima conductă și cu camera pompei care permite curgerea medicamentului în interiorul camerei, dar împiedică reîntoarcerea acestuia din această cameră, iar a doua conductă pornind de la camera pompei și având un capăt 85 distal prin care se poate distribui medicamentul, și un mijloc de comandă aflat în comunicație de fluid cu camera pompei amintită și cu cea de-a doua conductă amintită, în care prima conductă este adaptată în mod adecvat pentru curgerea controlată a fluxului de medicament în interiorul camerei la o viteză de distribuire maximă predeterminată, și în care mijlocul de comandă este adaptat pentru: a se 90 deschide numai atunci când presiunea din interiorul camerei de dozare depășește o presiune minimă de deschidere aleasă pentru mijlocul de comandă și este adaptat pentru a împiedica curgerea inversă a medicamentului și a aerului către mijlocul de pompare.

RO 116599 Bl

Prezenta invenție își propune să reducă la minimum riscul potențial de administrare de supradoze de medicament pacienților prin asigurarea unui timp fizic de întârziere între o doză și următoarea doză. Acest timp de întârziere este creat ca o interrelație funcțională, între prima conductă, mjilocul de pompare și mijlocul de comandă. Prima conductă, controlează trecerea medicamentului către camera de dozare, asigurând astfel, un timp de umplere predeterminat pentru aceasta. împreună cu mijlocul de comandă, se obține întârzierea distribuirii medicamentului din camera de dozare, până la generarea unei presiuni de deschidere adecvate (forța de acționare] în camera de dozare pentru deschiderea mijlocului de comandă. Astfel, poate fi creată, o închidere eficientă, prin care este împiedicată situația în care un pacient poate obține doze suplimentare de medicament prin intermediul dispozitivului de distribuire până în momentul în care camera conține o doză adecvată de pulverizat pentru tratarea problemei sale de sănătate.

Prima conductă este, de preferință, un tub fin calibrat cu un lumen foarte fin și care limitează durata timpului de umplere a camerei de dozare, astfel, încât acesta să fie cuprins, între, un minut și 12 h. Timpii de întârziere doriți pentru umplerea camerei de dozare vor depinde de o multitudine de factori, ca, de exemplu, concentrația de medicament de distribuit de către dispozitivul de distribuire, proprietățile fizice ale medicamentului, circuitul de distribuire, volumul de distribuit, și numărul de secvențe în care trebuie administrat medicamentul zilnic. De preferință, timpul de întârziere este cuprins, între 1 și 60 min, valorile acestui timp cuprinse, între 10 și 20 min, fiind considerate optime. De exemplu, timpul de întârziere poate fi de 15 min.

în cazul dispozitivului din invenție, se poate utiliza orice tub fin calibrat care poate limita viteza de curgere a medicamentului către camera de dozare cu realizarea unui timp de umplere la o valoare dorită. Un asemenea tub și o metodă de realizare a acestuia sunt descrise în cererea de brevet internațională WO 88/02637, la care solicitanții sunt cotitulari. De preferință, tubul având, între 1 și 700 cm lungime este rezistent, în mod special, la lovire și are un diametru al lumenului, de aproximativ 0,001 mm la 0,2 mm. De exemplu, aparatele de pulverizare nazală pentru administrarea de fentanil, și care utilizează tuburi cu calibru fin care au un diametru al lumenului de ordinul a 0,003 dintr-un inch (0,025 mm) și o lungime de aproximativ 9 cm, conduc la un timp de umplere, de aproximativ 5 min, în cazul unei camere de dozare de 0,2 ml (200pl).

De preferință, tubul fin calibrat este conectat la mijlocul de pompare, prin intermediul unui mijloc de asamblare demontabilă. Tubul fin calibrat, utilizat în cazul invenției, este prevăzut cu o gaură calibrată care face dificilă inițializarea aparatului, în consecință, tubul ar trebui să poată fi separat de mijlocul de pompare, pentru a facilita inițializarea și/sau atașarea unor alte tuburi fine calibrate cu alte întrebuințări. De preferință, tubul de comandă a curgerii este, de asemenea, prins la baza rezervorului de medicament pentru a permite orificiului din tubul fin calibrat prin care curge medicamentul să se afle în contact permanent cu medicamentul.

Mijlocul de comandă, de preferință, este înclinat către poziția închisă, prin intermediul unui mijloc elastic de împingere, ca, de exemplu, prin intermediul unui resort elastic. într-un exemplu de realizare a invenției, este preferat, în general, mijlocul de comandă care poate fi o supapă cu bilă unisens sau un plunjer realizat din două părți în care cele două părți componete sunt impuse una către cealaltă prin intermediul mijlocului de împingere, mijlocul de comandă deschizându-se prin separarea celor două părți ale plunjerului.

RO 116599 Bl

Mijlocul de comandă, este, de preferință, poziționat în vecinătatea celei de a doua conducte, fiind acționat numai de către o presiune înaltă. De exemplu, presiunea de deschidere a mijlocului de comandă, ar trebui să fie mai mare, de 750 mmHg, astfel, încât fluidul care părăsește camera de dozare să se afle la presiune înaltă, facilitând astfel pulverizarea medicamentului atunci când acesta părăsește cea de a doua conductă. De preferință, mijlocul de comandă, are o presiune de deschidere cuprinsă, între 760 și 5000 mmHg. într-un exemplu de realizare preferat, cu deosebire a invenției, presiunea optimă de deschidere ar fi, între circa 1000 și circa 3500 mmHg, considerându-se tototdată că presiunea, de circa 3000 mmHg este optimală pentru mijlocul de comandă. în cazul invenției, poate fi utilizat orice mijloc de comandă care se deschide atunci când este atinsă o presiune predeterminată.

De îndată ce fluidul a început să se deplaseze prin mijlocul de comandă, presiunea necesară pentru menținerea în stare deschisă a mijlocului de comandă va fi, de preferință, mult mai mică decât presiunea inițială de deschidere. Sunt cunoscute, din stadiul anterior al tehnicii, diverse mijloace de obținere a acestui efect. Prin utilizarea unui mijloc de comandă de înaltă presiune în alcătuirea ansamblului de pompare, se poate restrânge accesul pacientului la doze mici parțiale de medicament, prezent în dispozitivul de distribuire în timpul fazei de umplere cea mai rapidă. în cazul în care, mijlocul de comandă, necesită o presiune de deschidere înaltă, pacientul va întâmpina, în general, mari dificultăți în generarea presiunilor de deschidere adecvate, atunci când camera conține o mică cantitate de medicament și cu vacuum mare. Presiunea mecanică, necesară generării unei presiuni de deschidere mari concomitent cu presarea unui vacuum împotriva unui medicament conduce la operații extrem de dificile, dacă nu imposibile, de distribuire a oricărui medicament într-o formă adecvată prin intermediul ansamblului de pompare, cu excepția cazului în care este acordată asistență mecanică mâinii pacientului. Modul în care poate fi acordată asistența mecanică mâinii pacientului, poate fi comandată prin intermediul mărimii, diametrului și lungimii camerei de dozare și, de asemenea, prin intermediul configurației mecanismului care permite presiunii să fie aplicată dispozitivului. Sunt cunoscute în stadiul tehnicii mijloace pentru realizarea acestui dispozitiv.

Efectul realizat prin utilizarea unei interrelații funcționale, între tubul fin calibrat și mijloacele de comandă, este caracterizat prin disponibilitatea medicamentului pe întreg parcursul perioadei de închidere. Distribuirea ulterioară a medicamentului din camera de dozare, constituie în acest caz o etapă de umplere rapidă a camerei de dozare. Pe parcursul acestei etape, medicamentul este împiedicat să fie distribuit în afara dispozitivului, deoarece, presiunea din camera de dozare este insuficientă pentru a forța deschiderea mijlocului de comandă de înaltă presiune.

Pe măsura creșterii volumului de medicament din camera de dozare, mijlocul de pompare poate deveni capabil de a genera o presiune adecvată pentru deschiderea mijlocului de comandă. în orice caz, datorită faptului că, întreaga cantitate de energie exercitată asupra medicamentului este utilizată pentru deschiderea mijlocului de comandă, presiunea pozitivă generată în camera de dozare este insuficientă pentru a împinge fluidul prin cea de a doua conductă. Astfel, orice medicament distribuit din interiorul dispozitivului formează rapid picături la apex-ul celei de a doua conducte. în acest mod, medicamentul nu poate fi distribuit din dispozitiv.

