RO111173B1 - Triciclu - Google Patents

Abstract

Invenția se referă la un triciclu de largă utilizare, destinat traficului urban și turismului, cu facilități de transportat obiecte și persoane. Triciclul conform invenției este constituit dintr-un cadru anterior (A), în care se rotește o roată anterioară (F), antrenată de un mecanism de pedalare (P), condusă de un mecanism de direcție (D). De cadrul anterior (A), este articulat un cadru posterior (B). Pe cadrul (B), se rotesc două roți posterioare (S) și este articulată o cabină (C).

Description

Invenția se referă la un triciclu de largă utilizare, destinat traficului urban și turismului, cu facilități de transportat obiecte și persoane.

Sunt cunoscute tricicluri destinate transportului de persoane, constituite dintr-un mecanism de direcție, corelat cu un cadru și un mecanism de pedalare.

Dezavantajul acestora constă în aceea că au o stabilitate insuficientă la viraje.

Problema pe care o rezolvă invenția este de a realiza un triciclu care să asigure creșterea stabilității la viraje, prin păstrarea centrului de greutate în echilibru.

Triciclul, conform invenției, înlătură dezavantajele de mai sus, prin aceea că este constituit dintr-un cadru anterior, în care se rotește o roată anterioară antrenată de un mecanism de pedalare condusă de un mecanism de direcție și dintr-un cadru posterior în care se rotesc două roți posterioare.Creșterea stabilității se obține prin poziția unei axe de cotire dintre cadre și al centrului de greutate al conducătorului.

Triciclul conform invenției prezintă următoarele avantaje :

- poziție ergonomică de pedalare;

- creșterea stabilității la viraje.

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției, în legătură și cu fig. 1...8, care reprezintă :

- fig. 1, vedere laterală a triciclului;

- fig.2, vedere în perspectivă a cadrului (A);

- fig.3, vedere în perspectivă a cadrului (B);

- fig.4, vedere în perspectivă a cabinei (C);

- fig.5, secțiune prin mecanismul de direcție (D);

- fig.6, vedere în perspectivă a mecanismului de frânare (E);

- fig.7, secțiune prin mecanismul de pedalare (Pj;

- fig.8, vedere de sus schematică a poziționării centrului de greutate al conducătorului față de roți.

Triciclul, conform invenției, este constituit dintr-un cadru anterior A, corelat cu un cadru posterior B.Pe cadrul A se află un mecanism de direcție D, iar pe cadrul B se află o cabină C. Un mecanism de frânare E este montat între mecanismul D și cele două cadre A Și B Un mecanism de pedalare P este montat pe cadrul A pentru a antrena o roată anterioară F. Cadrul posterior B, la rândul său, se sprijină pe două roți posterioare S. Pe cadrul anterior A mai este montat si un far J cu dinamul aferent. Mai sunt montate și alte accesorii, ca : ochi de pisică, bară de protecție posterioară și altele.

Cadrul anterior A are în componență o coloană volan 1, pe care sunt sudate niște suporturi 2 și o placă pentru șa 3. De placa pentru șa 3 este sudat dedesubt un ghidaj superior 4 în care se rotește un ax de cotire 5. Un ghidaj inferior G este rigidizat cu fund, niște perechi de traverse 7,8,9,10. Pe placa 3 este articulată o șa 11 suspendată pe două arcuri 12. Axul de cotire 5 se introduce înainte de montarea șeii 11 și articulează cadrul anterior A de cadrul posterior B.

De placa pentru șa 3 este fixat prin două urechi laterale d și printr-un ax nedemontabil 14 un spătar 13. Spătarul 13 este fixat într.o anumită poziție cu două zăvoare 15, deblocarea acestora permițând rabaterea spătarului 13 spre spate.

Cadrul posterior B este compus din niște țevi 90 de care sunt sudate o bucșă verticală 16 pentru articulare cu cadrul A și un ax orizontal 17 al roților 5. Cadrul B are forma unei cutii utilizată ca spațiu de bagaje. Niște pereți 91 realizați din grătar de sârmă sudată pe contur și o placă superioară 18 asigură închiderea cadrului B. De placa superioară 18 este fixat un ax 19 și niște clame nepoziționate pentru fixarea unui cablu 5G. Un capac 20 articulat în două,balamale 93 este blocat cu un închizător 21. Niște suporturi 22 sudate

RO 111173 Bl lateral pe cadrul B asigură fixarea cabinei C.

Pe bucșa 16 este sudat un disc incomplet 23, prevăzut cu niște orificii e de care este fixat prin niște șuruburi nepoziționate, un sector de roată dințată 24 al mecanismului de direcție D.