'14 5

150

155

160

165

170

175

180

185

RO 116599 Bl

Pe măsură ce camera de dozare din alcătuirea dispozitivului, conform prezentei invenții, se umple aproximativ pe trei sferturi, presiunea care poate fi generată în interiorul său este suficientă pentru a forța mijloacele de comandă să se deschidă și să împingă fluidul în cea de a doua conductă. în acest fel medicamentul poate fi distribuit prin intermediul dispozitivului. în orice caz, datorită faptului că cea mai mare parte a energiei (forța de acționare) create la activarea dispozitivului este utilizată pentru deschiderea mijloacelor de comandă, forța de acționare a dispozitivului de pulverizare este relativ mică. Pulverizatorul eliberat formează rapid picături de îndată ce părăsește camera de dozare. Absorbția medicamentului în interiorul suprafeței dermei sau mucoasei din jurul zonei de distribuire a medicamentului, este întârziată datorită faptului că numai o mică suprafață de țesut intră în contact cu medicamentul. Cantitatea de medicament absorbită este proporțională cu mărimea suprafeței dermei sau mucoasei care este saturată cu medicament.

La umplerea camerei de dozare, la compresiunea pompei, în camera de dozare poate fi generată presiunea maximă. Mărimea picăturilor de medicament descrește pe măsura creșterii presiunii în camera de dozare. Mărimea descrescătoare a picăturilor și mărimea crescătoare a duzei de pulverizare, permite medicamentului să ajungă pe întreaga suprafață a dermei sau mucoasei, cu alte cuvinte să satureze această suprafață cu medicament. în acest mod este permisă absorbția maximă a unei doze unitare de medicament.

□ posibilitate preferată a prezentei invenții, constă în prevenirea unui mijloc pentru reducere a medicamentului la niște particule fine prin pulverizarea sau ne creierea unor bule acestuia pe măsura trecerii lui prin cea de a doua conductă. Pentru realizarea acestui scop, fluidul este, de preferință, pompat la presiune înaltă de-a lungul pereților laterali ai celei de a doua conducte, de preferință, combinată cu o mișcare de rotație. 0 asemenea acționare poate, de exemplu, fi realizată prin practicarea unor canale în pereții interiori ai conductei cu rolul de a facilita mișcarea de rotație a fluidului în interiorul acesteia. Conducta este.de preferință, îngustată, către capătul său distal, astfel, încât fluidul care se rotește în jurul conductei să-și mărească viteza centrifugă de rotație pe măsura apropierii de ștuțul aflat la capătul distal al conductei. Forța centrifugă mare determină ieșirea fluidului prin ștuț sub forma unor picături fine.

Mărimea picăturilor, este determinată de viteza de curgere prin prima conductă, presiunea împingând fluidul în sus pe conductă, de viteza de rotație la care s-a ajuns în urma parcurgerii în sens ascendent de către fluid a conductei, de gradul de îngustare la capătul distal al conductei pe măsură ce aceasta converge către ștuț și de viscozitatea fluidului. în cazul în care dispozitivul este utilizat pentru distribuirea de spray nazal, mărimea picăturilor poate fi micșorată prin creșterea presiunii de deschidere a mijlocului de comandă. O creștere a presiunii de deschidere a mijlocului de comandă concură, de asemenea, la obținerea unui timp de întârziere mai mare.

în construcția dispozitivului, poate fi folosit, orice mijloc de pompare capabil să absoarbă medicament prin intermediul unei prime conducte și să descarce un volum bine definit din acesta prin intermediul unei a doua conducte. De preferință, mijlocul de pompare este prevăzut cu o cameră de pompare în care este absorbit medicamentul și din care este ulterior expulzat. Camera de dozare, definește,de preferință, volumul de medicament care este absorbit înăuntrul său și care este ulterior evacuat

RO 116599 Bl /

din mijlocul de pompare. De preferință, în mijlocul de pompare, este utilizată o cameră de dozare având o mărime mică a dozei unitare, astfel, încât presiunea manuală 235 aplicată fără ajutorul vreunei pârghii sau altor dispozitive complexe de către pacient să fie capabilă să genereze presiune înaltă în interiorul camerei de dozare. în mod normal acest lucru face ca, camera de dozare să trebuiască să fie mică, și să aibă un diametru redus, astfel, încât pacientul să poată genera în interiorul camerei de dozare presiuni superioare, de valoarea mai multor mii de milimetri de mercur pentru 240 a se putea deschide mijlocul de comandă. în cazul spray-urilor nazale mărimea tipică a unei doze unitare poate fi cuprinsă, între 50 la 250pl.

Mijlocul de pompare, poate avea orice formă, capabilă să retragă medicament prin tubul fin calibrat și apoi, să îl împingă la presiune înaltă printr-o a doua conductă.

Mijlocul de pompare, poate fi o construcție de tip seringă, prevăzută cu un 245 plunjer împins către în sus în interiorul camerei de dozare, prin intermediul unui element elastic, în această construcție depresiunea creată de plunjer producând reducerea volumului și deplasarea medicamentului în interiorul camerei de dozare, dar el poate avea și alte construcții. O asemenea pompă este descrisă în cererea de brevet european EO 0301615. 250

Dacă, de exemplu pompa ia forma unei seringi, dispozitivul de distribuire poate fi acționat de către utilizator pentru distribuirea unei doze fixe de medicament prin aplicarea unei presiuni asupra plunjerului pompei. Această presiune forțează medicamentul aflat în camera de dozare să parcurgă o a doua conductă care, de preferință, pulverizează și eliberează de bule de aer medicamentul pe măsură ce trece de dispo- 255 zitivul de distribuire. Un element elastic de readucere, aflat în camera de dozare readuce plunjerulîn poziția de repaus, restaurând volumul camerei de dozare. Aceasta crează un vacuum în camera de dozare care deschide supapa unisens și care absoarbe fluid din rezervor, prin intermediul primei conducte, de exemplu, prin tubul fin calibrat reâncărcând camera de dozare. 260 în cazul unor anumite medicamente, este necesară limitarea administrării medicamentului la 2 - 3 doze zilnic, cu pauze cuprinse, între 6 și 8 h. Poate constitui un avantaj faptul că, volumul de medicament administrat, precum și timpul dintre administrări succesive poate fi modificat prin schimbarea, de exemplu, a calibrului și/sau lungimii primei conducte și volumul camerei de dozare. 265

Dacă, de exemplu, mijlocul de pompare este o construcție de tip seringă, elementul de readucere poate fi un resort. Presiunea de întoarcere a resortului ar trebui însă, să fie suficientă pentru crearea unui vacuum. De preferință, resortul este astfel dispus, încât la începutul procesului de compresiune asupra plunjerului seringii, presiunea asupra resortului să fie minimă, iar pe măsură ce mișcarea continuă presiunea 270 în resort crește și ea. Atunci când presiunea exercitată de către resort este semnificativă, poate fi deosebit de dificil pentru un pacient să elimine ultima parte a fluidului, în afară de cazul în care a fost depășită o presiunea înaltă de deschidere a mijlocului de comandă.

De preferință, resortul de întoarcere de pe plunjer este realtiv scurt, astfel, 275 încât presiunea necesară pentru acționarea dispozitivului este scăzută, atunci când camera este plină, medie, atunci când camera este pe jumătate plină și extrem de ridicată, atunci când camera este umplută cu mici cantități de medicament ca, de exemplu, doze de 10 sau 20%. în cazul în care un asemenea resort este combinat

RO 116599 Bl cu un mijloc de comandă a presiunii, este foarte dificil să se elibere o doză din camera de dozare, cu excepția situației când aceasta este plină într-o cantitate suficientă. Prin modificarea echilibrului presiunilor exercitate de către presiunile resortului, asupra arcului de reîntoarcere, care acționează în sens ascendent plunjerul și presiunile datorate forțelor de inerție care acționează asupra mijlocului de comandă, este posibilă varierea controlului eliberării medicamentului din porțiunea inițială a camerei de dozare, astfel, încât expulzarea fluidului din aceasta să devină imposibilă înainte ca o anumită cantitate de fluid să fi pătruns în camera de dozare.

într-o altă variantă, pompa de tip seringă, poate fi înlocuită printr-un mecanism de pompare de tip balon sau burduf. în aceste forme de realizare, acționarea pompei poate fi realizată prin comprimarea sistemului cu balon sau burduf, pentru determinarea unei schimbări de presiune în interiorul camerei de dozare. Mecanismul cu balon sau burduf este, de preferință, un balon din cauciuc cu pereți groși având o suficientă forță elastică pentru a absorbi medicament din rezervor prin prima conductă. Supapa poate fi, de exemplu, acționată de un resort, bilă sau elastomer.

Cea de a doua conductă poate avea orice lungiume sau diametru. De preferință, însă lungimea și diametrul sau sunt adaptate pentru a se potrivi orificiului sau zonei dermei cărora le este destinată administrarea medicamentului. De exemplu, dacă administrarea medicamentului este destinată mucoasei nazale sau tractului respirator prin cavitatea nazală, cea de a doua conductă poate fi scurtă și poate avea un diametru corespunzător pentru a se putea potrivi diametrului nării pacientului. Ca variantă de realizare, dacă administrarea medicamentului este destinată mucoasei rectale sau vaginale cea de a doua conductă poate fi comparativ mai lungă și poate avea un diametru mai mare.

Cea de a doua conductă, poate fi, de asemenea, în anumite întrebuințări, acoperită cu o teacă. Dacă conducta este acoperită, atunci capătul distal al tecii trebuie să cuprindă cel puțin un orificiu prin care poate trece medicamentul pe măsură ce este distribuit din dispozitiv. Teaca poate fi îndepărtată sau poate fi realizată în construcție nedemontabilă față de dispozitivul de distribuire. Teaca poate servi, de asemenea, ca mijloc de acționare a pompei. De exemplu, în cazul în care pompa este o pompă de tip seringă, teaca poate acoperi parțial plunjerul și poate avea una sau mai multe extensii perpendiculare care permit utilizatorului să depresurizeze plunjerul. Dacă pompa este un balon din elastomer, atunci teaca poate servi numai ca mijloc pentru protejarea celei de a doua conducte.

Rezervorul folosit în cazul invenției poate avea orice formă sau poate conține orice volum de medicament. De preferință, rezervorul este o sticlă sau o pungă flexibilă care poate fi dispusă pe pompă și care poate primi întreaga lungime a primei conducte. Medicamentul poate umple direct rezervorul sau acesta poate conține în el o pungă flexibilă pentru medicament.

în cazul în care rezervorul este montat etanș pe pompă, pot fi prevăzute în peretele rezervorului unul sau mai multe mijloace de introducere a medicamentului în interiorul rezervorului. Dacă rezervorul este prevăzut cu o gură de introducere a medicamentului în interiorul aparatului, se prevede, de preferință, un mijloc de captare a gazelor, în scopul împiedicării introducerii gazelor în locașul injecției în rezervor. întro anumită variantă, poate fi prevăzută o gură de evacuare din sistem pentru eliminarea aerului pătruns accidental sau la purjarea inițială a sistemului.

RO 116599 Bl /

într-un alt exemplu de realizare a invenției, rezervorul poate fi conectat la dispozitivul de distribuire, prin intermediul unui sistem de comandă a fluidului, care cuprinde un al doilea rezervor, care păstrează un mic număr de doze de medicament și care este dispus, între capătul tubului de comandă a curgerii și dispozitivul de distribuire; un mijloc de distribuire a fluidului interpus între primul rezervor și cel de al doilea rezervor; și o supapă de înaltă presiune având o presiune de deschidere situată deasupra presiunii atmosferice, dispusă între mijlocul de distribuire de fluid și cel de al doilea rezervor, în acest exemplu de realizare a invenției, mijlocul de distribuire a fluidului fiind capabil să absoarbă medicament prin tubul de comandă a curgerii, să rețină un volum de medicament echivalent volumului reținut de către cel de al doilea rezervor și să distribuie acel medicament prin intermediul unei supape de înaltă presiune către cel de al doilea rezervor. O presiune de deschidere tipică pentru supapa de înaltă presiune, ar fi mai mare de 800 mmHg, ceea ce conferă siguranță chiar în cazul, în care, întregul vaccum ar fi transferat supapei, nu se va produce o curgere a fluidului prin aceasta, deoarece presiunea de deschidere este situată deasupra presiunii atmosferice (760 mmHg). în acest exemplu de realizare, numărul maxim de doze care pot fi administrate pacientului este definit prin numărul de doze reținute în cel de al doilea rezervor.

în acest exemplu de realizare a invenției poate fi utilizat orice mijloc de distribuire a fluidelor. De exemplu, mijlocul de distribuire a fluidului poate fi un sistem electronic sau neelectronic de pompare sau o seringă aspiratoare, etc. Dacă, de exemplu, mijlocul de distribuire a fluidului este o seringă aspiratoare, și aceasta este atașată rezervorului prin intermediul unui tub de comandă a curgerii, timpul de umplere a seringii aspiratoare este comandat de către viteza de curgere prin tubul de comandă a curgerii. De îndată ce seringa aspiratoare este plină, poate fi comandată descărcarea conținutului acesteia prin supapa de înaltă presiune, în cel de al doilea rezervor. Dispozitivul de distribuire poate apoi fi utilizat pentru retragerea medicamentului din cel de al doilea rezervor pentru umplerea camerei de dozare înainte de administrarea către pacient, fără a mai fi necesare tuburi de comandă a curgerii între dispozitivul de administrare și cel de al doilea rezervor. Numărul de doze disponibile pentru a fi administrate pacientului este determinat de către numărul de doze din cel de al doilea rezervor. De preferință, un pacient este capabil să reinițieze cel de al doilea rezervor la o viteză comandată de către tubul de comandă a curgerii care comandă viteza de umplere a camerei de dozare. în acest exemplu de realizare, un pacient poate elibera 3, 4, 5, 6 sau oricâte doze sunt necesare pentru a obține efectul clinic dorit, numărul de doze fiind însă limitat la volumul rezervorului mic.

într-o altă variantă de realizare a invenției, rezervorul principal poate fi presurizat (de exemplu, un rezervor de spray sub presiune). Fluidul este apoi împins, prin tubul de comandă a curgerii, către rezervorul de doze unitar.

într-un alt exemplu de realizare, a prezentei invenții, se poate prevedea un ansamblu secundar de comandă a distribuirii fluidului care poate fi amplasat demontabil față de cea de a doua conductă, pentru a facilita comanda distribuirii fluidului. Ansamblul secundar de comandă a distribuirii fluidului, are în componență o a doua cameră de distribuire, un tub de întoarecere către rezervor și o linie de administrare intravenoasă. Tubul de întoarcere este, de preferință, situat între cea de a doua cameră de distribuire și sticla rezervorului și facilitează întoarcerea medicamentului

330

335

340

345

350

355

360

365

370

RO 116599 Bl distribuit, în cea de a doua cameră de distribuire, care nu poate pătrunde în linia de administrare intravenoasă. în interiorul cămășii, celei de a doua camere de distribuire, este prevăzut un filtru de aer pentru îndepărtarea aerului captat și o gură de distribuire în interiorul căreia este situat un al doilea mijloc de comandă, acționat prin presiune. Linia de administrare, pe cale intravenoasă a medicamentului la pacient, este conectată demontabil la gura de distribuire.

în funcționare, atunci când o doză de medicament la presiune înaltă este distribuită în cea de a doua cameră de distribuire a dispozitivului de distribuire, presiunea care împinge doza în exteriorul dispozitivului de distribuire forțează deschiderea celui de al doilea mijloc de comandă acționat prin presiune, permițând medicamentului să treacă prin linia de administrare intravenoasă, către pacient. în orice caz, atunci când o doză de presiune joasă intră în cea de a doua cameră de dozare, energia care acționează doza este insuficientă pentru acționarea celui de al doilea mijloc de comandă acționat prin presiune. în acest caz, fluidul se reântoarece în rezervor prin intermediul tubului de întoarcere.