Cabina C este realizată tot în construcție sudată din niște țevi 93 și niște pereți 93 realizați din grătar de sârmă. Cabina C are forme paralelipipedice și este prevăzută cu două nervuri de prindere 25 având niște tălpi de fixare f. Cabina C se fixează pe axul 17 al cadrului B cu niște brățări 26. Cabina C mai este prevăzută cu o ușă 27, articulată prin mijloace cunoscute și încuiată cu un lacăt 28.

Un panou vertical 29 și un alt panou superior 30 sunt articulate între ele prin două zăvoare - ax 31. Zăvoarele - ax 31 în poziție zăvor sunt introduse în două bucșe laterale 32 sudate de cabina C, iar în poziția dezăvorât permit rabaterea panoului 29 și 30 în jurul unor balamale 33. în poziția zăvorât panourile 29 și 30 se închid pe doi montanți 34 cu zăvoarele 31.

Sprijinită pe o ramă orizontală cu trei laturi 36, se așază o banchetă rabatabilă 37, prevăzută cu un spătar g de lungime mai mică de care sunt fixate două zăvoare 38. Zăvoarele 38 pătrund în niște orificii h practicate în niște armături 39. Spătarul g al banchetei 37 se rabate la orizontală împreună cu spătarul 13.

Când este necesar bancheta 37 se pliază și se așază pa capacul 20.

Cabina C este astfel dimensionată și poziționată încât centrul de greutate al pasagerilor de pe bancheta 37 să fie în față, cel mult pe verticala axului roților spate iar picioarele acestora să încapă corespunzător și să se sprijine pe capacul 20 al cadrului B.

Cabina C mai este prevăzută cu un acoperiș 40 de protecție, din tablă subțire ambutisată, cu găuri pe margini pentru a se prinde la dorință foi de cort, o husă etc. în cazul staționării pentru odihnă.

Mecanismul de direcție D se compune dintr-unvolan 41 îmbinat cu un ax 42 ce străbate coloana volanului 1 Pe axul 42 este montat un pinion conic 43 îmbinat cu pană, reținut de un șurub și asigurat contra căderii de o siguranță din sârmă 44. Pinionul 43 este în angrenare cu sectorul dințat 24 de pe cadrul B, reglajul jocului făcându-se prin deplasarea unei bucșe de ghidare 45 de către un șurub de reglare 46.

Raportul de demultiplicare pinion 43 - sector dințat 24 face ca la un unghi de cotire dorit, volanul 41 să fie rotit cu un unghi de câteva ori mai mare, ceea ce parcurge o conducere mai precisă și mai stabilă în trafic. Acest raport de demultiplicare mai este necesar pentru a se resimți neglijabil la volan efectul forțelor necompensate dinamic rezultate din procesul pedalării inconstante, știind că cea mai mare parte a forței de pedalare este totuși preluată ca reacțiune de forțele de inerție și de spătarul conducătorului. La cotire, cadrul față cu tot scaunul conducătorului se înclină ușor spre direcția de cotire datorită tot înclinării axei K, favorizând stabilitatea.

Mecanismul de frânare a roților posterioare E, cuprinde un suport manetă-cablu 47 fixat pe coloana 1 a volanului 41. în suportul 47 se rotește o manetă dreaptă 48 prevăzută cu un tronson orizontal i și un tronson vertical j destinat rotirii spre conducător în cazul opririi.

De maneta 48 sunt fixate două leviere 49 care acționează două cabluri trage-împinge 50. Niște armături 51 ale cablurilor 50 sunt fixate într-o placă 52 fixată de suportul 47.

Cablurile 50 se curbează trecând fiecare prin câte un locaș lateral a practicat în ghidajul superior 4, acționând un clește intermediar 53 articulat pe axul 19 de pe placa 18 a cadrului B. Cleștele 53 este reglat în așa fel ca *

RO 111173 Bl fiecare cablu 50 să exercite forța sa în sistem trage-împinge asupra celor două pârghii ale cleștelui, unul în dreapta și celălalt în stânga. Cleștele 53 însumează forțele celor două cabluri 50 divizând-o la alte două cabluri 54 și 55 care prin câte un clește 57 frânează pe fiecare roată spate 5.

Armăturile 51 sunt fixate cu niște cleme 56 montate pe placă 18 de pe cadrul B. Fiecare cablu 54 și 55 va acționa la capătul dinspre roată câte un clește de frânare 57, la care o falcă este trancționată de fir iar cealaltă este împinsă de manșon în modul clasic, producând strângerea cleștilor și astfel frânarea.

Acest sistem are avantajele că frânarea la fiecare roată este aceeași, că solicită normal cablurile trage-împinge, fiecărei roți revenindu-i câte un cablu pe tot traseul și că preia datorită sistemului cu cabluri curbate diferențele rezultate la cotire, fără a afecta frânarea egală la cele două roți.