Distribuirea medicamentelor, având o acțiune rapidă prin aplicare directă în mod controlat de către pacient, se poate face direct pe orice suprafață a dermei sau mucoaselor care absorb medicamentele rapid. Astfel de suprafețe care absorb rapid medicamentele includ suprafața oculară, tractul respirator, mucoasa nazală, suprafața sublinguală, mucoasa vaginală și mucoasa rectală. Este, de preferat, ca modul de administrare să fie dictat de proprietățile farmacocinetice ale medicamentului de administrat.

O doză medicamentoasă intranazală tipică poate fi cuprinsă, între 1 și 3OOpl, iar dozele utilizate pentru aplicarea medicamentelor pe piele sau pe piele modificată cum ar fi, de exemplu, vagin sau rect, pot fi mult mai mari. în continuare, sunt prezentate unele medicamente care pot fi utilizate cu ajutorul aparatului, conform prezentei invenții:

Medicamente afectând traiectul digestiv:

- Receptori antagoniști de H₂: Un mare grup de receptori H₂ antagonist! poate fi administrat intravenos pentru controlul anumitor simptome. Ei pot, de asemenea, fi administrați la fiecare oră și, de asemenea, administați intranazal în mod virtual sub formă de administrare constantă pentru controlul simptomelor ulcerațiilor. Exemple în acest sens include: Famotidina, Cimetidina și Ranitidina Clorhidrat.

- Traiectul digestiv - Antispasmodice ca, de exemplu, Hyoscina butilbromat și Hyoscina bromhidrat.

- Medicamente cardiovasculare - De exemplu, Metildopat HCI, Hidralazina clorhidrat, Clonidina clorhidrat, Verapamil, Trinitrat de gliceril și Diazoxid și Nitroprusid de Sodiu.

- Medicamente cardiovasculare - Agenți de blocare beta-adrenergici ca, de exemplu, Esmolol clorhidrat, Propranolol HCI și Atenolol.

- Medicamente cardiovasculare (cu efect diuretic) - De exemplu, Furasemid.

- Medicamente cardiovasculare - Agenți anti-aritmici ca, de exemplu, Amiodarona clorhidrat. Verapamil clorhidrat, Procailnamida clorhidrat, Disopiramida, Acetat de Flecainida și Lignocaina clorhidrat.

- Medicamente cardiovasculare - Agenți anti-angină ca, de exemplu, Trinitrat de gliceril.

RO 116599 Bl

420

- Agenți cardio-ionatropici ca, de exemplu: Digoxin.

- Stimulenți adrenergici ca, de exemplu: Adrenalina, Bitartrat de meta-raminol, Dobutamina clorhidrat, Izoprenalina clorhidrat, Tartrat acid de Noradrenalină și Dopamină clorhidrat.

- Preparate antimigrenă ca, de exemplu: Mesilat de Dihidroergotamină și Succinat de Sumatriptan.

- Alți agenți cardiovasculari ca, de exemplu, Indometacin.

Medicamente pentru sistemul nervos central:

- Sedative și hipnotice ca, de exemplu: Clormetiazol, Midazolam, Paraldehida și Propofol.

- Agenți anti-anxietate ca, de exemplu: Diazepam, Droperidol. Clorpromazin clorhidrat, Haloperidol decanoat și Clorpromazin clorhidrat.

Tulburări de mișcare ca, de exemplu: Mesilat de benztropină, Fenitoin sodiu, Fenobarbiton sodiu și Clonazepam

Analgezice narcotice ca, de exemplu: Citrat de Fentanil, Sufentanil, Alfentanil, Sulfat de morfină, Petidină clorhidrat, Fenoperidină clorhidrat, Papaveretum, Metadon clorhidrat și Buprenofină clorhidrat.

Agenți non-steroidali ca, de exemplu: Indometacin, Naproxen și Trometamol de Ketorolac.

Preparate hormonale, ca: Gonadotropina menopauzală, Hormon de creștere Samatropina, Acetat de Desmopresin, Mesilat de Bromocriptina. Octreotida, Insulină, Glibenclamidă, Metformin clorhidrat, Glipizida și Tolbutamida.

Agenți cu acțiune asupra uterului, ca, de exemplu: Oxitocină.

Prostaglandine ca, de exemplu: Ritodrină clorhidrat și sulfat de Salbutamol.

Relaxante, bronhospastice ca, de exemplu: Aminofilină, Teofilină, sulfat de Salbutamol, sulfat de Orciprenalină, bromură de Ipratropium, hidrobromură de Fenoterol, sulfat de Terbutalină și tartrat acid de Adrenalină.

Alte peptide și proteine

Lista de medicamente, care pot fi administrate cu viteză controlată prin intermediul prezentei invenții, prezentat mai sus, nu este o listă exhaustivă. Medicamentele prezentate sunt medicamente specifice care pot fi administrate prin administrare la interval de maxim o oră ca urmare a prescripției unui medic pentru siguranță pacientului. De preferință, orice medicament care poate fi adminsitrat intravenos continuu sau printr-o metodă de administrare intravenoasă comandată de pacinet poate fi administrat în mod potențial, folosind prezenta invenție.

Trebuie înțeles faptul că, pot exista modificări și schimbări ale prezentei invenții, care să poată fi făcută de o persoană de specialitate în domeniu, la citirea prezentei descrieri de invenție. Aceste modificări și schimbări trebuie cuprinse în domeniul de întindere al invenției.

Prezenta invenție, dispozitiv de distribuire a unui medicament comandat de pacient, are avantajul unei construcții simple și puțin costisitoare, ușor de realizat și utilizat, care prezintă un nivel înalt de siguranță în exploatare.

în continuare, invenția va fi prezentată, cu referire la fig. 1-9 anexate, care reprezintă:

- fig.1, reprezentare a curbei de umplere cu medicament de alimentare, în cazul unor mijloace de pompare comandate electronic;

425

430

435

440

445

450

455

460

RO 116599 Bl

- fig.2, reprezentare a curbei de umplere, în cazul unei pompe sub comanda pacientului, acționate prin vacuum, în cazul unei administrări intravenoase, de 5 min;

- fig.3, reprezentare schematică a dispozitivului de distribuire a unui medicament, comandat de pacient, într-un prim exemplu de realizare;

- fig.3a, reprezentare schematică a unei alte variante de realizare a supapei unisens;

- fig.4, reprezentare a curbei de alimentare cu medicament pentru un proces de distribuire a medicamentului sub comanda pacientului, cu o durată, de 6 min, cu o pompă, conform prezentei invenții;

- fig.4a, reprezentare a curbei de umplere și de alimentare cu medicament pentru un proces de distribuire a medicamentului sub comanda pacientului, cu o durată, de 6 min, realizat conform prezentei invenții;

- fig.5, reprezentare schematică a dispozitivului din fig.3, înfățișând o altă variantă de realizare a rezervorului de medicament;

- fig.6, reprezentare schematică a dispozitivului din fig.3.înfățișând încă o variantă de realizare a rezervorului de medicament.

- fig.7, reprezentare schematică a dispozitivului de distribuire, înfățișând o altă variantă de realizare a rezervorului, în care rezervorul este separat de dispozitivul de distribuire printr-un sistem de pompe ne-electronic;

- fig.8, reprezentare schematică a dispozitivului de distribuire, înfățișând o altă variantă de realizare, în care rezervorul este separat de dispozitivul de distribuire printr-un al doilea sistem de rezervoare.

- fig.9, reprezentare schematică a dispozitivului de distribuire, înfățișând un alt exemplu de realizare al invenției.

Dispozitivul de distribuire a unui medicament comandat de pacient, conform invenției, nu lucrează conform curbei de umplere și administrare tipică de medicament prezentată în fig. 1, care este corespunzătoare stadiului anterior al tehnicii și anume, în cazul unui sistem de pompe acționate electronic. Medicamentul conform aparatului cunoscut, poate fi eliberat numai o dată, la 5 min, corespunzător unui program de administrare, de 5 min. îndepărtarea de la programul de administrare stabilit este împiedicată prin niște sisteme electronice care împiedică accesul medicamentului.

în fig. 2 este ilustrată o curbă tipică de umplere cu medicament și distribuire pentru o pompă comandată de pacient și acționată prin vacuum, cunoscută tot din stadiul anterior al tehnicii. Curba reprezintă timpul de umplere al camerei de dozare, urmată de o administrare de medicament, în cadrul unui program de administrare, de 5 min. Cu condiția ca pacientul să nu se abată de la programul de administrare, cantitatea totală de medicament va fi administrată la fiecare 5 min.

Dacă pacientul încearcă să obțină accesul la medicament, înainte, de timpul, de 5 min, programat pentru ca umplerea să fie terminată, acesta poate obține cantități importante de medicament la 1, 2, 3 și 4 min, după administrarea dozei anterioare. Acest lucru poate însă conduce la administrarea de supradoze de medicament, situație de regulă nedorită.

Dispozitivul de distribuire, conform prezentei invenții, (fig.3) cuprinde un rezervor sub forma unei sticle 2, care este prinsă demontabil de o pompă 4 a unei construcții de tip seringă. în rezervor se află o cantitate de medicament 6, sub forma lichidă, care trebuie administrată de către un dispozitiv de administrare 8. Pompa 4

RO 116599 Bl

510 se află în comunicație cu rezervorul 2 prin intermediul unui tub 10 fin calibrat, care controlează viteza de curgere a medicamentului în interiorul unei camere de dozare 12. Tubul 10 fin calibrat cuplează în mod nepermanent un postament al unui mijloc de pompare 14, prin intermediul unui racord 16. în postamentul 14 al cămășii pompei se află interpusă o supapă 18 unisens de tip cu bilă. Supapa 18 unisens cu bilă împiedică trecerea fluidului prin tubul 19 fin calibrat atunci când se aplică o presiune pozitivă camerei de dozare 12.

în camera de dozare 12 se află un plunjer 20, care este împins către o parte superioară a camerei 21 prin intermediul unui arc 22 de readucere. Perpendicular pe plunjerul 20, într-o gaură 24 practicată în partea superioară a camerei 21, se află un ax 26 al plunjerului. Prin axa centrală a plunjerului 20 și prin axul plunjerului 26 trece o conductă 28, care furnizează un mijloc de evacuare a medicamentului din camera de dozare atunci când plunjerul este depresurizat. Conducta 28 poate avea, de asemenea, o contribuție în atomizarea medicamentului, înainte de distribuirea acestuia prin intermediul dispozitivului de distribuire. La un capăt distal 30 a axului plunjerului 26 conducta 28 își lărgește diametrul pentru a facilita dispersia medicamentului pe măsură ce acesta părăsește dispozitivul de distribuire.

în interiorul conductei 28 se află un mijloc de comandă 32 sub forma unei supape cu bilă de înaltă presiune, având o presiune de deschidere, de circa 3000 mmHg, Acest mijloc de comandă 32 sub formă de supapă împiedică influxul aerului în interiorul camerei de dozare, când aceasta este plină. Mijlocul de comandă 32 este alcătuit dintr-un scaun și dintr-o bilă, deasupra căreia se află un resort care este împins în direcția realizării închiderii etanșe a bilei pe scaun. La depresurizarea plunjerului 20 se creează presiune în interiorul camerei de dozare. Când presiunea în cameră 12 depășește forța de împingere (de exemplu, 3000 mmHg) aplicată de către resort, supapa se deschide, realizând o cale de trece prin care poate curge medicamentul.

în jurul muchiei periferice a unui orificiu 24, în partea superioară a camerei 21, este dispusă o etanșare față de fluid 34, montată cu posibilitate de alunecare față de pereții axului plunjerului 26. Etanșarea poate împiedica distribuirea medicamentului și formarea vacuumului în interiorul camerei.

în jurul plunjerului 20 se află o a doua etanșare 36,față de fluide, montată cu posibilitate de alunecare față de pereții camerei de dozare. Această etanșare poate, de asemenea, împiedica distribuirea de medicament și formarea de vacuum în interiorul camerei. Etanșarea între plunjer 20 și pereții camerei poate fi realizată prin utilizarea materialului plastic sau cauciucului în construcția unor teci 38.

Așezată deasupra axului plunjerului 26 se află teaca 38, care conferă protecție axului. La capătul distal al tecii 37 se află, cel puțin un orificiu 40, care permite distribuirea de medicament din dispozitivul de distribuire. Teaca 38 este situată în jos peste un perete 41 al axului plunjerului și se termină deasupra părții superioare a cămășii pompei 14 la o înălțime echivalentă cu distanța pe care o parcurge plunjerul către în jos atunci când axul plunjerului este depresurizat. Teaca 38, este situată în acestă situație perpendicular față de ax, la o distanță ușor mai mare decât lățimea pe orizontală a cămășii pompei. Un braț perpendicular 42 asigură un mijloc, prin intermediul

515

520

525

530

535

540

545

550

RO 116599 Bl

555

560

565

570

575

580

585

590 căruia o forță exterioară aplicată de către un utilizator poate fi folosită pentru a forța axul plunjerului 26 către în jos, și astfel, acționa plunjerul 20 către în jos, în interiorul camerei de dozare 12.

Ieșind din porțiunea de dedesubtul brațului perpendicular 42 se află, cel puțin un element 44. Elementul 44 înfășoară, de preferință, parțial sau în întregime pereții laterali ai postamentului mijlocului de pompare 4, atunci când plunjerul este depresurizat. Elementul amintit poate servi, de asemenea, și ca element de cuplare între teaca 38 și postamentul mijlocului de pompare 14. în această situație, marginea periferică 45, de pe partea superioară a cămășii pompei, poate fi prevăzută cu o flanșă în sine cunoscută și nereprezentată, care cuplează cu o flanșă pereche, de asemenea, în sine cunoscută și nereprezentată pe suprafața interioară a părții inferioare a elementului, atunci când plunjerul este eliberat.

în timpul funcționării, utilizatorul depresurizează teaca 38, care la rândul său forțează plunjerul 20, care în jos, în interiorul camerei de dozare 12, își creează o presiune pozitivă în interiorul camerei. Presiunea pozitivă forțează supapa situată în postamentul cămășii pompei să se închidă și mijloacele de comandă 32 să se deschisă de îndată ce a fost atinsă o presiune critică. Depresurizarea plunjerului 20, din interiorul camerei de dozare 12, determină ca o cantitate de medicament 6 egală cu volumul camerei de dozare, să treacă prin conducta 28 și în exterior, prin orificiul 40, distribuind astfel medicamentul. Atunci când teaca 38 este eliberată, arcul 22 din camera de dozare acționează plunjerul către în sus înspre partea superioară a camerei de dozare, creind un vacuum în interiorul camerei. Vacuumul deschide prima supapă unisens 18 situată în postamentul pompei și închide mijloacele de comandă 32 din conducta 28, astfel, permițând medicamentului să fie absorbit din rezervorul 2, prin tubul 10 fin calibrat, în interiorul camerei de dozare 12. Viteza la care plunjerul 20 este acționat către în sus, înspre partea superioară a camerei de dozare, este determinată de viteza de curgere a medicamentului din rezervor prin tubul 10, fin calibrat. Viteza generală de administrare în interiorul camerei de dozare este în acest mod comandată de către volumul camerei de dozare și de rezistența la curgere a tubului 10, în relație cu medicamentul circulat.

Tubul 10 fin calibrat este, de preferință, un tub din material plastic, având o gaură foarte îngustă și un perete relativ gros, acesta din urmă asigurând protecție în timpul utilizării. Un asemenea tub, precum și metoda de producere a sa sunt descrise în publicația cererii de brevet internațional WO 8802637. Tubul 10 are, de preferință, o lungime cuprinsă, în intervalul 10 la 700 mm și un lumen al cărui diametru este cuprins, între 0,001 inch (0,025 mm] și 0,008 inch (0,20 mm). într-un exemplu de realizare preferat în mod particular, diametrul lumenului este.de 0,070 mm, iar lungimea tubului este, între circa 30 la 60 mm.