Mecanismul de pedalare P este dispus pe butucul roții anterioare F. Un ax 58 antrenat de niște pedale 59 antrenează un ax 60 al roții F. Mișcarea se transmite prin intermediul unor role 61 dispuse în niște locașuri în pantă b practicate în axul 58. La oprirea pedalării roata F se învârtește mai departe pe axul 58, rolele 61 rămânând rolele fiind în zona largă în zona pantei b. Pentru rotire ușoară a pieselor în mișcare relativă s-au prevăzut niște lagăre cu bile 62,63 și 64 montate în niște brațe 65.

Frânarea se realizează prin strângerea-frecarea laterală a axului 60 al roții F între o bucșă antificțiune 66 înfiletată la poziția necesară prin filet și fixată cu o pană 67. Pe o placă antificțiune 68 prevăzută cu o prelungire o este poziționat un suport 69 fixat pe brațul 65. Placa 68 este împinsă către axul 60 la rotirea inversă a pedalelor, caz în care niște bile 70 aflate în niște canale frontale t cu pantă corespunzătoare practicate într-un guler u al axului 58 se împănează între fundul canalelor în pantă și placa 68, frânarea fiind în funcție de forța de apăsare în sens invers a pedalelor.

Diagrama centrelor de greutate, pentru a fi mai sugestivă a fost reprezentată menținând cadrul spate fix și rotind cadrul față cu unghiul. Mecanismul de articulare a cadrului față A cu cadrul B si a plasării conductorului conform invenției în relația 7 m, astfel ca atât punctul de contact al roții cu solul cât și centrul de greutate al conductorului să fie plasate în fața axei oblice K de cotire în relația r-O,5 FI' - , cu raza R minimă datorită înclinării adoptate a axei de cotire K, face ca la cotire centrul de greutate al conductorului să rămână* aproape riguros pe axa mediană a triunghiului format de roți. Bineînțeles că față de forțele centrifuge care apar la cotire se vor putea opune și înclinarea deja menționată a cadrului față A către direcția de cotire, datorită înclinării axei K, cât și înclinarea voluntară suplimentară pe care o execută în mod firesc conductorul spre direcția de cotire, fără a omite efectul destul de important al greutății proprii sau transportate aplicată asupra roților spate, care măresc stabilitatea.

Așa cum rezultă în cazul când axa de cotire e situată înapoia roții, din unghiul de rotire al roții față de cadrul spate, pentru cotire se pierde un unghi φ - care, datorită razei R minime rezultate, este redus la minimum și anume la circa 25% din unghiul x deci raportul real de multiplicare a unghiului de cotire este de 1,25 x raportul de multiplicare al angrenajului dințat, și fără a avea alte efecte sesizabile.

Revendicări

Claims (5)

1. Triciclu, caracterizat prin aceea că este constituit dintr-un cadru anterior [A], în care se rotește o roată anterioară (F) antrenată de un meca RO 111173 Bl nism de pedalare (P), condusă de un mecanism de direcție (D), și dintr-un cadru posterior (B), în care se rotesc două roți postrioare (S), și este articulată o cabină (C), creșterea stabilității se 5 obține prin poziționarea axei centrului de greutate [G] al conducătorului în fața unei axe de cotire (K] dintre cadrele (A și B) cu o rază : r = R/2\ r - distanța între axele K și G; io

R - raza de girație.

2. Triciclu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că mecanismul de direcții (D) are în componență un volan (41) solidar cu un ax (42), pe care îs este montat un pinion (43) în angrenare cu un sector dintat (24) fixat de cadrul (B).

3. Triciclu, conform revendicării

1, caracterizat prin aceea că mecanis- 20 mul de frânare a roților posterioare (E) cuprinde o manetă (48), de care sunt fixate două leviere (49), care acționează două cabluri trage-împinge (50), care comandă un clește (53) de care sunt fixate alte cabluri (54 și 55), care, prin câte un clește (57) frânează pe fiecare roată (S).

4. Triciclu, conform revendicării 1 .caracterizat prin aceea că mecanismul de pedalare (P) este format dintr-un ax (58) antrenat de niște role (61) dispuse în niște locașuri în pantă (d) practicată în axul (58) pentru frânare, sunt prevăzute alte bile (70) dispuse în alte locașuri în pantă (d) al axului (58).

5. Triciclu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că o cabină (C) de formă paralelipipedică este realizată în construcție sudată din niște țevi (13) și niște pereți (94) din grătar de sârmă, prevăzută cu o ușă (27) pe toată înălțimea și cu două panaouri (29 Șl 30) articulate, precum și cu banchetă rabatabilă (37).