Utilizarea unui tub 10 fin calibrat nu numai că fixează timpul de umplere a camerei de dozare 12, ci, de asemenea, acționează ca un factor limitator de viteză în împiedicarea utilizării excesive a dispozitivului de distribuire de către pacient. Ca factor suplimentar de siguranță, mijlocul de comandă 32 situat în conducta 28, ar trebui să aibă o presiune de deschidere mai mare decât presiunea hidrostatică maximă posibilă necesară pentru realizarea unui spray adecvat.

595

RO 116599 Bl într-o altă variantă de realizare a unei supape unisens, prezentată în fig.3a și care poate fi utilizată în construcția dispozitivului de distribuire, în locul unei supape cu bilă, supapa poate consta din cel puțin două piese din material elastomeric 50, de forma unor conuri inversate, piramide sau în formă de V. La aplicarea unui vacuum apexului 52 al mecanismului supapei, materialul elastomeric se separă, creind un pasaj de trecere prin care poate curge medicamentul. Atunci când se aplică o presiune pozitivă apexului supapei, materialul elastomeric este forțat să se apropie, închizând astfel trecerea medicamentului.

în fig. 4 se prezintă grafic o serie de curbe de distribuire a medicamentului corespunzătoare unui dispozitiv, realizat conform prezentei invenții. Curbele reprezintă fiecare disponibil de medicament pe o perioadă,de 5 min, conform unui program de distribuire, de 5 min. în timpul primelor 2 1/2 min, de umplere a dispozitivului de distribuire în camera de dozare, se află insuficient lichid pentru a putea fi facilitată distribuirea de medicament. După 3 min, se observă o creștere exponențială a disponibilului de medicament, urmată de o trecere progresivă într-o zonă de maxim, pe măsură ce se umple camera de dozare. Prin modificarea presiunii de deschidere a mijlocului de comandă și a presiunii de întoarcere în pompă, este posibilă schimbarea disponibilului de medicament făcându-l mai apropiat de timpul optim de închidere, de exemplu, 5 min, după cum se poate observa în reprezentările grafice. Presiunea de deschidere a mijlocului de comandă trebuie echilibrată față de capacitatea pacientului de a utiliza dispozitivul.

în fig.4a se prezintă grafic curbele de umplere și de disponibil de medicament în cazul unui dispozitiv realizat, conform prezentei invenții. Curba 1 ilustrează viteza de umplere a camerei de dozare a dispozitivului. Curba 2 ilustrează disponibilul de medicament. Curba 3 ilustrează absorbția efectivă de medicament pe măsură ce acesta este distribuit din dispozitiv. Umplerea inițială a camerei de dozare este rapidă și totuși, relativ inaccesibilă, datorită influenței mijlocului de comandă de înaltă presiune. Pe măsură ce camera de dozare începe să atingă o stare de umplere substanțială, cantitatea de medicament care poate fi distribuită din dispozitiv crește și ea. Oricum, datorită faptului că, camera de dozare nu este în întregime plină, presiunea din spatele medicamentului este insuficientă pentru a-l împinge prin cea de a doua conductă și pentru a putea fi dispersat la ieșirea din dispozitiv. Datorită acestui fapt, cea mai mare parte a medicamentului distribuit trece rapid în stare lichidă, ceea ce face ca în cazul unui spray nazal medicamentul să nu poată ajunge la suprafața de țesut, unde are loc absorbția. în consecință, absorbția de medicament este minimă. Pe măsură ce camera devine plină în întregime se poate genera o pulverizare la acționarea dispozitivului. Acest lucru este de natură să satureze suprafața de țesut din jurul punctului de administrare a medicamentului, ceea ce se reflectă în creștera rapidă a curbei 3.

altă variantă de realizare a rezervorului de medicament este prezentată în fig.5 în această variantă de realizare, medicamentul este conținut în interiorul unei pungi flexibile etanșe 60, care împiedică intrarea aerului în tubul 10 fin calibrat la umplerea corectă a acestuia. Punga 60 este amplasată în interiorul rezervorului 2 și este conectată la postamentul mijlocului de pompare 14, prin intermediul unui tub 10 fin calibrat. Tubul 10 fin calibrat este dispus demontabil pe cămașa pompei, prin intermediul unei garnituri de etanșare.

Soo

605

610

615

620

625

630

635

640

RO 116599 Bl

Pentru a facilita reutilizarea pungii 60 este prevăzută o gură de reîncărcare 62, prin care punga poate fi umplută sau golită prin intermeidul unei seringi hipodermice standard. Punga este de asemenea prevăzută cu niște gradații 64, pentru a putea fi indicat volumul de medicament care se află în pungă.

La capătul deschis al tubului 10 fin calibrat, în interiorul pungii, se află un distanțier 66, care împiedică acoperirea deschiderii tubului de către punga flexibilă.

altă variantă de realizare a rezervorului de medicament se prezintă în fig. 6. în această variantă de realizare, rezervorul este prevăzut cu o linie de umplere 70, care se termină într-o zonă a injectării 72 și care permite ieșirea tubului 10, fin calibrat prin intermediul unei seringi hipodermice standard. în tubul 10, fin calibrat sau în linia de umplere poate fi prevăzut un filtru hidrofil tip burete pentru prevenirea situației în care aerul pătrunde accidental în zona de injectare 72, ca să ajungă la rezervorul 2.

a treia variantă de realizare a rezervorului de medicament este prezentată în fig.7. în această variantă de realizare este prevăzut, între rezervorul 2 și dispozitivul de alimentare 8, un sistem de pompare ne-electronic. în această variantă de realizare rezervorul 2 este conectat la un mecanism de pompare acționat manual, ne-electronic, ca, de exemplu, o seringă aspiratoare 80, prin intermediul unui tub 10, fin calibrat prevăzut cu o gaură. în acest exemplu de realizare, rezervorul este cuprins întrun sac din plastic transparent din motive de siguranță și igienă. Resortul de întoarcere în sine cunoscut și nereprezentat al seringii aspiratoare 80 este montat într-un locaș cilindric 84, plunjerul 20 fiind acționat de către pacient prin apăsarea unui buton de comandă 88, care se află în exteriorul carcasei. Seringa și punga sunt legate prin intermediul unui cord 90,care permite aparatului să fie atârnat de gâtul pacientului, pentru uz ambulatoriu.

□ caracteristică importantă preferată a invenției este capacitatea de a îndepărta seringa, sau un echivalent al acesteia, pentru a facilita inițializarea sistemului. Tubul 10, fin calibrat este prevăzut cu o gaură extrem de fină, astfel, încât este foarte dificil să se împingă lichid prin aceasta din rezervor pentru inițializarea sistemului. în consecință, pentru inițializarea sistemului, seringa aspiratoare este îndepărtată dintrun conector 92 și este umplută cu medicament necesar pacientului, lucru care poate fi făcut prin conectarea unei seringi, relativ mari la conector și injectarea acesteia pentru învingerea rezistenței unei supape unisens 94. Tubul 10, fin calibrat este, de asemenea, inițializat cu lichid în această etapă.

Apoi se aplică din nou seringa aspiratoare 80 la conector ținându-se apăsat butonul 88 de comandă al pacientului. La eliberarea butonului 88 de comandă al pacientului, fluidul este aspirat prin tubul 10, fin calibrat și este stocat în seringa aspiratoare 80. La depresurizarea butonului 88 de comandă al pacientului, medicamentul este forțat să iasă din seringă, trecând de supapa unisens 94 și umple linia de distribuire a dispozitivului 96, în care este intercalat un balon neelastic 98. Balonul 98 servește drept rezervor secundar din care absoarbe medicament dispozitivul de distribuire.

Tubul 10, fin calibrat, dintre rezervor și seringa de acționare, comandă timpul de umplere al seringii la viteza de curgere a medicamentului prin tub. în acest mod este indus un timp de întârziere pentru reumplerea seringii.

RO 116599 Bl

690 □ caracteristică imporantă, preferată, este prevederea unei supape unisens 94, între seringa de acționare 80 și tubul de distribuire al dispozitivului 96, ilustrat ca având o lungime nedefinită. De preferință, supapa este acționată numai de o presiune înaltă. Presiunea de acționare fiind echivalentă sau ușor mai mare, decât presiunea generată de un vacuum la nivelul mării, de exemplu, mai mare de 760 mmHg. în acest mod, supapa unisens 94 servește ca mecanism de închidere împiedicând eliberarea prematură de fluid în seringa de acționare până la umplerea completă a acesteia.

Linia de distribuire a dispozitivului 96 nu este formată din tuburi fine calibrate, ci din tuburi având un diametru convenabil pentru ca, curgerea lichidului în camera de dozare să nu fie împiedicată în mod substanțial. în această variantă de realizare, dispozitivul de distribuire poate fi acționat în secvențe rapide pentru distribuirea întregii cantități de medicament în linia de distribuire a dispozitivului 96 și balonului neelastic 98. în orice caz, de îndată ce a fost distribuit medicamentul din linia dispozitivului de distribuire 96 și din balonul neelastic 98, pacientul nu mai poate obține medicament în continuare, decât dacă este depresurizat butonul 88 de comandă al pacientului, astfel forțând medicamentul prin supapa unisens 94. Eliberarea butonului de comandă al pacientului produce reîntoarcerea de către resortul elastic aflat în locașul cilindric a plunjerului, în poziția de repaus. Ca urmare, se crează un vacuum în interiorul seringii, ceea ce are ca rezultat aspirarea de medicament prin tubul 10, fin calibrat, de comandă a curgerii.

Un al patrulea exemplu de realizare a rezervorului de medicament este reprezentat în fig.8. în acest exemplu de realizare s-a prevăzut, între rezervorul 2 și dispozitivul de alimentare 8, un al doilea rezervor 100.

Rezervorul 2 este amplasat într-un sac din material plastic transparent din rațiuni de siguranță și igienă. în acest exemplu de realizare, rezervorul este conectat la un al doilea rezervor 100, prin intermediul unui tub 10, fin,de comandă a curgerii, prevăzut cu o gaură fină. în continuare, sacul din material plastic care conține rezervorul, este conectat la un ac de inițiere, prin intermediul unui cord care împiedică pierderile accidentale ale acului atunci când este separat de rezervorul secundar 100.

în interiorul unei carcase 104 al celui de al doilea rezervor 100 se găsește un resort de readucere 106, care este montat pe un plunjer 108. Resortul 106 este, de asemenea, montat și pe primul capăt 110 al celui de al doilea rezervor. Un opritor reglabil 112 trece central, prin primul capăt al carcasei, definind astfel distanța maximă pe care se poate deplasa plunjerul 108, în interiorul carcasei 104. în exteriorul celui de al doilea rezervor 100 și deasupra primului capăt este prevăzut un element reglabil 114, care creează posibilitatea reglării poziției relative a opritorului în interiorul celui de al doilea rezervor. Volumul de lichid care poate fi aspirat în interiorul rezervorului mic poate fi reglat prin modificarea distanței dintre primul capăt 116 al opritorului și primul capăt.

Central prin primul capăt 110 și prin opritorul 112, trece un ac de pornire detașabil 102, care pornește de deasupra elementului de reglare 114 și se îndreaptă către primul capăt 116 al opritorului. La introducerea acului de pornire în cel de al doilea rezervor, după eliberarea acului de pornire, acesta poate fi îndepărtat din cel

695

700

705

710

715

720

725

730

RO 116599 Bl de al doilea rezervor. Tubul 10, fin calibrat, dintre rezervorul 2 și micul rezervor 100 restricționează timpul de umplere al celui de al doilea rezervor, la viteza de curgere a medicamentului prin tub.

O caracteristică importantă a acestei invenții o constituie tensiunea de compresiune a resortului de readucere 106, din cel de al doilea rezervor 100. De preferință, resortul poate regla vacuumul din interiorul rezervorului, ceea ce reprezintă mai puțin decât vacuumul din interiorul camerei de dozare din dispozitivul de distribuire. De exemplu, cel de al doilea rezervor poate genera o presiune negativă de 400 mmHg, comparativ cu presiunea atmosferică.

La acționarea dispozitivului de alimentare 8 medicamentele sunt eliberate din camera de dozare. Pompa aspiră un vacuum mai mare decât presiunea atmosferică care umple camerele de dozare cu medicament folosit în linia de distribuire a dispozitivului. întrucât, vacuumul aspirat de către dispozitivul de distribuire, este mai mare decât cel aspirat de către cel de al doilea rezervor, fluidul va trece din cel de al doilea rezervor în dispozitivul de distribuire. De îndată ce s-a umplut camera de dozare, din dispozitivul de distribuire prin linia de distribuire a dispozitivului, nu mai este aspirat vacuum. Cel de al doilea rezervor 100 continuă să aspire lichid prin rezervorul mic până când plunjerul 108 ajunge în contact cu primul capăt al opritorului 116.

în această configurație, un pacient poate distribui rapid întreaga cantitate de medicament stocată în cel de al doilea rezervor dar este împiedicat să mai aspire în continuare, medicament din acel rezervor, până în momentul în care cel de al doilea rezervor conține suficient fluid pentru a umple dispozitivul de distribuire. Viteza de umplere a celui de al doilea rezervor este dictată de viteza de curgere prin tubul de comandă a curgerii. Astfel, în cazul în care un pacient distribuie în întregime medicamentul din cel de al doilea rezervor, într-un anumit număr de doze rapide, acestea vor împiedica obținerea de medicament în plus până când în cel de al doilea rezervor se află suficient medicament pentru a umple și activa dispozitivul de distribuire.

Un alt exemplu de realizare a prezentei invenții este redat în fig.9. în acest exemplu de realizare este prevăzut un ansamblu secundar de comandă a descărcării atașat dispozitivului de distribuire 8 și rezervorului 2. Dispozitivul de distribuire 8 cuprinde un mijloc modificat de acționare a pompei care constă dintr-o pârghie 120 montată cu posibilitate de pivotare în cămașa pompei, pe un un element 122. Pârghia 120 cuplează cu axul plunjerului, astfel, încât este facilitată cuplarea cu posibilitate de alunecare între pârghie și ax, în sine cunoscut și nereprezentat. Atunci când pârghia este depresurizată, ea acționează axul prin cămașa pompei forțând astfel acționarea ansamblului de pompare.

La capătul distal al axului plunjerului se află montată demontabil o a doua cameră de dozare 124. în interiorul celei de a doua camere de dozare 124 se află un sistem de aerisire 126, o linie de întoarcere 128 și un orificiu de descărcare 130, în care este poziționat un mijloc de comandă 132 acționat prin presiune. Orificiul de descărcare 130 este conectat la o linie de administrare intravenoasă care ajunge la pacient.

Sistemul de aerisire 126 este astfel conceput, încât să poată evacua orice cantitate de aer reținută în cea de a doua cameră de dozare, precum și aerul care poate pătrunde în această cameră după descărcarea medicamentului în acea cameră.

RO 116599 Bl

Linia de întoarcere 128 pornește de la cea de a doua cameră de dozare și se află în comunicație de fluid cu rezervorul 2, unde întâlnește racordul 16. Medicamentul în exces care trece prin linia de întoarcere este în acest mod recirculat pentru reumplerea în funcționare a camerei de dozare 12.

Mijlocul de comandă 132 acționat prin presiune este de forma unei supape cu bilă. Supapa împiedică curgerea medicamentului din linia de distribuire în cea de a doua cameră de dozare. Aceasta asigură, de asemenea,un mijloc de restricționare a trecerii medicamentului prin linia de distribuire, cel puțin, până în momentul în care este generată o presiune suficientă de către fluidul care intră în cea de a doua cameră de dozare, pentru a deschide supapa. Astfel, prin selectarea supapelor adecvate care să se comporte ca mijloace de comandă acționate de presiune este posibilă restricționarea trecerii fluidului, care intră în linia de distribuire la cea care vine de la o cameră de dozare, plină cu fluid.

La acționarea ansamblului de pompare, medicamentul este forțat să intre în cea de a doua cameră de dozare 124, prin linia de întoarcere 28. în cazul în care presiunea generată de către medicamentul care intră în cea de a doua cameră de dozare este suficientă pentru deschiderea mijlocului de comandă 132 acționat prin presiune, acesta va trece în partea de distribuire și va trece printr-un filtru de aer 134, către pacient. în cazul în care, în spatele medicamentului distribuit către cea de a doua cameră de dozare se află o presiune insuficientă mijlocul de comandă acționat prin presiune va rămâne Închis și astfel, nu va pătrunde lichid în linia de distribuire. Lichidul în exces reținut în cea de a doua cameră de dozare, poate fi returnat în rezervorul 2, prin intermediul liniei de reîntoarecere 128.

Invenția realizează, în acest mod, un dispozitiv comandat de către pacient, având o construcție simplă și ieftină și, cu un grad înalt de siguranță în exploatare. Aparatul este extrem de simplu de utilizat. Datorită simplității sale și costului său redus, el poate fi utilizat, ca unică folosință. Aparatul poate fi realizat pentru a putea fi folosit pentru un anumit medicament, prin alegerea potrivită a dispozitivului de distribuire și a găurii din tubul fin calibrat; nu sunt necesare modificări ale aparatului la locul folosirii, aparatul putând fi folosit de către pacient fără o pregătire prealabilă în acest sens.

Revendicări

Claims (27)

1. Dispozitiv de distribuire a unui medicament comandat de pacient, caracterizat prin aceea că dispozitivul cuprinde un rezervor (2) pentru respectivul medicament și o pompă (4), având o doză prestabilită de distribuire, pompă ce este capabilă să scoată medicamentul din rezervor și să-l distribuie pacientului, pompa (4) cuprinde un mijloc de pompare, un tub (10), fin calibrat, capabilă să restricționeze viteza de curgere aleasă în legătură cu doza de distribuire a mijlocului de pompare pentru a deveni o viteză de dozare maximă, prestabilită, tubul (10) menționat, legând rezervorul (2) la un mijloc de pompare, o supapă (18) unisens în comunicație fluidă cu primul tub (10) și mijlocul de pompare, care permite curgerea medicamentului în respectivul mijloc de pompare împiedicând însă curgerea inversă, un mijloc (32) de comandă, și o a doua conductă (28) ce se extinde de la mijlocul de pompare, și are

780

785

790

795

800

805

810

815

820

RO 116599 Bl un capăt (30) distal prin care poate fi eliberat medicamentul, unde mijlocul (32) de comandă menționat se află în comunicație fluidă cu mijlocul de pompare și cu o a doua conductă (28), care se deschide când presiunea din interiorul camerei (12) de dozare depășește o presiune de deschidere, minimă, prestabilită, pentru respectivul mijloc (32) de comandă, și este adaptat pentru a împiedica curgerea inversă a medicamentului și aerului în mijlocul de pompare.

2. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că tubul (10), fin calibrat, restricționează trecerea medicamentului în interiorul camerei (12) de dozare astfel, realizându-se un timp de umplere predeterminat al camerei de dozare.

3. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că mijlocul (32) de comandă se deschise numai când camera (12) de dozare conține un volum de medicament suficient, pentru a forma o doză de spray.

4. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 3, caracterizat prin aceea că mijlocul (32) de comandă are o presiune de deschidere cuprinsă, între 760 și circa 5000 mmHg, preferabil, între circa 1000 și circa 3500 mmHg.

5. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că tubul (10) este un tub fin calibrat, care poate restricționa timpul de umplere a camerei (12) de dozare,în intervalul, un minut la 12 h.

6. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că tubul (10), fin calibrat, poate restricționa timpul de umplere a camerei (12) de dozare în intervalul, un minut și 60 min.

7. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că tubul (10), fin calibrat, poate restricționa timpul de umplere a camerei de dozare, în intervalul 10 și 20 min.

8. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că tubul (10), fin calibrat, poate restricționa timpul de umplere a camerei de dozare, la 15 min.

9. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că mijlocul (32) de comandă este împins către poziția închisă, prin intermediul unui arc (22) de împingere sau alt mijloc echivalent.

10. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 9, caracterizat prin aceea că mijlocul (32) de comandă este poziționat în legătură cu cea de a doua conductă (28) și se deschide numai când o presiune înaltă adecvată este generată în interiorul camerei (12) de dozare.

11. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 10, caracterizat prin aceea că mijlocul de comandă (32) are o presiune de deschidere cuprinsă, între 760 și circa 5000 mmHg, preferabil, între 1000 și circa 3500 mmHg și, mai de preferat, de 3000 mmHg.

12. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că mijlocul (32) de comandă are o presiune de deschidere înaltă, însă un prag de joasă presiune pentru a rămâne deschis.

13. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, cea de-a doua conductă (28) este prevăzută cu mijloace pentru reducerea medicamentului în particule fine.

RO 116599 Bl ‘870

14. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că pereții laterali ai celei de a doua conducte (28) conduc prin și de-a lungul, de preferință, în mișcare de rotație, medicamentul ce este pompat la presiune înaltă.

15. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 14, caracterizat prin aceea că, a doua conductă (28) se îngustează la capătul său distal, astfel,încât fluidul care se rotește în jurul conductei să își mărească viteza de rotație centrifugă pe măsură ce curge către capătul (30) distal al conductei (28).

16. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, cea de a doua conductă (28) este acoperită cu o teacă (38).

17. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 16, caracterizat prin aceea că teaca (38) poate fi de unică folosință sau dispusă demontabil pe dispozitivul de distribuție.

18. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că dispozitivul de pompare este dispus demontabil pe tubul (10), fin calibrat, și poate fi separat de acesta pentru a permite ca tubul (10), fin calibrat, să fie umplut cu lichid de inițializare.

19. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că rezervorul (2) este de sticlă sau o pungă flexibilă adaptat pentru a fi cuplat cu pompa (4), prin intermediul unui racord (16) demontabil și care poate susține tubul (10), fin calibrat.

20. Dispozitiv de distribuire, conform reveneicării 1, caracterizat prin aceea că rezervorul (2) este prevăzut cu unul sau mai multe mijloace pentru introducerea unui medicament în camera rezervorului.

21. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că rezervorul (2) este prevăzut cu cel puțin un mijloc de captare a gazelor pătrunse accidental în rezervor.

22. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că rezervorul (2) este o sticlă sau o pungă flexibilă (60) cuplată și etanșă cu pompa.

23. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 22, caracterizat prin aceea că rezervorul (2) și pompa (4) sunt montate și etanșate prin sudare.

24. Dispozitiv de distribuire, conform revendicărilor 22 sau 23, caracterizat prin aceea că rezervorul este o pungă flexibilă (60) din polietilenă.

25. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că rezervorul (2) este separat de dispozitivul de distribuire, printr-un sistem de comandă a curgerii fluidului, cuprinzând al doilea rezervor (100), care reține, cel puțin două doze de medicament și care este situat între capătul tubului (10) de comandă a curgerii și dispozitivului de distribuire și un dispozitiv (8) de alimentare a fluidului interpus între rezervorul (2) și cel de al doilea rezervor (100) și un mijloc de comandă (32), tip de înaltă presiune de deschidere deasupra presiunii atmosferice interpusă, între mijlocul de distribuire a fluidului și cel de al doilea rezervor (100), în care mijlocul de distribuire a fluidului poate aspira medicament prin tubul (10) de control al curgerii, poate reține un volum de medicament echivalent cu volumul reținut de către cel de al doilea rezervor (100) și poate distribui acel medicament printr-o supapă de înaltă presiune către cel de al doilea rezervor (100).

875

880

885

890

895

900

905

910

RO 116599 Bl

915

920

26. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că presiunea de deschidere a supapei (32), de înaltă presiune este mai mare, de 800 mmHg.

27. Dispozitiv de distribuire, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că s-a prevăzut un mijloc de comandă (137) secundar distribuirii, montat demontabil, pe cea de a doua conductă și care cuprinde o a doua cameră (124) de dozare, un tub (128) de retur la rezervor care pornește de la cea de a doua cameră (124) de dozare către rezervor și o linie de distribuire intravenoasă, în care cămașa camerei (124) secundare de distribuire conține cel puțin un filtru de aer (134) pentru a îndepărta aerul captat și o gură de distribuire, care este legată cu linia de distribuire intravenoasă.